România Liberă, octombrie 1977 (Anul 35, nr. 10244-10269)

1977-10-01 / nr. 10244

Pagina a 2-a ——­7 octombrie 1977 1 — 10 octombrie DECADA CĂRŢII ROMÂNEŞTI Cu începere de astăzi are loc, in întreaga ţară, „Decada cărţii româneşti", manifestare tradiţională organizată de Consiliul Culturii, şi­ Educaţiei Socialiste, Consiliul Central al U.G.S.R şi Comitetul­­ Central al U.T.C. Printr-o semnificativă coincidentă, această acţiune are loc anul acesta în perioada debutului etapei de masă a Festiva­lului national .,Cîntarea României", reînscriind­ astfel in acest amplu demers cultural-educativ, prezenta activă a cartii ca instrument,­d­e educaţie si informare. Acţiunile întreprinse sub semnul Decadei sunt chemate să reflecte realizările sectorului editorial, să stimuleze popularizarea şi răspî­n­­direa cărţii in lumina sarcinilor ce decurg din documentele Congre­sului al Xl-lea al partidului, ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, din indicaţiile secretarului­ general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In acelaşi timp," ..Decada cărţii româneşti" este un bun prilej pentru, a ne reaminti ce înseamnă astăzi cartea in viata noastră spirituală, impresionantele succese obţinute in opera de editare şi răspîndire a cărţii. Astfel,­ în ultimul cincinal (1971 — 1975), editurile au publicat peste IR 500 lucrări în 336 milioane exemplare.--In 1976 și în primul semestru al acestui an au văzut lumina tiparului 4 909 cărfi. Intr-un tiraj de 118 932 000 de exemplare. Literatura politică a totalizat în 1976 şi în semestrul I din anul curent 527 titluri în 11 309 000 exemplare. Au intrat in librării 1040 titluri din domeniul ştiinţei şi tehnicii in aproape 30 milioane exemplare. Creaţia literară contemporană a totalizat, în aceeaşi perioadă, 864 titluri în aproape 11 milioane exemplare. O atenţie deosebită a fost acordată lucrărilor in limbile naţionalităţilor conlocuitoare, din care în 1976 şi un semes­tru I al anului 1977 au apărut peste 430 titluri, în aproape 4 milioane exemplare. Din literatura şi ştiinţa universală, editurile au preluat 554 titluri in 60 800 000 de exemplare. In ce priveşte prezenţa cărţii româneşti peste hotare, anual apar aproximativ 100 titluri, reprezen­tând valoroase creaţii ale scriitorilor şi oamenilor de ştiinţă români. Unele dintre acestea sunt apărute în coeditare cu diverse case de editură străine O creştere substanţială a cunoscut. în ultimii ani, şi difuzarea cărţii, realizările din 1976 depăşind cu 63 la sută valoarea cărţilor vîndute cititorilor în 1971. Milioane şi milioane de oameni ai muncii iubesc cartea, o caută în librării şi biblioteci, o consideră prieten şi ajutor in viaţă. S-ar putea spune chiar că ei se îndreaptă spre carte nu numai ca simpli cititori, ci şi ca unii ce sunt animaţi de un constant şi intens interes pentru destinul cărţii româneşti. De aceea, manifestările din cadrul Decadei îşi propun, deopotrivă, sporirea contribuţiei oamenilor muncii de cele mai diverse profesii la propaganda cărţii,, participa­rea acestora la dezbaterea multiplelor probleme legate de editarea şi răspindirea cărţii, lărgirea legăturilor cu creatorii şi cu cei ce încredinţează tiparului din lucrările acestora. In cadrul programului actualei ediţii a Decadei se vor deschide expoziţii de cârţi în librării, biblioteci judeţene, municipale, orăşe­neşti şi comunale, în săli publice , expoziţii tematice cuprinzind lucrări reprezentative social-politice, ştiinţifice, tehnice, de beletris­tică originală sau traduceri, în limba română şi In limbile naţionali­tăţilor conlocuitoare, cărţi de artă, sport, turism. In întreprinderi, instituţii, şcoli, facultăţi, unităţi agricole cooperatiste vor avea loc întîlniri cu autorii, prilejuite de lansarea unor volume sau de dezbateri asupra unor lucrări. Se vor iniţia consfătuiri ale editorilor cu cititorii în librării, biblioteci sau alte instituţii de cultură. Cu acest prilej, vor fi prezentate noutăţile editoriale. Cititorii vor fi invitaţi să participe la simpozioane, mese rotunde, unde vor avea ocazia să discute cu autorii şi cu editorii. Imbogăţindu-şi astfel cunoştinţele din diverse domenii. Formaţiile de amatori, participante la Festivalul naţional „Cîntarea României“ işi vor da concursul susţinînd recitaluri de poezie patriotică, spectacole de teatru scurt, montaje literar-muzicale. Bibliotecile judeţene vor organiza consfă­tuiri, mese rotunde, dezbateri, simpozioane. Centrele de­ librării vor intensifica acţiunile de difuzare a cărţii la locul de muncă in între­prinderi şi instituţii, în şcoli şi facultăţi, vor asigura un număr sporit