România Liberă, octombrie 1977 (Anul 35, nr. 10244-10269)
1977-10-01 / nr. 10244
Pagina a 2-a ——7 octombrie 1977 1 — 10 octombrie DECADA CĂRŢII ROMÂNEŞTI Cu începere de astăzi are loc, in întreaga ţară, „Decada cărţii româneşti", manifestare tradiţională organizată de Consiliul Culturii, şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Central al U.G.S.R şi Comitetul Central al U.T.C. Printr-o semnificativă coincidentă, această acţiune are loc anul acesta în perioada debutului etapei de masă a Festivalului national .,Cîntarea României", reînscriind astfel in acest amplu demers cultural-educativ, prezenta activă a cartii ca instrument,de educaţie si informare. Acţiunile întreprinse sub semnul Decadei sunt chemate să reflecte realizările sectorului editorial, să stimuleze popularizarea şi răspîndirea cărţii in lumina sarcinilor ce decurg din documentele Congresului al Xl-lea al partidului, ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, din indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In acelaşi timp," ..Decada cărţii româneşti" este un bun prilej pentru, a ne reaminti ce înseamnă astăzi cartea in viata noastră spirituală, impresionantele succese obţinute in opera de editare şi răspîndire a cărţii. Astfel, în ultimul cincinal (1971 — 1975), editurile au publicat peste IR 500 lucrări în 336 milioane exemplare.--In 1976 și în primul semestru al acestui an au văzut lumina tiparului 4 909 cărfi. Intr-un tiraj de 118 932 000 de exemplare. Literatura politică a totalizat în 1976 şi în semestrul I din anul curent 527 titluri în 11 309 000 exemplare. Au intrat in librării 1040 titluri din domeniul ştiinţei şi tehnicii in aproape 30 milioane exemplare. Creaţia literară contemporană a totalizat, în aceeaşi perioadă, 864 titluri în aproape 11 milioane exemplare. O atenţie deosebită a fost acordată lucrărilor in limbile naţionalităţilor conlocuitoare, din care în 1976 şi un semestru I al anului 1977 au apărut peste 430 titluri, în aproape 4 milioane exemplare. Din literatura şi ştiinţa universală, editurile au preluat 554 titluri in 60 800 000 de exemplare. In ce priveşte prezenţa cărţii româneşti peste hotare, anual apar aproximativ 100 titluri, reprezentând valoroase creaţii ale scriitorilor şi oamenilor de ştiinţă români. Unele dintre acestea sunt apărute în coeditare cu diverse case de editură străine O creştere substanţială a cunoscut. în ultimii ani, şi difuzarea cărţii, realizările din 1976 depăşind cu 63 la sută valoarea cărţilor vîndute cititorilor în 1971. Milioane şi milioane de oameni ai muncii iubesc cartea, o caută în librării şi biblioteci, o consideră prieten şi ajutor in viaţă. S-ar putea spune chiar că ei se îndreaptă spre carte nu numai ca simpli cititori, ci şi ca unii ce sunt animaţi de un constant şi intens interes pentru destinul cărţii româneşti. De aceea, manifestările din cadrul Decadei îşi propun, deopotrivă, sporirea contribuţiei oamenilor muncii de cele mai diverse profesii la propaganda cărţii,, participarea acestora la dezbaterea multiplelor probleme legate de editarea şi răspindirea cărţii, lărgirea legăturilor cu creatorii şi cu cei ce încredinţează tiparului din lucrările acestora. In cadrul programului actualei ediţii a Decadei se vor deschide expoziţii de cârţi în librării, biblioteci judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, în săli publice , expoziţii tematice cuprinzind lucrări reprezentative social-politice, ştiinţifice, tehnice, de beletristică originală sau traduceri, în limba română şi In limbile naţionalităţilor conlocuitoare, cărţi de artă, sport, turism. In întreprinderi, instituţii, şcoli, facultăţi, unităţi agricole cooperatiste vor avea loc întîlniri cu autorii, prilejuite de lansarea unor volume sau de dezbateri asupra unor lucrări. Se vor iniţia consfătuiri ale editorilor cu cititorii în librării, biblioteci sau alte instituţii de cultură. Cu acest prilej, vor fi prezentate noutăţile editoriale. Cititorii vor fi invitaţi să participe la simpozioane, mese rotunde, unde vor avea ocazia să discute cu autorii şi cu editorii. Imbogăţindu-şi astfel cunoştinţele din diverse domenii. Formaţiile de amatori, participante la Festivalul naţional „Cîntarea României“ işi vor da concursul susţinînd recitaluri de poezie patriotică, spectacole de teatru scurt, montaje literar-muzicale. Bibliotecile judeţene vor organiza consfătuiri, mese rotunde, dezbateri, simpozioane. Centrele de librării vor intensifica acţiunile de difuzare a cărţii la locul de muncă in întreprinderi şi instituţii, în şcoli şi