România Liberă, iulie 1978 (Anul 36, nr. 10476-10501)

1978-07-22 / nr. 10494

ANUL XXXVI Nr. 10 494 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Adunările generale ale oamenilor muncii UN CADRU DEMOCRATIC DE AFIRMARE A AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI Se află in plină desfăşurare tradiţionala rundă de vară a adunărilor generale ale oamenilor muncii. De mai mulţi ani, de cind s-a instituit şi legiferat această formă democratică de manifestare a conducerii colective, de participare a maselor largi la luarea deciziilor esenţiale pentru bunul mers al activităţii, adunările generale şi-au dovedit din plin eficienţa. Avem convingerea că la ora actuală membrii fiecărui colectiv de muncă cunosc, din experienţa de pină acum, rolul pe care trebuie să-l joace adunările generale, problemele generale ce trebuie dezbătute. Iată de ce nu vom insista prea mult asupra acestor aspecte şi vom căuta in rindurile care urmează să subliniem ceea ce este caracteristic actualei etape, elementele noi care vor trebui să figureze in centrul preocupărilor şi discuţiilor şi care derivă din sarcinile trasate de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 5 iulie a.c. Mai înainte de toate să reamintim faptul că, aflindu-ne la jumătatea anului şi a cincinalului, există suficiente date care să permită o analiză responsabilă şi lucidă a activităţii desfăşurate, o comparare a rezultatelor economico-financiare obţinute cu sarcinile de plan. Se impune o asemenea abordare realistă, avind in vedere importanţa deosebită pe care o are, pentru bilanţul final al cincinalului, anul in care ne găsim, faptul că deşi s-au înregistrat succese remarcabile (o producţie suplimentară de peste 40 miliarde lei, o creştere a eficienţei activităţii depuse) s-au manifestat şi o serie de deficienţe, aşa cum sunt nerealizările la producţia fizică planificată la unele produse, intirzierile in construirea unor noi obiective, consumurile încă mari de materii prime şi materiale, nefolosirea la maximum a unor utilaje şi instalaţii etc. Or, in condiţiile in care in perioada care a mai rămas din acest cincinal va trebui obţinută o producţie suplimentară de, încă circa 80 miliarde lei. in situaţia în care se prevede şi o accentuare a procesului de rentabilizare a producţiei , productivitatea muncii să sporească intr-un ritm mediu anual de 9.2, in loc de 8.5 la sută, cheltuielile totale şi materiale să se micşoreze cu încă aproape un procent faţă de sarcinile iniţiale — este lesne de înţeles că se cere folosirea din plin a actualelor adunări generale pentru ca măsurile ce vor fi adoptate să aibă o maximă eficienţă, să răspundă problemelor majore cu care este confruntat fiecare colectiv. Măsurile privind perfecţionarea autoconducerii şi autogestiunii in fiecare unitate economică, dintre care o parte au intrat deja in aplicare, incepind cu semestrul în care ne aflăm, reprezintă unul din factorii noi ce caracterizează ambianţa actualelor adunări generale. Desigur, şi până acum, masele largi au avut la dispoziţie suficiente mijloace de afirmare , a democraţiei muncitoreşti, au putut să participe efectiv la conducerea întregii activităţi. Dar, odată cu introducerea noului mecanism economico-financiar, se cere o sporire a iniţiativei în cadrul adunărilor generale pentru găsirea soluţiilor adecvate de ridicare a nivelului cantitativ şi calitativ al producţiei, creşte răspunderea colectivelor de oameni ai muncii pentru aplicarea măsurilor adoptate. Pentru a transpune efectiv în viaţă chemarea formulată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa Naţională a partidului, de a transforma cantitatea intr-o nouă calitate, este nevoie ca absolut toţi participanţii la dezbateri — muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti — să dovedească, în abordarea problemelor de producţie, in analizarea aspectelor ce condiţionează rezultatul muncii lor, un spirit combativ, revoluţionar, să manifeste o atitudine critică dar şi autocritică, să nu se limiteze doar la a arăta lipsurile ci să vină