de standuri pe străzi şi în sălile de spectacol, de expoziţii itinerante în aer liber. Acţiuni similare vor fi întreprinse de unită­ţile cooperaţiei de consum şi în localităţile urbane şi rurale unde îşi desfăşoară activitatea. Sunt manifestări chemate să ilustreze, o dată mai mult, însemnă­tatea pe care o acordăm cărţii, rosturile ei înalte in opera de formare a noii conştiinţe socialiste. Prognoza meteorologică a lunii octombrie După cum ne informează Insti­tutul de meteorologie şi hidrolo­gie, temperatura medie lunară se prevede a fi puţin peste cea obişnuită. Intervalele mai calde ale lunii vor fi în prima şi ulti­ma decadă. Răciri mai pronun­ţate se prevăd în unele zile din decada a doua, cînd condiţiile atmosferice vor fi favorabile producerii brumei. Precipitaţiile vor fi mai abundente decit cele obişnuite în nordul ţării şi puţin sub normal în sud. Pentru intervalul 1—6 octom­brie se prevede o vreme relativ frumoasă, cu cerul variabil. Izo­lat, va ploua. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat. Tempe­ratura în creştere uşoară : mi­nimele vor fi cuprinse între 2 şi 12 grade, izolat mai coborîte, iar maximele, între 12 şi 22 grade, local mai ridicate în sud. Ceaţă locală. Intre 7 şi II octombrie, vremea va fi în general caldă. Cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi locale, care vor avea și ca­racter de aversă. Vîntul va pre­zenta intensificări de scurtă du­rată, predominînd din sectorul vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 4 şi 14 gra­de, iar cele maxime între 14 şi 24 grade, local mai ridicate în sudul ţării. Dimineaţa, ceaţă lo­cală. De la 12 la Î8 octombrie, vre­mea va fi instabilă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi care vor­­ avea şi caracter de averse, însoţite de descărcări e­­lectrice în cea mai mare parte a ţării. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări locale. Tempe­ratura în scădere : minimele vor fi cuprinse între-2 şi 12 grade, izolat mai coborîte, iar maxime­le între 12 şi 22 grade. In perioada 17—21 octombrie, vremea se va răci îndeosebi in nord-estul ţării. Cerul va’a fi schimbător. Vor cădea ploi lo­cale, îndeosebi în jumătatea de sud-vest a tării. Vîntul va sufla slab, pină la moderat. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între zero grade și 10 grade, izo­lat mai coborîte, iar cele maxi­me intre 10 și 20 grade, local mai ridicate. Local, se va produce brumă. De la 22 la 26 octombrie, cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi locale, care vor avea şi ca­racter de­ aversă. Vint m­oderat, predominînd din sud. Tempera­turile minime vor fi cuprinse în­tre 2 şi 12 grade iar cele maxime intre 14 şi 24 grade, local mai ridicate. Pe alocuri, în nordul ţării se va produce brumă la în­ceputul intervalului. Pentru intervalul 27—31 oc­tombrie se prevede vreme în general, caldă. Cerul va fi va­riabil. . Izolat va ploua mai ales în nordul tării. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Tempera­turile minime vor fi cuprinse în­tre 4 și 14 grade, iar cele maxi­me între 16 și 26 grade, izolat mai ridicate. Iată, în continuare, valorile multianuale dintr-o perioadă de 60 de ani de observaţii asupra regimului precipitaţiilor şi tem­peraturilor, raportate la luna octombrie 1977. Regiuni geografice Valori medii multianuale (1898—1955) Precip. Temp. Aprecieri probabile asupra precipi­taţiilor atmosferice şi temperaturi­lor aerului. Maramureş 50-55 1/mp 8* Temperaturile vor fi în jurul valori­lor normale, iar precipitaţiile vor fi peste normal. Crişana 48-52 1/mp 11* Temperaturile vor fi puţin peste normal, precipitaţiile vor depăşi va­lorile normale. Transilvania 40-45 1/mp 9* Temperaturile şi precipitaţiile vor fi uşor peste valorile normale Banat 45-48 1/mp 11* Temperaturile vor fi peste normal, precipitaţiile vor oscila în jurul va­lorilor normale. Oltenia 48-52 1/mp 12* Temperaturile vor fi puţin peste normal. Precipitaţiile vor fi sub valorile normale. Muntenia 35-40 1/mp 12* Temperaturile vor fi puţin peste normal. Precipitaţiile vor fi sub va­lorile normale. Moldova 30-35 1/mp 9* Temperaturile vor fi uşor peste va­lorile normale ; precipitaţiile vor fi în jurul valorilor normale. Dobrogea 35-40 1/mp 8* Atît temperaturile cit și precipita­țiile vor oscila în jurul valorilor normale. UNA PE ZI de MATTY — Mersi ! Dacă tu nu aveai atitea lipsuri, directorul ar fi avut timp și pentru mine... Festivalul naţional „Cîntarea României6, ediţia a Il-a » Festivalul naţional „Cîntarea României", ediţia a II-a, amplă manifestare a muncii şi creaţiei libere, dedicată celei de-a 35-a aniversări a