România Liberă, august 1978 (Anul 36, nr. 10502-10527)

1978-08-01 / nr. 10502

„România libera”• NICI UN DECALAJ ÎNTRE RECOLTARE ŞI DEPOZITARE într-o serie de judeţe, seceri­şul s-a încheiat cu multe zile în urmă, dar griul se află încă pe cîmp, ceea ce face ca şi pro­centele de realizare a contracte­lor să fie mici. Există decalaje mari între cantităţile de grîu recoltate şi cele care au ajuns în bazele de recepţie. Faptul nu este singular. Judeţele Argeş, Buzău, Constanţa, Dolj, Ialo­miţa, Ilfov, Teleorman etc. sunt­ mult rămase in urmă. In acest sens, Comandamentele judeţene au obligaţia să ia de urgenţă măsuri de impulsionare a livră­rilor în aşa fel încît în două­­trei­ zile această acţiune să fie încheiată. Va trebui să se în­tocmească o balanţă exactă a griului, să se reţină sămînţa ne­cesară, precum şi cantităţile care se dau membrilor coope­ratori, iar diferenţa să ia dru­mul bazelor de recepţie. In Vrancea, de pildă, multe cooperative agricole, organizînd bine munca şi la seceriş şi la transport au terminat aproape concomitent­­ ambele acţiuni, (cooperatorii din Rugineşti şi Adjud au transportat la bazele de recepţie întreaga cantitate de grîu contractată). Preşedintele primei cooperative, Alex. Enache, ne spunea că într-o sin­gură zi au transportat la bază 152 tone, iar in magaziile pro­prii alte 100 tone, folosind cele 11 autocamioane ale unităţii. Deci, se poate atunci cind există preocupare. Am făcut cîteva calcule la o bază de recepţie pri­vind numărul de transporturi efectuate in două zile in mai multe cooperative. Cooperatorii din Adjud au ajuns la bază în cele două zile cu 63 de trans­porturi, cei din Rugineşti ,cu 42, iar cei ,din Păuneşti cu 27. In schimb,­ de la cooperativa agri­colă din Homocea într-o zi nu a intrat în bază nici o maşină, iar a doua zi doar 10. Un alt exem­plu îl constituie cooperativa din Corbi­ţa care a livrat la bază de 13 ori. Cu asemenea ritm de li­vrare este firesc ca procentele de realizare a contractelor să fie­ mici : la Homocea sub 50 la sută, iar la Corbiţa de 25 la sută. Este drept că in Vrancea nu se găseşte pe cîmp nici un ki­logram de grîu. Este foarte bine. Numai că producţia a ajuns in incinta unităţilor agricole, iar transportul de aici către bază este amînat pe motiv că oricum recolta e la adăpost şi livrările se pot face mai tirziu. Există şi un alt motiv, mereu invocat. Griul este prea umed şi baza de recepţie nu îl primeşte aşa. Este drept, in toate locurile prin care am trecut se lopăta pentru scă­derea umidităţii, dar cantităţile ajunse bune de livrat nu sunt incărcate in mijloace de trans­port şi expediate la baze. Şi incă ceva. In baze s-au amena­jat platforme pe care griul umed să fie lopătat, dar unităţile agri­cole nu lasă recolta pe aceste locuri, ci preferă că o ducă in magaziile lor, să usuce griul, apoi să-l încarce din nou şi să-l livreze. Rezultatul ? Drumuri inutile, muncă irosită. Va trebui ca, în cel mai scurt timp, con­tractele încheiate cu statul să fie realizate, ceea ce presupune folosirea tuturor mijloacelor de­ transport existente în parcul propriu al cooperativelor agri­cole şi Întreprinderilor agricole de stat, precum şi a celor în­chiriate. Acest lucru este valabil nu numai pentru judeţul Vrancea, ci pentru toate judeţele rămase in urmă cu livrările. In acelaşi timp, nu trebuie omise nici cele­lalte lucrări de sezon. Ne refe­rim la balotarea paielor şi eli­berarea grabnică a terenurilor, la executarea arăturilor, la stringerea furajelor etc. Sunt numai cîteva din direcţiile de acţiune imediată. Ca să nu mai vorbim de terminarea secerişu­lui acolo unde această lucrare a început mai tirziu. Cînd vor fi onorate integral contractele de livrare ? La baza de recepţie la care aduc recolta cooperativele agricole din Păuneşti, Tănă­­soaia, Bogheşti şi Homocea, activitatea a depăşit momen­tul de vîrf şi nu pentru că preluarea grînelor ar fi pe sfirşite. Contractele - din cîte am aflat-s-au ono­rat doar ceva mai mult de jurifătate. Situaţia se dato­­reşte faptului că nu există peste tot preocupare pentru a finaliza şi această acţiune, deşi griul a fost adus de pe cimp. în timp ce aici paiele au rămas nestrînse... ...Aici li s-a dat pur şi simplu foc Oricine ştie că imediat după seceriş, terenurile trebuie eli­berate de paie pentru a in­­sămînţa culturile duble sau pentru a executa arăturile. Din grabă, însă, multe paie rămîn nebalotate. Mecaniza­torii spun ca arăturile nu se pot efectua în asemenea condiţii. Dar tot ei au lucrat şi cu presele de balotat. In imagine am surprins o gră­madă de paie strînse de plug numai după o cursă de 20 de metri. După cum se observă, aici din cauza paielor plugul nici nu se mai vede. Cine a dat foc la mirişte, nu am reuşit să aflăm. Niciunul din cei şase tractorişti care executau arăturile pe terenu­rile cooperativei din Păuneşti nu ne-a spus. Cert este că de la cineva a pornit. Şi tot cert este că nu ardea doar miriş­tea, ci şi baloţii de paie care s-au desfăcut sau paiele care nu au trecut prin prese. Mai ardeau și spicele de grîu ră­mase în urma combinelor şi pe care nimeni din conduce­rea cooperativei nu le-a vă­zut. Sau dacă le-a văzut a considerat că nu se pierde mare lucru. O optică total greșită. Aprovizionarea tehnico-materială organizată raţional şi desfăşurată ritmic (Urmare din pag. I­ plan), iar activitatea de con­strucţii şi în general de inves­tiţii, este afectată de datoria, contractată dar neonorată, de 500 000 tone de ciment, 60 000 mc de panouri mari din beton ar­mat şi altele pe care le dato­rează marile combinate de la Hoghiz, Aleşd, Cîmpulung -­­Muscel, Tg. Jiu. La Plenara C.C. al P.C.R. din 9 iulie, secretarul general al partidului sublinia obligaţia în­treprinderilor de a realiza în în­tregime producţia contractată, inclusiv cea de piese de schimb şi subansamble. S-au făcut de­sigur mari progrese­ în această direcţie dar iată că I. Autoca­mioane Braşov, I. Piese Auto — Sibiu, I. A. Piteşti datorează be­neficiarilor zeci de mii de piese (160 de repere) pentru autovehi­cule cu motor Diesel . „Tracto­rul“ datorează mii de blocuri­­motor (restanţa este de 50 la sută faţă de contract) şi arbori­­motor pentru tractoare ca şi I.P.A.T. Miercurea Ciuc care are o restanţă de 30 la sută la roţi dinţate şi alte 20 de repere pen­tru tractoare. Vom reveni cu alt prilej asu­pra acestor restanţe, aprofun­­dind cauzele care le-au deter­minat. Una dintre ele este, fără îndoială, depăşirea în anumite întreprinderi a consumurilor specifice normate. In condiţiile în care balanţa de metal cere maximum de grijă pentru echi­librul ei, mai aflăm întreprin­deri ca I. Vagoane — Arad care depăşesc consumurile (pe se­mestrul I al acestui an) cu a­­proape 3 000 de vagoane de la­minate sau ca I. Vagoane — Ca­racal care depăşeşte în medie cu 800 de kg metal greutatea pre­văzută în contracte pentru va­goanele de minereuri după cum vecina el, întreprinderea de osii şi boghiuri din Balş înregistrea­ză consumuri peste cele nor­mate, de ordinul miilor de tone de metal. Cauzele sunt îndeobşte cunoscute şi aici, ca şi la în­treprinderea de prelucrare a ma­selor plastice Iaşi care a de­păşit în trimestrul I, cu 5 la sută consumurile normate, ri­sipind astfel, la fabricarea co­­voarelor şi dalelor, 30 de tone de p.v.c.. Aceste cauze sunt indisciplina tehnologică, neaten­ţia, lipsa de preocupare pentru gospodărirea raţională a mate­riilor prime, materialelor, ener­giei şi combustibililor. De cele mai multe ori, între­prinderile în care se înregis­trează aceste deficienţe sunt pri­mele care se resimt, dar nu pu­ţine sunt cazurile­­cînd efectul activităţii lor necorespunzătoare, „supraconsumul“ lor se reper­cutează, cum am văzut, şi asu­pra altor unităţi. De unde şi concluzia logică că derularea generală satisfăcătoare a aprovi­zionării tehnico-materiale poate fi realizată numai prin