România Liberă, mai 1978 (Anul 36, nr. 10424-10449)
1978-05-01 / nr. 10424
ANUL XXXVI Nr. 10424 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE MEZE „Tot ceea ce muncii pline de de naţionalitate, politica internă n. cu. .. am înfăptuit şi înfăptuim în patria noastră este rezultatul abnegaţie a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire a întregului nostru popor, care înfăptuieşte neabătut şi externă a partidului “ *“ NICOLAE CEAUŞESCU / MAI, sub semnul noilor valori calitati muncii si vieţi Celebrăm 1 Mai rememorînd din nou ideile atit de luminoase şi simbolurile atit de nobile pe care le deşteaptă in mintea noastră, în forul fiecăruia dintre noi, această minunată zi. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — „măreaţa sărbătoare a primăverii şi a muncii a intrat în conştiinţa popoarelor ca un simbol al uriaşei energii revoluţionare şi a forţei înnoitoare a proletariatului, a milioanelor de făuritori ai bunurilor materiale, ai progresului şi civilizaţiei umane, a cărei misiune istorică este aceea de a a dezrobi popoarele de sub jugul exploatării şi asupririi, de a asigura clădirea societăţii noi — a egalităţii, echităţii şi justiţiei sociale, a demnităţii şi fericirii omului — la care au aspirat de-a lungul secolelor minţile cele mai luminate“. Sărbătoare a muncitorimii de pretutindeni, a tuturor popoarelor care „în ziua asta-şi dau cuvint“ să piară ura dintre ele, „să fie pace pe pămint“. Mai este, în acelaşi timp, o sărbătoare specifică a fiecărei ţări, fiecărei naţiuni. La noi, la români, ea a avut întotdeauna o rezonanţă aparte , manifestaţiile pe care le-a prilejuit au purtat amprenta marilor aspiraţii naţionale şi sociale care ne-au animat prin timp, care ne-au însufleţit cugetele şi ne-au oţelit braţele. „Se poate spune — accentua tovarăşul Nicolae Ceauşescu, — că, privite retrospectiv, manifestările muncitoreşti de 1 Mai jalonează insăşi istoria bogată şi eroică a proletariatului român, de la începuturile organizării sale, de la crearea partidului său politic revoluţionar, cu peste 80 de ani in urmă, pînă la cucerirea victoriei în revoluţia socialistă şi zidirea cu succes a noii orinduiri sociale — orinduirea socialistă“. Păstrîndu-şi integral sensurile originare, dar îmbogăţindu-se an de an, cu înţelesuri noi,1 Mai ne dă măsura înaintării în timp şi a urcuşului pe scara civilizaţiei, ne sugerează dimensiunea drumului pe care l-am parcurs şi ne prefigurează viitorul. Să medităm, în context, la semnificaţia înaltă pe care o îmbracă în acest an marea sărbătoare a muncii şi a înfrăţirii. 1 Mai 1978 se fixează în cronica bogată a devenirii patriei socialiste, în primul rînd, prin noile valori calitative pe care le încorporează și tind să le încorporeze tot mai mult, munca, viața noastră. Am abordat preptiș obiectivele cuprinse în Programul partidului, proiecte de o amploare fără precedent, a căror înfăptuire trebuie să grăbească dezvoltarea economico-socială a României, s-o integreze în rindul ţărilor cu un nivel de dezvoltare medie. Primul cincinal care marchează intrarea în această eră de avînt şi prosperitate se realizează într-o cadenţă superioară prevederilor iniţiale. In cei doi ani care au trecut, producţia industrială a crescut cu 25 la sută obţinîndu-se un spor în valoare de peste 39 miliarde lei. Tendinţa se menţine şi in primul trimestru al acestui an dindu-ne certitudinea că pinâ în 1980, hotărârea adoptată vara trecută de a obţine în plus, peste prevederile cincinalului, o producţie in valoare de 100—130 miliarde lei, acest angajament solemn al întregului nostru popor va fi realizat fără abatere. Devenind precumpănitoare, în ansamblul economiei, şi deţinînd de mult un rol conducător, industria se instăpîneşte temeinic în toate zonele ţării, dinamizindu-le, accelerîndu-le