România Liberă, decembrie 1977 (Anul 35, nr. 10296-10322)

1977-12-01 / nr. 10296

ANUL XXXV Nr. 10296 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE In intimpinarea Conferinţei Naţionale partidului un nou şi puternic avînt al întrecerii socialiste Ultima lună a anului şi exigenţele în Debutul lunii decembrie este marcat în acest an de o intensă activitate, desfăşurată la scara întregii ţări, pentru pregătirea Conferinţei Naţionale a parti­dului. Cinstind acest eveniment, potrivit tradiţiilor clasei noastre muncitoare, sute şi sute de co­lective din întreprinderi indus­triale şi de construcţii-montaj, din industria unui număr însem­nat de judeţe, municipii şi oraşe, dau un nou avînt întrecerii so­cialiste, îşi finalizează eforturile raportind înfăptuirea prevede­rilor la zi din programele spe­ciale destinate creşterii indici­lor cantitativi şi calitativi ai planului şi, pe această bază, a sarcinilor de plan pe întregul an 1977 sau, cumulat, pe primii doi ani din cincinal. Dincolo de sentimentul de satisfacţie gene­rat de asemenea rezultate re­marcabile, atingerea încă din noiembrie — iar in unele locuri chiar mai devreme — a nivele­lor planificate pentru perioadele amintite demonstrează în modul cel mai convingător că planul cincinal a fost just dimensionat şi, mai mult, că Programul su­plimentar de dezvoltare econo­mică în acest cincinal, proiectat din iniţiativa secretarului gene­ral al partidului, reflectă posibi­lităţile mereu crescinde ale eco­nomiei noastre naţionale. Pe această realitate incontes­tabilă se întemeiază exigenţele crescinde privind accentuarea mai pronunţată a laturilor cali­tative ale întregii noastre acti­vităţi, schimbarea radicală a în­săşi concepţiei despre dezvolta­rea economică. Or, înainte de toate, aceasta înseamnă acţiune economică concretă în direcţia înfăptuirii punct cu punct a sar­cinilor ce revin fiecărui colec­tiv, din planul naţional unic , înseamnă un mai mare efort pentru organizarea muncii şi a producţiei, pentru instaurarea unui climat de ordine şi disci­plină în toate compartimentele concepţiei şi producţiei. Rezul­tatele globale­— confirmă prac­tica economică — ascund uneori lipsuri şi deficienţe acute în an­grenajul producţiei, al cooperă­rii interuzinale. Sunt cunoscute cazuri in care realizări valorice bune la nivelul unei centrale industriale subsumează restanţe în una sau mai multe dintre în­treprinderile componente , iar în loc să fie luate măsuri pen­tru recuperarea acestor res­tanţe, unităţile sunt lăsate să ducă asemenea „trenă“ în anul următor. Din acest punct de ve­dere, ca să dăm un singur exem­plu, apreciem că Centrala indus­triei confecţiilor trebuie să se o­­cupe foarte serios de situaţia în­treprinderii din Miercurea Ciuc, ameninţată să nu-şi facă planul. Acelaşi lucru este valabil şi in investiţii. A fost un an greu pen­tru constructori, dar este de ne­înţeles de ce în zone care nu au avut de suferit de pe urma seismului, — judeţul Alba, de pildă — restanţele pe şantiere de construcţii civile sunt încă destul de mari. Obiective im­portante, cum sunt cele ale chi­miei de la Arad şi Bacău, au rămas în urmă din vina unor furnizori de utilaje („Indepen­denţa“ Sibiu, „Griviţa Roşie“ Bucureşti ş.a.) care justifică în­târzierile prin restanţele sub­­furnizorilor. Justificările nu ajută în astfel de cazuri. De­cembrie este luna scadenţelor pentru foarte multe contracte economice. Se cere un mai mare efort ca acestea să fie onorate cit mai urgent, în prima decadă, pentru ca produsele livrate să poată fi folosite. Următoarele zece zile sunt, de asemenea, de­cisive pentru realizarea şi li­vrarea producţiei pentru export. Spunem aceasta deoarece expe­rienţa întreprinderilor fruntaşe in acest domeniu