România Liberă, octombrie 1978 (Anul 36, nr. 10554-10579)

1978-10-02 / nr. 10554

rPentru înfăptuirea tuturor măsurilor de realizare a planului pe acest an şi pe următorii doi ani ai cincinalului, a hotâririlor Congresului al XI-lea, a prevederilor Programului partidului, a hotâririlor Conferinţei Naţionale, trebuie sâ acţionăm cu mai multa hotârire şi fermitate, îmbunătăţind activitatea in toate domeniile. Să punem pe primul plan realizarea in cele mai bune condiţii a producţiei, la nivelul calitativ şi tehnic stabilit NICOLAE CEAUŞESCU PLANUL LA TOJI LA TOATE INDICATORII. Opinia publică din ţara noastră a primit cu un viu interes şi mare satisfacţie, Co­municatul privind Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 septembrie a.c. şi cuvintarea rostită, in încheierea ei, de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Spunem viu interes şi mare satisfacţie pentru că, la fel ca şi în toate celelalte cuvintări ale secretarului general al parti­dului şi preşedintele ţării, cetăţenii Româ­niei socialiste au regăsit şi în această cu­­vintare cele mai importante şi mai strin­gente probleme ale construcţiei socialiste, ale vieţii lor cotidiene şi ale perspectivei patriei, tratate cu acel spirit analitic pă­trunzător, exigenţă revoluţionară şi fermi­tate care-l caracterizează pe conducătorul partidului şi al poporului nostru. După aim au putut constata încă o dată juste­ţea concluziilor, realismul şi calitatea so­luţiilor oferite in vederea îndeplinirii ho­­tăririlor Congresului al Xl-lea şi Confe­rinţei Naţionale ale partidului, a Progra­mului suplimentar de dezvoltare econo­­mico-socială a ţării. In cadrul acestei consfătuiri de lucru cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid, miniştri, alţi conducători de organe centrale de stat, au fost analizate şi dez­bătute modul cum se realizează planul de dezvoltare economico-socială pe acest an, aspectele calitative ale producţiei şi orga­nizării, în lumina sarcinilor de perfecţio­nare a mecanismului economico-financiar, trasate de plenara din martie a C.C. al P.C.R., măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea prevederilor planului in ur­mătoarele luni şi pentru pregătirea con­diţiilor pentru îndeplinirea planului pe 1979 şi cincinal. S-au analizat probleme din domeniul investiţiilor, construcţiilor, ale comerţului exterior, ale campaniei agricole de toamnă, un loc deosebit acor­­dindu-se măsurilor de accelerare a ritmu­lui pe şantierele de locuinţe şi pentru o bună aprovizionare a populaţiei in pe­rioada de toamnă-iarnă. (Din cuvintarea rostită la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din• 27 septembrie 1978) ÎNDEPLINIT ritmic SORTIMENTELE Purtate pe fondul succeselor obţinute şi in acest an — planul producţiei industriale fiind realizat şi, pe alocuri, depăşit —• dez­baterile au purtat amprenta stilului de lu­cru al partidului nostru, al secretarului său general, ele fiind caracterizate de un spirit critic constructiv, exprimat atit in analiza realizărilor cit şi a neajunsurilor şi răminerilor in urmă, făcindu-se nu­meroase propuneri şi aducindu-se sugestii pentru îmbunătăţirea activităţii, pentru ri­dicarea eficienţei economice in toate do­meniile. Membrii guvernului au răspuns problemelor ridicate de primii secretari, au prezentat măsurile ce se preconizează a fi întreprinse in perioada imediat urmă­toare de către departamentele respective, pentru înlăturarea grabnică a neajunsuri­lor care mai persistă şi asigurarea îndepli­nirii integrale şi in cele mai bune con­diţii a planului pe acest cincinal. In acest context, cuvintarea