eliberării României etC-’ISP3 dominaţia fascistă, ca­dru­ politico-organizatoitic şi educativ menit să asigure o lar­gă participare a oamenilor muncii din toate domeniile la valorificarea şi dezvoltarea cul­turii şi artei noastre, intră, o dată cu luna octombrie, în faza sa de masă. Actuala ediţie a festivalului îşi propune ca, valorificind ex­perienţa dobîndită in cadrul an­terioarei întreceri cultural-ar­­tistice, să se desfăşoare la un nivel şi mai înalt, să antreneze mase tot mai largi de oameni ai muncii la crearea de noi valori spirituale cu un profund conţi­nut, revoluţionar şi patriotic. Ediţia a II-a a festivalului naţional al educaţiei­­ şi culturii socialiste este structurată în patru etape distincte : de masă (octombrie 1977 — decembrie 1978), judeţeană (ianuarie—mar­tie 1979), interjudeţeană (aprilie — mai 1979) şi republicană (iu­nie—iulie 1979), - începînd din luna octombrie, prin crearea comisiilor de organizare a fes­tivalului la nivel central şi lo­cal, vor­ fi trecute în revistă şi reînscrise în această amplă ma­nifestare, miile de formaţii ar­tistice participante, precum şi creatori individuali, conturîn­­du-se primele programe cultu­­ral-artistice, în atmosfera de puternică emulaţie creatoare a festivalu­lui, vor lua naştere noi forma­ţii, cercuri şi cenacluri, vor fi reînnoite repertoriile cu lucrări originale bogate în conţinut, cu un pronunţat mesaj patriotic, revoluţionar, etic şi estetic. Vor fi publicate culegeri de reperto­riu ce vor fi difuzate în tiraje de masă, multe dintre acestea reunind cele mai valoroase cre­aţii — cîntece, piese de teatru scurt, texte pentru brigăzi artis­tice, librete de dans tematic ş.a., remarcate în cadrul primei ediţii a festivalului. Va fi edi­tat, de asemenea, un album cu­­prinzînd lucrările reprezentati­ve de artă populară, artă plastică şi fotografii, realizate de amatori şi prezentate în ex­poziţii republicane, precum şi un film dedicat festivalului. La fel ca şi în ediţia prece­dentă, festivalul va asigura o conlucrare fructuoasă a artişti­lor amatori şi profesionişti, un schimb reciproc de idei, care vor contribui la realizarea unor spectacole, concerte sau expozi­ţii de o reală valoare pe planul creaţiei, al interpretării. (Ager­­pres) ,,Marele singuratic La noi, ca şi prin alte părţi, cinematografia n-a prea inspirat marilor scriitori căsătorii din dragoste. Adeseori, însă,­­ aceste sporadice apropieri pornite de la cap spre inimă au produs re­zultate mai solide decit unele inocente patimi cinefile. Filmul păstrează şi va păstra incă mul­tă vreme, să nu spunem „un complex de inferioritate“, să spunem o respectuoasă sfială faţă de arta scrisului, faţă de stufosul ei arbore genealogic, faţă de blazonul literar. Reve­renţa nu trebuie interpretată ca act de timiditate, ci ca stare de cuviinţă. Studiourile noastre au dat o serie de filme necesare şi cîteva filme bune, dar arta a şaptea nu şi-a compus încă nici Luceferii şi nici Scrisorile pier­dute. Atîta vreme cit Mor­ome­ţii sau Groapa nu au echivalent cinematografic, este normal ca paralel cu dorinţa de emanci­pare, paralel cu efortul de ne­­atîrnare, ecranul să mai păs­treze o psihologie de cadet. Şi, deocamdată, e bine că este aşa. Habotnicia puriştilor, xenofobia artistică susţinută şi întreţinută de fanaticii vizualului — rasă pură a vizualului ! — a dus de-a lungul celor opt decenii de istorie cinematografică şi la ca­tastrofe şi la eşecuri rizibile. Această experienţă nu putea să treacă pe lingă noi fără să ne atingă, cel puţin , teoretic. în planul teoretic, cinematografia noastră trăieşte imperios, acut, foamea, o foame endemică de literatură bună (convertibilă în scenariu), în planul practicii, aşa cum se ştie, imperiosul de­vine mai labil, ascuţişul mai bont, dar asta nu ne împiedică să salutăm cu entuziasm — un entuziasm tivit chiar cu o clfră de umilitate­ — de cite ori un scriitor de calibru greu cedează insistenţelor unui regizor şi­­ se hotărăşte să-i întindă o mină condescendentă. Marin Preda face pentru a treia oară un asemenea gest, îl face cu binecunoscuta-i autori­tate artistică, dar şi cu autori­tate propriu-zisă, deloc speriat, deloc inhibat de acel aşa numit „specific cinematografic“. — „Pe ce te bazezi ?