arată că între realizarea produsului şi expedie­re trece un timp de minimum 20 de zile, iar interesul nostru este ca producţiei la export să i se deschidă acreditivele în a­­cest an. Intr-un articol anterior, refe­­rindu-ne la priorităţile ultimei părţi a anului atrăgeam atenţia asupra necesităţii demarării pro­ducţiei pe 1978 incă din noiem­­brie-decembrie. Constatăm că, in marea majoritate a întreprin­derilor, acest deziderat este just înţeles, cu atît mai mult cu cit realizarea lui este facilitată de cunoaşterea cu mult timp înain­te a sarcinilor pe anul viitor, de încheierea din timp a con­tractelor, de nominalizarea pro­ducţiei. La marea întreprindere bucureşteană „23 August“, pînă ieri fuseseră deja lansate în producţie 90 la sută dintre co­menzile de utilaje tehnologice pentru trimestrul I­I 1978 , to­varăşul ing. Carol Dina, secre­tarul comitetului de partid, pre­ciza că se află un lucru toate comenzile pentru locomotive, motoare, automotoare, vase sfe­rice , care au termene de li­vrare începînd cu prima deca­dă a lunii ianuarie. Corespon­dentul nostru Ion Becheru, ne-a transmis ieri că pregătirea teh­nologică pentru producţia de maşini contractată pe anul 1978 a început şi la întreprinderea de utilaj minier Rovinari, al cărui colectiv şi-a îndeplinit planul anual la 20 noiembrie. La între­prinderea de utilaje şi piese de schimb Filiaşi, contractele pen­tru trimestrul I al anului viitor sunt încheiate în totalitate şi incă din noiembrie a început prelucrarea produselor care vor fi livrate la începutul lui ianua­rie. Dar nu numai pentru pro­duse cu ciclu mai lung de fabri­caţie am notat asemenea preo­cupări. Directorul tehnic al în­treprinderii „Granitul“, tovară­şul ing. Paul lobi ne-a informat că două dintre secţiunile prefa­bricate noi, pentru apartamente­le cu confort sporit, a căror con­strucţie va fi generalizată în anul viitor, au şi intrat în lu­cru, celelalte trei urmînd să fie lansate în decembrie. Fireşte, vom reveni asupra unor asemenea probleme. Cert este că ultima lună­ a anului, lună de finalizări şi, în acelaşi timp, de debuturi semnificative, se cere a fi folosită la maxi­mum, oră de oră, zi de zi pentru a da capacităţilor de producţie încărcătura prevăzută pentru anul viitor. Artur loan in telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul jude­ţean de partid, se scrie : In climatul însufleţitor de pu­ternică efervescenţă patriotică din preajma Conferinţei Naţio­nale a partidului, deschizătoare de noi orizonturi in viaţa pa­triei noastre, oamenii muncii din industria judeţului Sibiu — ro­mâni, germani, maghiari — ra­portează cu mîndrie şi satisfac­ţie realizarea, la 30 noiembrie, a sarcinilor de plan pe primii doi ani ai cincinalului la producţia globală industrială. Realizarea cu 31 de zile mai devreme a planului pe primii doi ani din acest cincinal per­­minte industriei judeţului obţi­nerea peste prevederi, pînă la finele anului, a unei producţii industriale suplimentare în va­loare de 2,5 miliarde lei, aceasta constituind o elocventă dovadă a hotărîrii organizaţiilor noastre de partid, de masă şi obşteşti, a tuturor oamenilor muncii de a-şi îndeplini exemplar angajamentul pentru acest cincinal. Vă raportăm că producţia su­plimentară realizată se concreti­zează în 250 tone maşini şi uti­laje pentru diferite ramuri ale economiei naţionale, 1 600 auto­basculante, 2 600 mc prefabricate din beton armat, 740 000 mp gea­muri trase, aproape 2,5 milioane tricotaje, 270 000 mp ţesături tex­tile, aproape 1 200 tone prepa­rate din carne, 400 tone unt, 600 tone brînzeturi, 425 tone produse zaharoase şi altele. Acţionînd consecvent pentru afirmarea puternică a cuceriri­lor tehnico-ştiinţifice s-au obţi­nut succese de seamă în dome­niul