facultăţi, vor asigura un număr sporit de standuri pe străzi şi în sălile de spectacol, de expoziţii itinerante în aer liber. Acţiuni similare vor fi întreprinse de unităţile cooperaţiei de consum şi în localităţile urbane şi rurale unde îşi desfăşoară activitatea. Sunt manifestări chemate să ilustreze, o dată mai mult, însemnătatea pe care o acordăm cărţii, rosturile ei înalte in opera de formare a noii conştiinţe socialiste. Prognoza meteorologică a lunii octombrie După cum ne informează Institutul de meteorologie şi hidrologie, temperatura medie lunară se prevede a fi puţin peste cea obişnuită. Intervalele mai calde ale lunii vor fi în prima şi ultima decadă. Răciri mai pronunţate se prevăd în unele zile din decada a doua, cînd condiţiile atmosferice vor fi favorabile producerii brumei. Precipitaţiile vor fi mai abundente decit cele obişnuite în nordul ţării şi puţin sub normal în sud. Pentru intervalul 1—6 octombrie se prevede o vreme relativ frumoasă, cu cerul variabil. Izolat, va ploua. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat. Temperatura în creştere uşoară : minimele vor fi cuprinse între 2 şi 12 grade, izolat mai coborîte, iar maximele, între 12 şi 22 grade, local mai ridicate în sud. Ceaţă locală. Intre 7 şi II octombrie, vremea va fi în general caldă. Cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi locale, care vor avea și caracter de aversă. Vîntul va prezenta intensificări de scurtă durată, predominînd din sectorul vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade, iar cele maxime între 14 şi 24 grade, local mai ridicate în sudul ţării. Dimineaţa, ceaţă locală. De la 12 la Î8 octombrie, vremea va fi instabilă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi care vor avea şi caracter de averse, însoţite de descărcări electrice în cea mai mare parte a ţării. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări locale. Temperatura în scădere : minimele vor fi cuprinse între-2 şi 12 grade, izolat mai coborîte, iar maximele între 12 şi 22 grade. In perioada 17—21 octombrie, vremea se va răci îndeosebi in nord-estul ţării. Cerul va’a fi schimbător. Vor cădea ploi locale, îndeosebi în jumătatea de sud-vest a tării. Vîntul va sufla slab, pină la moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse între zero grade și 10 grade, izolat mai coborîte, iar cele maxime intre 10 și 20 grade, local mai ridicate. Local, se va produce brumă. De la 22 la 26 octombrie, cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi locale, care vor avea şi caracter de aversă. Vint moderat, predominînd din sud. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 2 şi 12 grade iar cele maxime intre 14 şi 24 grade, local mai ridicate. Pe alocuri, în nordul ţării se va produce brumă la începutul intervalului. Pentru intervalul 27—31 octombrie se prevede vreme în general, caldă. Cerul va fi variabil. . Izolat va ploua mai ales în nordul tării. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 4 și 14 grade, iar cele maxime între 16 și 26 grade, izolat mai ridicate. Iată, în continuare, valorile multianuale dintr-o perioadă de 60 de ani de observaţii asupra regimului precipitaţiilor şi temperaturilor, raportate la luna octombrie 1977. Regiuni geografice Valori medii multianuale (1898—1955) Precip. Temp. Aprecieri probabile asupra precipitaţiilor atmosferice şi temperaturilor aerului. Maramureş 50-55 1/mp 8* Temperaturile vor fi în jurul valorilor normale, iar precipitaţiile vor fi peste normal. Crişana 48-52 1/mp 11* Temperaturile vor fi puţin peste normal, precipitaţiile vor depăşi valorile normale. Transilvania 40-45 1/mp 9* Temperaturile şi precipitaţiile vor fi uşor peste valorile normale Banat 45-48 1/mp 11* Temperaturile vor fi peste normal, precipitaţiile vor oscila în jurul valorilor normale. Oltenia 48-52 1/mp 12* Temperaturile vor fi puţin peste normal. Precipitaţiile vor fi sub valorile normale. Muntenia 35-40 1/mp 12* Temperaturile vor fi puţin peste normal. Precipitaţiile vor fi sub valorile normale. Moldova 30-35 1/mp 9* Temperaturile vor fi uşor peste valorile normale ; precipitaţiile vor fi în jurul valorilor normale. Dobrogea 35-40 1/mp 8* Atît temperaturile cit și precipitațiile vor oscila în jurul valorilor normale. UNA PE ZI de MATTY — Mersi ! Dacă tu nu aveai atitea lipsuri, directorul ar fi avut timp și pentru mine... Festivalul naţional „Cîntarea României6, ediţia a Il-a » Festivalul naţional „Cîntarea României", ediţia a II-a, amplă manifestare a muncii şi creaţiei libere, dedicată celei de-a 35-a aniversări