România Liberă, septembrie 1978 (Anul 36, nr. 10528-10553)

1978-09-15 / nr. 10540

­ VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢELE CARAŞ-SEVERIN ŞI CLUJ • Profundă şi exigentă analiză a modului cum se realizează sporirea eficienţei întregii activităţi, a contri­buţiei oamenilor muncii la opera de ridicare a României socialiste pe noi culmi de progres şi civilizaţie • Vizita s-a caracterizat printr-o atmosferă de puternică vibraţie patri­otică, de dragoste pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă In cea de-a doua zi a vizitei de lucru în judeţul Caraş- Severin, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întîlnit cu noi colective de oameni ai muncii din unităţi industriale şi agricole, examinind modul în care sunt înfăptuite sarcinile de mare răspun­dere ce revin judeţului in cincinalul revoluţiei tehnico­­ştiinţifice, în înfăptuirea Programului partidului de făurire a unei economii dinamice, moderne, de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. In cadrul acestei noi şi exigente analize, la care au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, conducători ai unor ministere economice, specialişti, au fost abordate probleme de mare actualitate referitoare la modul în care este valori­ficat potenţialul economic şi uman al judeţului, cum se materializează sarcinile privind creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei, sporirea eficienţei întregii activi­tăţi, pentru ca oamenii muncii din această parte a ţării să-şi aducă o contribuţie sporită la efortul general de ridicare a României socialiste pe noi culmi de progres şi civilizaţie, împreună cu secretarul general al partidului, la vizită participă tovarăşii Iosif Banc, Virgil Cazacu, Gheorghe Radulescu şi Ilie Verdeţ. Un salut revoluţionar secretarului general al partidului, primului miner de onoare al ţării Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei a început la în­treprinderea de construcţii me­talice Bocşa. Locuitorii acestui vechi centru muncitoresc au în­­tîmpinat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu bucurie neţărmu­rită, cu sentimente de profundă dragoste şi preţuire. Pe stadio­nul oraşului, unde a avut loc ceremonia sosirii, se aflau un mare număr de cetăţeni ai Boc­şei, veniţi aici cu dorinţa fier­binte de a-i exprima adînca lor mulţumire şi satisfacţia pentru împlinirile socialiste ale locali­tăţii lor, pentru condiţiile mi­nunate de muncă şi viaţă ce le-au fost create prin grija­­per­manentă a secretarului general al partidului. Asemenea tuturor aşezărilor României socialiste, Bocşa a cu­noscut in ultimii ani o puterni­că dezvoltare economico-socia-­­­ă. Aici a fost creată o puterni­­întreprindere constructoare de maşini, s-a dezvoltat mineri­tul, au luat amploare exploata­rea şi industrializarea lemnului, una din marile bogăţii naturale ale acestei zone. Creşterea con­tinuă a puterii economice a acestei străvechi localităţi a de­terminat mutaţii vizibile in ni­velul de trai al populaţiei. __ în Bocşa au fost construite şi date in folosinţă peste 1 500 aparta­mente, precum şi numeroase do­tări sociale. La aterizarea elicopterului, din mii de piepturi au izbuc­nit urale şi ovaţii. S-a scan­dat „Ceauşescu — P.C.R.­­", „Ceauşescu şi poporul !“. Exprimind marea bucurie a cetăţenilor Bocşei de a-l avea ca oaspete drag, primarul oraşului, Gheorghe Avram, a urat tova­răşului Nicolae Ceauşescu, la coborîrea din elicopter, un căl­duros bun venit, sănătate, viaţă lungă şi putere de muncă în fruntea partidului şi statului nostru. O galrdă militară a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Un grup de pionieri, de tineri şi tinere în costume na­ţionale l-au înconjurat cu emo­ţie şi bucurie pe secretarul ge­neral al partidului, oferindu-i buchete d­e flori. (Continuare in pag. a 2-a) Dragi tovarăşi şi prieteni, Este o deosebită bucurie pentru mine că am prilejul de a vizita din nou Reşiţa şi alte localităţi ale judeţului Caraş-Severin, de a mă întîlni cu oamenii muncii, cu minu­naţii constructori ai socialis­mului de pe aceste meleaguri şi de a vă adresa dumneavoas­tră, tuturor locuitorilor, din Reşiţa şi din judeţul Caraş- Severin, în numele Comitetu­lui Central al­ partidului, al Consiliului de Stat şi al gu­vernului, precum şi al meu personal, un călduros salut şi cele mai bune urări. (Aplauze puternice, prelungite, urale; se scandează : „Ceauşescu- P.C.R. !