România Liberă, august 1978 (Anul 36, nr. 10502-10527)
1978-08-01 / nr. 10502
„România libera”• NICI UN DECALAJ ÎNTRE RECOLTARE ŞI DEPOZITARE într-o serie de judeţe, secerişul s-a încheiat cu multe zile în urmă, dar griul se află încă pe cîmp, ceea ce face ca şi procentele de realizare a contractelor să fie mici. Există decalaje mari între cantităţile de grîu recoltate şi cele care au ajuns în bazele de recepţie. Faptul nu este singular. Judeţele Argeş, Buzău, Constanţa, Dolj, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman etc. sunt mult rămase in urmă. In acest sens, Comandamentele judeţene au obligaţia să ia de urgenţă măsuri de impulsionare a livrărilor în aşa fel încît în douătrei zile această acţiune să fie încheiată. Va trebui să se întocmească o balanţă exactă a griului, să se reţină sămînţa necesară, precum şi cantităţile care se dau membrilor cooperatori, iar diferenţa să ia drumul bazelor de recepţie. In Vrancea, de pildă, multe cooperative agricole, organizînd bine munca şi la seceriş şi la transport au terminat aproape concomitent ambele acţiuni, (cooperatorii din Rugineşti şi Adjud au transportat la bazele de recepţie întreaga cantitate de grîu contractată). Preşedintele primei cooperative, Alex. Enache, ne spunea că într-o singură zi au transportat la bază 152 tone, iar in magaziile proprii alte 100 tone, folosind cele 11 autocamioane ale unităţii. Deci, se poate atunci cind există preocupare. Am făcut cîteva calcule la o bază de recepţie privind numărul de transporturi efectuate in două zile in mai multe cooperative. Cooperatorii din Adjud au ajuns la bază în cele două zile cu 63 de transporturi, cei din Rugineşti ,cu 42, iar cei ,din Păuneşti cu 27. In schimb, de la cooperativa agricolă din Homocea într-o zi nu a intrat în bază nici o maşină, iar a doua zi doar 10. Un alt exemplu îl constituie cooperativa din Corbiţa care a livrat la bază de 13 ori. Cu asemenea ritm de livrare este firesc ca procentele de realizare a contractelor să fie mici : la Homocea sub 50 la sută, iar la Corbiţa de 25 la sută. Este drept că in Vrancea nu se găseşte pe cîmp nici un kilogram de grîu. Este foarte bine. Numai că producţia a ajuns in incinta unităţilor agricole, iar transportul de aici către bază este amînat pe motiv că oricum recolta e la adăpost şi livrările se pot face mai tirziu. Există şi un alt motiv, mereu invocat. Griul este prea umed şi baza de recepţie nu îl primeşte aşa. Este drept, in toate locurile prin care am trecut se lopăta pentru scăderea umidităţii, dar cantităţile ajunse bune de livrat nu sunt incărcate in mijloace de transport şi expediate la baze. Şi incă ceva. In baze s-au amenajat platforme pe care griul umed să fie lopătat, dar unităţile agricole nu lasă recolta pe aceste locuri, ci preferă că o ducă in magaziile lor, să usuce griul, apoi să-l încarce din nou şi să-l livreze. Rezultatul ? Drumuri inutile, muncă irosită. Va trebui ca, în cel mai scurt timp, contractele încheiate cu statul să fie realizate, ceea ce presupune folosirea tuturor mijloacelor de transport existente în parcul propriu al cooperativelor agricole şi Întreprinderilor agricole de stat, precum şi a celor închiriate. Acest lucru este valabil nu numai pentru judeţul Vrancea, ci pentru toate judeţele rămase in urmă cu livrările. In acelaşi timp, nu trebuie omise nici celelalte lucrări de sezon. Ne referim la balotarea paielor şi eliberarea grabnică a terenurilor, la executarea arăturilor, la stringerea furajelor etc. Sunt numai cîteva din direcţiile de acţiune imediată. Ca să nu mai vorbim de terminarea secerişului acolo unde această lucrare a început mai tirziu. Cînd vor fi onorate integral contractele de livrare ? La baza de recepţie la care aduc recolta cooperativele agricole din Păuneşti, Tănăsoaia, Bogheşti şi Homocea, activitatea a depăşit momentul de vîrf şi nu pentru că