România Liberă, iunie 1978 (Anul 36, nr. 10450-10475)

1978-06-01 / nr. 10450

COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Astăzi se încheie, cu trei luni mai devreme, prima etapă a programului de creştere a retribuţiei în acest cincinal ELOCVENTĂ DOVADĂ A GRIJII PARTIDULUI PENTRU CREŞTEREA BUNĂSTĂRII POPORULUI, A FORŢEI ECONOMIEI NOASTRE Nu a trecut decât un an de zile de atunci, ne amintim cu toţii bine. La nu­mai două luni după acel cutremur pusti­itor care părea să ne fi aruncat înapoi cu zeci de ani, din punct de vedere economic, şi cînd anumiţi „prieteni“ de peste ho­tare afirmau că va fi nevoie de decenii pentru ca economia românească să revină la normal, apărea în presă şi era supus dezbaterii oamenilor muncii, proiectul programelor de creştere a nivelului de trai al populaţiei in cincinalul 1976—1980, programe iniţiate şi elaborate sub directa îndrumare a secretarului general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Programele, aprobate de Comitetul Po­litic Executiv la 6 mai 1977, păreau, poate, pe atunci, unora greu dacă nu chiar imposibil de realizat, dar imensa majo­ritate, cvasiunanimitatea poporului nos­tru, obişnuită cu temeinicia şi caracterul realist al tuturor planurilor conducerii partidului şi statului nostru, a primit aceste programe cu un mare entuziasm şi deplină încredere în posibilitatea în­făptuirii lor la termenele stabilite. Ele au constituit în acele momente şi în toată perioada care a urmat, un factor polari­zator şi mobilizator al tuturor energiilor naţiunii care a văzut un­ele obiective rea­liste care vizează progresul naţiunii şi creşterea bunăstării lor. Una din principalele prevederi ale acestor programe era majorarea în ac­tualul cincinal a retribuţiei reale a oame­nilor muncii din industrie, agricultură şi­­celelalte sectoare ale activităţii economico­­-sociale, in medie cu 30,2 la sută — faţă de 18—22 la sută cit se prevăzuse iniţial, prevedere care impunea suplimentarea cu 35 de miliarde de lei a fondului de ma­jorare a retribuţiilor prevăzut în planul cincinal. Majorarea urma să se realizeze în două etape, eşalonat pe ramuri, prima etapă între 1 iulie 1977 şi 1 septembrie 1978, a doua urmînd să înceapă in 1979 şi să se termine în 1980. Să subliniem că, la baza majorării retribuţiilor, a perfecţio­nării formelor de repartiţie , a­ veniturilor a fost pus principiul legării tot mai strînse a acestor venituri de rezultatele obţinute de fiecare membru al societăţii in producţie, scopul fiind creşterea mai accentuată a veniturilor directe a oamenilor muncii. Programele se mai aflau încă in dezba­tere publică cînd, la 1 iulie ,1977 primele mari detaşamente de oameni ai muncii, aproape 2 milioane, au cunoscut satisfac­ţia de a incasa retribuţia lor majorată substanţial (cu cote între 16 şi 18,7 la sută). Au intrat apoi în majorare, la fie­care început de lună, noi ramuri ale economiei naţionale astfel incît la 1 de­cembrie primeau deja retribuţia majora­tă peste 3,7 milioane de oameni ai muncii. Conferinţa Naţională a partidului din decembrie 1977, luînd în dezbatere aceste programe a hotărît îmbunătăţirea lor în vederea obţinerii, încă în acest cincinal, a unei creşteri mai accentuate a venituri­lor directe ale oamenilor, ridicind procentul de creştere a retribuţiei medii reale in cincinal la 32,3 la sută faţă de 30,2 cît se prevăzuse în proiectul programului (din luna mai), din care în etapa X o creştere a retribuţiei tarifare nete pe ramuri de 15,9—19,2 la sută, ridicindu-se de la 35 de miliarde la 40 de miliarde de lei suma cu care se suplimentează fondul de ma­jorare a retribuţiilor prevăzut în planul cincinal. La sfîrşitul lunii decembrie a anului trecut, din iniţiativa secretarului general al partidului, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît reeşalonarea