şi cu soluţii concrete, eficiente. Trecerea la noii indicatori — producţia netă şi fizică — impune, din capul locului, o schimbare de mentalitate, o modificare a opticii de apreciere a muncii depuse. Fără îndoială, ca orice lucru nou, şi această perfecţionare a mecanismului economico-financiar va ridica, mai ales in prima fază, o serie de probleme in aplicarea practică. Dar aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cuvântarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din 22— 23 martie 1978, referindu-se la cei care mai manifestă unele temeri asupra modului cum se va asigura realizarea valorii producţiei nete. ..nu există nici un temei să fim îngrijoraţi dacă vom lucră bine, dacă ne vom preocupă nu de producţia globală abstractă, ci de realizarea producţiei nete ca rezultat al muncii, al valorificării superioare a materiilor prime, al incorporării in acestea a unei cantităţi tot mai mari de repnncă vie“. Dar este evident — credem noi — pentru oricine, că cerinţele respective nu pot fi atinse decit printr-un efort colectiv, prin mobilizarea, pe de o parte, a capacităţii creatoare a tuturor oamenilor muncii din unitate, dar şi prin sporirea pe de altă parte a aportului factorilor responsabili, al celor investiţi de către mase cu putere de decizie operativă, cu obligativitatea urmăririi şi transpunerii în viaţă a măsurilor adoptate. Iată de ce adunării generale îi revine datoria de a dovedi maximum de exigenţă în analizarea muncii fiecărui membru al colectivului şi de a se folosi, cu tot curajul şi responsabilitatea de atribuţiile pe care i le conferă recenta lege privind organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat. Să vedem în continuare care sunt în esenţă principalele aspecte ce trebuie să figureze în centrul discuţiilor : 1. Realizarea integrală a planului la producţia fizică, la toate sortimentele. Criteriul de apreciere a activităţii unui colectiv al unei întreprinderi îl reprezintă valoarea producţiei nou create, producţia netă combinată cu realizarea producţiei fizice. Experienţa majorităţii colectivelor a dovedit că nu se pot atinge sarcinile planificate la indicatorul ,,producţie netă“ fără a îndeplini exemplar planul la toate sortimentele ; este nevoie prin urmare ca măsurile ce vor fi adoptate in cadrul adunărilor generale să vizeze cu prioritate modalităţile concrete de a executa la timp şi in bune condiţii cantităţile planificate pentru fiecare sortiment. Aceasta implică, desigur, atit perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, cit şi folosirea la maximum a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă existente, îmbunătăţirea activităţii de aprovizionare tehnico-materială. 2. Sporirea eficienţei reprezintă de asemenea un element fundamental de apreciere a activităţii. Am scris, deseori despre strinsa interdependenţă ce există între eficienţa muncii depuse şi creşterea avuţiei naţionale şi de aici a bunăstării fiecăruia dintre noi. Ceea ce vrem să subliniem acum este faptul că, in funcţie de modul cum participanţii la dezbateri vor şti să scoată la lumină resursele interne ce pot fi mai bine valorificate, depinde in mare măsură rezultatul activităţii lor viitoare, nu numai din lunile ce au mai rămas pină la sfirşitul anului, dar şi din anul 1979. Or, in condiţiile in care intr-un viitor apropiat, oamenii muncii vor participa direct la beneficiile obţinute de unitate, apar evident implicaţiile pe care le are asupra veniturilor fiecăruia sporirea rentabilităţii întregii activităţi. Căile pe care se poate acţiona pentru creşterea (Continuare in pap. a I-a) Istorie contemp PE VALEA MUREŞULUI din întreprinderea de produse refractare Alba lulia Combinatul siderurgic Hunedoara Peste 70 de noi întreprinderi in Alba numai in ultimul deceniu . In acest an, în judeţul Alba se realizează o producţie industrială în valoare de aproape 13 miliarde lei iar în 1980 se va ajunge la peste 19 miliarde lei. Sunt cifre deosebit de semnificative, dacă avem în vedere faptul că în 1968, cînd a luat fiinţă judeţul, producţia