preluarea grînelor ar fi pe sfirşite. Contractele - din cîte am aflat-s-au onorat doar ceva mai mult de jurifătate. Situaţia se datoreşte faptului că nu există peste tot preocupare pentru a finaliza şi această acţiune, deşi griul a fost adus de pe cimp. în timp ce aici paiele au rămas nestrînse... ...Aici li s-a dat pur şi simplu foc Oricine ştie că imediat după seceriş, terenurile trebuie eliberate de paie pentru a insămînţa culturile duble sau pentru a executa arăturile. Din grabă, însă, multe paie rămîn nebalotate. Mecanizatorii spun ca arăturile nu se pot efectua în asemenea condiţii. Dar tot ei au lucrat şi cu presele de balotat. In imagine am surprins o grămadă de paie strînse de plug numai după o cursă de 20 de metri. După cum se observă, aici din cauza paielor plugul nici nu se mai vede. Cine a dat foc la mirişte, nu am reuşit să aflăm. Niciunul din cei şase tractorişti care executau arăturile pe terenurile cooperativei din Păuneşti nu ne-a spus. Cert este că de la cineva a pornit. Şi tot cert este că nu ardea doar miriştea, ci şi baloţii de paie care s-au desfăcut sau paiele care nu au trecut prin prese. Mai ardeau și spicele de grîu rămase în urma combinelor şi pe care nimeni din conducerea cooperativei nu le-a văzut. Sau dacă le-a văzut a considerat că nu se pierde mare lucru. O optică total greșită. Aprovizionarea tehnico-materială organizată raţional şi desfăşurată ritmic (Urmare din pag. I plan), iar activitatea de construcţii şi în general de investiţii, este afectată de datoria, contractată dar neonorată, de 500 000 tone de ciment, 60 000 mc de panouri mari din beton armat şi altele pe care le datorează marile combinate de la Hoghiz, Aleşd, Cîmpulung -Muscel, Tg. Jiu. La Plenara C.C. al P.C.R. din 9 iulie, secretarul general al partidului sublinia obligaţia întreprinderilor de a realiza în întregime producţia contractată, inclusiv cea de piese de schimb şi subansamble. S-au făcut desigur mari progrese în această direcţie dar iată că I. Autocamioane Braşov, I. Piese Auto — Sibiu, I. A. Piteşti datorează beneficiarilor zeci de mii de piese (160 de repere) pentru autovehicule cu motor Diesel . „Tractorul“ datorează mii de blocurimotor (restanţa este de 50 la sută faţă de contract) şi arborimotor pentru tractoare ca şi I.P.A.T. Miercurea Ciuc care are o restanţă de 30 la sută la roţi dinţate şi alte 20 de repere pentru tractoare. Vom reveni cu alt prilej asupra acestor restanţe, aprofundind cauzele care le-au determinat. Una dintre ele este, fără îndoială, depăşirea în anumite întreprinderi a consumurilor specifice normate. In condiţiile în care balanţa de metal cere maximum de grijă pentru echilibrul ei, mai aflăm întreprinderi ca I. Vagoane — Arad care depăşesc consumurile (pe semestrul I al acestui an) cu aproape 3 000 de vagoane de laminate sau ca I. Vagoane — Caracal care depăşeşte în medie cu 800 de kg metal greutatea prevăzută în contracte pentru vagoanele de minereuri după cum vecina el, întreprinderea de osii şi boghiuri din Balş înregistrează consumuri peste cele normate, de ordinul miilor de tone de metal. Cauzele sunt îndeobşte cunoscute şi aici, ca şi la întreprinderea de prelucrare a maselor plastice Iaşi care a depăşit în trimestrul I, cu 5 la sută consumurile normate, risipind astfel, la fabricarea covoarelor şi dalelor, 30 de tone de p.v.c.. Aceste cauze sunt indisciplina tehnologică, neatenţia, lipsa de preocupare pentru gospodărirea raţională a materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibililor. De cele mai multe ori, întreprinderile în care se înregistrează aceste deficienţe sunt primele care se resimt, dar nu puţine sunt cazurilecînd efectul activităţii lor necorespunzătoare, „supraconsumul“ lor se repercutează, cum am văzut, şi asupra altor unităţi. De unde şi concluzia logică că derularea generală satisfăcătoare a aprovizionării