secretaru­lui general al partidului, rostită în în­cheierea consfătuirii de lucru a stabilit o serie de priorităţi şi sarcini din care ne permitem, in cele ce urmează să prezen­tăm cîteva. In legătură cu măsurile ce se cer luate pentru îndeplinirea integrală a planului, vom reţine in primul rind indicaţia deo­sebit de preţioasă de­­ a se acţiona pretu­tindeni nu numai pentru îndeplinirea in­dicatorilor valorici şi fizici dar, în cadrul lor, şi pentru realizarea tuturor sorti­mentelor. Se dă astfel un răspuns (şi so­luţii) unor fenomene subiective care mai apar, pe alocuri, ca depăşirea producţiei nete fără însă a se realiza toate sortimen­tele prevăzute în contracte. Toţi cei care se mai izbesc astăzi de dificultăţi în desfăşu­rarea ritmică a producţiei şi aceasta din lipsă de aprovizionare tehnico-materială corespunzătoare, salută această chemare a secretarului general, cu atit mai mult cu cit, aşa cum s-a arătat, dispunem de o bază corespunzătoare de aprovizionare — dovadă creşterea mare a stocurilor — de­reglările provenind tocmai din cauza ne­­îndeplinirii de către unii a planului fizic la toate sortimentele. In aceeaşi ordine de idei a fost subli­niată şi necesitatea folosirii mai judi­cioase a utilajelor şi îndeosebi a utilaje­lor şi instalaţiilor complexe, la unele din acestea din urmă semnalindu-se neatin­­­gerea capacităţii proiectate dar cu produc­ţia diminuată din cauza întreruperilor fa­vorizate de întreţinerea şi exploatarea ne­corespunzătoare. O atenţie deosebită s-a acordat proble­melor legate de îmbunătăţirea calităţii produselor. Argumentele evidenţiate de secretar­ul general al partidului, concluzia că ridicarea calităţii producţiei este d­in ac­tuala conjunctură internaţională, hotărî­­toare pentru succesul tuturor proiectelor noastre, de progres şi bunăstare ca şi con­cluziile sale prezentate sub forma unor sarcini privind obligaţia întăririi riguroase a controlului de calitate pretutindeni, pe toate fazele de fabricaţie, neadmiţindu-se nici un rabat de calitate, nici un material, nici o piesă, nici un subansamblu ce nu corespunde calitativ, trebuie să se consti­tuie intr-o adevărată cartă a calităţii pen­tru fiecare om al muncii. In paralel urmă­­rindu-se abulit şi obiectiv esenţial, a fost subliniată necesitatea îmbunătăţirii în­tregii activităţi de ridicare a calificării muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor, ac­tivizarea în întreprinderi a comisiilor pre­văzute prin lege, care trebuie să acţioneze cu sprijinul celor mai calificate cadre din întreprindere pentru ridicarea nivelului profesional al personalului pe o treaptă corespunzătoare noilor cerinţe, ale unei industrii moderne. Transpunerea în viaţă a sarcinii trasată ministerelor de a-şi trimite reprezentanţi care să conducă ne­mijlocit cursurile de calificare în între­prinderile mai importante ca şi trimiterea în acelaşi scop în întreprinderi a unor cadre din cercetare, din invăţămint, a (Continuare in pap a 3-a) Constructorii din oraşul Piatra Neamţ au început execuţia unui nou ansamblu de locuinţe care va face legătura între zona centrală şi cartierul Dărmăneşti, in ale cărui construcţii noi s-au­­ mutat în ultimii ani peste 20 000 de locuitori. La înălţarea­­celor 14 blocuri vor fi folosite tehnologii şi sisteme moderne cu de execuţie, ceea ce va permite desfăşurarea lucră­rilor intr-urn ritm susţinut. Noul ansamblu va fi dotat cu spa­ţii pentru activităţi comerciale şi de invăţămint. Cele 18 000 de apartamente construite în ultimele două decenii la Piatra Neamţ pot adăposti întreaga populaţie pe care o avea oraşul la începutul acestei perioade. Pină în 1980, acestora li se vor adăuga alte aproape 10 000 de apartamente. In clişeu, citeva dintre noile blocuri care conturează noul centru al oraşului de la poalele Cozlei (C.