“ pare a întreba autorul scenariului pe un po­sibil interlocutor, care ar în­cerca să-i facă teoria ecraniză­rii, a retopirii materialului, a gîndirii lui în termenii unui alt cod artistic, a re-creării lui. în­ceputul romanului, fraza aceea memorabilă care zice că „un ță­ran dacă vine la Bucureşti, tot ţărani caută“, in cazul nostru ar putea fi citită aşa : „un literat dacă vine la Buftea, tot litera­tură caută“. Filmul dă senzaţia­­ unui ro­­man-sonor şi nu ne rămîne de­cit să ne întrebăm dacă transla­ţia acelor masive monologuri, dacă preluarea quasi-intactă a acelor masive dialoguri, cu alte cuvinte, dacă această pioasă fi­delitate faţă de structura litera­ră nu face să sufere însuşi obiectul devoţiunii. întrebare retoric®, fireşte. De multă vre­me Lukács şi Aristarco, Eisen­stein şi Visconti au dat şi răs- Ecaterina Oproiu punsurile teoretice şi pe cele practice. Acestea fiind zise, să încer­căm­­ să ieşim din optativ şi să privim filmul in­ realitatea lui imediată. Ce ne spune ecranul ? Ecranul ne spune o poveste de dragoste, decisă, evident, să de­păşească gabaritul love-story-u­­lui, dornică, evident, să subli­meze eroticul în filozofie, soar­ta in destin, eternul în istoric, mai concret spus, o poveste de dragoste, care nu e scop, ci mij­loc, mijlocul de transformare a unui ins lovit, frint, părîn­­du-i-se că a depus armele și că și-a găsit seninătatea într-o solitudine dezabuzată, ascetică, mizantropică, dar iată-1 că, la capătul unei tragice experienţe sentimentale, claustrarea nu-i mai poate apărea o soluţie. In medicină există teoria durerii dominante, valabilă, se pare, şi răsăritul, umplînd cerul ploilor de vară, aplecîndu-se peste că­ruţe fără coviltir, cu cai zornă­­indu-şi lanţurile, cu ţărani ne­­bărbieriţi trăgînd sub răpăială, rogojina, deasupra capetelor. Nu toate întoarcerile par indis­pensabile, nu una — bătaia ..cu ai lui Băduţă“ — se simte fă­cătura, dar toate, laolaltă fac să treacă peste peliculă o boare de melancolie ciudată, alimentată savant şi de imaginea, pe alocuri splendidă, a lui Gheorghe Fis­cher şi Alexandru Intorsureanu şi de temperamentul lui Iulian Mihu, mare specialist in atmo­sfere pe muchea dintre real şi straniu. Din păcate, marele, in­contestabilul talent al regizoru­lui a izbutit şi de această dată să lucreze doar cu o parte din potenţialul său. Dealtfel, în ul­timii ani, Mihu e pe cale să devină un campion al zborului cu un motor din trei. In origi­nalitatea sa există o latură hao­tică, pusă pe feste. De aici, cred eu, aceste uimitoare, juvenile oscilaţii în tratarea scenariului socotit — după împrejurări — cindi pretext, cînd săpat în marmoră. In ambele cazuri regizorul greşeşte, iar acum ne aflăm, fără îndoială, în faţa păcatului elasării. Din fericire, amintirea lui Fe­lix şi Otilia este destul de per­sistentă ca să nu uităm că artis­tul cunoaşte — vai, ce bine cu­noaşte — şi un drum carosabil. Rămîne distribuţia. Distribu­ţia masculină : George Motoi care-şi acordă şi îşi retrage „simpatia“ cu un farmec aspru, smucit, încruntat, Gheorghe Di­­nică şi dur şi uman sub croiul impecabil al costumului „de ex­port“; Tom­a Caragiu — număr minuscul, dar fosforescent, sus­ţinut cu pălăria pe sprinceană şi cureaua sub pîntec ; Petre Gheorghiu, bonom, în haine noi şi bine călcate; Ion Caramit­ru aruncînd în sus fum de ţigări de foi, iar în jur nedumerirea că un bărbat atît de inteligent şi distins poate fi întrebat de cite ori intră în scenă dacă e beat sau treaz. Distribuţia feminină: Florina Luican, cu părul greu, cu o minunată voce joasă, foar­te „de-acolo“ (raritatea apariţi­ei ei pe ecrane rămîne pentru mine un mister) şi cele două eroine : Floren­ţa Manea — o Simină cum cere autorul, „bine făcută, nici prăjină, nici bondoacă“, o apa­riţie elegantă, foarte elegantă şi foarte gracilă, obligată să intre la primul rol într-o probă de haltere (cite actriţe experimen­tate ar putea să vorbească şi să tuşească atitea minute în şir, în prim plan ţinînd o mină pe piept şi o batistă la gură ?) şi Adriana Nemeş, (inginera zoo­­tehniciană) impecabilă ca foto­genie, coafură şi neprofesiona­­lism. Mai rămîn, fireşte, decorurile adecvate ale lui Giulio Tincu, costumele de bon ton (şi mul­tele, foarte multele pălării) ale Gabrielei Lăzărescu, umplînd cu turişti şi­ peroanele Gării de Nord — unde, în plin sezon, nu e, bineînţeles, nici o problemă să găseşti pe loc un bilet la Eforie Nord. îî pentru durerile metafizice, pen­tru că sub apăsarea unei şi mai mari suferinţi, mîndria rănită încetează să mai sîngereze, iar anestezicul cultivării propriei grădini îşi pierde efectul. In gheaţa de după moarte, eroul înţelege, în sfîrşit, ceea ce din multe motive, dar şi din orgo­liul viril („mi s-a părut că vrei să porţi tu căciula“) nu price­puse în podul iubirii, în patul acela roz în care îl certa o fată fragedă, diafană, încercănată : „Tu eşti un om al timpului pe care îl trăieşti ! Nu-mi place să iubesc un bărbat care nu are voinţă, nu luptă cu destinul...