tehnico-materiale poate fi realizată numai prin aportul tuturor și că este necesară introducerea celei mai ferme discipline de muncă și tehnologice, luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru evitarea oricărei risipe, pentru înscrierea in normele de consum aprobate. Lucru pe deplin posibil dacă avem în vedere nivelul consumurilor normate în industria noastră care este superior uneori ajungînd la dublul consumurilor realizate la fabricarea de produse similare în țări dezvoltate din punct de vedere industrial. Aşa cum am spus mai sus, aprovizionarea tehnico-materială este condiţionată în cel mai înalt grad de modul în care este elaborat planul şi se asigură, prin balanţe, resursele respective. Datorită unei activităţi susţinute depuse în ultimele luni la nivelul întreprinderilor, centralelor, ministerelor şi organelor de sinteză acţiunea de întocmire a planului şi balanţelor materiale pe 1979 a fost mai judicios corelată cu acţiunea de încheiere a contractelor economice — pentru prima dată contractele economice au fost încheiate concomitent cu elaborarea planurilor — astfel încît balanţele aprobate pentru anul 1979 au un caracter mai judicios şi mai realist. Aceasta va duce la evitarea unor tulburări de echilibru al balanţelor care apăreau de regulă în perioada de execuţie a planului şi care provocau dificultăţi în desfăşurarea ritmică a producţiei întreprinderilor. In prezent se desfăşoară finalizarea acţiunii de contractări în vederea asigurării unei bune aprovizionări tehnico-materiale pentru producţia anului viitor. Datele statistice indică o serie de ramuri in care situaţia ar fi, poate, mulţumitoare, sub raportul numărului de contracte pentru producţia destinată pieţei interne. Spunem însă, poate, pentru că multe contracte nu au la bază specificaţii concrete, fiind mai degrabă contracte cadru şi nu contracte cu caracter executoriu, ceea ce contravine indicaţiilor şi necesităţilor impuse de producţia modernă şi de cerinţele obţinerii eficienţei maxime. Aşa cum cere secretarul general al partidului, consiliile oamenilor muncii din întreprinderi trebuie să părăsească atitudinea de aşteptare a repartiţiilor şi să desfăşoare larg iniţiativa, să-şi determine, in paralel cu elaborarea planului, şi acţiunile de investigare a realităţilor, să stabilească relaţii cu beneficiarii şi furnizorii, să-şi reprezinte mai bine interesele. De asemenea, trebuie grăbită Încheierea contractelor intre producători şi întreprinderile de comerţ exterior, pentru fondul de marfă destinat exportului. Este o cerinţă imperioasă dacă avem în vedere condiţiile stricte de calitate şi de livrare în termen puse de partenerii externi condiţii care presupun o mai bună pregătire a fabricaţiei, o aprovizionare tehnico-materială corespunzătoare şi, mai ales, făcută din timp. Resursele economiei naţionale sunt cele cunoscute. Altele, suplimentare, nu avem. Este deci o datorie cetăţenească, patriotică, a fiecăruia să militeze pentru îndeplinirea întocmai a tuturor obligaţiilor contractuale, pentru realizarea producţiei cu consumuri materiale minime, pentru încheierea din timp a contractelor, contribuind şi in acest fel la desfăşurarea normală a aprovizionării tehnicomateriale, condiţie a eficienţei economiei naţionale. A intrat in funcţiune o fabrică de Pepsi-Cola De fapt, unitatea agricolă din comună 30 Decembrie din apropierea Capitalei este un adevărat agrocombinat, rezultat al integrării treptate a producţiei agricole cu cea industrială. Tovarăşul Alexandru Ienciu, Erou al Muncii Socialiste, care conduce de 25 de ani această unitate fruntaşă a agriculturii noastre de stat, ne vorbeşte de ultimul obiectiv intrat în funcţiune : fabrica realizată în cooperare cu firma „Pepsi-Cola“. Folosindu-se, cu unele amenajări interioare, o construcţie mai veche, prin redistribuirea judicioasă a spaţiului existent, s-au