România Liberă, septembrie 1977 (Anul 35, nr. 10218-10243)

1977-09-01 / nr. 10218

ANUL XXXV Nr. 10218 Joi 1 septembrie 1977 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE EXPRESIE ELOCVENTĂ A GRIJII FAŢĂ DE OAMENII MUNCII ÎNCEPÎND DE ASTĂZI PRIMA ETAPĂ A MAJORĂRII ALOCAŢIEI DE STAT PENTRU COPII Traducerea in viaţă a amplului Program de creştere a nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, program elaborat din iniţiativa şi sub conducerea nemijlocită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se reali­zează cu consecvenţa şi rigurozitatea care caracterizează întreaga politică a partidului şi statului nostru. In spiritul de profund umanism şi de echitate socială, de permanentă grijă pentru creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc, pentru asigurarea bunăstării întregului popor pe care le reflectă acest program au fost stabilite prin Decret al Consiliului de Stat publicat în presă la 16 iulie a.c., măsuri privind îmbunătăţirea sistemului alocaţiilor de stat pentru copii, menite să realizeze, de asemenea, o majo­rare a acestor alocaţii, în medie, cu 30 la sută. După cum se prevede in primul articol al acestui decret,, această majorare se va realiza în două etape şi anume 50 la sută din majorarea totală la 1 septembrie 1977, deci începînd de astăzi, iar 50 la sută în cursul anului 1979. Prin măsurile stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. la începutul lunii mai alocaţia de stat pentru copii majorată prin acest De­cret se atribuie tuturor categoriilor de personal,­­ muncitori, maiştri, ingi­neri, tehnicieni, personal operativ, medici, economişti, cadre didactice şi celor­lalte categorii de angajaţi,­­ care vor primi alocaţie de stat pentru toţi copiii aflaţi în întreţinerea familiei, in vîrstă de pînă la 16 ani şi cu respectarea plafoanelor de venituri prevăzute în Decret. Aşadar, odată cu majorarea su­melor cuvenite. Decretul prevede extinderea drepturilor la alocaţie de stat pentru copii asupra altor categorii de angajaţi, mărind astfel numărul fami­liilor care beneficiază de aceste creşteri ale bugetului familial. In acest scop statul alocă suplimentar fonduri băneşti importante, ridicîndu-se, anual, la circa 2,2 miliarde lei. Drept exemplu ilustrativ pentru cele de mai sus vom reţine că, dacă pînă acum angajaţii cu venituri nete între 2196—2600 lei (cu excepţia muncitorilor şi maiştrilor) primeau alocaţie de stat începînd doar cu al doilea copil, iar cei cu venituri nete între 2601-3400 lei începînd cu al treilea copil, de an­ şi aceste categorii de personal beneficiază de alocaţie de stat începînd cu primul copil. Cu alte cuvinte, un angajat care are o retribuţie netă de 2620 lei şi are trei copii în întreţinere primea, pînă acum, 110 lei drept alocaţie, cuvenită pentru al treilea copil. De la 1 septembrie, acelaşi angajat primeşte o ale­(Continuare in pap. a 3-a) Programul privind sporirea mai accelerată a nivelului de trai al populaţiei in actualul cincinal, aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din 28-29 iunie a.c., a fost primit cu profundă satisfacţie de întregul nostru popor. El este menit să asigure creşterea bunăstării generale a celor ce muncesc, în deplină concordanţă cu dezvoltarea pro­ducţiei materiale, cu sporirea venitului naţional. In acest scop fondul de majorare a retribuţiilor, prevăzut in perioada 1976-1980, a fost suplimentat cu circa 35 miliarde lei, astfel incit retribuţia medie reală va spori în anul 1980 cu 30,2 la sută, faţă de 18-20 la sută cit se prevăzuse iniţial. După ce recent, la 1 august, s-au majorat retribuţiile în două ramuri de bază a economiei naţionale — industria minieră şi a construcţiilor de maşini­­ de la 1 sep­tembrie va beneficia de majorare personalul dintr-o altă principală ramură industrială şi anume industria metalurgiei feroase şi cocsochimice. Este vorba de un important şi numeros