ascensiunea. Una dintre sarcinile cu adevărat revoluţionare stabilite în această direcţie de către Congresul al XI-lea, aceea ■de a se ajunge încă in actualul cincinal ca fiecare judeţ să dobindească o producţie industrială in valoare de cel puţin 10 miliarde lei se traduce neabătut in viaţă. Este de notat, de pildă, că o mare parte din cele peste 1 000 de noi capacităţi productive care au fost puse în funcţiune in ultima perioadă au fost amplasate tocmai în judeţele odinioară rămase in urmă. Cincinalul a debutat printr-un an de excepţie în agricultură şi în ciuda faptului că, ulterior, condiţiile climaterice au fost mai puţin favorabile, pe ansamblul perioadei producţia de cereale înregistrată s-a ridicat la 19 milioane tobe anual. Pe fondul amplificării continue a producţiei materiale, pe fondul creării de noi şi noi surse de venituri se face simţită o intensificare bine venită a urbanizării, proces cu implicaţii multiple în viaţa socială şi care schimbă fundamental punctele de reper ale întregii civilizaţii româneşti. 1 Mai 1978 proiectează în conştiinţa noastră un bilanţ pozitiv nu numai in ceea ce priveşte aplicarea politicii economice a partidului, a politicii sale sociale. In toate celelalte compartimente — şi printre acestea figurează la loc de frunte politica promovată în problema naţională — putem consemna cu satisfacţie rezul Ion Pavelescu (Continuare in pag. a 5-a) în marea sărbătoare Virgil Teodorescu Se-nchide o volută de germinări şi alt Periplu se deschide de grele muşuroaie, Ca nişte nori avizi, umflaţi de ploaie, Şi prăbuşiţi de-odată în brazde, din înalt. Zadarnic frigu-ncearcă, ascuns într-un ungher, Să macine grăunţii puterii, care ard, Căci ea se desfăşoară ca un imens stindard Al vieţii neînfrînte peste pămînt şi cer. Se-aude foarte clar acel acord Al muncii înfrâţite în marea sărbătoare. Se-aude cum răsună : patetică chemare în răsărit şi-a pus, în sud şi-n nord. Vatra muncii noastre Haralambie Ţugui Un nou arminden pe rotondul ţarii Şi-n inima cu şoapte de lumini, Sub clar văzduh de pace revărsînd Culorile din mugurii prea plini... întineriţi, ne regăsim mai rodnici In tot ce făurim cu braţ şi vis Aici, în vatra muncii noastre sacriiin care, demni, istoria ne-am scris. De-aici, din plaiul doinei româneşti, Cîntînd un imn de muncă şi-nfrăţire, Cuvîntul nostru îşi avîntă zborul Chemînd spre pace-ntreaga omenire...’ • SUB SEMNUL MUNCII ÎNFRĂŢITE • ŞANTIERELE, ŞCOLI ALE EDUCAŢIEI COMUNISTE • 1 MAI, ISTORIE CONTEMPORANĂ • ADEVĂRURILE NOASTRE DESPRE MUNCĂ (In paginile 2 şi 3) ziua SQSidaritatii internationale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de gtretuisndenH Raport despre fericire Oláh István In epoca noastră, pe pămîntul natal, despre fericire, în limba maternă, astfel se scrie un liric raport : Se-nalţâ întregul cuprins şi omul devine mai bun -Pentru o sărbătorească trecere-n revistă, acest lucru rău e puţin ! Munca noastră e asemenea marii — tălăzuind, o oaste unită, de douăzeci şi două de milioane ; munca noastră de azi — temelia ţării de mîine. Aruncă-ţi în jos o privire de la-nâlţimea gîndirii, de-acolo de unde doar vîntul şi stelele ajung ; aruncă-ţi o privire solemnă spre toate punctele cardinale: acesta-ţî este căminul — de la răsărit la apus, aceasta ţi-e patria, casă reînnoită, pentru trup, pentru cuget — un singur lăcaş. Teritoriu al omeniei, Românie socialistă, patria mea de gîndire şi muncă. Măreţia Transilvaniei, calmul Bărăganului, fascinaţia Moldovei — o mnică lume, un singur drapel desfăşurat peste-ntinderea mării şi peste ţinuturi , iar pe drapel stă scrisă deviza : CEAUŞESCU şi PARTIDUL I In româneşte de Dim. Hachici şi Gabriella Csire BILANŢUL ÎNTRECERII se Îmbogăţeşte Ziua de 1 Mai adaugă la bilanţul întrecerii noi şi semnificative realizări ale oamenilor muncii. Ele