România Liberă, mai 1978 (Anul 36, nr. 10424-10449)

1978-05-01 / nr. 10424

­ ANUL XXXVI Nr. 10424 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE MEZE „Tot ceea ce muncii pline de de naţionalitate, politica internă n. cu. .. am înfăptuit şi înfăptuim în patria noastră este rezultatul abnegaţie a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire a întregului nostru popor, care înfăptuieşte neabătut şi externă a partidului “ *­­“ NICOLAE CEAUŞESCU / MAI, sub semnul noilor valori calitati muncii si vieţ­i Celebrăm 1 Mai rememorînd din nou i­­­­deile atit de luminoase şi simbolurile atit de nobile pe care le deşteaptă in mintea noastră, în forul fiecăruia dintre noi, a­­ceastă minunată­ zi. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — „măreaţa sărbătoare a primăverii şi a muncii a in­trat în conştiinţa popoarelor ca un sim­bol al uriaşei energii revoluţionare şi a forţei înnoitoare a proletariatului, a mi­lioanelor de­ făuritori ai bunurilor mate­riale, ai progresului­ şi civilizaţiei umane, a cărei misiune istorică este aceea de a a dezrobi popoarele de sub jugul exploată­rii şi asupririi, de a asigura clădirea so­cietăţii noi — a egalităţii, echităţii şi justi­ţiei sociale, a demnităţii şi fericirii omu­lui — la care au aspirat de-a lungul se­colelor minţile cele mai luminate“. Sărbătoare a muncitorimii de pretutin­deni, a tuturor popoarelor care „în ziua asta-şi dau cuvint“ să piară ura dintre ele, „să fie pace pe pămint“.­­ Mai este, în acelaşi timp, o sărbătoare specifică a fie­cărei ţări, fiecărei naţiuni. La noi, la ro­mâni, ea a avut întotdeauna o rezonanţă aparte , manifestaţiile pe care le-a prile­juit au purtat amprenta marilor aspiraţii naţionale şi sociale care ne-au animat prin timp, care ne-au însufleţit cugetele şi ne-au oţelit braţele. „Se poate spune — accentua tovarăşul Nicolae Ceauşescu, — că, privite retrospectiv, manifestările muncitoreşti de 1 Mai jalonează insăşi istoria bogată şi eroică a proletariatului român, de la începuturile organizării sale, de la crearea partidului său politic revo­luţionar, cu peste 80 de ani in urmă, pînă la cucerirea victoriei în revoluţia socia­listă şi zidirea cu succes a noii orinduiri sociale — orinduirea socialistă“. Păstrîndu-şi integral sensurile originare, dar îmbogăţindu-se an de an, cu înţele­suri noi,­­1 Mai ne dă măsura înaintării în timp şi a urcuşului pe scara civiliza­ţiei, ne sugerează dimensiunea drumului pe care l-am parcurs şi ne prefigurează viitorul. Să medităm, în context, la sem­nificaţia înaltă pe care o îmbracă în acest an marea sărbătoare a muncii şi a înfră­ţirii. 1 Mai 1978 se fixează în cronica bogată a devenirii patriei socialiste, în primul rînd, prin noile valori calitative pe care le încorporează și tind să le încorporeze tot mai mult, munca, viața noastră. Am abordat preptiș obiectivele cuprinse în Programul partidului, proiecte de o am­ploare fără precedent, a căror înfăptuire trebuie să grăbească dezvoltarea econo­mico-socială a României, s-o integreze în rindul ţărilor cu un nivel de dezvoltare medie. Primul cincinal care marchează intrarea în această eră de avînt şi pros­peritate se realizează într-o cadenţă su­perioară prevederilor iniţiale. In cei doi ani care au trecut, producţia industrială a crescut cu 25 la sută obţinîndu-se un spor în valoare de peste 39 miliarde lei. Tendinţa se menţine şi in primul trimestru al acestui an dindu-ne certitudinea că pinâ în 1980, hotărârea adoptată vara tre­cută de a obţine în plus, peste prevede­rile cincinalului, o producţie in valoare de 100—130 miliarde lei, acest angajament so­lemn al întregului nostru popor va fi rea­lizat fără abatere. Devenind precumpăni­toare, în ansamblul economiei, şi deţi­­nînd de mult un rol conducător, industria se instăpîneşte temeinic în toate zonele ţării, dinamizindu-le, accelerîndu-le