aportul tuturor și că este necesară in­troducerea celei mai ferme dis­cipline de muncă și tehnologice, luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru evitarea oricărei risipe, pentru înscrierea in nor­mele de consum aprobate. Lu­cru pe deplin posibil dacă avem în vedere nivelul consumurilor normate în industria noastră care este superior uneori ajun­­gînd la dublul consumurilor realizate la fabricarea de pro­duse similare în țări dezvoltate din punct de vedere industrial. Aşa cum am spus mai sus, a­­provizionarea tehnico-materială este condiţionată în cel mai înalt grad de modul în care este ela­borat planul şi se asigură, prin balanţe, resursele respective. Da­torită unei activităţi susţinute depuse în ultimele luni la nive­lul întreprinderilor, centralelor, ministerelor şi organelor de sin­teză acţiunea de întocmire a pla­nului şi balanţelor materiale pe 1979 a fost mai judicios corelată cu acţiunea de încheiere a con­tractelor economice — pentru prima dată contractele economi­ce au fost încheiate concomitent cu elaborarea planurilor — ast­fel încît balanţele aprobate pen­tru anul 1979 au un caracter mai judicios şi mai realist. Aceasta va duce la evitarea unor tulbu­rări d­e echilibru al balanţelor care apăreau de regulă în peri­oada de execuţie a planului şi care provocau dificultăţi în des­făşurarea ritmică a producţiei întreprinderilor. In prezent se desfăşoară fina­lizarea acţiunii de contractări în vederea asigurării unei bune a­­provizionări tehnico-materiale pentru producţia anului viitor. Datele statistice indică o serie de ramuri in care situaţia ar fi, poate, mulţumitoare, sub rapor­tul numărului de contracte pen­tru producţia destinată pieţei in­terne. Spunem însă, poate, pen­tru că multe contracte nu au la bază specificaţii concrete, fiind mai degrabă contracte cadru şi nu contracte cu caracter execu­toriu, ceea ce contravine indica­ţiilor şi necesităţilor impuse de producţia modernă şi de cerin­ţele obţinerii eficienţei maxime. Aş­a cum cere secretarul ge­neral al partidului, consiliile oa­menilor muncii din întreprinderi trebuie să părăsească atitudinea de aşteptare a repartiţiilor şi să desfăşoare larg iniţiativa, să-şi determine, in paralel cu elabo­rarea planului, şi acţiunile de investigare a realităţilor, să sta­bilească relaţii cu beneficiarii şi furnizorii, să-şi reprezinte mai bine interesele. De asemenea, trebuie grăbită Încheierea contractelor intre producători şi întreprinderile de comerţ exterior, pentru fondul de marfă destinat exportului. Este o cerinţă imperioasă dacă avem în vedere condiţiile stricte de calitate şi de livrare în ter­men puse de partenerii externi condiţii care presupun o mai bună pregătire a fabricaţiei, o aprovizionare tehnico-materială corespunzătoare şi, mai ales, făcută din timp. Resursele economiei naţionale sunt cele cunoscute. Altele, su­plimentare, nu avem. Este deci o datorie cetăţenească, patrio­tică, a fiecăruia să militeze pen­tru îndeplinirea întocmai a tutu­ror obligaţiilor contractuale, pentru realizarea producţiei cu consumuri materiale minime, pentru încheierea din timp a contractelor, contribuind şi in acest fel la desfăşurarea nor­mală a aprovizionării tehnico­­materiale, condiţie a eficienţei economiei naţionale. A intrat in funcţiune o fabrică de Pepsi-Cola De fapt, unitatea agricolă din comună 30 Decembrie din apro­pierea Capitalei este un adevă­rat agrocombinat, rezultat al integrării treptate a produc­ţiei agricole cu cea industrială. Tovarăşul Alexandru Ienciu, Erou al Muncii Socialiste, care conduce de 25 de ani această unitate fruntaşă a agriculturii noastre de stat, ne vorbeşte de ultimul obiectiv intrat în func­ţiune : fabrica realizată în coo­perare cu firma „Pepsi-Cola“. Folosindu-se, cu unele amena­jări interioare, o construcţie mai veche, prin redistribuirea judi­cioasă a spaţiului existent, s-au creat condiţii pentru in­stalarea utilajelor necesare