cercetării ştiinţifice şi al in­gineriei tehnologice, al dezvol­tării creativităţii maselor, al va­lorificării superioare a resurse­lor interne, umane şi materiale. Chintesenţa acestor căutări cre­atoare o reprezintă, printre altele, faptul că aproape 25 la sută din produsele realizate in această perioadă sunt noi şi reproiectate, iar 85 la sută din sporul de pro­ducţie s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Animaţi de dorinţa fierbinte de a munci mai mult şi mai bine, în condiţiile unei eficienţe crescinde a întregii activităţi e­­conomico-sociale, se spune în în­cheierea telegramei, oamenii muncii din industria judeţului Sibiu vă încredinţează, mult sti­mate tovarăşe secretar general, că in întreaga lor activitate nu există obiectiv mai de preţ decit slujirea cu devotament a intere­selor patriei, in scopul acceleră­rii progresului nostru, al înain­tării cu paşi fermi pe drumul luminos al comunismului. economie Judeţul Sibiu a îndeplinit planul producţiei industriale pe primii doi ani ai cincinalului Telegrama adresată tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU de Comitetul județean Sibiu al P. C. R. PASIUNEA CREA­ŢI­EI TEHNICE O iniţiativă apărută la Piatra Neamţ este preluată de gălă­­ţeni, o idee cu valoare unanim recunoscută, invenţie sau nu — titlul sub care o aşezăm n-are importanţă — este dezvoltată pe poligoanele de prefabricate din marele port şi centru side­rurgic de la Dunăre. In formu­larea obişnuită a faptului di­vers, comunicarea rezumă nu faptul tehnic, ci o modalitate specifică economiei noastre so­cialiste, acel cadru larg de afir­mare a iniţiativei creatoare, o stare de spirit în primul rînd, cu adinei semnificaţii etice. Pentru că, dacă în termeni teh­nici, tehnologia tiparelor elasti­ce pentru realizarea industriali­zată a panourilor de faţadă gata finisate, a apărut la Piatra Neamţ , aşa cum ar fi putut să apară în oricare alt loc, unde experienţa şi spiritul novator au dat naştere noului tehnic, cu unul sau mai mulţi autori de drept,­­ preluarea şi generali­zarea lui, adaosurile şi îmbună­tăţirile ce i se aduc pe parcurs devin, de fapt, operă colectivă, pusă sub­ numele şi in slujba interesului general. „Noi am preluat încă de la început ideea constructorilor din Piatra Neamţ — ne spune inginerul Petre Iorga, şeful şantierului 5 construcţii din Galaţi. E drept, cu o anumită părere de rău, că nu ne-a venit nouă mai întâi o asemenea idee“. Şeful şantieru­lui gălăţean îi cunoaşte bine pe cei din Piatra Neamţ. Pe ingi­nerul Ghinea, directorul trus­tului, pe inginerul Sporiri de la poligonul de prefabricate. Cu unii a fost coleg, pe alţii i-a cunoscut în diferite ocazii. „Ca inginerul Sporici am avut dis­cuţii lungi şi chiar unele dispu­te dar niciodată convorbiri de complezenţă. Am recunoscut în el specialistul cu o minte foar­te mobilă şi cu un deosebit simţ practic“. — Cu ce s-au soldat aceste discuţii ? — Am să vă spun cu ce s-au soldat ele pentru mine şi pentru cei de aici din Galaţi. La înce­put, panourile de faţadă realiza­te în poligon aveau lungimea distanţelor între pereţii despăr­ţitori ai apartamentelor. Nu era o treabă foarte bună. Se întîl­­neau trei muchii de panou în a­­celaşi punct de îmbinare. Tre­buiau foarte bine monolitizaţi şi izolaţi. Şi tot apăreau proble­me. S-a renunţat la această so­luţie şi s-a recurs la alta. Pa­noul se realiza din trei părţi, două cădeau pe muchea pere­ţilor despărţitori acoperind-o perfect, a treia făcea legătura. .