România Liberă, decembrie 1977 (Anul 35, nr. 10296-10322)
1977-12-01 / nr. 10296
ANUL XXXV Nr. 10296 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE In intimpinarea Conferinţei Naţionale partidului un nou şi puternic avînt al întrecerii socialiste Ultima lună a anului şi exigenţele în Debutul lunii decembrie este marcat în acest an de o intensă activitate, desfăşurată la scara întregii ţări, pentru pregătirea Conferinţei Naţionale a partidului. Cinstind acest eveniment, potrivit tradiţiilor clasei noastre muncitoare, sute şi sute de colective din întreprinderi industriale şi de construcţii-montaj, din industria unui număr însemnat de judeţe, municipii şi oraşe, dau un nou avînt întrecerii socialiste, îşi finalizează eforturile raportind înfăptuirea prevederilor la zi din programele speciale destinate creşterii indicilor cantitativi şi calitativi ai planului şi, pe această bază, a sarcinilor de plan pe întregul an 1977 sau, cumulat, pe primii doi ani din cincinal. Dincolo de sentimentul de satisfacţie generat de asemenea rezultate remarcabile, atingerea încă din noiembrie — iar in unele locuri chiar mai devreme — a nivelelor planificate pentru perioadele amintite demonstrează în modul cel mai convingător că planul cincinal a fost just dimensionat şi, mai mult, că Programul suplimentar de dezvoltare economică în acest cincinal, proiectat din iniţiativa secretarului general al partidului, reflectă posibilităţile mereu crescinde ale economiei noastre naţionale. Pe această realitate incontestabilă se întemeiază exigenţele crescinde privind accentuarea mai pronunţată a laturilor calitative ale întregii noastre activităţi, schimbarea radicală a însăşi concepţiei despre dezvoltarea economică. Or, înainte de toate, aceasta înseamnă acţiune economică concretă în direcţia înfăptuirii punct cu punct a sarcinilor ce revin fiecărui colectiv, din planul naţional unic , înseamnă un mai mare efort pentru organizarea muncii şi a producţiei, pentru instaurarea unui climat de ordine şi disciplină în toate compartimentele concepţiei şi producţiei. Rezultatele globale— confirmă practica economică — ascund uneori lipsuri şi deficienţe acute în angrenajul producţiei, al cooperării interuzinale. Sunt cunoscute cazuri in care realizări valorice bune la nivelul unei centrale industriale subsumează restanţe în una sau mai multe dintre întreprinderile componente , iar în loc să fie luate măsuri pentru recuperarea acestor restanţe, unităţile sunt lăsate să ducă asemenea „trenă“ în anul următor. Din acest punct de vedere, ca să dăm un singur exemplu, apreciem că Centrala industriei confecţiilor trebuie să se ocupe foarte serios de situaţia întreprinderii din Miercurea Ciuc, ameninţată să nu-şi facă planul. Acelaşi lucru este valabil şi in investiţii. A fost un an greu pentru constructori, dar este de neînţeles de ce în zone care nu au avut de suferit de pe urma seismului, — judeţul Alba, de pildă — restanţele pe şantiere de construcţii civile sunt încă destul de mari. Obiective importante, cum sunt cele ale chimiei de la Arad şi Bacău, au rămas în urmă din vina unor furnizori de utilaje („Independenţa“ Sibiu, „Griviţa Roşie“ Bucureşti ş.a.) care justifică întârzierile prin restanţele subfurnizorilor. Justificările nu ajută în astfel de cazuri. Decembrie este luna scadenţelor pentru foarte multe contracte economice. Se cere un mai mare efort ca acestea să fie onorate cit mai urgent, în prima decadă, pentru ca produsele livrate să poată fi folosite. Următoarele zece zile sunt, de asemenea, decisive pentru realizarea şi livrarea producţiei pentru export. Spunem aceasta deoarece experienţa întreprinderilor fruntaşe in acest domeniu arată