detaşament al clasei muncitoare, alcătuit din oţelari, laminorişti, jurnalişti, cocsari şi alţi muncitori de la Combinatele siderurgice Hunedoara, Reşiţa, Galaţi, de la Combinatul de oţeluri speciale Tîrgovişte, „Laminorul“ - Brăila, întreprinderea de ţevi „Republica" - Bucureşti, „Industria Sîrmei" din Cîmpia Turzii, ca şi din alte între­prinderi metalurgice construite la Iaşi, Roman, Buzău etc. Ni se pare important să subliniem cîteva lucruri concludente. In ultimii 12 ani angajaţii acestei ramuri au beneficiat de o serie de majorări succesive ale retribuţiei, fapt care a condus la o dublare a retribuţiei medii. IN ACTUALUL CINCINAL, IN INDUSTRIA METALUR­GIEI FEROASE SI COCSOCHIMICE SE VA APLICA UNUL DIN CELE (Continuata ln pag. a 3-4) A 8-a ramură industrială care beneficiază de majorarea retribuțiilor. METALURGIA FEROASĂ Șl COCSOCHIMICĂ I . Pe ansamblul cincinalului MAJORAREA ALOCAŢIEI DE STAT PENTRU COPII (în procente) Zimnicea, un oraş şantier • Constructorii din opt judeţe ridica un oraş modern 0 Două mii de apartamente în numai 6 luni . Şi totuşi întreprinderile furnizoare de panouri prefabricate sunt în restanţă. • Rein­trarea în grafic a livrărilor, o cerinţă de primă urgenţă. O asemenea concentrare de maşini şi de utilaje de şantier, ca la Zimnicea, n-a mai fost niciodată. Poate doar atunci cînd se construia noua­­ Hunedoară. Insă nu pe un perimetru atît de restrîns. Numeroase stive de materiale de construcţii, zeci de macarale, forfota sutelor de oameni de şantier în jurul unor blocuri de locuinţe aflate în ab­solut toate fazele de construcţii — de la excavaţii, la montarea panourilor la etajele superioare — toate acestea, amplificate de traficul autocamioanelor grele, fac dovada că la Zimnicea se petrece ceva neobişnuit. Să construieşti, din vară pînă la venirea iernii, nu mai puţin de două mii de apartamente, părea o fantezie. Pe plan local, judeţean, nu s-ar fi putut rea­liza o atît de amplă concentrare de forţe umane şi materiale care să facă posibilă ridicarea din temelii şi în numai cîteva luni a unui întreg oraş. Cons­tructori din şapte judeţe — cu Teleormanul opt — au deschis o largă ofensivă pentru construi­rea, pe ruinele lunii martie, a unui oraş modern, în spiritul vremii şi demn de epoca pe care o trăim, aşa cum a stabilit se­cretarul general al partidului. De atunci, Zimnicea a devenit literalmente un şantier. Iată opera, în plină înfăptuire. In citeva blocuri s-au şi mutat foşti sinistraţi. N-am mai între­bat pe nimeni „Cum vă simţiţi în casă nouă“. Ar fi fost de pri­sos. Aceşti oameni, puternic tra­umatizaţi nu cu mult timp în urmă, se comportau atit de obiş­nuit pentru asemenea situaţie, mişcarea lor de reinstalare de­gaja atîta satisfacţie, incit orice întrebare ar fi sunat fără sens. In clădirea primăriei — şi a­­ceasta înconjurată de schele — tovarăşul Ionel Benga, secretar adjunct al comitetului orăşenesc de partid, ne informează : — Constructorii au o sarcină foarte grea. Afară de cele două mii de apartamente cu predare spre locatari în acest an, ei­ mai construiesc două centrale termi- Ştefan Zidariţa (Continuare in pag. a 7-a) Se lucrează intens şi la construcţia celor două centrale de termoficare. Intr-un stadiu avansat se află centrala de lingă piața orașului. Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, astăzi, în jurul orei 16, adunarea populară din municipiul Braşov în judeţul Braşov a tovarăşului Cu prilejul vizitei de lucru Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului TOATE FORJELE SATULUI LA STRINSUL RECOLTEI • Condiţiile climatice deosebite ale acestei toamne impun stringerea rapidă a producţiei • Maşinile agricole şi mijloacele de transport trebuie folosite la capacitatea maximă • La cules trebuie să se lucreze din zori şi pină seara • Restanţele la recoltările de... vară trebuie lichidate in cel mai scurt timp Finalizarea cu succes a