graficului majorării retribuţiilor, astfel ca etapa I a majorării să se încheie la 1 iunie 1978 şi nu la 1 septembrie 1978, aşa cum se prevăzuse iniţial. La 1 ia­nuarie a.c. Decretul semnat de preşedin­tele Nicolae Ceauşescu a început să fie aplicat şi iată, astăzi, 1 iunie, se încheie, cu trei luni înainte de data iniţial pre­văzută, etapa I a majorării retribuţiei care a adus oamenilor muncii prin de­vansare un plus de 2,1 miliarde lei, faţă de majorarea iniţială. In paralel au fost realizate prevederile programului privind plata retribuţiei nete (fără impozit), ierarhizarea mai bună a ramurilor şi creşterea mai mare a retri­buţiei în unele ramuri şi subramuri, a fost realizat un nou statut socio-economic al maistrului (Legea privind rolul şi atri­buţiile maistrului in producţie, 30 iunie 1977) şi alte măsuri. De asemenea, au fost aplicate toate prevederile privind sporirea alocaţiei de stat pentru copii, creşterea ajutoarelor acordate familiilor cu mulţi copii, perfecţionarea sistemului de pensii şi altor drepturi de asigurări sociale, creş­terea pensiilor nominale de asigurări so­ciale de stat ş.a.m.d. Ne îngăduim să reţinem atenţia citito­rului asupra câtorva semnificaţii mai im­portante ale acestei mari acţiuni de ridicare a nivelului de trai care a cu­prins practic întreg personalul muncitor — cea mai amplă acţiune de creştere a bunăstării cetăţenilor României socialiste, întreprinsă în întreaga sa istorie. Am sublinia în primul rând faptul că prevederile din Program s-au aplicat in­tegral — chiar in condiţiile eforturilor depuse pentru lichidarea efectelor cutre­murului — şi in devans ceea ce dove­deşte, pe de o parte realismul prevederi­lor din program şi, pe de altă parte, fap­tul că cei ce muncesc au înţeles de la bun început că există o relaţie directă între productivitatea şi eficienţa muncii lor şi posibilitatea ridicării nivelului lor de trai, ceea ce s-a reflectat în îndepli­nirea şi depăşirea prevederilor planului de stat pe 1977 ca şi a prevederilor planului pentru primele luni ale acestui an. Oamenii muncii s-au convins, în acelaşi timp, că o asemenea acţiune de mari proporţii în direcţia creşterii nivelului de trai a devenit posibilă numai datorită asi­gurării reproducţiei socialiste lărgite in­tr-un ritm corespunzător, şi aceasta pen­tru că partidul nostru duce o politică consecventă de dezvoltare a bazei mate­riale a societăţii, realizînd un raport optim între fondul de dezvoltare şi fondul de consum. S-a dovedit incă odată că numai asigurînd un ritm înalt de creştere a fon­dului de dezvoltare, alocind în acest cincinal cel puţin 33—34 la sută din veni­tul naţional pentru crearea de noi între­prinderi, lărgirii şi modernizării celor existente, creării de noi locuri de muncă mai productive şi mai eficiente, se poate mări ritmul de creştere a fondului de consum, şi acţiona în direcţia accelerării ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Se cuvine, de asemenea, subliniat fap­tul că toate majorările sunt reale (de fapt majorările retribuţiilor nominale sunt mai mari luîndu-se în calcul indicele de pre­ţuri­ datorită politicii de preţuri a statu­lui nostru — susţinută de asigurarea pieţii cu fondul de mărfuri corespunzător şi, în general, a rezultatelor bune din eco­nomie, care asigură o stabilitate fermă a preţurilor. Această stabilitate, concepută în limitele unei evoluţii dirijate şi ferme şi care constituie o trăsătură esenţială a vieţii noastre economico-sociale este cu atit mai apreciabilă cu cît, in condiţiile in care în primii doi ani şi jumătate ai cincinalului indicele de preţuri, a fost la noi de 102,8 la sută, procent sub cel sta­bilit prin plan — chiar în paginile ziaru­lui nostru cititorul a găsit in ultima vreme nenumărate exemple de inflaţie galopantă, de creştere a indicelui preţu­rilor