că între realizarea produsului şi expediere trece un timp de minimum 20 de zile, iar interesul nostru este ca producţiei la export să i se deschidă acreditivele în acest an. Intr-un articol anterior, referindu-ne la priorităţile ultimei părţi a anului atrăgeam atenţia asupra necesităţii demarării producţiei pe 1978 incă din noiembrie-decembrie. Constatăm că, in marea majoritate a întreprinderilor, acest deziderat este just înţeles, cu atît mai mult cu cit realizarea lui este facilitată de cunoaşterea cu mult timp înainte a sarcinilor pe anul viitor, de încheierea din timp a contractelor, de nominalizarea producţiei. La marea întreprindere bucureşteană „23 August“, pînă ieri fuseseră deja lansate în producţie 90 la sută dintre comenzile de utilaje tehnologice pentru trimestrul II 1978 , tovarăşul ing. Carol Dina, secretarul comitetului de partid, preciza că se află un lucru toate comenzile pentru locomotive, motoare, automotoare, vase sferice , care au termene de livrare începînd cu prima decadă a lunii ianuarie. Corespondentul nostru Ion Becheru, ne-a transmis ieri că pregătirea tehnologică pentru producţia de maşini contractată pe anul 1978 a început şi la întreprinderea de utilaj minier Rovinari, al cărui colectiv şi-a îndeplinit planul anual la 20 noiembrie. La întreprinderea de utilaje şi piese de schimb Filiaşi, contractele pentru trimestrul I al anului viitor sunt încheiate în totalitate şi incă din noiembrie a început prelucrarea produselor care vor fi livrate la începutul lui ianuarie. Dar nu numai pentru produse cu ciclu mai lung de fabricaţie am notat asemenea preocupări. Directorul tehnic al întreprinderii „Granitul“, tovarăşul ing. Paul lobi ne-a informat că două dintre secţiunile prefabricate noi, pentru apartamentele cu confort sporit, a căror construcţie va fi generalizată în anul viitor, au şi intrat în lucru, celelalte trei urmînd să fie lansate în decembrie. Fireşte, vom reveni asupra unor asemenea probleme. Cert este că ultima lună a anului, lună de finalizări şi, în acelaşi timp, de debuturi semnificative, se cere a fi folosită la maximum, oră de oră, zi de zi pentru a da capacităţilor de producţie încărcătura prevăzută pentru anul viitor. Artur loan in telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul judeţean de partid, se scrie : In climatul însufleţitor de puternică efervescenţă patriotică din preajma Conferinţei Naţionale a partidului, deschizătoare de noi orizonturi in viaţa patriei noastre, oamenii muncii din industria judeţului Sibiu — români, germani, maghiari — raportează cu mîndrie şi satisfacţie realizarea, la 30 noiembrie, a sarcinilor de plan pe primii doi ani ai cincinalului la producţia globală industrială. Realizarea cu 31 de zile mai devreme a planului pe primii doi ani din acest cincinal perminte industriei judeţului obţinerea peste prevederi, pînă la finele anului, a unei producţii industriale suplimentare în valoare de 2,5 miliarde lei, aceasta constituind o elocventă dovadă a hotărîrii organizaţiilor noastre de partid, de masă şi obşteşti, a tuturor oamenilor muncii de a-şi îndeplini exemplar angajamentul pentru acest cincinal. Vă raportăm că producţia suplimentară realizată se concretizează în 250 tone maşini şi utilaje pentru diferite ramuri ale economiei naţionale, 1 600 autobasculante, 2 600 mc prefabricate din beton armat, 740 000 mp geamuri trase, aproape 2,5 milioane tricotaje, 270 000 mp ţesături textile, aproape 1 200 tone preparate din carne, 400 tone unt, 600 tone brînzeturi, 425 tone produse zaharoase şi altele. Acţionînd consecvent pentru afirmarea puternică a cuceririlor tehnico-ştiinţifice s-au obţinut succese de seamă în domeniul cercetării