anu­lui agricol în curs depinde de operativitatea cu care se efec­tuează culesul şi transportul producţiei, grija pentru buna depozitare a recoltei. Deci, lu­crările agricole de mare actua­litate în aceste zile hotărăsc, in ultimă instanţă, creşterea neîn­treruptă a producţiei agricole, ceea ce asigură un aport tot mai susţinut al acestei ramuri de bază la dezvoltarea întregii eco­nomii, la îmbunătăţirea condi­ţiilor de viaţă ale populaţiei. Experienţa campaniilor agrico­le precedente a demonstrat, cu prisosinţă, că orice oră, orice zi, cîntăreşte greu în balanţa recol­tei. Spre deosebire de recoltările ce se efectuează în cursul verii, toamna — mai ales spre sfîrşitul perioadei cînd apar brumele tîr­­zii şi îngheţurile — lucrările trebuie efectuate intr-un ritm cit mai rapid. Potrivit prognozei meteorologilor, septembrie a acestui an se va caracteriza — în unele perioade — prin insta­bilitatea vremii şi ploi, iar spre sfîrşitul lunii (poate mai devreme decit în alţi ani) se vor semnala în zona de munte lapoviţă şi ninsoare, iar în estul Transilva­niei şi nordul ţării se va pro­duce brumă. Există, prin urmare, toate motivele pentru ca îndată ce culturile de porumb, floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr, tutun, legume au ajuns la mo­mentul optim de recoltare să se elibereze grabnic cîmpul. Des­făşurarea actualei campanii intr-un ritm rapid este un lucru nu numai necesar, dar pe deplin posibil. Avem la sale suficiente forţe pentru ca programele în­tocmite pentru fiecare cultură să fie realizate întocmai, ca pierderile de recoltă să fie evi­tate cu desăvîrşire. In Hotărîrea Congresului consiliilor de con­ducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi din aprilie 1917, se prevăd urmă­toarele : „în perioada de vîrf a lucrărilor agricole întreaga populaţie a satului, fără nici o excepţie, în frunte cu preşedin­tele şi inginerul şef, să lucreze în cimp, acolo unde se asigură nemijlocit creşterea producţiei şi a veniturilor“. Volumul mare de lucrări din această perioadă, necesitatea executării acestora într-o perioadă relativ scurtă obligă ca la recoltări să parti­cipe toată suflarea satului, în frunte cu primarii şi cu membrii consiliilor de conducere ale coo­perativelor agricole. Evident, pentru ca rezultatele să fie dintre cele mai bune se cere să se lucreze pe toată durata zilei-lumină şi în schim­buri prelungite, să cunoască fiecare care sunt sarcinile, munca să fie bine organizată. Chiar dacă dispunem de mijloace me­canizate, prezenţa cooperatorilor este absolut necesară deoarece volumul de lucru este deosebit de mare, iar, in unele condiţii, muncile nu se pot face decit manual. Aşa de pildă, datorită specificului acestui an, în unele judeţe, sunt tarlale unde dato­rită răsăririi neuniforme, plan­tele de floarea soarelui nu ajung toate la maturitate în acelaşi timp. In aceste condiţii, se impune ca să se îmbine recolta­rea mecanizată cu cea manuală, evitîndu-se astfel diminuarea producţiei la hectar. Agricultura, aşa cum am ară­tat, dispune de tot mai multe mijloace mecanizate. Pentru a putea sprijini cit mai bine co­operativele agricole în execu­tarea lucrărilor agricole, în acest an, staţiunile pentru me­canizarea agriculturii au mai primit între altele : 4 500 trac­toare de 65 CP, 1 300 culegă­toare de ştiuleţi, 300 echipa­mente pentru recoltarea inte­grală a fiorii-soarelui, 60 seturi pentru recoltarea sfeclei de za­hăr, 900 combine de siloz. Aceste utilaje, ca şi cele aflate pînă acum în dotare, trebuie folosite în actuala campanie la întreaga capacitate. Cele cîteva zile care au mai rămas pînă la începerea Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 3-a) Pentru a se evita pierderile de recoltă, la cooperativa agricolă din Smârdioasa-Teleorman, recoltatul florii soarelui s-a declanșat chiar din prima zi optimă de lucru Foto : NICU VASILE La Sineşti-Ilfov, echipele