România Liberă, octombrie 1978 (Anul 36, nr. 10554-10579)
1978-10-02 / nr. 10554
rPentru înfăptuirea tuturor măsurilor de realizare a planului pe acest an şi pe următorii doi ani ai cincinalului, a hotâririlor Congresului al XI-lea, a prevederilor Programului partidului, a hotâririlor Conferinţei Naţionale, trebuie sâ acţionăm cu mai multa hotârire şi fermitate, îmbunătăţind activitatea in toate domeniile. Să punem pe primul plan realizarea in cele mai bune condiţii a producţiei, la nivelul calitativ şi tehnic stabilit NICOLAE CEAUŞESCU PLANUL LA TOJI LA TOATE INDICATORII. Opinia publică din ţara noastră a primit cu un viu interes şi mare satisfacţie, Comunicatul privind Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 septembrie a.c. şi cuvintarea rostită, in încheierea ei, de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Spunem viu interes şi mare satisfacţie pentru că, la fel ca şi în toate celelalte cuvintări ale secretarului general al partidului şi preşedintele ţării, cetăţenii României socialiste au regăsit şi în această cuvintare cele mai importante şi mai stringente probleme ale construcţiei socialiste, ale vieţii lor cotidiene şi ale perspectivei patriei, tratate cu acel spirit analitic pătrunzător, exigenţă revoluţionară şi fermitate care-l caracterizează pe conducătorul partidului şi al poporului nostru. După aim au putut constata încă o dată justeţea concluziilor, realismul şi calitatea soluţiilor oferite in vederea îndeplinirii hotăririlor Congresului al Xl-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, a Programului suplimentar de dezvoltare economico-socială a ţării. In cadrul acestei consfătuiri de lucru cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid, miniştri, alţi conducători de organe centrale de stat, au fost analizate şi dezbătute modul cum se realizează planul de dezvoltare economico-socială pe acest an, aspectele calitative ale producţiei şi organizării, în lumina sarcinilor de perfecţionare a mecanismului economico-financiar, trasate de plenara din martie a C.C. al P.C.R., măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea prevederilor planului in următoarele luni şi pentru pregătirea condiţiilor pentru îndeplinirea planului pe 1979 şi cincinal. S-au analizat probleme din domeniul investiţiilor, construcţiilor, ale comerţului exterior, ale campaniei agricole de toamnă, un loc deosebit acordindu-se măsurilor de accelerare a ritmului pe şantierele de locuinţe şi pentru o bună aprovizionare a populaţiei in perioada de toamnă-iarnă. (Din cuvintarea rostită la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din• 27 septembrie 1978) ÎNDEPLINIT ritmic SORTIMENTELE Purtate pe fondul succeselor obţinute şi in acest an — planul producţiei industriale fiind realizat şi, pe alocuri, depăşit —• dezbaterile au purtat amprenta stilului de lucru al partidului nostru, al secretarului său general, ele fiind caracterizate de un spirit critic constructiv, exprimat atit in analiza realizărilor cit şi a neajunsurilor şi răminerilor in urmă, făcindu-se numeroase propuneri şi aducindu-se sugestii pentru îmbunătăţirea activităţii, pentru ridicarea eficienţei economice in toate domeniile. Membrii guvernului au răspuns problemelor ridicate de primii secretari, au prezentat măsurile ce se preconizează a fi întreprinse in perioada imediat următoare de către departamentele respective, pentru înlăturarea grabnică a neajunsurilor care mai persistă şi asigurarea îndeplinirii integrale şi in cele mai bune condiţii a planului pe acest cincinal. In acest context, cuvintarea secretarului general al partidului, rostită în încheierea consfătuirii de lucru a stabilit o serie de priorităţi şi sarcini din care ne permitem, in cele ce urmează să prezentăm cîteva. In legătură cu măsurile ce se cer luate pentru îndeplinirea integrală a planului, vom reţine in primul rind indicaţia deosebit de preţioasă de a se acţiona pretutindeni nu numai pentru îndeplinirea indicatorilor