ştiinţifice şi al ingineriei tehnologice, al dezvoltării creativităţii maselor, al valorificării superioare a resurselor interne, umane şi materiale. Chintesenţa acestor căutări creatoare o reprezintă, printre altele, faptul că aproape 25 la sută din produsele realizate in această perioadă sunt noi şi reproiectate, iar 85 la sută din sporul de producţie s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Animaţi de dorinţa fierbinte de a munci mai mult şi mai bine, în condiţiile unei eficienţe crescinde a întregii activităţi economico-sociale, se spune în încheierea telegramei, oamenii muncii din industria judeţului Sibiu vă încredinţează, mult stimate tovarăşe secretar general, că in întreaga lor activitate nu există obiectiv mai de preţ decit slujirea cu devotament a intereselor patriei, in scopul accelerării progresului nostru, al înaintării cu paşi fermi pe drumul luminos al comunismului. economie Judeţul Sibiu a îndeplinit planul producţiei industriale pe primii doi ani ai cincinalului Telegrama adresată tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU de Comitetul județean Sibiu al P. C. R. PASIUNEA CREAŢIEI TEHNICE O iniţiativă apărută la Piatra Neamţ este preluată de gălăţeni, o idee cu valoare unanim recunoscută, invenţie sau nu — titlul sub care o aşezăm n-are importanţă — este dezvoltată pe poligoanele de prefabricate din marele port şi centru siderurgic de la Dunăre. In formularea obişnuită a faptului divers, comunicarea rezumă nu faptul tehnic, ci o modalitate specifică economiei noastre socialiste, acel cadru larg de afirmare a iniţiativei creatoare, o stare de spirit în primul rînd, cu adinei semnificaţii etice. Pentru că, dacă în termeni tehnici, tehnologia tiparelor elastice pentru realizarea industrializată a panourilor de faţadă gata finisate, a apărut la Piatra Neamţ , aşa cum ar fi putut să apară în oricare alt loc, unde experienţa şi spiritul novator au dat naştere noului tehnic, cu unul sau mai mulţi autori de drept, preluarea şi generalizarea lui, adaosurile şi îmbunătăţirile ce i se aduc pe parcurs devin, de fapt, operă colectivă, pusă sub numele şi in slujba interesului general. „Noi am preluat încă de la început ideea constructorilor din Piatra Neamţ — ne spune inginerul Petre Iorga, şeful şantierului 5 construcţii din Galaţi. E drept, cu o anumită părere de rău, că nu ne-a venit nouă mai întâi o asemenea idee“. Şeful şantierului gălăţean îi cunoaşte bine pe cei din Piatra Neamţ. Pe inginerul Ghinea, directorul trustului, pe inginerul Sporiri de la poligonul de prefabricate. Cu unii a fost coleg, pe alţii i-a cunoscut în diferite ocazii. „Ca inginerul Sporici am avut discuţii lungi şi chiar unele dispute dar niciodată convorbiri de complezenţă. Am recunoscut în el specialistul cu o minte foarte mobilă şi cu un deosebit simţ practic“. — Cu ce s-au soldat aceste discuţii ? — Am să vă spun cu ce s-au soldat ele pentru mine şi pentru cei de aici din Galaţi. La început, panourile de faţadă realizate în poligon aveau lungimea distanţelor între pereţii despărţitori ai apartamentelor. Nu era o treabă foarte bună. Se întîlneau trei muchii de panou în acelaşi punct de îmbinare. Trebuiau foarte bine monolitizaţi şi izolaţi. Şi tot apăreau probleme. S-a renunţat la această soluţie şi s-a recurs la alta. Panoul se realiza din trei părţi, două cădeau pe muchea pereţilor despărţitori acoperind-o perfect, a treia făcea legătura. .