“ In epilog, în cabinetul primului secretar, in acordurile energice ale muzicii finale, Niculae Mo­­romete se hotărăşte să se reîn­toarcă şi să reia lupta cu desti­nul. In pofida lungilor, repetate­lor digresiuni despre talent, in­spiraţie, despre pictura care, „a căzut în decoratism“, despre Voltaire, Goethe, Faust, ba chiar despre Bernard Buffet însurat de autori cu septuagenara ac­triţă Annabella, desigur în glumă, desigur ca să-şi iro­nizeze protagonistul, în pofida voluminoaselor paragrafe de introspecţie, cu porţiuni des­tul de greu descifrabile din punct de vedere acustic, par­tea cea mai rezistentă a filmului nu o constituie acest corp de o intelectualitate pro­eminentă și foarte explicită. Scenele de farmec se adună, in primul rînd, în matca acelor flash-back-uri sepia, fără salcî­­mii de la Siliștea, dar cu copaci seculari străpungind apusul și * La Librăria „Mihail Sadoveanu“ din Capitală, astăzi la ora 11, deschiderea festivă a Decadei cărţii româneşti. * „Gîndirea politică românească şi prestigiul de care se bucură azi în lume“ s-a intitulat simpozionul organizat recent de Biblioteca municipală din Sighetu Marmaţiei care a atras un numeros public. * La staţiunea Moneasa, judeţul Arad, a avut loc vernisajul expo­ziţiei personale a pictorului şi poetului ţăran Ioan Lasca din Şiria, distins la prima ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“. * La Casa orăşenească de cultură din Vatra Dornei a avut loc un spectacol-dezbatere cu piesa „Vieţi paralele“ de Ovidiu Genaru, pusă în scenă la teatrul popular din localitate de regizorul Eduard Covali de la Teatrul tineretului din Piatra Neamţ. In timpul dez­baterii, la care au participat regizori şi interpreţi ai unor formaţii teatrale de amatori din judeţ, au fost formulate propuneri şi sugestii pentru spectacolele ce se vor desfăşură în ediţia a doua a Festiva­lului naţional „Cîntarea României“. * La clubul Progresul din Brăila a avut loc o consfătuire privind activitatea brigăzilor artistice din localitate. Cu acest prilej, a­ fost prezentat un program de brigadă şi s-au purtat discuţii pe margi­nea lui. * Continuînd seria spectacolelor sub genericul „Acasă la nave­tişti“, formaţia artistică profesionistă „Meseşul“ din judeţul Sălaj, a prezentat spectacole în mai multe localităţi din judeţ : Poiana Blenchi, Rus, Şimişna, Gilgău, Letca. * Şi-a reînceput activitatea cenaclul literar „Vasile Cârlova“ al Casei armatei din Ploieşti. Prima şedinţă a programat lecturi, dis­cuţii, precum şi prezentarea piesei „Trei scrisori de pe front“ de Dan Tărchilă, in prezența dramaturgului. mmWM&BMWS Ce a căutat şi ce a găsit Géza Kovács , din Moldova Nouă venise deunăzi la Timi­şoara pentru a-şi face cumpă­rături. A intrat în magazinul „Bega“, din centrul oraşului, şi a început să se plimbe printre rafturi. La raionul confecţii a pus ochii pe un costum din cele mai elegante. L-a sucit, l-a in­­virlit şi a pornit să-l probeze. Dar nu în cabina amenajată special ci... In mulţimea de oa­meni care se îndreptau spre ie­şire, „uitind" sa mai treacă pe la casă Prins la timp, gestul lui a fost calificat drept furt curat. Costum a căutat, costum a găsit, dar ce-i drept unul cu alt fason. (I. MEDOIA). Testare psihologică pentru şoferii amatori Din analiza accidentelor de circulaţie comise în anul trecut şi în prima jumătate a acestui an a rezultat o creştere a celor săvirşite din culpa şoferilor amatori, unele dintre aces­tea evidenţiind deficienţe în comportamentul acestor condu­cători. Această constatare pune în evidenţă necesitatea exami­nării candidaţilor pentru obţi­nerea permisului de şoferi aman,­tori şi din punct de vedere psi­hologic, pentru a se evita pă­trunderea în rindul lor a acelor persoane care ţiu au aptitudinile necesare pentru conducerea au­­vehiculelor pe drumurile publi­ce. După cum sîntem informaţi, Inspectoratul General al Miliţiei, Direcţia circulaţie, împreună cu organele sanitare de resort au hotărit, începînd cu primele se­rii de absolvenţi ai şcolilor de şoferi amatori din acest an, in­troducerea testării psihologice, testare care se face în prezent numai pentru şoferi profesio­nişti şi a celor amatori ce se prezintă pentru a treia oară la examen (socotind examinarea şi reexaminarea). In acest scop, serviciile de cir­culaţie din cadrul inspectorate­lor judeţene vor lua legătura cu laboratoarele psihologice judeţe­ne, iar acolo unde nu există, cu laboratoarele din judeţele înve­cinate, cu policlinicile sau între­prinderile care dispun de spe­cialişti psihologi pentru efectua­rea testărilor amintite. Unele ju­deţe cum ar fi Satu Mare, Bihor, au si trecut la