­AZOIŢII) I Decada cărţii româneşti O manifestare devenită tradiţională, o adevărată sărbătoare a cărţii, este „De­cada cârţii româneşti“, care se desfăşoară in fiecare toamnă, reunind acţiuni din ce in ce mai diverse în sluj­ba popularizării succeselor editoriale de peste an. Ajunsă la a XI-a ediţie, ,Decada cărţii româneşti“ se desfăşoară anul acesta sub semnul aniversării a 60 de ani de la desăvârşirea formă­rii statului naţional unitar român şi a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat sub conducerea lui Burebista. Organizată sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, „Deca­da“ va cuprinde manifestări culturale iniţiate pe tot cu­prinsul ţării, incadrindu-se astfel in etapa de masă a ce­lei de-a doua ediţii a Festi­valului naţional „Cîntarea României Concepută ca un ansamblu de acţiuni menite să reflecte realizările editoriale, stimu­lând, in acelaşi timp, activi­tatea de popularizare şi răs­­pindire a cărţii social-politi­­ce, ştiinţifice, tehnice şi be­letristice, atit în limba ro­mână cit şi in limbile naţio­nalităţilor conlocuitoare. „De­cada cărţii româneşti“ re­uneşte in acest an o suită de manifestări, dintre care : ex­poziţii de cărţi d­in libră­rii, biblioteci, săli publice ; expoziţii tematice cuprinzind lucrări reprezentative din di­ferite domenii ; intîlniri cu autorii, prilejuite de lansa­rea unor noi volume ; dez­bateri asupra unor lucrări; consfătuirii ale editurilor cu cititorii in privința noilor (Continuare în pag. a 2-a) Pr­olet­aii din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Recoltarea porumbului la întreprinderea agricolă de stat Cernavodă, obtiTICTCd UUOT producţii sporite de griu Vreme favorabilă în întreaga ţară pentru cules Concentrarea tuturor mijloacelor pentru transportul urgent al recoltei Succesul campaniilor agricole depinde, in bună măsură, de operativitatea cu care se lucrează, ceea ce presupune prezenţa unui număr suficient de oameni pe ogoare, buna organizare a muncii, executarea lucrărilor pe întreaga durată a zilei-lumină şi in schimburi de noapte. lată de.ce in­cuvintarea rostită la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., secretarul ge­neral al partidului a cerut ca pentru stringerea la timp a recol­tei să se mobilizeze toate forţele existente, să se folosească, în întregime, mijloacele mecanizate pentru culegerea porumbului şi a celorlalte culturi pentru ca întreaga recoltă să fie transpor­tată în spaţiile de depozitare sau în fabricile prelucrătoare. • Lucrările agricole de toamnă trebuie intensificate prin folosirea întregului potenţial al satelor. Concentrarea com­binelor pe ultimele suprafeţe cultivate cu floarea-soarelui • în această săptămînă este necesar un ritm susţinut de lucru la recoltarea sfeclei de zahăr şi a porumbului • Condiţii deosebit de prielnice pentru încursul săptămînii ce s-a încheiat au intervenit în evo­luţia vremii perturbaţii în unele zone agricole. Acum însă vremea s-a încălzit în toată ţara (în Moldova, Olte­nia şi Muntenia, de pildă, temperaturile la amiază au crescut duminică cu 0—12 grade, faţă de ziua de vineri), iar precipitaţii s-au semnalat în ultimele două zile cu totul izolat. Sunt condiţii deci ca, prin folosirea din plin a timpului prielnic să se accele­reze şi mai mult culesul, ară­turile şi semănatul. Suntem­ într-o săptămînă de vîrf care solicită sporirea con­siderabilă a preocupărilor şi