— Dar şi părţile acestea se cereau monolitizate, nu ? — Tocmai. Destul de greu. Calitatea lucrării era mai bună dar manopera creştea. Atunci am recurs la alt tip de panou care să le cuprindă pe cele trei, dar dintr-o singură bucată. — Destul de simplu. — Așa este. Numai că, dintr-o dată, am redus manopera cu circa 70 la sută. Asta numai la montaj. Nu mai vorbesc de simplificarea procesului în poligon. Acum ne-am gîndit la niște panouri aproape duble ca dimensiuni, atu cit să nu depășească capacitatea de ridicare a macaralelor obişnuite de 5 tone. Deci, din nou o reducere de manoperă şi creşterea vitezei de montare. — Le-aţi comunicat celor de la Piatra Neamţ soluţia dumneavoastră ? — Le-am comunicat-o. Aşteptăm s-o preia dacă vor considera-o bună sau poate vor veni cu o soluţie şi mai bună... — Aţi mai avut şi alte dialoguri de acest fel ? — Multe. Iată, de pildă, unul mai recent... Ştiţi, desigur, că, înainte de începerea unei construcţii, se practică baterea piloţilor de pămînt pentru compactarea terenului. Un pilot la metru pătrat. Asta se face cu ajutorul unor foreze. Noi avem cam 50 de foreze care lucrează aproape neîntrerupt. Pe măsură ce foreza bate, se formează un fel de puţ care se adînceşte treptat. De la suprafaţă se umple cu pămînt. Ei bine, lingă fiecare foreză trebuie să stea în permanenţă doi oameni care să umple cu pămînt puţul. Cincizeci de foreze, cite doi oameni, două schimburi, asta înseamnă două sute de oameni imobilizaţi. Am conceput un dozator automat şi am rezolvat problema. — Ideea vă aparţine ? — Nu-i nici o minune. Eu am zis-o primul dar cele două variante concepute de mine au pierdut în confruntarea cu cea de-a treia variantă a inginerului Costică Marcu. — V-ați supărat . — Tare de tot. Nu pe ingine- Anton Uncu (Continuare in pag. a I-a) IDEI MAJORE ALE ACTIVITĂŢII ECONOMICE ■ CREŞTEREA ACCENTUATĂ A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII (în pagina a 3-a) Joi 1 decembrie 1977 Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pagina a 5-a 3 of 100). UN MOMENT CU AMPLE REZONANŢE In istoria patriei Se împlinesc astăzi 59 de ani de cînd, delegaţii aleşi ai poporului român s-au întîlnit la Alba Iulia şi, în prezenţa a peste 100 000 de oameni meniţi din toate colţurile pămîntului românesc, au hotărît unirea pentru totdeauna a ţinuturilor de peste munţi cu patria mumă — România. De atunci, ziua de 1 Decembrie s-a înscris în mintea şi in conştiinţa noastră cu litere de aur, ca un moment de răscruce în procesul de devenire a naţiunii, de împlinire a secularelor sale năzuinţe de libertate, unitate şi suveranitate. Cinstind această zi, omagiem lupta înaintaşilor noştri, ne angajăm să le ducem mai departe crezul, să înfăptuim voinţa lor de propăşire a patriei în noul ev social, sub conducerea încercată a Partidului Comunist, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşa cum se arată în Programul partidului şi aşa cum a subliniat în repetate rînduri secretarul nostru general. „Unirea Transilvaniei cu România a constituit înfăptuirea firească a năzuinţei seculare de unitate a poporului nostru, a visului pentru care au luptat şi s-au jertfit nenumărate generaţii de înaintaşi, împlinirea unei necesităţi obiective a însăşi dezvoltării istorice“. După veacuri de suferinţe şi necurmate lupte, toate popoarele care trăiseră sub oprimarea habsburgilor, în această închisoare a popoarelor, cum o numea Lenin, şi-au luat destinul în propriile lor mîini, croindu-şi o viaţă nouă, optînd pentru noi confruntări cu istoria, cu spiritul lor de creaţie. Pentru noi, pentru români, marea unire — cum a fost numit actul de la Alba Iulia şi cum s-a fixat în memoria noastră — însemna triumful luptei purtate de Mihai Viteazul, triumful ideilor ce fertilizează scrierile marilor cronicari şi istorici, începînd de la Grigore Ureche, primul care afirmase că noi „de la Rîm ne tragem“, şi pînă la A. D. Xenopol autorul „Istoriei românilor din Dacia Traiană“, creaţiile