industrială se situa abia la aproximativ 3 miliarde lei. Practic, în 10 ani s-a realizat mai mult decît într-un secol. Numai în ultimul deceniu au luat fiinţă peste 70 de noi obiective industriale şi agrotehnice. Printre acestea se numără : întreprinderea de prelucrare a lemnului din Cîmpeni, Întreprinderea de porţelan din Alba lulia, Combinatul de prelucrare a lemnului din Sebeş, întreprinderea de accesorii şi maşini-unelte din Blaj, întreprinderea mecanică din Alba lulia şi altele. Acum se construiesc primele hidrocentrale de pe Valea Sebeşului şi a luat fiinţă un nou combinat pentru valorificarea unor bogăţii din zona Munţilor Apuseni. Chiar şi numai această enumerare reflectă clar orientarea de a asigura o repartizare raţională a forţelor de producţie şi pe teritoriul judeţului. Alte date confirmă şi ele puternica ascensiune industrială a acestui judeţ pe vremuri cu un pronunţat caracter agrar. (Continuare in pag. a 3-a) ! Un singur cuptor la Hunedoara dă astăzi mai mult otelt decit a produs România in 1938 . Mineritul şi plămădirea metalului, tradiţii seculare in judeţul Hunedoara, s-au dezvoltat mult în anii construcţiei socialiste şi au fost completate cu activităţi noi. Judeţul deţine primul loc pe ţară la producţia de huilă şi minereu de fier şi locul II la alte produse cum simt fonta, laminatele etc. , în anul 1950 nu se producea cocs şi se realizau cantităţi mici de energie electrică. Acum şi la acestedouă produse judeţul ocupă locul II pe ţară, prin intrarea în funcţiune a unor unităţi economice noi la Chişcădaga, Deva, Hunedoara, Haţeg şi în alte localităţi, în ultimii ani au început să se producă pentru prima dată, ţesături de mătase, ciment, încălţăminte, bere etc. Producţia industrială a crescut de 13 ori comparativ cu cea realizată în anul 1948 iar anul trecut s-a depăşit de 1,6 ori toată producţia ţării din anul naţionalizării. Din punct de vedere fizic producţia a crescut de 16 ori la fontă, de 22 ori la oţel, de 182 ori la laminate, de 3 ori la cărbune, de 5 ori la minereu de fier şi de 40 ori la energia electrică. Un singur cuptor de 400 tone pe șarjă de la Combinatul siderurgic din Hunedoara produce mai mult otel decît a rea(Continuare în imp. a 3-a) Tehnologii moderne, producţii sporite BACAU (coresp. R.I. — C. Azoiţii). Străduindu-se să dea noi dimensiuni calităţii muncii lor, forestierii din judeţul Bacău acordă o mare atenţie introducerii tehnologiilor moderne, valorificării superioare a masei lemnoase exploatate, în, perioada care a trecut din acest an ei şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan atit la producţia netă cit şi la producţia fizică, livrind suplimentar economiei naţionale 2 400 m.c. de buşteni de ruşinoase, 3 000 m.c. lemn pentru celuloză, 1 350 m.c. lemn pentru plăci aglomerate şi fibrolemnoase, 3 640 m.p. binare, precum şi alte produse in valoare totală de 14,5 milioane lei. Extinderea tehnologiei de exploatare a arborilor cu tot cu coroană la peste 95 din totalul volumului de masă lemnoasă, generalizarea sistemului de organizare a muncii in acord global, creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor şi concentrarea acestora pe platformele din centrele de preindustrializare sunt doar cîteva din căile care au condus la obţinerea acestor succese. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pagina a 5-a TE SIMNOIFICATUIVI • Trustul de construcţii Cluj, o unitate etalon pe întreaga ramură • Gradul de industrializare a ajuns la 100 la sută la locuinţe • Un poligon de prefabricate care lucrează în flux continuu, în trei schimburi cu o productivitate dublă faţă de alte sisteme • Ce efecte are un sistem informațional modern și operativ. . .