pro­ducerii acestei băuturi răcori­toare. Menţionăm că fabrica este înzestrată cu utilaje din cele mai moderne, cu un grad avansat de automatizare şi mecanizare a operaţiunilor. "Po­trivit calculelor făcute, prin desfăşurarea activităţii în două schimburi, această fabrică va putea produce circa 44 milioane de sticle pe an. „Să ştiţi , ne spune interlocutorul, că a­­ceastă fabrică întregeşte şi mai mult profilul întreprinderii noastre. La ora actuală, cu ex­cepţia legumelor de seră şi so­­lariilor, întreaga producţie a­­gricolă pe care o obţinem este prelucrată în secţiile industriale. Anul trecut, valoarea producţiei industriale s-a ridicat la circa 185 milioane lei, ceea ce repre­zintă circa 70 la sută din total. (TH. M.). \ Pagina a 3-a — 1 august 1978 Grînele se pot usca şi la soare Toate cooperativele agricole de producţie din Vrancea s-au preocupat de punerea la adăpost a recoltei în timp util. Gra­dul mai ridicat de umiditate al boabelor i-a determinat pe unii producători să­ folosească toate spaţiile în vederea uscă­rii. Este vorba de pistele betonate din cooperative, secţiile de mecanizare a agriculturii, centrele de vinificaţie etc. Apelînd la... soare şi nu la uscătorii speciale ce funcţionează pe bază de combustibil, ciştigul este evident. Mai ales sub as­pectul economisirii (cînd este posibil !) combustibilului. Boabele risipite nu sunt de neglijat Imaginea de mai sus a fost luată pe o şosea în drumul griu­lui către hambare. După cum se vede s-a pierdut destul de mult din cauză că mijloacele de transport nu sunt etanşe. Ri­sipa are însă şi alte forme. Pe terenurile cooperativei din Pu­­feşti, ca să dăm doar un singur exemplu, au rămas smocuri de spice netreierate de combine. Evident, ar fi trebuit cîțiva sece­­rători. S-a găsit unul. Acesta însă cosea iarbă pentru acasă, iarbă pe care o transporta cu autocamionul cooperativei... Foto-anchetă realizata de Eugen Sasu Restanţele pot şi trebuie să fie grabnic recuperate La recenta şedinţă a Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. s-a arătat că acum principala preocupare în econo­mie trebuie să se axeze pe rea­lizarea producţiei fizice planifi­cate, pe recuperarea grabnică a tuturor restanţelor. Sunt uni­tăţi industriale în ţară care la sfirşitul primului semestru nu au putut raporta terminarea u­­nor importante obiective din cauza furnizorilor care n-au re­uşit să-şi onoreze în întregime contractele, întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ şi Com­binatul de celuloză, hîrtie şi fi­bre artificiale. ..din Brăila, sunt două mari unităţi furnizoare care au datorii faţă de o serie de beneficiari din ţară. Ce măsuri au fost luate în a­­ceste unităţi pentru lichidarea grabnică a restanţelor şi livrar­­ea ritmică a utilajelor şi pro­duselor către beneficiarii din ţară care se aşteaptă . „Întreprinderea noastră “ ne-a răspuns la această întreba­re tovarăşul Pavel Buga, secre­tarul comitetului de partid, pre­şedintele consiliului oamenilor muncii de la I.U.G. „Progresul“ este una dintre unităţile mari din ţară care livrează utilaje destinate obiectivelor de inves­tiţii din ramurile industriei si­derurgice, fabricilor de ciment şi construcţii de drumuri. In pe­rioada trecută de la începutul anului colectivul nostru a obţi­nut o seamă de succese, care au culminat cu realizarea excavato­rului greu, de 8—10 metri cubi, şi livrarea suplimentară a peste 1100 tone utilaje tehnologice. Dar aceasta nu reprezintă o compensaţie pentru faptul că la 1 iulie înregistram, 24 contracte economice pentru care întreprin­derea noastră nu şi-a putut o­­nora in întregime obligaţiile a­­sumate. Mai precis, am rămas datori Întreprinderii de ţevi din Roman, Întreprinderii de strmd, cuie şi lanţuri — Galaţi, Între­prinderii de autocamioane din Braşov şi altora cu aproape 1 000 tone utilaje. Suntem­ conştienţi că nelivrarea la termen­ a aces­tor utilaje a perturbat activita­tea