a eliberării României etC-’ISP3 dominaţia fascistă, cadru politico-organizatoitic şi educativ menit să asigure o largă participare a oamenilor muncii din toate domeniile la valorificarea şi dezvoltarea culturii şi artei noastre, intră, o dată cu luna octombrie, în faza sa de masă. Actuala ediţie a festivalului îşi propune ca, valorificind experienţa dobîndită in cadrul anterioarei întreceri cultural-artistice, să se desfăşoare la un nivel şi mai înalt, să antreneze mase tot mai largi de oameni ai muncii la crearea de noi valori spirituale cu un profund conţinut, revoluţionar şi patriotic. Ediţia a II-a a festivalului naţional al educaţiei şi culturii socialiste este structurată în patru etape distincte : de masă (octombrie 1977 — decembrie 1978), judeţeană (ianuarie—martie 1979), interjudeţeană (aprilie — mai 1979) şi republicană (iunie—iulie 1979), - începînd din luna octombrie, prin crearea comisiilor de organizare a festivalului la nivel central şi local, vor fi trecute în revistă şi reînscrise în această amplă manifestare, miile de formaţii artistice participante, precum şi creatori individuali, conturîndu-se primele programe cultural-artistice, în atmosfera de puternică emulaţie creatoare a festivalului, vor lua naştere noi formaţii, cercuri şi cenacluri, vor fi reînnoite repertoriile cu lucrări originale bogate în conţinut, cu un pronunţat mesaj patriotic, revoluţionar, etic şi estetic. Vor fi publicate culegeri de repertoriu ce vor fi difuzate în tiraje de masă, multe dintre acestea reunind cele mai valoroase creaţii — cîntece, piese de teatru scurt, texte pentru brigăzi artistice, librete de dans tematic ş.a., remarcate în cadrul primei ediţii a festivalului. Va fi editat, de asemenea, un album cuprinzînd lucrările reprezentative de artă populară, artă plastică şi fotografii, realizate de amatori şi prezentate în expoziţii republicane, precum şi un film dedicat festivalului. La fel ca şi în ediţia precedentă, festivalul va asigura o conlucrare fructuoasă a artiştilor amatori şi profesionişti, un schimb reciproc de idei, care vor contribui la realizarea unor spectacole, concerte sau expoziţii de o reală valoare pe planul creaţiei, al interpretării. (Agerpres) ,,Marele singuratic La noi, ca şi prin alte părţi, cinematografia n-a prea inspirat marilor scriitori căsătorii din dragoste. Adeseori, însă, aceste sporadice apropieri pornite de la cap spre inimă au produs rezultate mai solide decit unele inocente patimi cinefile. Filmul păstrează şi va păstra incă multă vreme, să nu spunem „un complex de inferioritate“, să spunem o respectuoasă sfială faţă de arta scrisului, faţă de stufosul ei arbore genealogic, faţă de blazonul literar. Reverenţa nu trebuie interpretată ca act de timiditate, ci ca stare de cuviinţă. Studiourile noastre au dat o serie de filme necesare şi cîteva filme bune, dar arta a şaptea nu şi-a compus încă nici Luceferii şi nici Scrisorile pierdute. Atîta vreme cit Moromeţii sau Groapa nu au echivalent cinematografic, este normal ca paralel cu dorinţa de emancipare, paralel cu efortul de neatîrnare, ecranul să mai păstreze o psihologie de cadet. Şi, deocamdată, e bine că este aşa. Habotnicia puriştilor, xenofobia artistică susţinută şi întreţinută de fanaticii vizualului — rasă pură a vizualului ! — a dus de-a lungul celor opt decenii de istorie cinematografică şi la catastrofe şi la eşecuri rizibile. Această experienţă nu putea să treacă pe lingă noi fără să ne atingă, cel puţin , teoretic. în planul teoretic, cinematografia noastră trăieşte imperios, acut, foamea, o foame endemică de literatură bună (convertibilă în scenariu), în planul practicii, aşa cum se ştie, imperiosul devine mai labil, ascuţişul mai bont, dar asta nu ne împiedică să salutăm cu entuziasm — un entuziasm tivit chiar cu o clfră de umilitate — de cite ori un scriitor de calibru greu cedează insistenţelor unui regizor şi se hotărăşte să-i întindă o mină condescendentă. Marin Preda face pentru a treia oară un asemenea gest, îl face cu binecunoscuta-i autoritate artistică, dar şi cu autoritate propriu-zisă, deloc speriat, deloc inhibat de acel aşa numit „specific cinematografic“. — „Pe ce te bazezi ?