as­censiunea. Una dintre sarcinile cu ade­vărat revoluţionare stabilite în această di­recţie de către Congresul al XI-lea, aceea ■de a se ajunge încă in actualul cincinal ca fiecare judeţ să dobindească o producţie industrială in valoare de cel puţin 10 mi­liarde lei se traduce neabătut in viaţă. Este de notat, de pildă, că o mare parte din cele peste 1 000 de noi capacităţi pro­ductive care au fost puse în funcţiune in ultima perioadă au fost amplasate tocmai în judeţele odinioară rămase in urmă. Cincinalul a debutat printr-un an de ex­cepţie în agricultură şi în ciuda faptului că, ulterior, condiţiile climaterice au fost mai puţin favorabile, pe ansamblul pe­rioadei producţia de cereale înregistrată s-a ridicat la 19 milioane tobe anual. Pe fondul amplificării continue a producţiei materiale, pe fondul creării de noi şi noi surse de venituri se face simţită o inten­sificare bine venită a urbanizării, proces cu implicaţii multiple în viaţa socială şi care schimbă fundamental punctele de reper ale întregii civilizaţii româneşti. 1 Mai 1978 proiectează în conştiinţa noastră un bilanţ pozitiv nu numai in ceea ce priveşte aplicarea politicii econo­mice a partidului, a politicii sale sociale. In toate celelalte compartimente — şi printre acestea figurează la loc de frunte politica promovată în problema naţională — putem consemna cu satisfacţie rezul­ Ion Pavelescu (Continuare in pag. a 5-a) în marea sărbătoare Virgil Teodorescu Se-nchide o volută de germinări şi alt Periplu se deschide de grele muşuroaie, Ca nişte nori avizi, umflaţi de ploaie, Şi prăbuşiţi de-odată în brazde, din înalt. Zadarnic frigu-ncearcă, ascuns într-un ungher, Să macine grăunţii puterii, care ard, Căci ea se desfăşoară ca un imens stindard Al vieţii neînfrînte peste pămînt şi cer. Se-aude foarte clar acel acord Al muncii­ înfrâţite în marea sărbătoare. Se-aude cum răsună : patetică chemare în răsărit şi-a pus, în sud şi-n nord. Vatra muncii noastre Haralambie Ţugui Un nou arminden pe rotondul ţarii Şi-n inima cu şoapte de lumini, Sub clar văzduh de pace revărsînd Culorile din mugurii prea plini... întineriţi, ne regăsim mai rodnici In tot ce făurim cu braţ şi vis Aici, în vatra muncii noastre sacrii­in care, demni, istoria ne-am scris. De-aici, din plaiul doinei româneşti, Cîntînd un imn de muncă şi-nfrăţire, Cuvîntul nostru îşi avîntă zborul Chemînd spre pace-ntreaga omenire...’ • SUB SEMNUL MUNCII ÎNFRĂŢITE • ŞANTIERELE, ŞCOLI ALE EDUCAŢIEI COMUNISTE • 1 MAI, ISTORIE CONTEMPORANĂ • ADEVĂRURILE NOASTRE DESPRE MUNCĂ (In paginile 2 şi 3) ziua SQSidaritatii internationale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de gtretuisndenH Raport despre fericire Oláh István In epoca noastră, pe pămîntul natal, despre fericire, în limba maternă, astfel se scrie un liric raport : Se-nalţâ întregul cuprins şi omul devine mai bun -Pentru o sărbătorească trecere-n revistă, acest lucru rău e puţin ! Munca noastră e­ asemenea marii — tălăzuind, o oaste unită, de douăzeci şi două de milioane ; munca noastră de azi — temelia ţării de mîine. Aruncă-ţi în jos o privire de la-nâlţimea gîndirii, de-acolo de unde doar vîntul şi stelele­ ajung ; aruncă-ţi o privire solemnă spre toate punctele cardinale: acesta-ţî este căminul — de la răsărit la apus, aceasta ţi-e patria, casă reînnoită, pentru trup, pentru cuget — un singur lăcaş. Teritoriu al omeniei, Românie socialistă, patria mea de gîndire şi muncă. Măreţia Transilvaniei, calmul Bărăganului, fascinaţia Moldovei — o mnică lume, un singur drapel desfăşurat peste-ntinderea mării şi peste ţinuturi , iar pe drapel stă scrisă deviza : CEAUŞESCU şi PARTIDUL I In româneşte de Dim. Hachici şi Gabriella Csire BILANŢUL ÎNTRECERII se Îmbogăţeşte Ziua de 1 Mai adaugă la bilanţul întrecerii noi şi semnificative realizări ale oameni­lor muncii. Ele încununează preocuparea