“) în cadrul vizitei de lucru pe care o întreprindem în muni­cipiul Reşiţa şi judeţul Caraş- Severin am fost în 6 între­prinderi industriale şi în două unităţi agricole. Pe ansamblu, pot spune că impresiile noas­tre sunt bune. Am constatat, cu multă satisfacţie, că oame­nii muncii din aceste între­prinderi, ca dealtfel din toate întreprinderile judeţului Ca-a­raş-Severin, înfăptuiesc nea­bătut Programul elaborat de Congresul al XI-lea, aducînd o contribuţie de mare însem­nătate la făurirea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. (Aplauze puter­nice, urale , se scandează: „Ceauşescu şi poporul !“) . Ne-a produs o bună impre­sie întreprinderea construc­toare de maşini din Caran­sebeş, precum şi noua oţelărie de la „Oţelul Roşu", rezulta­tele obţinute de colectivele de oameni ai muncii din aceste unităţi. Apreciem îndeosebi trecerea, la întreprinderea din Caransebeş, la producţii de tehnicitate mai înaltă şi reali­zarea, la „Oţelul Roşu", a unor oţeluri de calitate superioară. Menţionez, de asemenea, im­presia bună pe care ne-a pro­dus-o noul laminor care a in­trat, cu prima oară, în probe tehnologice şi care sperăm că va începe să producă înainte de termen. Este o unitate mo­dernă şi sperăm că producţia sa va fi de înaltă calitate — cum rţu a mai existat pînă acum în­ Reşiţa ! (Aplauze puternice, urale, se scan­dează : „Ceauşescu-P.C.R. „Ceauşescu şi poporul !“) Trebuie să menţionez, de a­semenea, impresia deosebită pe care ne-a produs-o noua fabrică de motoare navale care, deşi la începutul acti­vităţii, a reuşit să producă un număr de motoare, trecînd în prezent la construcţia moto­rului de 20 000 şi de 30 000 CP. Unele motoare sunt în curs de a fi montate pe nave, unde sperăm că, vor funcţiona aşa cum au funcţionat pe bancurile de probă din uzină, în felul acesta, în viitor vom înzestra navele româneşti cu motoare fabricate în Româ-­­­nia — la Reşiţa. (Aplauze pu­­­­ternice, urale. Se scandează : I „Ceauşescu-P.C.R.!“). Am vizitat uzina construc­toare de maşini din Bocşa, o (Continuare in pag. a 3-a) ( avitarea lo­pârâtului HI­COI A­C­CIA­UŞI­SCO la marea adunare populară de la Reşiţa ■ft - V. Primiră sărbătorească la Cluj-Napoca Proletari din toate țările, uniti-va 1 COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ANUL XXXVI nr. 10 540 Vineri 15 septembrie 1978 6 pagini 30 bani I./r Ai) I . -L ... Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în judeţul Cluj şi al deschiderii anului şcolar şi universitar 1978 —1979, astăzi, va avea loc în municipiul Cluj-Napoca o mare adunare populară. Posturile de radio şi televiziune vor transmite direct această manifestare, care va avea loc în jurul orei 12:30. Încheierea lucrărilor Congresului naţional de chimie Telegrama adresată C. C. al P. C. R. tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Joi s-au încheiat în Capitală lucrările Congresului naţional de chimie, importantă manifes­tare a vieţii noastre ştiinţifice. Congresul a reunit oa­meni de ştiinţă, cercetă­tori, proiectanţi, cadre didac­tice din invăţămintul superior, conducători de mari unităţi chimice, alţi specialişti din în­treprinderile industriale de pro­fil, un mare număr de invitaţi de peste hotare, în plen şi in secţiunile de specialitate — in­ginerie chimică, chimie fizică şi chimie analitică, petrochimie, chimie macromoleculară, chimie organică, chimie anorganică, metale rare şi pure — au fost susţinute peste 480 referate şi comunicări care, prin Înaltul lor nivel ştiinţific, prin soluţiile tehnice şi economice prezentate, au oglindit competenţa şi capa­citatea lucrătorilor ce-şi desfă­şoară activitatea în acest im­portant sector al economiei de a contribui prin creaţia proprie la prestigiul ştiinţei româneşti, la înfăptuirea sarcinilor ce le re­vin în cincinalul revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice. Congresul a evidenţiat căile şi mijloacele de acţiune pentru realizarea exem­plară a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţio­nale ale partidului, pentru tra­ducerea în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de secre­tarul general, al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pen­tru creşterea contribuţiei cerce­tării ştiinţifice la dezvoltarea întregii economii naţionale. Cuvîntul de închidere a lucră­rilor congresului a fost rostit de tovarăşa acad. dr. ing. Elena Ceauşescu. Urmărită cu viu in­teres de asistenţă şi subliniată cu vii aplauze, cuvintarea a ja­lonat principalele direcţii asu­pra cărora specialiştii din cer­cetare, proiectare, inginerie teh­nologică trebuie să-şi concen-­­treze activitatea pentru a spori aportul cercetării ştiinţifice la realizarea importantelor obiec­tive ce revin industriei chimice, ştiinţei în general. Participanţii la lucrările con­gresului au adoptat, într-o at­mosferă de entuziasm, textul unei telegrame adresate Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, în care se spune : Participanţii la primul