în ţările occidentale în ritmuri de neconceput, 10—15 la sută pe an. Nu putem încheia aceste scurte consi­deraţii fără a aminti de prevederile cu­prinse în proiectul de îmbunătăţire a Legii retribuirii după cantitatea şi calita­tea muncii, recent propus dezbaterii pu­blice, care va aduce alte avantaje sub­stanţiale celor ce muncesc. Acum, la încheierea, cu trei luni mai devreme, a etapei I de majorare a re­tribuţiei, cînd toţi cei aproape 7 milioane de oameni ai muncii se bucură de avan­tajele ei concrete, cind ştim cu certitudine că începind de anul viitor se va trece la cea de-a II-a etapă de majorare din acest cincinal şi cind perspectivele noastre enunţate in Programul partidului sînt atît de clare şi atît de însufleţitoare, să ne gindim încă odată cu caldă recunoştinţă la politica Partidului Comunist Român, la secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iniţiatorul acestui vast pro­gram de creştere a nivelului de trai al poporului. După cum trebuie să reflectăm la fundamentele care asigură îndeplinirea acestui program şi anume la necesitatea­ creşterii accelerate a venitului naţional printr-o muncă disciplinată, inteligentă, de mare productivitate şi eficienţă. Ne convinge de acest mare adevăr succesul deplin al etapei I a acţiunii de majorare a retribuţiilor. PRIMA ETAPA A MAJORĂRII RETRIBUŢIEI OAMENILOR MUNCII ÎN CIFRE ŞI FAPTE SEMNIFICATIVE (în pagina a 2-a) ta De la anul I la anul XXX „Tractorul dvs. este excelent“. (Haralambos Kirilos, fermier din Cipru). „Tractoarele dvs. sunt foarte robuste şi se pretează bine pentru ataşarea celor mai variate echipamente industriale“. (Osmano Beltrame, preşedintele Consiliului de administraţie al firmei „Beltrame“ — Italia). „Tractoarele româneşti sunt bine construite şi foarte practice. Uzi­nele din Braşov sunt foarte mo­derne, poate chiar mai mult de­cît unele din America de Nord“. (Mr. Green, preşedintele compa­niei „Melton Equipment Ltd“) ...Şi aprecierile ar putea conti­­nua cu multe alte scrisori de mulţumire, cu medaliile obţinute la tîrgurile internaţionale şi co­mentariile favorabile din presa a peste 80 de ţări unde în ulti­mele trei decenii tractoarele ro­mâneşti au străbătut o presti­gioasă cale a afirmării interna­ţionale. Dar pînă a se ajunge la acest prestigiu, drumul a fost pentru constructorii braşoveni lung şi, nu de puţine ori, pre­sărat cu obstacole. De unde s-a pornit, ce a fost atunci... „Prin 1936 treceam munţii ve­nind de pe meleagurile Olteniei tocmai la Braşov să învăţ o me­serie, că pe la noi nu prea aveai unde. Am făcut trei ani ucenicie la IAR — fosta fabrică de avioane — şi apoi am rămas în rîndul constructorilor de trac­toare pînă astăzi...“ Şi maistrul Stelian Niculescu, şef secţie-schimb la „elemenţi cutii de viteză“, unul dintre ve­teranii uzinei, îşi deapănă mai departe amintirile : „Cum am învăţat meseria de trezor ?. Mai mult pe furate. La cîrma uzinei era un grup de acţionari pe care nu-i prea interesa soarta muncitorilor, nicidecum a uceni­cilor. Aveam noi pe atunci la dispoziţie material didactic ? Magnetofoane cu lecţii impri­mate, ateliere ca ale Grupului şcolar de azi, bibliotecă, 60 000 de volume tehnice, aparate de proiecţie, club ? De unde ! Dacă pe timpul meu era aşa ceva aş fi ieşit inginer direct din şcoala profesională. Apoi a urmat răz­boiul care a distrus aproape trei sferturi din vechea uzină. Dar colectivul de muncitori, mese­riaşi cu­­ tradiţie şi renume cum erau cunoscuţi „iariştii“ a ră­mas. Am început să ne recon­struim uzina din temelii şi ne-am gindit să trecem la fa­bricarea de tractoare, fiindcă pă­­mîntul ţării secătuit şi rănit de război avea nevoie de tractoare, începutul a fost desigur greu, dar nici atît de greu incit să jus­tifice, deopotrivă, neîncrederea unui inginer din conducerea AIntre aceste două