“ pare a întreba autorul scenariului pe un posibil interlocutor, care ar încerca să-i facă teoria ecranizării, a retopirii materialului, a gîndirii lui în termenii unui alt cod artistic, a re-creării lui. începutul romanului, fraza aceea memorabilă care zice că „un țăran dacă vine la Bucureşti, tot ţărani caută“, in cazul nostru ar putea fi citită aşa : „un literat dacă vine la Buftea, tot literatură caută“. Filmul dă senzaţia unui roman-sonor şi nu ne rămîne decit să ne întrebăm dacă translaţia acelor masive monologuri, dacă preluarea quasi-intactă a acelor masive dialoguri, cu alte cuvinte, dacă această pioasă fidelitate faţă de structura literară nu face să sufere însuşi obiectul devoţiunii. întrebare retoric®, fireşte. De multă vreme Lukács şi Aristarco, Eisenstein şi Visconti au dat şi răs- Ecaterina Oproiu punsurile teoretice şi pe cele practice. Acestea fiind zise, să încercăm să ieşim din optativ şi să privim filmul in realitatea lui imediată. Ce ne spune ecranul ? Ecranul ne spune o poveste de dragoste, decisă, evident, să depăşească gabaritul love-story-ului, dornică, evident, să sublimeze eroticul în filozofie, soarta in destin, eternul în istoric, mai concret spus, o poveste de dragoste, care nu e scop, ci mijloc, mijlocul de transformare a unui ins lovit, frint, părîndu-i-se că a depus armele și că și-a găsit seninătatea într-o solitudine dezabuzată, ascetică, mizantropică, dar iată-1 că, la capătul unei tragice experienţe sentimentale, claustrarea nu-i mai poate apărea o soluţie. In medicină există teoria durerii dominante, valabilă, se pare, şi răsăritul, umplînd cerul ploilor de vară, aplecîndu-se peste căruţe fără coviltir, cu cai zornăindu-şi lanţurile, cu ţărani nebărbieriţi trăgînd sub răpăială, rogojina, deasupra capetelor. Nu toate întoarcerile par indispensabile, nu una — bătaia ..cu ai lui Băduţă“ — se simte făcătura, dar toate, laolaltă fac să treacă peste peliculă o boare de melancolie ciudată, alimentată savant şi de imaginea, pe alocuri splendidă, a lui Gheorghe Fischer şi Alexandru Intorsureanu şi de temperamentul lui Iulian Mihu, mare specialist in atmosfere pe muchea dintre real şi straniu. Din păcate, marele, incontestabilul talent al regizorului a izbutit şi de această dată să lucreze doar cu o parte din potenţialul său. Dealtfel, în ultimii ani, Mihu e pe cale să devină un campion al zborului cu un motor din trei. In originalitatea sa există o latură haotică, pusă pe feste. De aici, cred eu, aceste uimitoare, juvenile oscilaţii în tratarea scenariului socotit — după împrejurări — cindi pretext, cînd săpat în marmoră. In ambele cazuri regizorul greşeşte, iar acum ne aflăm, fără îndoială, în faţa păcatului elasării. Din fericire, amintirea lui Felix şi Otilia este destul de persistentă ca să nu uităm că artistul cunoaşte — vai, ce bine cunoaşte — şi un drum carosabil. Rămîne distribuţia. Distribuţia masculină : George Motoi care-şi acordă şi îşi retrage „simpatia“ cu un farmec aspru, smucit, încruntat, Gheorghe Dinică şi dur şi uman sub croiul impecabil al costumului „de export“; Toma Caragiu — număr minuscul, dar fosforescent, susţinut cu pălăria pe sprinceană şi cureaua sub pîntec ; Petre Gheorghiu, bonom, în haine noi şi bine călcate; Ion Caramitru aruncînd în sus fum de ţigări de foi, iar în jur nedumerirea că un bărbat atît de inteligent şi distins poate fi întrebat de cite ori intră în scenă dacă e beat sau treaz. Distribuţia feminină: Florina Luican, cu părul greu, cu o minunată voce joasă, foarte „de-acolo“ (raritatea apariţiei ei pe ecrane rămîne pentru mine un mister) şi cele două eroine : Florenţa Manea — o Simină cum cere autorul, „bine făcută, nici prăjină, nici bondoacă“, o apariţie elegantă, foarte elegantă şi foarte gracilă, obligată să intre la primul rol într-o probă de haltere (cite actriţe experimentate ar putea să vorbească şi să tuşească atitea minute în şir, în prim plan ţinînd o mină pe piept şi o batistă la gură ?) şi Adriana Nemeş, (inginera zootehniciană) impecabilă ca fotogenie, coafură şi neprofesionalism. Mai rămîn, fireşte, decorurile adecvate ale lui Giulio Tincu, costumele de bon ton (şi multele, foarte multele pălării) ale Gabrielei Lăzărescu, umplînd cu turişti şi peroanele Gării de Nord — unde, în plin sezon, nu e, bineînţeles, nici o problemă să găseşti pe loc un bilet la Eforie Nord. îî pentru durerile metafizice, pentru că sub apăsarea unei şi mai mari suferinţi, mîndria rănită încetează să mai sîngereze, iar anestezicul cultivării propriei grădini îşi pierde efectul. In gheaţa de după moarte, eroul înţelege, în sfîrşit, ceea ce din multe motive, dar şi din orgoliul viril („mi s-a părut că vrei să porţi tu căciula“) nu pricepuse în podul iubirii, în patul acela roz în care îl certa o fată fragedă, diafană, încercănată : „Tu eşti un om al timpului pe care îl trăieşti ! Nu-mi place să iubesc un bărbat care nu are voinţă, nu luptă cu destinul...