creat condiţii pentru instalarea utilajelor necesare producerii acestei băuturi răcoritoare. Menţionăm că fabrica este înzestrată cu utilaje din cele mai moderne, cu un grad avansat de automatizare şi mecanizare a operaţiunilor. "Potrivit calculelor făcute, prin desfăşurarea activităţii în două schimburi, această fabrică va putea produce circa 44 milioane de sticle pe an. „Să ştiţi , ne spune interlocutorul, că această fabrică întregeşte şi mai mult profilul întreprinderii noastre. La ora actuală, cu excepţia legumelor de seră şi solariilor, întreaga producţie agricolă pe care o obţinem este prelucrată în secţiile industriale. Anul trecut, valoarea producţiei industriale s-a ridicat la circa 185 milioane lei, ceea ce reprezintă circa 70 la sută din total. (TH. M.). \ Pagina a 3-a — 1 august 1978 Grînele se pot usca şi la soare Toate cooperativele agricole de producţie din Vrancea s-au preocupat de punerea la adăpost a recoltei în timp util. Gradul mai ridicat de umiditate al boabelor i-a determinat pe unii producători să folosească toate spaţiile în vederea uscării. Este vorba de pistele betonate din cooperative, secţiile de mecanizare a agriculturii, centrele de vinificaţie etc. Apelînd la... soare şi nu la uscătorii speciale ce funcţionează pe bază de combustibil, ciştigul este evident. Mai ales sub aspectul economisirii (cînd este posibil !) combustibilului. Boabele risipite nu sunt de neglijat Imaginea de mai sus a fost luată pe o şosea în drumul griului către hambare. După cum se vede s-a pierdut destul de mult din cauză că mijloacele de transport nu sunt etanşe. Risipa are însă şi alte forme. Pe terenurile cooperativei din Pufeşti, ca să dăm doar un singur exemplu, au rămas smocuri de spice netreierate de combine. Evident, ar fi trebuit cîțiva secerători. S-a găsit unul. Acesta însă cosea iarbă pentru acasă, iarbă pe care o transporta cu autocamionul cooperativei... Foto-anchetă realizata de Eugen Sasu Restanţele pot şi trebuie să fie grabnic recuperate La recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. s-a arătat că acum principala preocupare în economie trebuie să se axeze pe realizarea producţiei fizice planificate, pe recuperarea grabnică a tuturor restanţelor. Sunt unităţi industriale în ţară care la sfirşitul primului semestru nu au putut raporta terminarea unor importante obiective din cauza furnizorilor care n-au reuşit să-şi onoreze în întregime contractele, întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ şi Combinatul de celuloză, hîrtie şi fibre artificiale. ..din Brăila, sunt două mari unităţi furnizoare care au datorii faţă de o serie de beneficiari din ţară. Ce măsuri au fost luate în aceste unităţi pentru lichidarea grabnică a restanţelor şi livrarea ritmică a utilajelor şi produselor către beneficiarii din ţară care se aşteaptă . „Întreprinderea noastră “ ne-a răspuns la această întrebare tovarăşul Pavel Buga, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la I.U.G. „Progresul“ este una dintre unităţile mari din ţară care livrează utilaje destinate obiectivelor de investiţii din ramurile industriei siderurgice, fabricilor de ciment şi construcţii de drumuri. In perioada trecută de la începutul anului colectivul nostru a obţinut o seamă de succese, care au culminat cu realizarea excavatorului greu, de 8—10 metri cubi, şi livrarea suplimentară a peste 1100 tone utilaje tehnologice. Dar aceasta nu reprezintă o compensaţie pentru faptul că la 1 iulie înregistram, 24 contracte economice pentru care întreprinderea noastră nu şi-a putut onora in întregime obligaţiile asumate. Mai precis, am rămas datori Întreprinderii de ţevi din Roman, Întreprinderii de strmd, cuie şi lanţuri — Galaţi, Întreprinderii de autocamioane din Braşov şi altora cu aproape 1 000 tone utilaje. Suntem conştienţi că nelivrarea la termen a acestor utilaje a perturbat