Congres naţional de chimie din ţara noastră — oameni de ştiinţă, cercetători, proiectanţi, cadre di­dactice din invăţămintul supe­rior, conducători de mari unităţi chimice, alţi specialişti din în­treprinderile industriale de pro­fil , vă exprimă, în numele tuturor oamenilor muncii ca­­re-şi desfăşoară activitatea în această ramură de frun­te a economiei noastre na­ţionale, sentimentele lor de profundă stimă, dragoste şi preţuire, de neţărmurită recu­noştinţă pentru grija şi preocu­parea statornică pe care le ma­nifestaţi pentru progresul şi în­florirea ştiinţei româneşti, pen­tru afirmarea plenară a revolu­ţiei tehnico-ştiinţifice ca factor dinamizator al întregii dezvol­tări economico-sociale a patriei noastre. Congresul nostru, organizat de Institutul central de chimie, sub conducerea şi îndrumarea ne­mijlocită­ a­ academician doc­tor inginer Elena Ceauşescu, a dezbătut pe larg acti­vitatea desfăşurată piin a­­cum în domeniul cercetării ştiinţifice şi ingineriei tehnolo­gice din chimie şi a jalonat, totodată, căile şi mijloacele de acţiune pentru traducerea con­secventă în viaţă a orientărilor (Continuare in pag. a 5-a) ! Astăzi începe noul an şcolar Invăţămintul şi exigenţele lui calitative Pentru un sfert din populaţia ţării, 15 septembrie înseamnă prima zi de cursuri, ziua inau­gurală a activităţii şcolare. Eve­nimentul cunoaşte, ca şi in anii precedenţi, bucuria tineretului de a se instrui şi a se pregăti pentru viaţă şi muncă, interesul deosebit arătat studiului şi ac­tivităţii practice, formării lui in spiritul concepţiei revoluţio­nare ce stă la baza invăţămîntu­­lui nostru, concepţie funda­mentată cu rigoare ştiinţifică de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Orientările. ..dezvoltării in­­văţămintului românesc de toate­­gradele pe calea continuei lui modernizări au creat o orga­nizare unitară, o şcoală­­ care să răspundă in cele mai bune condiţii cerinţelor actuale şi de viitor ale societăţii noastre în continuă transformare. La Ple­nara C.C. al P.C.R. din iunie 1977, secretarul general al par­tidului arăta că, în urma mă­surilor luate pentru transfor­marea şcolii în principal instru­ment de educaţie şi cultură, de formare a cadrelor necesare tuturor sectoarelor vieţii noas­tre economico-sociale, „organi­zarea la care am ajuns cores­punde pe deplin etapei actuale, orientărilor Congresului al XI- lea şi trebuie să considerăm în­cheiată activitatea de reorgani­zare a învăţâmintului". Ceea ce urmează acestei perioade tre­buie să fie neîncetata consoli­dare a sistemului de invăţămint stabilit şi, mai cu seamă, creşterea activităţii de învă­­ţămint la un inait nivel cali­tativ. Pentru dezvoltarea şi mo­dernizarea invâţămintului, par­tidul şi statul s-au îngri­jit să existe cele mai bune con­diţii, să fie extinsă tot mai mult, de la an la an, baza lui material-didactică. In ultimii trei ani, de exemplu, valoarea investiţiilor pentru invăţămint a fost egală cu cea a investi­ţiilor din deceniul 1961—1970. Ştirile venite din ţară arată că pentru anul şcolar care se des­chide au fost date în folosinţă noi şcoli, ateliere, laboratoare, cămine, cantine. Dacă se tota­lizează spaţiile de cazare desti­nate numai învăţământului uni­versitar s-ar putea alcătui un oraş modern, cu clădiri con­fortabile în măsură să adăpos­tească aproape 80 000 de locui­tori. Cu­ interes este arătat pre­gătirii viitorilor specialişti re­zultă şi din amănuntul că numai investiţiile de anul trecut au fost de 25 de ori mai mari decit in 1950, iar pentru fiecare stu­dent­ s-a cheltuit aproape 14 000 Iei anual. „ Grija arătată educării tinerei generaţii se îndreaptă către toţi fiii ţării, fără deosebire de naţionalitate. Tinerii aparţi­­nind naţionalităţilor conlocui­toare beneficiază de condiţii egale de învăţătură, avînd posi­bilitatea să înveţe în limbile materne, să dispună de manuale redactate în aceste limbi, să se formeze în orice profesie, să fie repartizaţi, în condiţii de perfectă egalitate, în orice loc de muncă unde este nevoie de cadre. Ei au toate posibilită­ţile să-şi vadă realizate năzuin­ţele de viitor, trăind şi mun­cind in strinsă frăţie cu tine­retul român, luptind împreună pentru înflorirea patriei lor comune. Şcoala noastră este, astăzi o şcoală a muncii, care formea­ză oameni utili societăţii. Pro­cesul de invăţămint nu poate fi conceput astăzi fără iniţierea într-o activitate practică. A­­ceasta înseamnă că invăţămîn­­tul este şi trebuie să fie strîns legat de cercetare şi produc­ţie, triadă ce se realizează cu succes şi care se reflectă in­consistenţa cunoştinţelor dobîn­­dite, in mai buna pregătire a celor ce păşesc in activitatea (Continuare în pag. a 6-a)

Next