— Dar şi părţile acestea se cereau monolitizate, nu ? — Tocmai. Destul de greu. Calitatea lucrării era mai bună dar manopera creştea. Atunci am recurs la alt tip de panou care să le cuprindă pe cele trei,­­ dar dintr-o singură bucată. — Destul de simplu. — Așa este. Numai că, dintr-o dată, am redus manopera cu circa 70 la sută. Asta numai la montaj. Nu mai vorbesc de sim­plificarea procesului în poligon. Acum ne-am gîndit la niște pa­nouri aproape duble ca dimen­siuni, atu­ cit să nu depășească capacitatea de ridicare a maca­ralelor obişnuite de 5 tone. Deci, din nou o reducere de manope­ră şi creşterea vitezei de mon­tare. — Le-aţi comunicat celor de la Piatra Neamţ soluţia dum­neavoastră ? — Le-am comunicat-o. Aş­teptăm s-o preia dacă vor con­sidera-o bună sau poate vor ve­ni cu o soluţie şi mai bună... — Aţi mai avut şi alte dialo­guri de acest fel ? — Multe. Iată, de pildă, unul mai recent... Ştiţi, desigur, că, înainte de începerea unei con­strucţii, se practică baterea pi­loţilor de pămînt pentru com­pactarea terenului. Un pilot la metru pătrat. Asta se face cu ajutorul unor foreze. Noi avem cam 50 de foreze care lucrează aproape neîntrerupt. Pe măsură ce foreza bate, se formează un fel de puţ care se adînceşte treptat. De la suprafaţă se um­ple cu pămînt. Ei bine, lingă fiecare foreză trebuie să stea în permanenţă doi oameni care să umple cu pămînt puţul. Cinci­zeci de foreze, cite doi oameni, două schimburi, asta înseamnă două sute de oameni imobilizaţi. Am conceput un dozator auto­mat şi am rezolvat problema. — Ideea vă aparţine ? — Nu-i nici o minune. Eu am zis-o primul dar cele două va­riante concepute de mine au pierdut în confruntarea cu cea de-a treia variantă a ingineru­lui Costică Marcu. — V-ați supărat . — Tare de tot. Nu pe ingine- Anton Uncu (Continuare in pag. a I-a) IDEI MAJORE ALE ACTIVITĂŢII ECONOMICE ■ CREŞTEREA ACCENTUATĂ A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII (în pagina a 3-a) Joi 1 decembrie 1977 Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pagina a 5-a 3 of 100). UN MOMENT CU AMPLE REZONANŢE In istoria patriei Se împlinesc astăzi 59 de ani de cînd, delegaţii aleşi ai po­porului român s-au întîlnit la Alba Iulia şi, în prezenţa a peste 100 000 de oameni meniţi din toa­te colţurile pămîntului româ­nesc, au hotărît unirea pentru totdeauna a ţinuturilor de peste munţi cu patria mumă — Româ­nia. De atunci, ziua de 1 Decem­brie s-a înscris în mintea şi in conştiinţa noastră cu litere de aur, ca un moment de răscruce în procesul de devenire a naţiu­nii, de împlinire a secularelor sale năzuinţe de libertate, uni­tate şi suveranitate. Cinstind această zi, omagiem lupta înain­taşilor noştri, ne angajăm să le ducem mai departe crezul, să înfăptuim voinţa lor de propă­şire a patriei în noul ev social, sub conducerea încercată a Partidului Comunist, a secreta­rului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşa cum se arată în Programul partidului şi aşa cum a subliniat în repetate rînduri secretarul nostru gene­ral. „Unirea Transilvaniei cu România a constituit înfăptuirea firească a năzuinţei seculare de unitate a poporului nostru, a vi­sului pentru care au luptat şi s-au jertfit nenumărate genera­ţii de înaintaşi, împlinirea unei necesităţi obiective a însăşi dez­voltării istorice“. După veacuri de suferinţe şi necurmate lupte, toate popoarele care trăiseră sub oprimarea habsburgilor, în această închi­soare a popoarelor, cum o nu­mea Lenin, şi-au luat destinul în propriile lor mîini, croindu-şi o viaţă nouă, optînd pentru noi confruntări cu istoria, cu spiri­tul lor de creaţie. Pentru noi, pentru români, marea unire — cum a fost numit actul de la Alba Iulia şi cum s-a fixat în memoria noastră — însemna triumful luptei purtate de Mihai Viteazul, triumful ideilor ce fertilizează scrierile marilor cro­nicari şi istorici, începînd de la Grigore Ureche, primul care afirmase că noi „de la Rîm ne tragem“, şi pînă la A. D. Xe­­nopol autorul „Istoriei români­lor