de cooperatori au trecut ieri la recoltarea porumbului de pe parcelele unde s-au folosit hibrizii timpurii Ploaia, şi curcubeul Petre Ghelmez Una dintre cele mai grele în­trebări la care eram chemaţi să răspundem,­in serile de demult ale copilăriei noastre, noi cei mai mici şi mai neastimpăraţi parti­cipanţi la şezătorile satului, a­­lături de cei mari, era şi a­­ceasta : „Ştergar vărgat peste apă aruncat, ghici ce este 7“ Uşor de presupus că, prima dată cind ne-a fost adresată între­barea, nici unul dintre noi, cei mici, n-am fost in stare să răs­pundem, uitindu-ne nedumeriţi unul la altul. Cei mari au răs­puns ei in locul nostru : „Curcu­beul Şi-au început să ridă , cum adică, nici măcar atîta nu ştiam, cum vine asta ? Uite, că vine , cum să price­pem noi, copii fără minte, că ştergarul pe care il vedem zil­nic in odaia de dormit, vărgat şi colorat, plin de păsări, de crengi şi frunze împletite, s-ar putea transforma aşa, dintr-o dată, in curcubeul şi încă „peste apă a­­runcat“­­. Aşa se face că şi după ce a­­flasem dezlegarea şi eram din nou puşi in faţa întrebării : „Ştergar vărgat peste apă arun­cat.­, ghici, ce este ?“ tot nu pu­team să răspundem. Nedumeri­rea noastră continua : „Cum, adică ? De ce să fie curcubeul ştergar ? Şi de ce aruncat toc­mai peste apă ?“. Am înţeles mult mai tirziu til­­tul asemănărilor precum şi al localizării respective, cind, îm­preună cu ţăranii din satul meu, am început să merg la cimp, la arat şi la secerat, la însăminţat şi la cules, cind am început să măninc cu ei sub cerul liber, in­tinzind bucatele pe un „şervet vărgat“, în lunca Dunării, care ne privea parcă, neostenit, din desişurile ceţii, cu ochiul ei de argint curat. Am priceput şi mai bine legă­turile pe care nu le văzusem pină atunci, cind am observat că bucatele de pe ştergarul ce ne servea nouă drept masă, in mij­locul cimpiei, se înmulţesc sau se împuţinează, in funcţie de a­­pariţia in mijlocul cerului al celuilalt ştergar, luminos şi văr­gat, boltit cu măreţie peste apa veşnic curgătoare a Dunării. Totul era acum atit de simplu, atit de firesc, incit răspunsul ar fi putut veni de la sine : curcu­beul înseamnă ploaie, ploaia în­seamnă belşug, belşugul în­seamnă bucurie la masă, in faţa şervetului vărgat, pe care mama, cu un ritual de mii de ani, fringea plinea în două, in patru, dăruindu-ne-o nouă, tu­turora, cum se dăruieşte lumina soarelui de dimineaţă. Acum aş fi ştiut răspunsul. Dar acum era prea tirziu : ni­meni nu-mi mai pune întreba­rea. Venea ploaia, Valea Dunării se­ negura de apă, cerul se unea cu pămintul sub pinzele bine­făcătoare ale stropilor, apoi to­tul se însenina. Apărea curcu­beul : „Ştergar vărgat, peste apă aruncat“­­. Iar noi ne bucuram cu toţii, pentru că ştiam că vom avea bucate, multe şi gustoase bu­cate, pe celălalt ştergar, pe (Continuare în pag. a 2-a) Tehnologii de sudare de mare productivitate Specialiştii Institutului de su­dură şi încercări de materiale din Timişoara au merite deo­sebite în punerea la punct şi elaborarea programului de ex­tindere în producţie a unor teh­nologii de sudare de mare pro­ductivitate, în practica între­prinderilor se aplică cu succes metoda sudării sub flux, opera­ţie prin care se reduc costurilee de producţie cu 150 la sută, iar productivitatea muncii creşte­ cu peste 200 la sută. O altă metodă care a fost experimentată­­de colectivul aceluiaşi institut este sudarea prin frecare a rolelor pentru benzile rulante, metodă care aduce, spre exemplu, în­treprinderii „Unic“ din Satu Mare, economii anuale, faţă de metoda sudării manuale, de 1,5 milioane lei, precum şi sporirea productivităţii muncii cu 150 la sută. Printre noutăţi se pot cita o serie de alte exemple cum ar fi : sudarea cu plasmă a tijei amortizorului auto cit şi sudarea sub flux a secţiunilor mari, teh­nologii moderne care aduc în­semnate avantaje economiei na­­ţionale. (Agerpres).

Next