acţiunilor concrete ale coman­damentelor locale pentru agricultură, eforturi deosebite din partea tuturor lucrătorilor de pe ogoare. Intr-o zi, două trebuie să se termine recolta­tul florii-soarelui, pentru ca pierderile de sămînţă să fie evitate. Imediat, utilajele eli­berate de la această lucrare trebuie să treacă la recoltatul porumbului, pe acele tarlale unde plantele au ajuns la ma­turitate. Pentru a se evita de­ficienţele din alţi ani, se cere ca între recoltarea porumbu­lui, transport şi livrarea la bazele de recepţie să existe o corelare perfectă, pentru ca să nu rămînă produse pe cîmp, de pe o zi pe alta. In zonele din nord, unde vegeta­ţia este mai întîrziată, porum­bul va fi lăsat pe cîmp pînă cînd va ajunge la maturitate, urmînd ca între timp să se fi­nalizeze alte acţiuni. Deoarece, începînd cu această decadă, graficele la sfecla-de-zah­ăr s-au mărit şi sunt asigurate condiţii pentru însilozare, re­coltarea­­şi transportul trebuie să fie mai bine organizate. O atenţie deosebită se cere să se acorde recoltării legume­lor ajunse la maturitate, a cartofilor şi fructelor. In ritm cu recoltatul trebuie să se or­ganizeze transportul acestor produse la locurile stabilite, ceea ce presupune folosirea mai completă a autocamioane­lor şi remorcilor, existenţa am­balajelor, buna organizare a încărcării şi descărcării. Pentru a se valorifica condiţiile optime existente în prezent, pentru a obţine o recoltă spo­rită de griu în 1979, arăturile şi semănatul trebuie grăbite în toate judeţele. In pag. 3-a, ancheta noas­tră : PE ACELAŞI CÎMP, REZULTATE DIFERITE LA CULESUL ŞI TRANSPOR­TUL RECOLTEI. n'Mî' « \ - îîV - » ■ 5 * v' * tfv^ t'. K.C •» Constanţa ŞASE DECENII DE LA MAREA UNIRE Rădăcinile istorice ale Unirii Pentru a înţelege fenomenul politic al desăvârşirii unităţii na­ţionale care a avut loc în anul 1918, istoria noastră trebuie privită în întregul ei aşa cum a fost, adică unitar. Avem o înde­lungată istorie şi tinereţea României nu trebuie să ne facă să uităm această realitate. Istoria noastră începe cu milenii în urmă şi dacă peste puţin timp vom săr­bători 2050 de ani de la realiza­rea primului stat unitar, centra­lizat, sub autoritatea marelui rege geto-dac Burebista, aceasta presupune o istorie anterioară, îndelungată, a daco-geţilor. O etapă din acest trecut îndepărtat o surprinde Homer, „Iliada“ ne­­fiind altceva decit epopeea în­fruntării dintre ahei şi traci, dar civilizaţia tracă, din epoca răz­boiului troian, care nu era cu nimic mai prejos decit cea myce­­niaică, presupune şi ea un înde­lung proces de formare. Rădăcinile noastre încep, deci, din aceste timpuri imemoriale, iar schimbările care se vor pro­duce în mileniile următoare vor afecta forma, adică modul de ex­primare, nu şi fondul, chiar dacă uneori forma va fi aceea care va determina conştiinţa unităţii. Temeiurile noastre istorice presupun o arie de formare care este constant aceiaşi. Cind oame­nii Renaşterii au adîncit cunoaş­terea istoriei antichităţii, au con­statat că românii sunt urmaşii daco-romanilor. Ceea ce li s-a părut surprinzător a fost faptul că aria geografică locuită de ei se suprapune, cu unele mici di­ferenţe Daciei antice, de unde concluzia logică, pe planul gîn­­dirii politice a reconstituirii „Da­ciei ca stat tampon împotriva ofensivei otomane. Un spaţiu geografic îşi are virtuţile lui în determinarea anumitor trăsături psihice ale celor care-l locuiesc, iar continuitatea singulară a unuia şi aceluiaşi popor pe ace­laşi pămînt este de natură să im­prime un sentiment, greu sesiza­bil, care acţionează, totuşi, în sensul creării unei