imagini * este o distanţă de 30 de ani O fotografie de arhivă : pri­mele loturi de tractoare sunt pregătite pentru a fi expediate spre ogoarele ţârii, in anul na­ţionalizării (clişeul din stingă). Şi iată cîteva din realizările de ultimă oră ale constructorilor de tractoare braşoveni (clişeul din dreapta), grupului de patronaj, ca şi a unui gazetar ţărănist, care, fie­care, a afirmat cu emfază în faţa muncitorilor : „Cind va ieşi pe poarta uzinei primul tractor fă­cut de voi o să mă arunc înain­tea lui“. Ar fi trebuit să le ce­rem ,să se ţină de cuvînt atunci, după victoria partidelor demo­crate în alegerile din 1946, cînd am făcut, primul tractor, sau măcar in preajma naţionalizării, cînd primele loturi de tractoare româneşti IAR-22 arau deja o­­goarele patriei. Dar drumul prestigiului începuse“. Alţi veterani se destăinuie Pe reglorul Dumitru Beşchia l-am găsit în secţia T. 38, de tratament termic, explicînd unor româneşti­­ tineri practicanţi secretele teh­nologiilor moderne de tratament prin curenţi de inaltă frecvenţă. „Mi-aduc aminte că după naţio­nalizare s-a pus şi problema pregătirii cadrelor viitoare. Ast­fel s-a înfiinţat aici şcoala pro­fesională unde am instruit şi eu primele promoţii de constructori de tractoare. Şi astăzi le spun tinerilor care bat la porţile me­seriei cit de greu a fost drumul pînă aici. Comparaţii între con­diţiile de muncă şi de viaţă de atunci şi de azi aproape că nu se pot face. Le spun cum am învăţat eu meserie la patronul Ploscui Carol din Prejmer, unde programul de lucru nu era nici de 8 ore, nici de 16 ore, ci pînă cădeai pe brînci. Chiar şi aici în fabrică munca era grea. Nu exista mecanizare, nici vorbă de automatizare, utilajele erau pu­ţine şi uzate. La tratament ter­mic lucram cu o macara de mină cu fringhie. La călire tră­geam de piesele fierbinţi, iar astăzi apeşi pe un buton şi cu­renţii de înaltă frecvenţă înlo­cuiesc zeci de operaţii manuale. Le mai spun că toate astea n-au căzut din cer, că reprezintă munca şi eforturile oamenilor sub grija partidului şi statului nostru de-a lungul a trei dece­nii. Le povestesc tinerilor cum, imediat după război,, am trans­format — ca-n versurile nu ştiu cărui poet — oţelul de arme în sape şi fiare de plug şi apoi ne-am apucat de tractoare, im­­bunătăţindu-le an de an perfor­manţele tehnice cum ne-am pri­ceput mai bine. Şi uneori ii mai dojenesc pe tineri cind unii din­­trei ei strică vreun reper sau lipsesc de la serviciu. Să-i vezi pe unii cum se mîndresc, iar Dumitru Bujdoiu (Continuare in pag. a 5-a) Drumul prestigios al tractoarelor Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Nouă şi strălucită afirmare a politicii României, de pace şi colaborare internaţională, a prestigiului tovarăşului Nicolae Ceauşescu în lume în telegrame din întreaga ţara adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu este exprimată satisfacţia profundal unanimă, pentru rezultatele deosebit de rodnice ale vizitei întreprinse in ţări ale Asiei, eveniment remarcabil, de puternică rezonanţă internaţională, întreaga naţiune îşi exprimă sentimentele de stimă şi recunoştinţă pentru activitatea neobosită, prodigioasă, pe care secretarul general al partidului o consacră creşterii prestigiului şi rolului patriei noastre in viaţa internaţională, edificării unei lumi a păcii şi colaborării (în pagina a 3-a) Actualitatea agricolă Starea timpului impune atenţie sporită la întreţinerea culturilor Menţinerea în permanenţă a cîmpului curat de buruieni constituie una din principa­lele condiţii pentru obţinerea de recolte bogate. Această în­seamnă că indiferent de evo­luţia vremii lucrările de între­ţinere a culturilor trebuie, să fie executate la timp şi în bune condiţiuni. Ele vor fi astfel or­ganizate ca fiecare prăşilă să se efectueze în 8—10 zile, pînă cînd