valorici şi fizici dar, în cadrul lor, şi pentru realizarea tuturor sortimentelor. Se dă astfel un răspuns (şi soluţii) unor fenomene subiective care mai apar, pe alocuri, ca depăşirea producţiei nete fără însă a se realiza toate sortimentele prevăzute în contracte. Toţi cei care se mai izbesc astăzi de dificultăţi în desfăşurarea ritmică a producţiei şi aceasta din lipsă de aprovizionare tehnico-materială corespunzătoare, salută această chemare a secretarului general, cu atit mai mult cu cit, aşa cum s-a arătat, dispunem de o bază corespunzătoare de aprovizionare — dovadă creşterea mare a stocurilor — dereglările provenind tocmai din cauza neîndeplinirii de către unii a planului fizic la toate sortimentele. In aceeaşi ordine de idei a fost subliniată şi necesitatea folosirii mai judicioase a utilajelor şi îndeosebi a utilajelor şi instalaţiilor complexe, la unele din acestea din urmă semnalindu-se neatingerea capacităţii proiectate dar cu producţia diminuată din cauza întreruperilor favorizate de întreţinerea şi exploatarea necorespunzătoare. O atenţie deosebită s-a acordat problemelor legate de îmbunătăţirea calităţii produselor. Argumentele evidenţiate de secretarul general al partidului, concluzia că ridicarea calităţii producţiei este din actuala conjunctură internaţională, hotărîtoare pentru succesul tuturor proiectelor noastre, de progres şi bunăstare ca şi concluziile sale prezentate sub forma unor sarcini privind obligaţia întăririi riguroase a controlului de calitate pretutindeni, pe toate fazele de fabricaţie, neadmiţindu-se nici un rabat de calitate, nici un material, nici o piesă, nici un subansamblu ce nu corespunde calitativ, trebuie să se constituie intr-o adevărată cartă a calităţii pentru fiecare om al muncii. In paralel urmărindu-se abulit şi obiectiv esenţial, a fost subliniată necesitatea îmbunătăţirii întregii activităţi de ridicare a calificării muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor, activizarea în întreprinderi a comisiilor prevăzute prin lege, care trebuie să acţioneze cu sprijinul celor mai calificate cadre din întreprindere pentru ridicarea nivelului profesional al personalului pe o treaptă corespunzătoare noilor cerinţe, ale unei industrii moderne. Transpunerea în viaţă a sarcinii trasată ministerelor de a-şi trimite reprezentanţi care să conducă nemijlocit cursurile de calificare în întreprinderile mai importante ca şi trimiterea în acelaşi scop în întreprinderi a unor cadre din cercetare, din invăţămint, a (Continuare in pap a 3-a) Constructorii din oraşul Piatra Neamţ au început execuţia unui nou ansamblu de locuinţe care va face legătura între zona centrală şi cartierul Dărmăneşti, in ale cărui construcţii noi s-au mutat în ultimii ani peste 20 000 de locuitori. La înălţareacelor 14 blocuri vor fi folosite tehnologii şi sisteme moderne cu de execuţie, ceea ce va permite desfăşurarea lucrărilor intr-urn ritm susţinut. Noul ansamblu va fi dotat cu spaţii pentru activităţi comerciale şi de invăţămint. Cele 18 000 de apartamente construite în ultimele două decenii la Piatra Neamţ pot adăposti întreaga populaţie pe care o avea oraşul la începutul acestei perioade. Pină în 1980, acestora li se vor adăuga alte aproape 10 000 de apartamente. In clişeu, citeva dintre noile blocuri care conturează noul centru al oraşului de la poalele Cozlei (C.AZOIŢII) I Decada cărţii româneşti O manifestare devenită tradiţională, o adevărată sărbătoare a cărţii, este „Decada cârţii româneşti“, care se desfăşoară in fiecare toamnă, reunind acţiuni din ce in ce mai diverse în slujba popularizării succeselor editoriale de peste an. Ajunsă la a XI-a ediţie, ,Decada cărţii româneşti“ se desfăşoară anul acesta sub semnul aniversării a 60 de ani de la desăvârşirea formării statului naţional unitar român şi a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat sub conducerea lui Burebista. Organizată sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, „Decada“ va cuprinde