“ In epilog, în cabinetul primului secretar, in acordurile energice ale muzicii finale, Niculae Moromete se hotărăşte să se reîntoarcă şi să reia lupta cu destinul. In pofida lungilor, repetatelor digresiuni despre talent, inspiraţie, despre pictura care, „a căzut în decoratism“, despre Voltaire, Goethe, Faust, ba chiar despre Bernard Buffet însurat de autori cu septuagenara actriţă Annabella, desigur în glumă, desigur ca să-şi ironizeze protagonistul, în pofida voluminoaselor paragrafe de introspecţie, cu porţiuni destul de greu descifrabile din punct de vedere acustic, partea cea mai rezistentă a filmului nu o constituie acest corp de o intelectualitate proeminentă și foarte explicită. Scenele de farmec se adună, in primul rînd, în matca acelor flash-back-uri sepia, fără salcîmii de la Siliștea, dar cu copaci seculari străpungind apusul și * La Librăria „Mihail Sadoveanu“ din Capitală, astăzi la ora 11, deschiderea festivă a Decadei cărţii româneşti. * „Gîndirea politică românească şi prestigiul de care se bucură azi în lume“ s-a intitulat simpozionul organizat recent de Biblioteca municipală din Sighetu Marmaţiei care a atras un numeros public. * La staţiunea Moneasa, judeţul Arad, a avut loc vernisajul expoziţiei personale a pictorului şi poetului ţăran Ioan Lasca din Şiria, distins la prima ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“. * La Casa orăşenească de cultură din Vatra Dornei a avut loc un spectacol-dezbatere cu piesa „Vieţi paralele“ de Ovidiu Genaru, pusă în scenă la teatrul popular din localitate de regizorul Eduard Covali de la Teatrul tineretului din Piatra Neamţ. In timpul dezbaterii, la care au participat regizori şi interpreţi ai unor formaţii teatrale de amatori din judeţ, au fost formulate propuneri şi sugestii pentru spectacolele ce se vor desfăşură în ediţia a doua a Festivalului naţional „Cîntarea României“. * La clubul Progresul din Brăila a avut loc o consfătuire privind activitatea brigăzilor artistice din localitate. Cu acest prilej, a fost prezentat un program de brigadă şi s-au purtat discuţii pe marginea lui. * Continuînd seria spectacolelor sub genericul „Acasă la navetişti“, formaţia artistică profesionistă „Meseşul“ din judeţul Sălaj, a prezentat spectacole în mai multe localităţi din judeţ : Poiana Blenchi, Rus, Şimişna, Gilgău, Letca. * Şi-a reînceput activitatea cenaclul literar „Vasile Cârlova“ al Casei armatei din Ploieşti. Prima şedinţă a programat lecturi, discuţii, precum şi prezentarea piesei „Trei scrisori de pe front“ de Dan Tărchilă, in prezența dramaturgului. mmWM&BMWS Ce a căutat şi ce a găsit Géza Kovács , din Moldova Nouă venise deunăzi la Timişoara pentru a-şi face cumpărături. A intrat în magazinul „Bega“, din centrul oraşului, şi a început să se plimbe printre rafturi. La raionul confecţii a pus ochii pe un costum din cele mai elegante. L-a sucit, l-a invirlit şi a pornit să-l probeze. Dar nu în cabina amenajată special ci... In mulţimea de oameni care se îndreptau spre ieşire, „uitind" sa mai treacă pe la casă Prins la timp, gestul lui a fost calificat drept furt curat. Costum a căutat, costum a găsit, dar ce-i drept unul cu alt fason. (I. MEDOIA). Testare psihologică pentru şoferii amatori Din analiza accidentelor de circulaţie comise în anul trecut şi în prima jumătate a acestui an a rezultat o creştere a celor săvirşite din culpa şoferilor amatori, unele dintre acestea evidenţiind deficienţe în comportamentul acestor conducători. Această constatare pune în evidenţă necesitatea examinării candidaţilor pentru obţinerea permisului de şoferi aman,tori şi din punct de vedere psihologic, pentru a se evita pătrunderea în rindul lor a acelor persoane care ţiu au aptitudinile necesare pentru conducerea auvehiculelor pe drumurile publice. După cum sîntem informaţi, Inspectoratul General al Miliţiei, Direcţia circulaţie, împreună cu organele sanitare de resort au hotărit, începînd cu primele serii de absolvenţi ai şcolilor de şoferi amatori din acest an, introducerea testării psihologice, testare care se face în prezent numai pentru şoferi profesionişti şi a celor amatori ce se prezintă pentru a treia oară la examen (socotind examinarea şi reexaminarea). In acest scop, serviciile de circulaţie din cadrul inspectoratelor judeţene vor lua legătura cu laboratoarele psihologice judeţene, iar acolo unde nu există, cu laboratoarele din judeţele învecinate, cu policlinicile sau întreprinderile care dispun de specialişti psihologi pentru efectuarea testărilor amintite. Unele judeţe cum ar fi Satu Mare, Bihor, au si trecut