testarea psiholo­gică şi a candidaţilor care se prezintă la examen in vederea obţinerii permisului de conduce­re categoria B. Verificarea aptitudinilor se va face de o comisie, candidaţilor cerindu-li-se să rezolve două teste de atenţie distributivă şi unul de personalitate. (I.S.) Mecanizare... manuală Pentru­ a uşura, chipurile, munca acelora care participă la operaţiile de încărcare şi des­cărcare a vagoanelor, Direcţie regională C.F.R. Galaţi a dotat stafia Borzeşti cu un autostivui­­tor. Numai că, fiind descomple­tat, acesta nu poate fi utilizat. Un meseriaş, trimis nu de mult de regională pentru a pune uti­lajul în stare de­ funcţionare, s-a întors precum a venit, pentru că nu s-au găsit piesele necesare. Si in vreme ce Regionala s-a grăbit să consemneze , în evi­denţe extinderea in magaziile de mărfuri a mecanizării, utila­jul trimis de ei la Borzeşti stă nefolosit, operaţiile de încărcare şi descărcare a vagoanelor con­tinuînd să se efectueze manual. (C. AZOIŢII). Rubrică realizată de Cleopatra Rădulescu Am fost recent la Comple­xul balnear din Slănic-Pra­­hova unde am efectuat un tratament pentru afecţiunile reumatismale de care sufe­rim, sofia mea şi cu mine. Numai cuvinte de laudă pen­tru conştiinciozitatea cadre­lor­­ medicale, amabilitatea celuilalt personal care ser­veşte complexul, cit şi pen­tru preocuparea O.J.T.-ului local în vederea asigurării unor condiţii cit mai bune pentru tratament, cazare şi masă. Totuşi, ar mai fi­­ne­cesare unele îmbunătăţiri De exemplu, există la acest complex un bazin de kine­­toterapie (profilat iniţial pentru apă dulce), care, în prezent, nu este folosit. Cu mici investiţii, bazinul ar putea fi amenajat pentru e­­fectuarea de kinetoterapie in apă sărată,­­atât de indicată in artroze şi, în general, in afecţiunile reumatismale. De asemenea, finind seama de faptul că, la acest complex, se tratează mulţi oameni cu afecţiuni la picioare, care merg greu, si cum de la negră la complex este o distanţă apreciabilă iar autobuzele lo­cale trec prin staţii, destul de rar, ar fi necesar să se stu­dieze posibilitatea îmbunătă­ţirii circulaţiei mijloacelor de transport in comun, eventual devierea traseului pe la­ com­plexul balnear. Totodată, ar fi bine ca in st­atii să se in­staleze indicatoare cu orele la care trec autobuzele, asa cum există si in alte locali­tăţi balneare TRAIAN NICOLAE str. Dr. Tom­a Tonescu nr. 10 Bucureşti Sunt elev la liceul „Nicolae Bălcescu“, situat pe strada Nuferilor, in apropierea Sălii Palatului. Parcurgînd aproa­pe zilnic traseul Giulești — Sala Palatului, cunosc bine acest drum. Pînă la seism (folosind autobuzul 78) ajun­geam la scoală in maximum 20 de minute. Un timp, au­tobuzul 78 a continuat să circule pe vechiul traseu, a­­poi s-a luat hotărirea să se scurteze traseul şi capătul de linie să fie la Gara de Nord. Am considerat această situa­ţie provizorie, dar n-a fost să fie aşa. In schimb, linia 113, care circula pe şoselele Cringaşi şi Giuleşti, a fost prelungită pină la­­Sala Pala­tului. Hotărirea a fost justă, în acest fel ni se asigura le­gătura cu zona centrală. Folosindu-l pe 2, 11 şi, în continuare, pe 113, timpul necesar parcurgerii traseului Giuleşti — Sala Palatului a ■devenit insă mai mare. Ne obişnuisem şi cu acest itine­rar, dar Direcţia I.T.B. a mu­tat linia 113 pe­­vechiul tra­seu, ceea ce înseamnă că Giuleştiul a rămas fără nici o legătură directă cu centrul. Soluţii ar fi mai multe : fie să fie repus 78 pe traseul iniţial (şi aceasta ar fi so­luţia ideală), fie să fie repus 113 pe traseul pină in centrul oraşului. RADU RADULESCU şoseaua Giuleşti nr. 48 Bucureşti In ultimul timp, I.T.B. a întreprins o serie de măsuri în vederea îmbunătăţirii transportului în comun cu autobuzul 31R : revenirea la traseul normal, introduce­rea autotaxării etc., cu ex­cepţia unei măsuri importan­te pentru locuitorii cartieru­lui­­ Pajura. Autobuzul SIR, a rămas Singurul mijloc de transport in comun care asi­gură legătura directă , între acest cartier şi centrul Capi­talei si, mai ales, cu zonele comerciale centrale. Dar sta­fia de autobuz care serveşte locuitorii cartierului este amplasată cit se poate de in­comod şi constituie o sursă de accidente, datorită faptu­lui că, pentru a ajunge la ea, locuitorii sunt obligati să tra­verseze patru linii de cale ferată intens circulate, com­plet neasigurate si neprevă­zute măcar cu un simplu pa­saj de nivel. In unele cazuri, eşti obligat să escaladezi şi garniturile de tren garate e­­xact în dreptul stafiei I.T.B. Faţă de cele de mai sus, propun I.T.B. să analizeze soluţia reamplasării statiei 31R, in aşa