partenerilor noştri. Şi am fi dorit ca şi subfurnizorii — de care depindem la rîndul nostru — să gindească la fel şi să nu „se bată“ pentru termene de livrare care nu concordă cu cele stabilite de coordonatorul de ba­lanţă In raport cu punerea In funcţiune a obiectivelor pentru care sunt destinate utilajele teh­nologice. Este cazul întreprinde­rilor „Electroputere“ —­­Craio­va, „Balanţa“ — Sibiu şi „Nep­tun“ — Cimpina care au con­tractat cu noi electromotoare, redactoare şi aparatură hidrau­lică la termene mai tirziu decit cele prevăzute in contractele noastre cu beneficiarii. La ora cinci discutăm, avem deja gata trei concasoare pe care nu le pu­tem livra beneficiarilor din lipsa motoarelor nelivrate la termen de către subfurnizorii noştri „Electroputere“ Craiova şi întreprinderea de maşini electri­ce Bucureşti. La Tîrgovişte am fost nevoiţi să livrăm două transferoare fără reductoare, acestea urmind a le­­ monta atunci cind le vom primi de la subfurnizori. Pentru îm­bunătăţirea acestei situaţii pro­pun să existe o mai strîn­­să colaborare între coordonatorii de balanţă pe sortimente, iar coordonatorii cooperatori să a­­sigure subansamblelele in ca­drul termenelor stabilite de coordonatorul principal. In ceea ce ne priveşte, tinind seama de indicaţiile conducerii superioare de partid, colectivul întreprinderii noastre şi-a mobi­lizat toate forţele luind o serie de măsuri concrete pentru îm­bunătăţirea aprovizionării, a organizării producţiei, pentru recuperarea rămînerilor in urmă şi impulsionarea livrărilor ritmice către beneficiari. Ca ur­mare a măsurilor luate in luna iulie, putem livra beneficiarilor noştri de la I.P.C. Slatina, „La­minorul“ — Brăila şi Laminorul de ţevi din Roman peste 637 tone utilaje din restanţe. Să vedem care este situaţia la Combinatul de celuloză, hîrtie şi fibre artificiale. — Colectivele de pe platforma noastră — precizează tovarăşul inginer Irimie Câmpian, direc­tor general , au încheiat se­mestrul I cu rezultate bune rea­lizind sarcinile de plan la ma­joritatea produselor sub nomen­clatorul de fabricaţie. Cu toate acestea suntem­ datori la unii be­neficiari din ţară cu produse cum ar fi celofibră tip fină, sul­fat de sodiu şi acid sulfuric. Res­tanţele faţă de beneficiari re­prezintă 2,3 la sută din produc­ţia marfă contractată pe primul semestru. Principala cauză care a condus la această nerealizare a fost de­terminată de neprimirea la timp şi in cantităţile necesare a sul­fatului şi a coloranţilor ,din par­tea „Colorom“ — Codlea. In a­­fara cauzei amintite s-au mai întimpinat greutăţi în realizarea ritmică a contractelor prin nea­­sigura­rea, la nivelul planului de transport, cu vagoane apte pen­tru transportarea produselor noastre — şi, ca să fiu mai explicit , staţia C.F.R. Lacul Sărat nu întotdeauna pune la dispoziţia combinatului vagoane corespunzătoare şi la nivelul co­telor planificate. De aici apar şi intirzierile in livrarea produse­lor către beneficiari. Colectivul nostru este conşti­ent că a cauzat dereglări în ac­tivitatea altor unităţi industriale din ţară, fapt ce a făcut să se stabilească măsuri ferme în ve­derea recuperării, in trimestrul al III-lea, a restanţelor înregis­trate la contractele economice. S-au făcut in acest sens inter­venţii care ne asigură coloran­tul şi sulful.­­ Putem afirma că deşi plat­forma industrială de la Chiscani a fost oprită pentru reparaţii generale, deja după 2—3 zile de la pornire procesul de fabricaţie se desfăşoară cu bune rezultate, livrîndu-se către beneficiari atit produse din cota curentă cit­­i din restanţe. Viorel Chiurtu • 1 100 de tone utilaje livrate în avans, dar... a­­proape 1 000 de tone restanţă • Datoriile subfur­­nizorilor • Se aşteaptă o replică mai fermă din partea coordonatorului de balanţă • Pe platforma Chiscani, număr insuficient de vagoane la încărca­re • Cuvint de ordine : prin măsuri adecvate, întîr­­zierile să fie recuperate imediat

Next