încununează preocuparea colectivelor de muncă pentruîndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan în industrie, pentru grăbirea ritmului de construcţii pe şantierele industriale şi de locuinţe, pentru punerea in avans in funcţiune a obiectivelor stabilite. Din judeţele ţării, corespondenţii noştri ne-au transmis următoarele veşti : nouă unitate industrială, întreprinderea de confecţii textile de la Moreni. Intrarea în funcţiune anoului obiectiv economic va asigura creşterea potenţialului productiv al judeţului, integrarea în industrie a peste 1000 de tinere femei din acest centru industrial. BACAU : îngrăşăminte chimice cu caracteristici superioare. La Instalaţia de diamoniu fosfat din cadrul Combinatului de îngrăşăminte chimice, cel mai tânăr obiectiv economic din Bacău, au fost obţinute primele cantităţi de îngrăşăminte cu un conţinut de peste 60 la sută substanţă activă, care au şi fost livrate cooperativelor agricole de producţie din comunele Mărgineni, Răcăciuni, Nicolae Bălcescu şi Prăjeşti. BISTRIŢA-NASAUR : O nouă capacitate industrială pentru utilaj metalurgic. La Combinatul industrial pentru construcţii de maşini de pe platforma industrială a oraşului Bistriţa a început să producă o nouă capacitate pentru utilaj metalurgic. Secţia, cu o producţie anuală de aproximativ 8 000 tone, va asigura utilajele necesare unităţilor metalurgice din Galaţi, Turda, Beclean, Brăila şi din alte localităţi. MUREŞ : Produs nou, cu eficienţă in construcţii. Colectivul Fabricii de produse ceramice „Mureşeni“ din Tirgu Mureş a încheiat cu bune rezultate experimentarea elementelor uşoare pentru acoperişul un nou produs conceput şi realizat în această unitate, care faţă de elementele similare produse de alte întreprinderi din ţară are o greutate cu 22 la sută mai mică. BUCUREŞTI : 600 milioane lei producţie suplimentară, îndeplinind şi depăşind sarcinile de plan şi angajamentele pe primele patru luni ale anului oamenii muncii din industria Capitalei au reuşit să livreze economiei naţionale o producţie suplimentară în valoare de 600 milioane lei din care 98 la sută pe seama creşterii productivităţii muncii. CARAŞ-SEVERIN : Prestigioasă premieră în industria constructoare de maşini. Lar întreprinderea constructoare de maşini din Reşiţa a intrat în faza finală montarea primului motor naval de 20 000 CP, o adevărată premieră a industriei noastre constructoare de maşini. Aceste tipuri de motoare, cele mai puternice realizate pînă în prezent în ţară vor echipa navele noastre mineraliere de 55 000 şi 65 000 tdw. ARAD : Un noustrung de Înaltă tehnicitate. La întreprinderea de strunguri din localitate a fost realizat primul Strung de copiat osii pentru vagoanele de cale ferată,, destinat întreprinderii de osii și boghiuri Balș. Noul strung, cel mai mare construit , în această unitate, prelucrează piese cu un diametru de pînă la 400 mm, marcînd introducerea in fabricaţie la întreprinderea amintită a unei noi familii de strunguri cu batiu înclinat. DOLJ : Locomotiva Diesel electrică de 4 000 CP pe calea ferată. Moderna maşină, căreia i se vor adăuga în curînd exemplarele următoare ale seriei, este de con- e xcepţie şi construcţie românească, creaţie a cercetătorilor şi proiectanţilor de la Institutul decercetări şi proiectări Electroputere, in colaborare cu tehnologii şi constructorii din marea uzină craioveană cu acelaşi nume. CLUJ : Primul spectometru Invizibil românesc a fost realizat de un grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea „Babeş Bolyai“ din Cluj-Napoca şi Institutul de chimie, respectiv conf. dr. Emil Kordoş, chimistul cercetător Ludovic Savici şi ing. Dumitru Pop. Acest spectometru — distins cu premiul II pe ţară la concursul naţional de creaţie ştiinţifică şi tehnică din cadrul Festivalului naţional „Uiitarea