din Dacia Traiană“, creaţiile atîtor poeţi, de la Dosoftei şi pînă la Alecsandri, Eminescu, Coşbuc, Goga, opera marilor luptători revoluţionari de la 1848 — N. Bălcescu, M. Kogăl­­niceanu, Simion Bărnuţiu — gîndirea tuturor fiilor patriei. A rămas ca un memento peste veacuri afirmaţia stolnicului Constantin Cantacuzino că „ro­mânii toţi dintr-o fintînă au izvorît şi cură“, locul lor fiind, astfel, intr-un singur stat. Vasile Alecsandri prin „Deş­teptarea României“, Al. Russo prin „Cintarea României“, An­drei Mureşianu, prin „Deşteap­­tă-te române“, au dat cea mai înaltă expresie sîmţămintelor noastre patriotice, aspiraţiei na­ţionale, dreptului unui popor la viaţă, unire şi independenţă, în­tregul program naţional al re­voluţiei din 1848 a românilor din Transilvania, s-a exprimat prin lapidarele cuvinte rostite de miile de ţărani adunaţi la 3/15 mai pe Cîmpia Libertăţii : „Noi vrem să ne unim cu ţara“. La 1884, din aceeaşi Transilva­nie, care dăduse istoriei româ­nilor pe Horia, Cloşca şi Crişan, pe Avram Iancu, pornea la drum, făurită de Ion Slavici, o alta lozincă destinată exprimării categorice a sentimentului uni­tăţii naţionale : Soarele pentru toţi românii de la Bucureşti răsare, în 1894, în timpul marelui pro­ces de la Cluj al Memorandumu­lui naţiunii române, doctorul Ioan Raţiu, exponentul mişcării po­litice româneşti, afirma în faţa judecătorilor chemaţi să con­damne pe reprezentanţii celor trei milioane şi jumătate de ro­mâni, că „drepturile unui popor nu se discută ci se afirmă“. La începutul secolului al XX-lea, prin lirica patriotică a lui Octavian Goga, se anunţa in cele patru puncte cardinale că noi, românii, „avem un vis ne­împlinit“ şi că suntem­ „un neam ce­ aşteaptă de mult o dreaptă sărbătoare“. Sărbătoarea inde­pendenţei, sărbătoarea unirii ! La declanşarea primei contra- Dr. Vasile Netea (Continuare în pag. a 5-a) Adunarea de la Alba Iulia (1918) Ample programe de dezvoltare a localităţilor Sesiuni de constituire a noilor consilii populare In întreaga ţară se desfăşoară sesiunile de constituire a consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale, început de drum puternic marcat de efervescenţa ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică şi socială în intimpinarea impor­tantului eveniment care este Conferinţa Naţio­nală a partidului. Noua legislatură a consiliilor populare municipale, a sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale se identifică, aşadar, cu o etapă fertilă pe plan economic, social şi edilitar-gospodăresc, de aplicare a im­portantelor prevederi ale Programului partidu­lui pentru dezvoltarea multilaterală a societăţii româneşti, încă din perioada care a precedat alegerile, dezbaterile rodnice desfăşurate îm­preună cu cetăţenii au prefigurat direcţii şi mo­dalităţi noi de acţiune în vederea împlinirii exemplare a prevederilor Programului partidu­lui, au promovat iniţiative noi menite să con­tribuie la îmbunătăţirea activităţii consiliilor populare, au avansat propuneri valoroase, a că­ror transpunere în fapt a început chiar din acea etapă. Fructificarea, în continuare, a miilor de iniţiative propuse de cetăţeni, alături de spriji­nul lor efectiv, reprezintă un important punct de sprijin în întreaga activitate viitoare, pe care o vor desfăşura consiliile populare, o garanţie că acţiunile întreprinse vor contribui la dezvolta­rea pe multiple planuri a aşezărilor ţării, la mai buna lor gospodărire, la creşterea gradului lor de civilizaţie. Pentru atingerea acestui scop, consiliile populare trebuie să folosească din plin competenţele cu care au fost investite, să contribuie la aplicarea neabătută a programelor de dezvoltare a fiecărei localităţi. BACAU. După îndeplinirea obligaţiilor legale