atîtor poeţi, de la Dosoftei şi pînă la Alecsandri, Eminescu, Coşbuc, Goga, opera marilor luptători revoluţionari de la 1848 — N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, Simion Bărnuţiu — gîndirea tuturor fiilor patriei. A rămas ca un memento peste veacuri afirmaţia stolnicului Constantin Cantacuzino că „românii toţi dintr-o fintînă au izvorît şi cură“, locul lor fiind, astfel, intr-un singur stat. Vasile Alecsandri prin „Deşteptarea României“, Al. Russo prin „Cintarea României“, Andrei Mureşianu, prin „Deşteaptă-te române“, au dat cea mai înaltă expresie sîmţămintelor noastre patriotice, aspiraţiei naţionale, dreptului unui popor la viaţă, unire şi independenţă, întregul program naţional al revoluţiei din 1848 a românilor din Transilvania, s-a exprimat prin lapidarele cuvinte rostite de miile de ţărani adunaţi la 3/15 mai pe Cîmpia Libertăţii : „Noi vrem să ne unim cu ţara“. La 1884, din aceeaşi Transilvanie, care dăduse istoriei românilor pe Horia, Cloşca şi Crişan, pe Avram Iancu, pornea la drum, făurită de Ion Slavici, o alta lozincă destinată exprimării categorice a sentimentului unităţii naţionale : Soarele pentru toţi românii de la Bucureşti răsare, în 1894, în timpul marelui proces de la Cluj al Memorandumului naţiunii române, doctorul Ioan Raţiu, exponentul mişcării politice româneşti, afirma în faţa judecătorilor chemaţi să condamne pe reprezentanţii celor trei milioane şi jumătate de români, că „drepturile unui popor nu se discută ci se afirmă“. La începutul secolului al XX-lea, prin lirica patriotică a lui Octavian Goga, se anunţa in cele patru puncte cardinale că noi, românii, „avem un vis neîmplinit“ şi că suntem „un neam ce aşteaptă de mult o dreaptă sărbătoare“. Sărbătoarea independenţei, sărbătoarea unirii ! La declanşarea primei contra- Dr. Vasile Netea (Continuare în pag. a 5-a) Adunarea de la Alba Iulia (1918) Ample programe de dezvoltare a localităţilor Sesiuni de constituire a noilor consilii populare In întreaga ţară se desfăşoară sesiunile de constituire a consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale, început de drum puternic marcat de efervescenţa ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică şi socială în intimpinarea importantului eveniment care este Conferinţa Naţională a partidului. Noua legislatură a consiliilor populare municipale, a sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale se identifică, aşadar, cu o etapă fertilă pe plan economic, social şi edilitar-gospodăresc, de aplicare a importantelor prevederi ale Programului partidului pentru dezvoltarea multilaterală a societăţii româneşti, încă din perioada care a precedat alegerile, dezbaterile rodnice desfăşurate împreună cu cetăţenii au prefigurat direcţii şi modalităţi noi de acţiune în vederea împlinirii exemplare a prevederilor Programului partidului, au promovat iniţiative noi menite să contribuie la îmbunătăţirea activităţii consiliilor populare, au avansat propuneri valoroase, a căror transpunere în fapt a început chiar din acea etapă. Fructificarea, în continuare, a miilor de iniţiative propuse de cetăţeni, alături de sprijinul lor efectiv, reprezintă un important punct de sprijin în întreaga activitate viitoare, pe care o vor desfăşura consiliile populare, o garanţie că acţiunile întreprinse vor contribui la dezvoltarea pe multiple planuri a aşezărilor ţării, la mai buna lor gospodărire, la creşterea gradului lor de civilizaţie. Pentru atingerea acestui scop, consiliile populare trebuie să folosească din plin competenţele cu care au fost investite, să contribuie la aplicarea neabătută a programelor de dezvoltare a fiecărei localităţi. BACAU. După îndeplinirea