dezvoltarea plantelor nu va mai permite intrarea in lan a tractoarelor. Specialiştii recomandă ca praşilele ma­nuale să se aplice pe rînd pe suprafeţele neerbicidate cît şi pe cele erbicidate, pentru co­recţie, în cazul în care unele buruieni n-au fost stîrpite prin folosirea substanţelor chimice. Importanţa praşilelor ma­nuale creşte în actualele con­diţii meteorologice, deoarece pe suprafeţe destul de mari, din cauza terenului moale ca urmare a precipitaţiilor că­zute, intime accesul tractoare­lor pe cîmp. Creşterea rapidă a buruieni­lor, datorită umezelei din ulti­mele zile impune mobilizarea tuturor forţelor satului, la cîmp, pentru a asigura condi­ţii optime recoltei viitoare. Lucrările de întreţinere a culturilor au continuat şi în aceste zile în ciuda condiţiilor nefavorabile. Astfel, în unită­ţile agricole din judeţul Hune­doara a fost încheiată prima prăşită mecanică la sfe­­cla-de-zahăr şi s-a efectuat in proporţie de 97 la sută prăşi­­tul manual. S-a terminat, de asemenea, prima praşilă me­canică la cartofi şi pe însem­nate suprafeţe cultivate cu po­rumb. Mecanizatorii, cooperatorii şi ceilalţi lucrători din fermele zootehnice au recoltat pînă acum plantele de nutreţ de pe 2 300 ha cultivate şi au însilo­­zat aproape 8 300 tone furaje. Unităţile agricole din jude­ţele Dolj şi Mehedinţi au termi­nat praşila a doua la sfe­­cla-de-zahăr, precum şi lucră­rile de rărire a plantelor în vederea asigurării densităţii optime, în numeroase unităţi, printre care­ se află cele din Maglavit, Dobridor, Seaca de Cîmp, Ghidici, Caraula, Dră­­nic, Panaghia, Celaru din Dolj, Jiana, Gîrla Mare, Vînători, Cujmir şi Obirşia de Cimp din Mehedinţi, ţăranii cooperatori şi mecanizatorii au început şi cea de-a treia praşilă. COPIII A vorbi despre copii şi copilă­rie in condiţiile noii noastre so­cietăţi înseamnă a vorbi neapă­rat despre învăţătură, căci şcoa­la, mai mult ca oricind şi-a ex­tins activitatea şi spre vîrstele cele mai fragede. Astăzi copilul de 3 ani începe a face cunoştin­ţă cu viaţa şi tainele ei, învăţind nu numai cum să se poarte ci şi cum să Înţeleagă în mod realist, rosturile lumii. Şi iată că la puţin timp după înfiinţa­rea ei organizaţia „Şoimii pa­triei“ şi-a afirmat din plin rolul educativ. Copiii intre 3—5­­ ani nu se sfiesc să-şi demonstreze promisiunile de talent in atitea şi atitea direcţii. A vorbi despre copii şi copi­lărie înseamnă a­­ vorbi despre virsta frumoasă a pionieriei şi uteceului, cind imaginaţia începe a prinde contur, cind se­ croiesc căl­ări spre acel înfrigurat „eu vreau să fiu“. Peste cinci milioa­ne de copii ai patriei cresc invă­­ţînd ce este munca şi iubind-o, cresc cu voinţa de a fi folositori societăţii de la care beneficiază de căldura''sufletului, de între­gul sprijin, cresc ocrotiţi de grija paternă a partidului, a secreta­rului său general, înscriind in ŢĂRII jurnalul de bord al călătoriei lor spre ideal, succese remarcabile. De curind, Consiliul Naţional al Pionierilor a editat o carte a creaţiei tehnico-ştiinţifice pio­niereşti. Drept motto a fost ales un îndemn adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pionierilor : „Munciţi şi învăţaţi neobosit pentru a vă însuşi cele mai mi­nunate cuceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii din toate domeniile ! Numai aşa veţi deveni oameni cu adevărat culţi, in stare să în­ţelegeţi schimbările revoluţiona­re ce se produc in natură şi so­cietate, să cunoaşteţi şi să stă­­pîniţi legile naturii şi societăţii, să acţionaţi in mod conştient pentru a te pune in slujba feri­cirii şi bunăstării omului“. Şi acum, să răsfoim această carte cu valoare de răspuns dat îndemnului secretarului general al partidului. Curtea arată că peste 48 000 de copii au fost an­gajaţi în concursul creaţiei teh- Const. Sirbu (Continuare în pag. a 5-a)

Next