conştiinţe că noi suntem­, şi nu alţii, oamenii unui anumit pămint. Unitatea daco-romană se ba­zează pe o unitate dacă, iar uni­tatea românească pe cea daco­­romană. Migraţiile tind să diz­­loce lumea românească fără să reuşească, deoarece, romanita­tea nord-dunăreană dovedeşte o extraordinară vitalitate, care ii îngăduie să supravieţuiască şo­cului şi să iasă întărită din simbiozele biologice şi lingvis­tice care au loc in acelaşi creu­zet spaţial. In epoca migraţiilor, cînd În­cepe să se structureze o nouă societate medievală şi o nouă mentalitate a factorilor de su­prastructură care acţionează in sensul unei fărimiţări teritoria­le, există, aşa cum o arată Engels în studiile sale despre feudalism, o tendinţă populară de refacere a întregului popor, pornind de la conştiinţa unităţii de limbă, de la împărtăşirea aceloraşi cre­zuri şi credinţe care acţionează lent, dar sigur spre formarea unei conştiinţe superioare de neam şi după aceea, într-o fază evoluată, spre formarea conşti­inţei unităţii naţionale. Statele feudale româneşti s-au format din unirea unor ţări care cuprindeau o vale de apă sau o depresiune. începutul lor îi a­­flăm într-o vreme — secolele IX-X — în care se formează şi alte state feudale din Europa centrală şi răsăriteană (Cehia, Polonia, Kiev), însă tendinţa lor firească spre unitate a fost urm­­­ată de apariţia unor noi popoa­re turco-mongole care au con­trolat sau s-au aşezat efectiv pe teritoriul României de astăzi, fapt care a împiedicat evoluţia economică şi socială a acestor formaţiuni politice româneşti şi silit pe români să-şi alcătuiască mai multe state în lupta cu a­­ceste popoare. Fragmentarea po­litică a romanităţii nord-dună­­rene în pragul mileniului nostru şi în primele trei secole ale a­­cestui mileniu s-a datorat apa­riţiei ultimului val de năvălitori Dar şi în această perioadă au existat tendinţe spre unitate sta­tală, izvorite din acelaşi senti­ment al unităţii, al comunităţii de limbă şi credinţă. O dovadă strălucită în acest sens o consti­tuie existenţa voievodatului lui Litovoi care cuprindea teritorii la nord şi la sud de Carp­aţi, ceea ce dovedeşte că munţii n-au constituit un hotar intre români, ci un element de unitate. Comu­nitatea de cultură dintre Mara­mureş şi nordul Moldovei este iarăşi o dovadă că munţii au favorizat contactele dintre ro­mânii de pe cei doi versanţi şi ilustrează tendinţa de unitate a acestora. Un alt element care a acţionat in sensul unităţii româ­neşti il constituie conştiinţa unei origini comune, care este atesta­tă documentar din secolul al XV-lea. In secolul al XVI-lea se ma­nifestă conştiinţa unităţii de neam care devine treptat­ă ideo­­forţă pe plan­­politic. încă de la începutul secolului ne aflăm in prezenţa unor manifestări care ne arată că românii erau conşti­enţi de făptui că formează, un singur popor, iar la această con­ştiinţă se mai adaugă şi mîndria descendenţei nobile a poporului român. Dacă Despot se adresează supuşilor săi amintindu-Ie obîr­­şia ilustră şi-i îndeamnă să do­vedească prin fapte că sunt ur­maşii cel­ui mai de seamă popor al antichităţii, înseamnă că exis­tă posibilitatea receptării unui asemenea mesaj. Mihai Viteazul va face acelaşi lucru în timpul unor lupte din sudul Dunării, fapt care înlătură o eventuală bănuială asupra valorii reale a declaraţiei făcute de un om care avea o cultură umanistă cum este Despot. Proclamarea Transilvaniei ca principat independent, la mijlo­cul secolului al XVI-lea, prin­cipat ce se înscrie In sistemul politic a! celorlalte două ţări româneşti, a fost intîmpinată cu manifestări de solidaritate ale