obligaţiilor legale impuse de constituirea consiliului popular al municipiului Bacău, cei 55 de deputaţi aleşi la 20 noiembrie precum şi invitaţii prezenţi la prima sesiune din actuala legislatură au luat în dezbatere două documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în perspectivă a localităţii. Este vorba de programul de măsuri îmbunătăţite privind dezvoltarea economico-socială în profil teritorial a municipiului Bacău pe perioada 1978—1980 şi planul cuprinzînd obiectivele ce se vor executa prin acţiunea de muncă patriotică pe anul 1978. Principalul obiectiv înscris în programul de perspectivă şi supus adoptării sesiunii il constituie obţinerea, pînă în 1980, în fiecare unitate industrială de pe cuprinsul municipiului a unei producţii de 1 200 lei la fiecare mie de lei fonduri fixe. In acest scop, la propunerea participanţilor la dezbateri, au fost prevăzute măsuri practice care să conducă la creşterea indicelui de utilizare a maşinilor-unelte la 90 la sută, reducerea cu cel puţin 1 la sută a cheltuielilor planificate, depăşirea cu 2-3 la sută a sarcinilor anuale de creştere a productivităţii muncii, sporirea cu 1 la sută a indicelui de utilizare a fondului de timp maxim disponibil. Au fost stabilite, de asemenea, măsuri eficiente pentru devansarea termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor economice înscrise în planul de investiţii, pentru realizarea integrală şi la termen a construcţiilor de locuinţa. Participanţii la dezbateri au atras atenţia asupra necesităţii de a se pregăti din vreme toate condiţiile necesare pentru începerea la timp a investiţiilor social-culturale prevăzute pentru următorii ani ai cincinalului. In vederea înfrumuseţării şi bunei gospodăriri a municipiului, sesiunea a aprobat un număr de 59 de obiective ce vor fi executate,in 1978 prin munca patriotică a cetăţenilor. Multe dintre acestea au fost incluse în plan ca urmare a propunerilor făcute de cetăţeni cu prilejul întîlnirilor lor cu candidaţii în perioada campaniei electorale. Ele se referă la repararea și modernizarea străzilor, amenajarea unor bazine hidrografice, extinderea (Continuare in pag. a 3-a) NOI — PATRIA Dragoş Vicol Dacă e adevărat că oamenii seamănă cu natura in care se nasc şi trăiesc, atunci noi românii ilustrăm cel mai convingător acest adevăr. Noi sintetizăm sufletul şi adevărul acestui pămînt dăruit cu minuni, frumuseţea şi trăinicia sa. Purtăm in noi patria prin tot ceea ce suntem. Privirile noastre au seninul de deasupra munţilor, cu cetăţi străvechi şi cu hidrocentrale tinere, culorile mării şi Dunării, întinderea zărilor cu grine şi dropii, precum şi clocotul furtunilor care nu iartă trădarea şi pasul vrăjmaş pus peste ierbile noastre de dragoste. Sufletul nostru vibrează ca pădurile şi caprinele ; frunzele din noi au născocit doina şi balada. In sufletele noastre înfloresc livezile şi podgoriile şi, cînd vinul tinăr sfîrîie in pahare, doina urcă ciocirliile spre cerurile lumii, iar balada zideşte cupole mai inalte şi mai strălucitoare decit cele de la Curtea de Argeş. Purtăm în cuvinte înfloriturile versului, dar şi gravitatea înţelepciunii. Sentimentele ni-s statornice şi drepte ; dragostea de patrie e mai mult decit o mie de sentimente : e o stare, de la începutul vieţii pînă dincolo de sfirşitul ei. De mii de ani zidim această stare cu jertfele noastre, cu sîngele nostru, cu speranţele, cu bucuriile, cu victoriile şi cu desăvârşirile noastre. Patria ni se citeşte in ochi, ni se aude in cuvinte, ne străluceşte in idei, ni se întipăreşte in fapta de fiecare zi, supremă dragoste şi supremă năzuinţă. N-am venit de nicăieri, ne-am născut aici in vremuri imemo (Continuare în pag. a 2-a)