la testarea psihologică şi a candidaţilor care se prezintă la examen in vederea obţinerii permisului de conducere categoria B. Verificarea aptitudinilor se va face de o comisie, candidaţilor cerindu-li-se să rezolve două teste de atenţie distributivă şi unul de personalitate. (I.S.) Mecanizare... manuală Pentru a uşura, chipurile, munca acelora care participă la operaţiile de încărcare şi descărcare a vagoanelor, Direcţie regională C.F.R. Galaţi a dotat stafia Borzeşti cu un autostivuitor. Numai că, fiind descompletat, acesta nu poate fi utilizat. Un meseriaş, trimis nu de mult de regională pentru a pune utilajul în stare de funcţionare, s-a întors precum a venit, pentru că nu s-au găsit piesele necesare. Si in vreme ce Regionala s-a grăbit să consemneze , în evidenţe extinderea in magaziile de mărfuri a mecanizării, utilajul trimis de ei la Borzeşti stă nefolosit, operaţiile de încărcare şi descărcare a vagoanelor continuînd să se efectueze manual. (C. AZOIŢII). Rubrică realizată de Cleopatra Rădulescu Am fost recent la Complexul balnear din Slănic-Prahova unde am efectuat un tratament pentru afecţiunile reumatismale de care suferim, sofia mea şi cu mine. Numai cuvinte de laudă pentru conştiinciozitatea cadrelor medicale, amabilitatea celuilalt personal care serveşte complexul, cit şi pentru preocuparea O.J.T.-ului local în vederea asigurării unor condiţii cit mai bune pentru tratament, cazare şi masă. Totuşi, ar mai finecesare unele îmbunătăţiri De exemplu, există la acest complex un bazin de kinetoterapie (profilat iniţial pentru apă dulce), care, în prezent, nu este folosit. Cu mici investiţii, bazinul ar putea fi amenajat pentru efectuarea de kinetoterapie in apă sărată,atât de indicată in artroze şi, în general, in afecţiunile reumatismale. De asemenea, finind seama de faptul că, la acest complex, se tratează mulţi oameni cu afecţiuni la picioare, care merg greu, si cum de la negră la complex este o distanţă apreciabilă iar autobuzele locale trec prin staţii, destul de rar, ar fi necesar să se studieze posibilitatea îmbunătăţirii circulaţiei mijloacelor de transport in comun, eventual devierea traseului pe la complexul balnear. Totodată, ar fi bine ca in statii să se instaleze indicatoare cu orele la care trec autobuzele, asa cum există si in alte localităţi balneare TRAIAN NICOLAE str. Dr. Toma Tonescu nr. 10 Bucureşti Sunt elev la liceul „Nicolae Bălcescu“, situat pe strada Nuferilor, in apropierea Sălii Palatului. Parcurgînd aproape zilnic traseul Giulești — Sala Palatului, cunosc bine acest drum. Pînă la seism (folosind autobuzul 78) ajungeam la scoală in maximum 20 de minute. Un timp, autobuzul 78 a continuat să circule pe vechiul traseu, apoi s-a luat hotărirea să se scurteze traseul şi capătul de linie să fie la Gara de Nord. Am considerat această situaţie provizorie, dar n-a fost să fie aşa. In schimb, linia 113, care circula pe şoselele Cringaşi şi Giuleşti, a fost prelungită pină laSala Palatului. Hotărirea a fost justă, în acest fel ni se asigura legătura cu zona centrală. Folosindu-l pe 2, 11 şi, în continuare, pe 113, timpul necesar parcurgerii traseului Giuleşti — Sala Palatului a ■devenit insă mai mare. Ne obişnuisem şi cu acest itinerar, dar Direcţia I.T.B. a mutat linia 113 pevechiul traseu, ceea ce înseamnă că Giuleştiul a rămas fără nici o legătură directă cu centrul. Soluţii ar fi mai multe : fie să fie repus 78 pe traseul iniţial (şi aceasta ar fi soluţia ideală), fie să fie repus 113 pe traseul pină in centrul oraşului. RADU RADULESCU şoseaua Giuleşti nr. 48 Bucureşti In ultimul timp, I.T.B. a întreprins o serie de măsuri în vederea îmbunătăţirii transportului în comun cu autobuzul 31R : revenirea la traseul normal, introducerea autotaxării etc., cu excepţia unei măsuri importante pentru locuitorii cartierului Pajura. Autobuzul SIR, a rămas Singurul mijloc de transport in comun care asigură legătura directă , între acest cartier şi centrul Capitalei si, mai ales, cu zonele comerciale centrale. Dar stafia de autobuz care serveşte locuitorii cartierului este amplasată cit se poate de incomod şi constituie o sursă de accidente, datorită faptului că, pentru a ajunge la ea, locuitorii sunt obligati să traverseze patru linii de cale ferată intens circulate, complet neasigurate si neprevăzute măcar cu un simplu pasaj de nivel. In unele cazuri, eşti obligat să escaladezi şi garniturile de tren garate exact în dreptul stafiei I.T.B. Faţă de cele de mai sus, propun I.T.B. să analizeze soluţia reamplasării statiei 31R, in aşa fel ca locuitorii