românilor din Transilvania cu românii din stingă arcului car­patic, fapt care-l determină pe Manole Neagoe 'Continuare In pag. a 2-a) de maşini grele Bucureşti 600 tone metal economisit La încheierea celui de-al treilea trimestru al acestui an, numeroase întreprinderi constructoare de maşini din Capitală s-au prezentat cu un frumos bilanţ al acţiuni­lor iniţiate in întrecerea so­cialistă pentru economisirea metalului, a reducerii costu­rilor de producţie. La întreprinderea de ma­şini grele, de pildă, de unde prezentăm şi clişeul de mai sus, nivelul economiilor de metal depăşeşte, la această dată, cantitatea de 600 tone. Aici, anul acesta, au fost luate măsuri hotărîte pentru introducerea unor tehnologii noi, generatoare de economii, pentru îmbunătăţirea şabloa­nelor de croire a tablei şi pentru reducerea adausului de prelucrare, ceea ce a avut ca rezultat o mai bună gos­podărire a metalului la fie­care loc de muncă. La întreprinderea 29 de ani de la proclamarea _________________________ ____*­Republicii Populare Chineze Tovarăşului HUA KUO-FEN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Tovarăşului IE CIEN-IN Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării­ Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze PEKM­ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră. Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Per­manent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari şi Consi­liului de St­at ale Republicii Populare Chineze, precum şi poporului chinez, un salut tovărăşesc şi calde felicitări, cu prilejul celei de-a XXIX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. In anii care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze, comuniştii, oamenii muncii au înfăptuit prefaceri revolu­ţionare adinei în societatea chineză şi au obţinut victorii remarcabile in toate domeniile construcţiei socialiste. Partidul­ Comunist Chinez, in frunte cu tovarăşul Hua Kuo-fen, desfăşoară o intensă activitate pentru dezvoltarea accelerată şi modernizarea economiei naţionale, pentru ridicarea nivelului de trai, material şi cultural al întregului popor. A crescut rolul Chinei populare pe arena mondială, în lupta împotriva politicii imperialiste de dominaţie şi asuprire, pentru tri­umful cauzei păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor. Partidul şi poporul nostru acordă o înaltă apreciere raporturilor prieteneşti dintre Republica Socialistă România şi Republica Popu­lară Chineză, care au cunoscut o continuă evoluţie ascendentă. In­­tilnirile recente la nivel inait de la Pekin şi Bucureşti au constituit puternice manifestări ale prieteniei şi colaborării dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. Sîntem convinşi că, acţionînd in spiritul convorbirilor şi înţelegerilor pe care ie-am stabilit împreună, rela­ţiile româno-chineze vor căpăta un nou şi puternic impuls, se vor dezvolta tot mai mult, în interesul popoarelor român şi chinez, al cauzei generale a întăririi forţelor socialismului în lume, a păcii şi cooperării internaţionale. Exprimînd bucuria comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din Republica Socialistă România faţă de realizările obţinute de poporul frate chinez, sub conducerea Partidului său Comunist, vă urăm de ziua marii sărbători naţionale noi şi tot mai mari succese în Înfăp­tuirea hotâririlor Congresului al XI-lea a­ partidului, pe calea pro­gresului şi înfloririi multilaterale a Chinei socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Republicii Socialiste România MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România

Next