României“ are o largă utilizare în activitatea de cercetare şi producţie din industria chimică. DÎMBOVIŢA : O nouă unitate industrială în funcţiune. Pe harta economică a judeţului Dîmboviţa a fost inclusă o imagine de la una din unităţile reprezentative ale Capitalei: întreprinderea de maşini grele --------- ----------------------------------——-----------------------------------| Spre viitoare glorii Franz Liebhard O, patrie ! Tu, vatra,fierbinte-a alor mei Şi-a mea, în veci ! Tu, casa vecinului pe care II văd şi-n zorii zilei şi la amurgul ei, Şi cînd pe cer trec norii şi cînd pe cer e soare. Eşti strada ce răsună sub pasul omenesc Ca-n alfabetul morse de vajnice semnale, Eşti zvelta arcuire de poduri ce ţîşnesc, Eşti freamăt de motoare in uriaşe hale Dar mai presus, eşti lacul de-argint, împrejmuit De codrii vechi ce urcă spre legendare astre, Aceste zile pline, columne-n infinit, Ivite din adîncul temeiniciei noastre. Temeinicii de roade — pe-al ştiinţei larg ogor I Temeinicii solare - pe-ntinderi mari de spice. Spre viitoare glorii - temeinicii de zbor, Rostite cu viteaza-ţi rotire de elice I In româneşte de Victor Tulbur« i (Continuare în pag. a 5-a) O PRIMĂVARĂ CONTINUĂ Mihnea Gheorghiu Nu ştiu cum a făcut anotimpul acesta, ca să amestece vremea florei pretimpurii a primăverilor şi a primelor ramuri verzi de salcie, cu parfumata inflorescenţă in alb şi violet a liliacului cu marile insigne roşii ale lalelelor. Dar timpul florilor fiecărei ţări aparţine pămînturilor ei. Aceste păminturi sînt ospitaliere şi cu floarea altor ţări, cînd farmecul ei este prielnic frumuseţii şi tihnei şi amintirilor neuitate ale datinei străbune din care se întruchipează eroii neamului şi alţii, ai tuturor neamurilor. Pentru că este şi anotimpul mimozei şi al magnoliilor, pe care Bălcescu le admira intr-un surghiun meridional, aspirîndu-le aroma dulce in plăminii lui osteniţi de obida unor vremelnice infringeri politice, după anul naţional şi internaţional 1848. Sărbătorim ziua intentaţională a muncii cugetind şi la cele treisprezece decenii de la „Dreptate şi Frăţie", şi la un veac de la sfirşitul victorios al Războiului de Independenţă, la care socialiştii români participaseră cu un mare elan patriotic. Pentru că tot ei, socialiştii, au decis, împreună cu tovarăşii lor din congresul de constituire al Internaţionalei a doua, să se comemoreze anual această zi, în amintirea grevei muncitorilor din Chicago, reprimată sîngeros la 1 mai 1886. . Tezele de bază ale socialismului ştiinţific, expuse de Marx şi Engelt în primul program de luptă al proletariatului internaţional, „Manifestul“ din 1848, apoi în alte lucrări teoretice ale semnatarilor lui, aflaseră căi variate de pătrundere în conştiinţa militanţilor din România, printre care şi contactele personale ale democraţilor şi revoluţionarilor români in cercurile în care activau clasicii marxismului, precum „Comitetul european democratic central“, cu sediul la Londra, din care emigraţia noastră revoluţionară făcea parte. Documentele existente confirmă asemenea legături ale unor „căuzaşi“ celebri, ca Bălcescu şi I. Ghica ; iar dintr-o scrisoare a lui Amandus Goegg din partea „Ligii Popoarelor“ din Paris (adresată lui K. Marx la 1 noiembrie 1850) apare că Ion Heliade Rădulescu l-ar fi cunoscut personal pe Marx, care, la rîndul său, făcea cunoştinţă cu realităţile societăţii româneşti, (din studiul lui Bălcescu „Despre chestiunea economică a Principatelor Dunărene“) evocate analitic în „Capitalul". O altă cale de pătrundere a ideilor socialismului ştiinţific în păturile intelectuale şi muncitoreşti din ţara noastră, în gindirea social-politică românească, au fost materialele difuzate în cadrul activităţilor desfăşurate de Internaţionala.O ştire publicată acum o sută de ani, în ziarul „Războiul“.