-SOS Constructorii ne explică rezultatele lor O discuţie pe teme de construcţii riscă să fie, pentru omul neavizat, aridă, să abunde in expresii şi noţiuni de strictă specialitate, care să diminueze interesul cititorilor. Aceasta, poate, numai dacă nu-l ai ca interlocutor pe Ştefan Racz, secretarul Comitetului de partid al Trustului de construcţii Cluj, un om mod°st, cu părul argintiu, care odată pornit pe povestit, te captivează cu timbrul vocii domoale, făcindu-te să-i urmăreşti, din ce in ce mai atent, expunerea intercalată cu glume şi presărată cu noutăţi inedite, care, in cele din urmă, te cucereşte total. „Mai trăiesc şi acum clipele de bucurie, emoţie şi fericire prin care am trecut, recent, la Bucureşti. Pentru că eu am avut cinstea să primesc, in numele colectivului, din mina tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Ordinul Muncii clasa I, acordat Trustului de construcţii Cluj pentru succesele obţinute in 1977. Asemenea momente, cred eu, nu se pot uita niciodată. Aceasta cu atit mai mult cu cit distincţia ni s-a acordat a treia oară consecutiv, după ce, in 1974, unitatea a primit Ordinul Muncii clasa a ll-a. Înaltele aprecieri ne-au obligat şi ne obligă in continuare, constituind un profund factor mobilizator pentru cei aproape 10 000 constructori, români, maghiari şi germani care in 1978 desfăşoară o amplă şi concretă bătălie cu timpul pentru darea in folosinţă, in termenele stabilite sau in avans, a obiectivelor economice şi sociale, şi, in primul rind a locuinţelor“. Fără să o spună direct tovarăşul Racz, fără să aflu din vreun document, organizarea ştiinţifică existentă pe fiecare şantier, tehnologiile moderne aplicate, randamentul inait al utilajelor şi maşinilor, disciplina oamenilor, impun Trustul de construcţii Cluj ca pe o unitate etalon a judeţului şi a ţării. Şantierele sau grupurile sunt ierarhizate şi corelate cu toate activităţile — transporturi, aprovizionare, mijloace mecanizate etc., intr-o sincronizare deplină ceea ce duce la o utilizare a timpului de lucru la cotele cele mai ridicate. Grupul instalaţii, bunăoară, are şantiere proprii pe toate cele de construcţii propriu-zise, cu care conlucrează mină în mină pe bază de grafice cu termene precise. Staţia de utilaje-transport — care dispune şi de 500 autocamioane asemenea unei puternice autobaze, dotată cu ateliere moderne de întreţinere şi reparaţii in flux continuu — deserveşte cu autobasculante, buldozere, excavatoare, macarale etc., ele acţionind ca adevărate unităţi mecanizate in ordinea succesiunii operaţiilor. Importanţa acestei staţii ne apare cu atit mai mare dacă spunem că gradul de industrializare a lucrărilor a ajuns la 100 la sută la locuinţe, prefabricatele fiind extinse şi la obiectivele sociale cum sunt şcolile, croşete, grădiniţele ş.a.m.d. Sigur, aceasta a presupus dezvoltarea unui sector industrial puternic de prefabricate din beton armat, de confecţii metalice, de binare. Poligonul din Mănăştur a fost modernizat complet, înzestrat cu utilaje noi, ceea ce i-a ridicat considerabil produc- Virgil Lázár (Continuare in pag. a 3-a CAMPANIA GRIULUI In faza decisivă , în mai multe judeţe din sudul ţârii s-a încheiat secerişul • Combinele trimise din sud în Moldova şi Transilvania trebuie să se grăbească • Evoluţia vremii impune urgentarea secerişului în toate zonele agricole ale ţării • în cel mai scurt timp, trebuie recoltat unul pentru ulei. Modul cum evoluează vremea (ieri, au căzut precipitaţii in zona Cluj şi in câmpia Crişanei), precum şi prognoza meteorologică care anunţă ploi in jumătatea de nord-vest a ţării, nordul Moldovei, şi izolat în Banat, trebuie să constituie un argument pentru a accelera la maximum ritmul secerişului. Din datele centralizata aseară rezultă că griul a fost recoltat in întreprinderile agricole de stat in proporţie de 71 la sută, iar in cooperativele agricole realizările reprezintă 51 la sută din total. Faptul că într-o serie de judeţe din sud s-a încheiat secerişul în limitele perioadei optime demonstrează că asemenea posibilităţi au toate judeţele, fără nici o excepţie. Totul este ca mijloacele mecanice din dotare, ca şi cele sosite in cadrul acţiunii de întrajutorare intre judeţe să fie folosite din zori şi pină seara, ca toate lucrările să fie executate in flux continuu. Deşi secerişul s-a declanşat in mai multe judeţe din Moldova şi chiar din Transilvania, constatăm că foarte