activitatea partenerilor noştri. Şi am fi dorit ca şi subfurnizorii — de care depindem la rîndul nostru — să gindească la fel şi să nu „se bată“ pentru termene de livrare care nu concordă cu cele stabilite de coordonatorul de balanţă In raport cu punerea In funcţiune a obiectivelor pentru care sunt destinate utilajele tehnologice. Este cazul întreprinderilor „Electroputere“ —Craiova, „Balanţa“ — Sibiu şi „Neptun“ — Cimpina care au contractat cu noi electromotoare, redactoare şi aparatură hidraulică la termene mai tirziu decit cele prevăzute in contractele noastre cu beneficiarii. La ora cinci discutăm, avem deja gata trei concasoare pe care nu le putem livra beneficiarilor din lipsa motoarelor nelivrate la termen de către subfurnizorii noştri „Electroputere“ Craiova şi întreprinderea de maşini electrice Bucureşti. La Tîrgovişte am fost nevoiţi să livrăm două transferoare fără reductoare, acestea urmind a le monta atunci cind le vom primi de la subfurnizori. Pentru îmbunătăţirea acestei situaţii propun să existe o mai strînsă colaborare între coordonatorii de balanţă pe sortimente, iar coordonatorii cooperatori să asigure subansamblelele in cadrul termenelor stabilite de coordonatorul principal. In ceea ce ne priveşte, tinind seama de indicaţiile conducerii superioare de partid, colectivul întreprinderii noastre şi-a mobilizat toate forţele luind o serie de măsuri concrete pentru îmbunătăţirea aprovizionării, a organizării producţiei, pentru recuperarea rămînerilor in urmă şi impulsionarea livrărilor ritmice către beneficiari. Ca urmare a măsurilor luate in luna iulie, putem livra beneficiarilor noştri de la I.P.C. Slatina, „Laminorul“ — Brăila şi Laminorul de ţevi din Roman peste 637 tone utilaje din restanţe. Să vedem care este situaţia la Combinatul de celuloză, hîrtie şi fibre artificiale. — Colectivele de pe platforma noastră — precizează tovarăşul inginer Irimie Câmpian, director general , au încheiat semestrul I cu rezultate bune realizind sarcinile de plan la majoritatea produselor sub nomenclatorul de fabricaţie. Cu toate acestea suntem datori la unii beneficiari din ţară cu produse cum ar fi celofibră tip fină, sulfat de sodiu şi acid sulfuric. Restanţele faţă de beneficiari reprezintă 2,3 la sută din producţia marfă contractată pe primul semestru. Principala cauză care a condus la această nerealizare a fost determinată de neprimirea la timp şi in cantităţile necesare a sulfatului şi a coloranţilor ,din partea „Colorom“ — Codlea. In afara cauzei amintite s-au mai întimpinat greutăţi în realizarea ritmică a contractelor prin neasigurarea, la nivelul planului de transport, cu vagoane apte pentru transportarea produselor noastre — şi, ca să fiu mai explicit , staţia C.F.R. Lacul Sărat nu întotdeauna pune la dispoziţia combinatului vagoane corespunzătoare şi la nivelul cotelor planificate. De aici apar şi intirzierile in livrarea produselor către beneficiari. Colectivul nostru este conştient că a cauzat dereglări în activitatea altor unităţi industriale din ţară, fapt ce a făcut să se stabilească măsuri ferme în vederea recuperării, in trimestrul al III-lea, a restanţelor înregistrate la contractele economice. S-au făcut in acest sens intervenţii care ne asigură colorantul şi sulful. Putem afirma că deşi platforma industrială de la Chiscani a fost oprită pentru reparaţii generale, deja după 2—3 zile de la pornire procesul de fabricaţie se desfăşoară cu bune rezultate, livrîndu-se către beneficiari atit produse din cota curentă citi din restanţe. Viorel Chiurtu • 1 100 de tone utilaje livrate în avans, dar... aproape 1 000 de tone restanţă • Datoriile subfurnizorilor • Se aşteaptă o replică mai fermă din partea coordonatorului de balanţă • Pe platforma Chiscani, număr insuficient de vagoane la încărcare • Cuvint de ordine : prin măsuri adecvate, întîrzierile să fie recuperate imediat