acestui cartier s-o poată folosi în condiţii civilizate. GH. GÂDINEANU str. Băiculeşti nr. 25 Bucureşti CINEMATOGRAFE MARELE SINGURATIC Patrie (11 86 25), orei® 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15-- 20,30 ; Grădina Capitol, ora 19 ; Grivita (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,15 - 15,45 - 18 - 20,15 ; BUZDUGANUL CU TREI PECETI Feroviar (50 51 40), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30; Melodia (12 06 88), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30; Gloria (47 46 75), orele 9 -12,30 - 16 - 19,30 ; FAGADUIALA r Scala (11 03 72). orele 8.30 - H - 13.30 - 16 - 18,30 - 21 ; Festival (15 63 84) orele 8.30 -10.45 - 13.15 - 15,45 - 18,15 - 20,45; Favorit (3106 15) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.30 ; Gradina Luceafărul (15 87 67), ora 19,15; HERCULE IN CENTRUL PAMINTULUI : luceafărul (15 87 67), orele 8,45 - 10,45 - 12,45 - 14,45 - 16,45 -18,45 - 20.45 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 -20.30 ; Gradina Modern, ora 19 ; AMENINȚAREA * Central (14 12 24), orele 9.15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18 -20.15 ; CORSARUL NEGRU * Victoria (16 28 79), orele 9-12-16-19; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,45 -14,30 - 17,15 - 20 ; Grădina Aurora, ora 18,30 . JUDECĂTORUL FAYARD ZIS „ȘERIFUL : Eforie (13 04 83), orele 9 -11,15 - 13 30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădina Parc Hotel (17 08 58), ora 19; Grădina Titan, ora 19 ; AMENDAMENT LA LEGEA SECURITĂȚII STATULUI * Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 12 - 15,30 - 19 ; PISICILE ARISTOCRATE : Doina (16 35 38), orele 9,30 - 11,15 - 13; ODISEU ȘI STELELE : Doina, orele 16 - 18 - 20 ; INSTANŢA AMINA PRONUNŢAREA : Giuleşti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,13 - 15,30 - 17,45 - 20 * HINDENBURG : Excelsior (63 49 45), orele 9 - 11,45 - 14,30 - 17,15 - 20; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11.45 -14.30 - 17.15 - 20 ; Grădina Moşilor (14 27 14), ora 19 ; UNDE ÎNFLORESC CRINII Buzeşti (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18 - 20 ; Grădina Buzeşti, ora 19; O NOAPTE FURTUNOASA: Bucugl (17 05 47), orele 9 - 11 - 13 - 16 - 18 - 20 ; SPANIOL, LA PARIS : Cotroceni (49 48 48), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20 ; NORA: Flacăra (20 33 40), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20.30 ; ADEVARATA GLORIE » Tomis (21 49 40), orele 9-12-16-19; Grădina Tomis, ora 19,30 ; Volgo (79 71 26), orele 9- 12 - 16 - 19 ; ACCIDENT: Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15.30 - 18 - 20 ; DACII: Paceo (60 30 85), orele 16- 18 - 20 ; NECUNOSCUTUL DIN NOAPTE : Arto (21 31 86), orele 9 - 1. 45 - 14.30 - 17.15 - 10 ; Gradina Arto ora 19 ; Lira (3171 71), orele 10 - 15,30 - 18 - 20,15 ; Grădina Lira, ora 19 ; PODUL FETELOR Drumul Sării (3128 13), orele 16-13-20; EPIDEMIA 1 Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 18.45 - 20 . POVESTEA DRAGOSTEI : Cosmos (27 54 95), orele 15.45 - 18 - 20; STRĂINĂ: Munca (21 50 97), orele 9.30 - 12.30 - 15.45 - 19.15 ; Ferentari (80 49 85) orele 10 - 15 - 18.30 ; SOARELE ALB Al PUSTIULUI : Popular (35 13 17) orele 15.45 - 18 - 20 ; PREŢUL VIEŢII; Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20 ; FRATII MEI. PASARI CALATOARE ; Grădina Bucegi (17 05 47), ora 19; OCHII SHIVANEI : Gradina Flacăra (20 33 40), ora 19 ; CIDUI : Grădina Unirea (17 05 47), ora 19. .România liberă" CALENDAR 1 octombrie 1977 Soarele răsare la ora 6,14 şi apune la ora 17,55 • în 1843 a apărut periodicul „învâţătorul satului", editat de Petrache Poenaru. • în 1876 Ion Creangă a debutat în „Convorbiri literare" cu povestea „Soacra cu trei nurori" • în 1899 a încetat din viaţa Anton Bacalbaşa, publicist şi prozator. • In 1917 a reapărut gazeta „Adevărul", organ al secţiei române a social-democraţîei din Transilvania. • In 1923 a apărut la Oradea revista „Cele trei Crişuri". • In 1955 a intrat în funcţiune Fabrica de antibiotice de la Iaşi. • In 1971 a fost inaugurată la Bacău, Casa memorială „George Bacovia", 2 octombrie 1977 Soarele răsare la ora 6,15 şi apune la ora 17,55 în 1853 s-a născut compozitei Ciprian Porumbescu. Ci în 1875 a încetat din viaţă Irache Poenaru, unul dintre organizarii învâţămîntului naţional, participant la Revoluția de la 1848 ; in 1827 a brevetat, la Paris, Invenția focului rezervor. • In 1911 s-a născut poetul Miron Radu Paraschivescu. I KV* TEATRE SÎMBATA 1 OCTOMBRIE WALKIRIA : Opera Română (13 18 57), ora 19; DANTON: Tea-, t'-ul