colectivelor de muncă pentru­­îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan în industrie, pentru grăbirea ritmului de construcţii pe şantie­rele industriale şi de locuinţe, pentru punerea in avans in funcţiune a obiectivelor stabilite. Din judeţele ţării, corespondenţii noştri ne-au transmis următoarele veşti : nouă unitate industrială, întreprinderea de confecţii textile de la Moreni. Intrarea în funcţiune a­­noului obiectiv economic va asigura creşterea potenţialului produc­tiv al judeţului, integrarea în industrie a peste 1000 de tinere femei din acest centru industrial. BACAU : îngrăşăminte chimice cu ca­racteristici superioare. La Instalaţia de diamoniu fosfat din cadrul Combinatului de îngrăşăminte chimice, cel mai tânăr o­­biectiv economic din Bacău, au fost ob­ţinute primele cantităţi de îngrăşăminte cu un conţinut de peste 60 la sută substan­ţă activă, care au­ şi fost livrate coope­rativelor agricole de producţie din comu­nele Mărgineni, Răcăciuni, Nicolae Băl­­cescu şi Prăjeşti. BISTRIŢA-NASAUR : O nouă capaci­tate industrială pentru utilaj meta­lurgic. La Combinatul industrial pentru construcţii de maşini de pe platforma industrială a oraşului Bistriţa a început să producă o­ nouă capacitate pentru uti­laj metalurgic. Secţia, cu o producţie anuală de aproximativ 8 000 tone, va asi­gura utilajele necesare unităţilor meta­lurgice din Galaţi, Turda, Beclean, Brăila şi din alte localităţi. MUREŞ : Produs nou, cu eficienţă in construcţii. Colectivul Fabricii de produse ceramice „Mureşeni“ din Tirgu Mureş a încheiat cu bune rezultate experimentarea elementelor uşoare pentru acoperiş­ul un nou produs conceput şi realizat în această unitate, care faţă de elementele simil­­are produse de alte întreprinderi din ţară are o greutate cu 22 la sută mai mică. BUCUREŞTI : 600 milioane lei produc­ţie suplimentară, îndeplinind şi depăşind sarcinile de plan şi angajamentele pe pri­mele patru luni ale anului oamenii mun­cii din industria Capitalei au reuşit să livreze economiei naţionale o producţie suplimentară în valoare de 600 milioane lei din care 98 la sută pe seama creşterii productivităţii muncii. CARAŞ-SEVERIN : Prestigioasă premie­ră în industria constructoare de maşini. Lar întreprinderea constructoare de maşini din Reşiţa a intrat în faza finală mon­tarea primului motor naval de 20 000 CP, o adevărată premieră a industriei noas­tre constructoare de maşini. Aceste ti­puri de motoare, cele mai puternice rea­lizate pînă în prezent în ţară vor echipa navele noastre mineraliere de 55 000 şi 65 000 tdw. ARAD : Un nou­­strung de Înaltă teh­nicitate. La întreprinderea de strunguri din localitate a fost realizat primul Strung de copiat osii pentru vagoanele de cale ferată,, destinat întreprinderii de osii și boghiuri Balș. Noul strung, cel mai mare construit , în aceas­tă unitate, prelucrează piese cu un diametru de pînă la 400 mm, marcînd introducerea in fabricaţie la întreprinde­rea amintită a unei noi familii de strun­guri cu batiu înclinat. DOLJ : Locomotiva Diesel electrică de 4 000 CP pe calea ferată. Moderna maşină, căreia i se vor adăuga în curînd exem­plarele următoare ale seriei, este de con- e x­cepţie şi construcţie românească, creaţie a cercetătorilor şi proiectanţilor de­ la In­stitutul de­­cercetări şi proiectări Electro­­putere, in colaborare cu tehnologii şi constructorii din marea uzină craioveană cu acelaşi nume. CLUJ : Primul spectometru In­vizibil românesc a fost realizat de un grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea „Babeş Bolyai“ din Cluj-Napoca şi Insti­tutul de chimie, respectiv conf. dr. Emil Kordoş, chimistul cercetător Ludovic Sa­vici şi ing. Dumitru Pop. Acest specto­­metru — distins cu premiul II pe ţară la concursul naţional de creaţie ştiinţi­fică şi tehnică din cadrul Festivalului na­ţional „Uiitarea României“ are o largă utilizare în activitatea de cercetare şi producţie din industria chimică. DÎMBOVIŢA : O nouă unitate indus­trială în funcţiune. Pe harta economică a judeţului Dîmboviţa a fost inclusă o imagine de la una din unităţile reprezen­tative ale Capitalei: întreprinderea de maşini grele --------- ----------------------------------——-----------------------------------| Spre viitoare glorii Franz Liebhard O, patrie ! Tu, vatra,fierbinte-a alor mei Şi-a mea, în veci ! Tu, casa vecinului pe care II văd şi-n zorii zilei şi la amurgul ei, Şi cînd pe cer trec norii şi cînd pe cer e soare. Eşti strada ce răsună sub pasul omenesc Ca-n alfabetul morse de vajnice semnale, Eşti zvelta arcuire de poduri ce ţîşnesc, Eşti freamăt de motoare in uriaşe hale Dar mai presus, eşti lacul de-argint, împrejmuit De codrii vechi ce urcă spre legendare astre, Aceste zile pline, columne-n infinit, Ivite din adîncul temeiniciei noastre. Temeinicii de roade — pe-al ştiinţei larg ogor I Temeinicii solare - pe-ntinderi mari de spice. Spre viitoare glorii - temeinicii de zbor, Rostite cu viteaza-ţi rotire de elice I In româneşte de Victor Tulbur« i (Continuare în pag. a 5-a) O PRIMĂVARĂ CONTINUĂ Mihnea Gheorghiu Nu ştiu cum a făcut anotimpul acesta, ca să amestece vremea florei pretimpurii a primăveri­lor şi a primelor ramuri verzi de salcie, cu parfumata inflo­rescenţă in alb şi violet a lilia­cului cu marile insigne roşii ale lalelelor. Dar timpul flori­lor fiecărei ţări aparţine pă­­mînturilor ei. Aceste păminturi sînt ospitaliere şi cu floarea altor ţări, cînd farmecul ei este prielnic frumuseţii şi tihnei şi amintirilor neuitate ale datinei străbune din care se întruchi­pează eroii neamului şi alţii, ai tuturor neamurilor. Pentru că este şi anotimpul mimozei şi al magnoliilor, pe care Bălcescu le admira intr-un surghiun meridional, aspirîn­­du-le aroma dulce in plăminii lui osteniţi de obida unor vre­melnice infringeri politice, după anul naţional şi internaţional 1848. Sărbătorim ziua intentaţio­­nală a muncii cugetind şi la cele treisprezece decenii de la „Dreptate şi Frăţie", şi la un veac de la sfirşitul victorios al Războiului de Independenţă, la care socialiştii români partici­paseră cu un mare elan pa­triotic. Pentru că tot ei, socialiş­tii, au decis, împreună cu tova­răşii lor din congresul de con­stituire al Internaţionalei a doua, să se comemoreze anu­al această zi, în amintirea grevei muncitorilor din Chicago, re­primată sîngeros la 1 mai 1886. . Tezele de bază ale socialis­mului ştiinţific, expuse de Marx şi Engelt în primul pro­gram de luptă al proletariatu­lui internaţional, „Manifestul“ din 1848, apoi în alte lucrări teoretice ale semnatarilor lui, aflaseră căi variate de pătrun­dere în conştiinţa militanţilor din România, printre care şi contactele personale ale demo­craţilor şi revoluţionarilor ro­mâni in cercurile în care acti­vau clasicii marxismului, pre­cum „Comitetul european de­mocratic central“­, cu sediul la Londra, din care emigraţia noastră revoluţionară făcea parte. Documentele existente confirmă asemenea legături ale unor „căuzaşi“ celebri, ca Băl­cescu şi I. Ghica ; iar dintr-o scrisoare a lui Amandus Goegg din partea „Ligii Popoarelor“ din Paris (adresată lui K. Marx la 1 noiembrie 1850) apare că Ion Heliade Rădulescu l-ar fi cunoscut personal pe Marx, care, la rîndul său, făcea cu­noştinţă cu realităţile societăţii româneşti, (din studiul lui Băl­cescu „Despre chestiunea eco­nomică a Principatelor Dună­rene“) evocate analitic în „Ca­pitalul". O altă cale de pătrundere a ideilor socialismului ştiinţific în păturile intelectuale şi munci­toreşti din ţara noastră, în gin­­direa social-politică româ­nească, au fost materialele di­fuzate în cadrul activităţilor desfăşurate de Internaţionala­­.­­O ştire publicată acum o sută de ani, în ziarul „Războiul“.

Next