fel ca locuitorii acestui cartier s-o poată fo­losi în condiţii civilizate. GH. GÂDINEANU str. Băiculeşti nr. 25 Bucureşti CINEMATOGRAFE MARELE SINGURATIC­­ Patrie (11 86 25), orei® 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15-- 20,30 ; Grădina Capitol, ora 19 ; Grivita (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,15 - 15,45 - 18 - 20,15 ; BUZDUGANUL CU TREI PECETI­­ Feroviar (50 51 40), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30; Melodia (12 06 88), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30; Gloria (47 46 75), orele 9 -12,30 - 16 - 19,30 ; FAGADUIALA r Scala (11 03 72). orele 8.30 - H - 13.30 - 16 - 18,30 - 21 ; Festival (15 63 84) orele 8.30 -10.45 - 13.15 - 15,45 - 18,15 - 20,45; Favorit (3106 15) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.30 ; Gradina Luceafărul (15 87 67), ora 19,15; HERCULE IN CENTRUL PAMINTU­­LUI : luceafărul (15 87 67), orele 8,45 - 10,45 - 12,45 - 14,45 - 16,45 -18,45 - 20.45 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 -20.30 ; Gradina Modern, ora 19 ; AMENINȚAREA * Central (14 12 24), orele 9.15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18 -20.15 ; CORSARUL NEGRU * Victoria (16 28 79), orele 9-12-16-19; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,45 -14,30 - 17,15 - 20 ; Grădina Aurora, ora 18,30 . JUDECĂTORUL FAYARD ZIS „ȘERI­FUL­ : Eforie (13 04 83), orele 9 -11,15 - 13 30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădina Parc Hotel (17 08 58), ora 19; Grădina Titan, ora 19 ; AMENDAMENT LA LEGEA SECU­RITĂȚII STATULUI * Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 12 - 15,30 - 19 ; PISICILE ARISTOCRATE : Doina (16 35 38), orele 9,30 - 11,15 - 13; ODISEU ȘI STELELE : Doina, orele 16 - 18 - 20 ; INSTANŢA AMINA PRONUNŢAREA : Giuleşti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,13 - 15,30 - 17,45 - 20 * HINDENBURG : Excelsior (63 49 45), orele 9 - 11,45 - 14,30 - 17,15 - 20; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11.45 -14.30 - 17.15 - 20 ; Grădina Moşilor (14 27 14), ora 19 ; UNDE ÎNFLORESC CRINII­­ Buzeşti (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18 - 20 ; Grădina Buzeşti, ora 19; O NOAPTE FURTUNOASA: Bucugl (17 05 47), orele 9 - 11 - 13 - 16 - 18 - 20 ; SPANIOL, LA PARIS : Cotroceni (49 48 48), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20 ; NORA: Flacăra (20 33 40), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20.30 ; ADEVARATA GLORIE » Tomis (21 49 40), orele 9-12-16-19; Grădina Tomis, ora 19,30 ; Volgo (79 71 26), orele 9- 12 - 16 - 19 ; ACCIDENT: Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15.30 - 18 - 20 ; DACII: Paceo (60 30 85), orele 16- 18 - 20 ; NECUNOSCUTUL DIN NOAPTE : Arto (21 31 86), orele 9 - 1.­ 45 - 14.30 - 17.15 - 10 ; Gradina Arto ora 19 ; Lira (3171 71), orele 10 - 15,30 - 18 - 20,15 ; Grădina Lira, ora 19 ; PODUL FETELOR Drumul Sării (3128 13), orele 16-13-20; EPIDEMIA 1 Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 18.45 - 20 . POVESTEA DRAGOSTEI : Cosmos (27 54 95), orele 15.45 - 18 - 20; STRĂINĂ: Munca (21 50 97), orele 9.30 - 12.30 - 15.45 - 19.15 ; Feren­tari (80 49 85) orele 10 - 15 - 18.30 ; SOARELE ALB Al PUSTIULUI : Popular (35 13 17) orele 15.45 - 18 - 20 ; PREŢUL VIEŢII; Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20 ; FRATII MEI. PASARI CALATOARE ; Grădina Bucegi (17 05 47), ora 19; OCHII SHIVANEI : Gradina Flacăra (20 33 40), ora 19 ; CIDUI : Grădina Unirea (17 05 47), ora 19. .România liberă" CALENDAR 1 octombrie 1977 Soarele răsare la ora 6,14 şi apune la ora 17,55 • în 1843 a apărut periodicul „în­­vâţătorul satului", editat de Petrache Poenaru. • în 1876 Ion Creangă a debutat în „Convorbiri literare" cu povestea „Soacra cu trei nurori" • în 1899 a încetat din viaţa Anton Bacalbaşa, publicist şi prozator. • In 1917 a reapărut gazeta „Ade­vărul", organ al secţiei române a social-democraţîei din Transilvania. • In 1923 a apărut la Oradea re­­vista „Cele trei Crişuri". • In 1955 a intrat în funcţiune Fa­brica de antibiotice de la Iaşi. • In 1971 a fost inaugurată la Bacău, Casa memorială „George Bacovia", 2 octombrie 1977 Soarele răsare la ora 6,15 şi apune la ora 17,55 în 1853 s-a născut compozitei Ciprian Porumbescu. Ci în 1875 a încetat din viaţă I­­rache Poenaru, unul dintre organi­zari­i învâţămîntului naţional, partici­pant la Revoluția de la 1848 ; in 1827 a brevetat, la Paris, Invenția fo­cului rezervor. • In 1911 s-a născut poetul Miron Radu Paraschivescu. I K­V* TEATRE SÎMBATA 1 OCTOMBRIE WALKIRIA : Opera Română (13 18 57), ora 19; DANTON: Tea-, t'-u­l Naţional „I. L. Caragiale"­­ (14 7171), ora 19 la sala mare şi­­ PĂRINŢI TERIBILI, ora 19,30 la sala mică ; LA CALUL BALAN : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30; UNa DEVA, O LUMINA (premieră) ; Teal trul „Lucia Sturdza Bulandra" - sala­ din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 19.30 şi PESCĂRUŞUL (premieră), ora 19 la sala Studio (12 44 16) ; 12 OAMENI FURIOŞI : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19.30; JU­CĂTORII DE CĂRŢI şi URSUL : Tea­trul „C. I. Nottara“ (15 93 02), ora 19 la sala Studio : OMUL­­ CONTINU­AT! SA PUNEŢI ÎNTREBĂRI : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; HOTEL „ZODIA GEMENILOR" : Teatrul Giu­­lesti (18 04 83), ora 19,30; IMN PEN­TRU OAMENII ACESTUI PAM1NT : Teatrul Giulesti, ora 11 la Muzeul Militar Central ; RECREAŢIA MARE : Teatrul „Ion Creanga* (50 26 55), ora 10 ; CU FEMEILE NU-I DE GLUMIT : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 19,30 ; VARIETATI PE PORTATIV : Teatrul ,,C. Tancse“,­­ sala Savoy (15 54 78), ora 19,30 si E NEMAIPO­MENIT, ora 19,30 la sala Victoria (50 58 65) ; SICILIANA : Teatrul „Ion Vasilescu“ (12 27 45), ora 19,30 ; FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEAGULUI : Teatrul Ţăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 17; DESCHIDEREA CICLULUI : TINERI IN COMPETIŢII ARTISTICE INTERNATIONALE - QUAR­­TETUL „ARPEGIO“ la Sala mică a Palatului, ora 18. DUMINICA 2 OCTOMBRIE GISELLE, ora 11 şi FLAUTUL FER­MECAT, ora 19 ; Opera Română (13 18 57) ; COANA CHIRIŢA, ora 10 Şi MARELE SOLDAT, ora 19,30 ; Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“ (14 7171), la sala mare, VIAŢA UNEI FEMEI, ora 10; MOARTEA ULTIMU­LUI GOLAN, ora 15 şi ROMULUS CEL MARE, ora 19,30 la sala mică iar CINE-A FOST ADAM, ora 17 la sala Atelier ; SECRETUL LUI MARCO , POLO, ora 10 30 si VĂDUVĂ VESE­,­IA, ora 19,30 ; Teatrul de Opereta (13 98 48) ; UNDEVA, O LUMINA ! Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 19,30 si PESCĂRUŞUL, ora 19 la sala Studio (12 44 16) ;­­ POEMELE LUMINII ; Teatrul de Com­­­medie (16 64 60), ora 19,30; MICUL INFERN : Teatrul ,,C. I. Nottara“ (15 93 02), ora 19 la sala Studio: OMUL­­ CONTINUAT! SA PUNEŢI ÎNTREBĂRI: Teatrul Mic (1470 81), ora 19,30 : DESCAPATINAREA : Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30: IMN PENTRU OAMENII ACESTUI PAM1NT, ora 11 la Muzeul Militar Central : SFIRLA NĂZDRĂVANUL : Teatru! „Ion Creangă* (50 26 55), ora 10 ; CU FEMEILE NU-I DE GLUMIT : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 19.30 ; VARIETATI PE PORTATIV : Teatrul ,,C. Tănase" - sala Sorov (15 56 78), ora 19.30 si E NEMAIPOMENIT, ora 10.30 In sala Victoria (50 58 651 ; SI­CILIANA : Teatrul „Ion Vasilescu“ M2 27 45), ora 19,30 : EI­EFANŢELUL CURIOS : Teatrul Ţăndărică - sola Victoria (15 23 77), orele 10 şi 12 : CONCERT EXTRAORDINAR, susţinut de Orchestra de instrumente naţio­nale a Radiuiiifuziunii chineze : C.C.E.S. şi A.R.I.A. la Studioul de concerte al Radioteleviziunii Române, ora 20. TELEVIZIUNE SIMBATA 1 OCTOMBRIE 12 : Telex ; 12,05 : Hora la Prislop ; 12,15 : Odiseea ; 13,10 : Ancheta so­­cială. Lupta cu Inerţia ; 13,45 : Mu­zică uşoară ; 14,20 : împliniri ; 14,50 : Cîntarea României ; 15,10 : Intermezzo muzical ; 15,30 : Stadion ; 16,50 : Ima­gini din R. P. Chineză ; 17,10 : Clubul tineretului ; 15,05 : Stan şi Bran ; 19,10 : Septembrie 1977 Cronica eve­nimentelor politice Interne şi Interna­tionale ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Rezultatele muncii, izvorul bunăstării; 20 : Teleeneicîopedîa ; 20,45 : Regan ; 21,35 : Intîînire cu satira şi umorul ; 22,20 : Telejurnal. Săptămîna sportivă; 22,35 : Romanţe şi cîntece de voie bună. DUMINICA 2 OCTOMBRIE 8 : Sportul pentru toţi; 8,15 : Tot înainte !; 9,20 : Robin Hood; 9,45 : Pentru căminul dumneavoastră; 10 : Viaţa satului; 11,40: Bucuriile mu­zicii; 12,30: De straja patriei; 13: Telex; 13,05 : Ca veselă; 14 : Fot­bal : Politehnica Timişoara — F. C. Argeş; 15,50 : Noi aventuri în epoca de piatră; Reportajul emisiunii; Sec­venţe comice din filme româneşti; Şah mat în... 15 minute; 17,20 : Li­nia maritimă Onedîn; 18,10 : Micul ecran pentru cei mici; 13,35 : Handbal feminin : România - R.F.G.; 19 : File de Istorie; 19,20 : 1001 de seri; 19,30 : Telejurnal; 19,50 : Film artis­tic : Prima pagină; In distribuţie : Jack Lemmon, Walter Matthau, Susan Sarandon, Vincent Gardenia; Regia: Billy Wilder; 21,25 : Antena vă a­­parţine : Judeţul Argeş; 22,25 : Tele­jurnal; Sport. 10 : Concert simfonic dedicat Zilei Internaţionale a muzicii; Dirijor­­ Serge Baudo, solist Dan Atana»Ufc Programul 1 Programul 1 Programul 2

Next