impuse de constituirea consiliului popular al municipiului Bacău, cei 55 de deputaţi aleşi la 20 noiembrie precum şi invitaţii prezenţi la prima sesiune din actuala legis­latură au luat în dezbatere două documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în perspec­tivă a localităţii. Este vorba de programul de măsuri îmbunătă­ţite privind dezvoltarea econo­­mico-socială în profil teritorial a municipiului Bacău pe peri­oada 1978—1980 şi planul cu­­prinzînd obiectivele ce se vor executa prin acţiunea de muncă patriotică pe anul 1978. Princi­palul obiectiv înscris în progra­mul de perspectivă şi supus a­­doptării sesiunii il constituie obţinerea, pînă în 1980, în fie­care unitate industrială de pe cuprinsul municipiului a unei producţii de 1 200 lei la fiecare mie de lei fonduri fixe. In acest scop, la propunerea participan­ţilor la dezbateri, au fost pre­văzute măsuri practice care să conducă la creşterea indicelui de utilizare a maşinilor-unelte la 90 la sută, reducerea cu cel puţin 1 la sută a cheltuielilor planificate, depăşirea cu 2-3 la sută a sarcinilor anuale de creştere a productivităţii mun­cii, sporirea cu 1 la sută a in­dicelui de utilizare a fondului de timp maxim disponibil. Au fost stabilite, de asemenea, mă­suri eficiente pentru devansa­rea termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor econo­mice înscrise în planul de in­vestiţii, pentru realizarea inte­grală şi la termen a construc­ţiilor de locuinţa. Participanţii la dezbateri au atras atenţia a­­supra necesităţii de a se pregăti din vreme toate condiţiile nece­sare pentru începerea la timp a investiţiilor social-culturale prevăzute pentru următorii ani ai cincinalului. In vederea în­frumuseţării şi bunei gospodă­riri a municipiului, sesiunea a aprobat un număr de 59 de o­­biective ce vor fi executate,­in 1978 prin munca patriotică a cetăţenilor. Multe dintre acestea au fost incluse în plan ca ur­mare a propunerilor făcute de cetăţeni cu prilejul întîlnirilor lor cu candidaţii în perioada campaniei electorale. Ele se re­feră la repararea și moderniza­rea străzilor, amenajarea unor bazine hidrografice, extinderea (Continuare in pag. a 3-a) NOI — PATRIA Dragoş Vicol Dacă e adevărat că oamenii seamănă cu natura in care se nasc şi trăiesc, atunci noi ro­mânii ilustrăm cel mai convin­gător acest adevăr. Noi sinteti­zăm sufletul şi adevărul acestui pămînt dăruit cu minuni, fru­museţea şi trăinicia sa. Purtăm in noi patria prin tot ceea ce suntem­. Privirile noastre au se­ninul de deasupra munţilor, cu cetăţi străvechi şi cu hidrocen­trale tinere, culorile mării şi Dunării, întinderea zărilor cu grine şi dropii, precum şi cloco­tul furtunilor care nu iartă tră­darea şi pasul vrăjmaş pus peste ierbile noastre de dragoste. Su­fletul nostru vibrează ca pădu­rile şi ca­prinele ; frunzele din noi au născocit doina şi balada. In sufletele noastre înfloresc li­vezile şi podgoriile şi, cînd vinul tinăr sfîrîie in pahare, doina urcă ciocirliile spre cerurile lu­mii, iar balada zideşte cupole mai inalte şi mai strălucitoare decit cele de la Curtea de Argeş. Purtăm în cuvinte înfloritu­rile versului, dar şi gravitatea înţelepciunii. Sentimentele ni-s statornice şi drepte ; dragostea de patrie e mai mult decit o mie de senti­mente : e o stare, de la începutul vieţii pînă dincolo de sfirşi­­tul ei. De mii de ani zidim această stare cu jertfele noastre, cu sîngele nostru, cu speranţele, cu bucuriile, cu victoriile şi cu de­săvârşirile noastre. Patria ni se citeşte in ochi, ni se aude in cuvinte,­­ ne strălu­ceşte in idei, ni se întipăreşte in fapta de fiecare zi, supremă dragoste şi supremă năzuinţă. N-am venit de nicăieri, ne-am născut aici in vremuri imemo­ (Continuare în pag. a 2-a)

Next