puţine combine din sud au ajuns, la destinaţiile stabilite. Desigur nu este uşor ca într-un interval scurt, să deplasezi, adesea la distanţe apreciabile, circa 4 600 de combine, însă trebuie făcut tot ce este posibil ca în faza decisivă a bătăliei griului să fie prezente cu mai multe mijloace şi forţe. De aceea considerăm că Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor va acorda acestei probleme, aşa cum a dovedit-o şi cu alte prilejuri cînd era vorba de a sprijini acţiunile în agricultură, toată atenţia cuvenită. La teleconferinţa organizată aseară la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare s-a cerut organelor agricole să acționeze energic ca secerișul griului să se încheie în cel mai scurt timp in sudul și vestul (Continuare in pag. a 5-a) JUDEŢELE BRĂILA ŞI TULCEA AU ÎNCHEIAT SECERIŞUL GRIULUI Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Brăila au terminat, vineri, recoltarea griului de pe întreaga suprafaţă cultivată de 72 700 hectare. In prezent, toate forţele şi mijloacele sunt mobilizate pentru încheierea cit mai grabnică a însăminţării culturilor succesive, continuarea un ritm susţinut a eliberării terenului, îndeplinirea exemplară a programului de irigare a culturilor, de recoltare şi valorificare superioară a legumelor şi fructelor, în telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean de partid se menţionează : Vă asigurăm şi cu acest prilej că sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid colectivele de muncă din unităţile agricole de stat şi cooperatiste ale judeţului vor milita neabătut pentru infăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru ridicarea producţiei agricole la nivelul eforturilor făcute de statul nostru socialist şi al posibilităţilor de care dispunem, spre a situa judeţul Brăila pe un loc fruntaş în întrecerea pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animaliere din acest an. ★ Oamenii muncii din agricultura judeţului Tulcea au încheiat la 21 iunie recoltatul păioaselor de pe întreaga suprafaţă. In telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean Tulcea al P.C.R. se arată : în aceste zile de vară, eforturile tuturor celor ce muncesc pe ogoarele acestui colţ de ţară, sunt concentrate la eliberarea terenurilor, executarea arăturilor de vară, însămînţarea culturilor succesive, respectarea programului de udări, şi a altor lucrări agricole de sezon, avind dorinţa fierbinte de a intimpina ziua de 23 August cu succese tot mai însemnate. Ne angajăm, stimate tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a traduce in viaţă programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămintul scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. Pîine FILE DE CARNET de Petre Sălcudeanu Nu răsărise soarele, nici nu putea să răsară in ziua aceea ; nori negri de bitum se ridicau in locul lui spre răsărit. Fulgere mărunte, fără glas, ca niște scinteieri de cufii se vedeau in zare, iar pe laturile șoselei lanurile se unduiau încet, a mirare, ca înaintea unei mari nelinişti. Pe o margine de şanţ zăcea un tractor cu una din roţile mari dezumflate iar lingă el un om făcea semne cu mina. Un accident mi-am zis, şi-am oprit. Nu era nici un fel de accident, o pană pur şi simplu şi dintr-odată mi-am văzut maşina încărcată cu saci şi sacoşe de pîine , pline proaspătă, după miros şi căldură cu puţin timp înainta scoasă din cuptor. Omul cu plinea, mic, negricios, cu ochii înroşiţi, la începutam presupus că de băutură, şi a trecut ceva vreme pină mi-am dat seama că nu era aşa, cu toate că pe lingă mirosul de pline nici cel de ţuică nu lipsea. Am crezut că musafirul meu se pune pe povestit : nimic nu-i mai binevenit pentru un şofer ostenit decit o vorbă din partea pasagerului de lingă el. De vorbă, nici pomeneală, omul adormise in citeva minute cu capul rezemat pe sacul de pîine, ţinut pe genunchi. A traversat o căprioară, un pui rătăcit, dintr-un capăt de vie în altul, am frinat brusc și omul meu s-a lovit de propria lui pline și l-am auzit (Continuare în pag. a 2-a)