Naţional „I. L. Caragiale" (14 7171), ora 19 la sala mare şi PĂRINŢI TERIBILI, ora 19,30 la sala mică ; LA CALUL BALAN : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30; UNa DEVA, O LUMINA (premieră) ; Teal trul „Lucia Sturdza Bulandra" - sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 19.30 şi PESCĂRUŞUL (premieră), ora 19 la sala Studio (12 44 16) ; 12 OAMENI FURIOŞI : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19.30; JUCĂTORII DE CĂRŢI şi URSUL : Teatrul „C. I. Nottara“ (15 93 02), ora 19 la sala Studio : OMUL CONTINUAT! SA PUNEŢI ÎNTREBĂRI : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; HOTEL „ZODIA GEMENILOR" : Teatrul Giulesti (18 04 83), ora 19,30; IMN PENTRU OAMENII ACESTUI PAM1NT : Teatrul Giulesti, ora 11 la Muzeul Militar Central ; RECREAŢIA MARE : Teatrul „Ion Creanga* (50 26 55), ora 10 ; CU FEMEILE NU-I DE GLUMIT : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 19,30 ; VARIETATI PE PORTATIV : Teatrul ,,C. Tancse“, sala Savoy (15 54 78), ora 19,30 si E NEMAIPOMENIT, ora 19,30 la sala Victoria (50 58 65) ; SICILIANA : Teatrul „Ion Vasilescu“ (12 27 45), ora 19,30 ; FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEAGULUI : Teatrul Ţăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 17; DESCHIDEREA CICLULUI : TINERI IN COMPETIŢII ARTISTICE INTERNATIONALE - QUARTETUL „ARPEGIO“ la Sala mică a Palatului, ora 18. DUMINICA 2 OCTOMBRIE GISELLE, ora 11 şi FLAUTUL FERMECAT, ora 19 ; Opera Română (13 18 57) ; COANA CHIRIŢA, ora 10 Şi MARELE SOLDAT, ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (14 7171), la sala mare, VIAŢA UNEI FEMEI, ora 10; MOARTEA ULTIMULUI GOLAN, ora 15 şi ROMULUS CEL MARE, ora 19,30 la sala mică iar CINE-A FOST ADAM, ora 17 la sala Atelier ; SECRETUL LUI MARCO , POLO, ora 10 30 si VĂDUVĂ VESE,IA, ora 19,30 ; Teatrul de Opereta (13 98 48) ; UNDEVA, O LUMINA ! Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 19,30 si PESCĂRUŞUL, ora 19 la sala Studio (12 44 16) ; POEMELE LUMINII ; Teatrul de Commedie (16 64 60), ora 19,30; MICUL INFERN : Teatrul ,,C. I. Nottara“ (15 93 02), ora 19 la sala Studio: OMUL CONTINUAT! SA PUNEŢI ÎNTREBĂRI: Teatrul Mic (1470 81), ora 19,30 : DESCAPATINAREA : Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30: IMN PENTRU OAMENII ACESTUI PAM1NT, ora 11 la Muzeul Militar Central : SFIRLA NĂZDRĂVANUL : Teatru! „Ion Creangă* (50 26 55), ora 10 ; CU FEMEILE NU-I DE GLUMIT : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 19.30 ; VARIETATI PE PORTATIV : Teatrul ,,C. Tănase" - sala Sorov (15 56 78), ora 19.30 si E NEMAIPOMENIT, ora 10.30 In sala Victoria (50 58 651 ; SICILIANA : Teatrul „Ion Vasilescu“ M2 27 45), ora 19,30 : EIEFANŢELUL CURIOS : Teatrul Ţăndărică - sola Victoria (15 23 77), orele 10 şi 12 : CONCERT EXTRAORDINAR, susţinut de Orchestra de instrumente naţionale a Radiuiiifuziunii chineze : C.C.E.S. şi A.R.I.A. la Studioul de concerte al Radioteleviziunii Române, ora 20. TELEVIZIUNE SIMBATA 1 OCTOMBRIE 12 : Telex ; 12,05 : Hora la Prislop ; 12,15 : Odiseea ; 13,10 : Ancheta socială. Lupta cu Inerţia ; 13,45 : Muzică uşoară ; 14,20 : împliniri ; 14,50 : Cîntarea României ; 15,10 : Intermezzo muzical ; 15,30 : Stadion ; 16,50 : Imagini din R. P. Chineză ; 17,10 : Clubul tineretului ; 15,05 : Stan şi Bran ; 19,10 : Septembrie 1977 Cronica evenimentelor politice Interne şi Internationale ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Rezultatele muncii, izvorul bunăstării; 20 : Teleeneicîopedîa ; 20,45 : Regan ; 21,35 : Intîînire cu satira şi umorul ; 22,20 : Telejurnal. Săptămîna sportivă; 22,35 : Romanţe şi cîntece de voie bună. DUMINICA 2 OCTOMBRIE 8 : Sportul pentru toţi; 8,15 : Tot înainte !; 9,20 : Robin Hood; 9,45 : Pentru căminul dumneavoastră; 10 : Viaţa satului; 11,40: Bucuriile muzicii; 12,30: De straja patriei; 13: Telex; 13,05 : Ca veselă; 14 : Fotbal : Politehnica Timişoara — F. C. Argeş; 15,50 : Noi aventuri în epoca de piatră; Reportajul emisiunii; Secvenţe comice din filme româneşti; Şah mat în... 15 minute; 17,20 : Linia maritimă Onedîn; 18,10 : Micul ecran pentru cei mici; 13,35 : Handbal feminin : România - R.F.G.; 19 : File de Istorie; 19,20 : 1001 de seri; 19,30 : Telejurnal; 19,50 : Film artistic : Prima pagină; In distribuţie : Jack Lemmon, Walter Matthau, Susan Sarandon, Vincent Gardenia; Regia: Billy Wilder; 21,25 : Antena vă aparţine : Judeţul Argeş; 22,25 : Telejurnal; Sport. 10 : Concert simfonic dedicat Zilei Internaţionale a muzicii; Dirijor Serge Baudo, solist Dan Atana»Ufc Programul 1 Programul 1 Programul 2