manifestări culturale iniţiate pe tot cuprinsul ţării, incadrindu-se astfel in etapa de masă a celei de-a doua ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României Concepută ca un ansamblu de acţiuni menite să reflecte realizările editoriale, stimulând, in acelaşi timp, activitatea de popularizare şi răspindire a cărţii social-politice, ştiinţifice, tehnice şi beletristice, atit în limba română cit şi in limbile naţionalităţilor conlocuitoare. „Decada cărţii româneşti“ reuneşte in acest an o suită de manifestări, dintre care : expoziţii de cărţi din librării, biblioteci, săli publice ; expoziţii tematice cuprinzind lucrări reprezentative din diferite domenii ; intîlniri cu autorii, prilejuite de lansarea unor noi volume ; dezbateri asupra unor lucrări; consfătuirii ale editurilor cu cititorii in privința noilor (Continuare în pag. a 2-a) Proletaii din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Recoltarea porumbului la întreprinderea agricolă de stat Cernavodă, obtiTICTCd UUOT producţii sporite de griu Vreme favorabilă în întreaga ţară pentru cules Concentrarea tuturor mijloacelor pentru transportul urgent al recoltei Succesul campaniilor agricole depinde, in bună măsură, de operativitatea cu care se lucrează, ceea ce presupune prezenţa unui număr suficient de oameni pe ogoare, buna organizare a muncii, executarea lucrărilor pe întreaga durată a zilei-lumină şi in schimburi de noapte. lată de.ce incuvintarea rostită la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului a cerut ca pentru stringerea la timp a recoltei să se mobilizeze toate forţele existente, să se folosească, în întregime, mijloacele mecanizate pentru culegerea porumbului şi a celorlalte culturi pentru ca întreaga recoltă să fie transportată în spaţiile de depozitare sau în fabricile prelucrătoare. • Lucrările agricole de toamnă trebuie intensificate prin folosirea întregului potenţial al satelor. Concentrarea combinelor pe ultimele suprafeţe cultivate cu floarea-soarelui • în această săptămînă este necesar un ritm susţinut de lucru la recoltarea sfeclei de zahăr şi a porumbului • Condiţii deosebit de prielnice pentru încursul săptămînii ce s-a încheiat au intervenit în evoluţia vremii perturbaţii în unele zone agricole. Acum însă vremea s-a încălzit în toată ţara (în Moldova, Oltenia şi Muntenia, de pildă, temperaturile la amiază au crescut duminică cu 0—12 grade, faţă de ziua de vineri), iar precipitaţii s-au semnalat în ultimele două zile cu totul izolat. Sunt condiţii deci ca, prin folosirea din plin a timpului prielnic să se accelereze şi mai mult culesul, arăturile şi semănatul. Suntem într-o săptămînă de vîrf care solicită sporirea considerabilă a preocupărilor şi acţiunilor concrete ale comandamentelor locale pentru agricultură, eforturi deosebite din partea tuturor lucrătorilor de pe ogoare. Intr-o zi, două trebuie să se termine recoltatul florii-soarelui, pentru ca pierderile de sămînţă să fie evitate. Imediat, utilajele eliberate de la această lucrare trebuie să treacă la recoltatul porumbului, pe acele tarlale unde plantele au ajuns la maturitate. Pentru a se evita deficienţele din alţi ani, se cere ca între recoltarea porumbului, transport şi livrarea la bazele de recepţie să existe o corelare perfectă, pentru ca să nu rămînă produse pe cîmp, de pe o zi pe alta. In zonele din nord, unde vegetaţia este mai întîrziată, porumbul va fi lăsat pe cîmp pînă cînd va ajunge la maturitate, urmînd ca între timp să se finalizeze alte acţiuni. Deoarece, începînd cu această decadă, graficele la sfecla-de-zahăr s-au mărit şi sunt asigurate condiţii pentru însilozare, recoltareaşi transportul trebuie să fie mai bine organizate. O atenţie deosebită se cere să se acorde recoltării legumelor ajunse la maturitate, a cartofilor şi fructelor. In ritm cu recoltatul trebuie să se organizeze transportul acestor produse la locurile stabilite, ceea ce presupune folosirea mai completă a autocamioanelor şi remorcilor, existenţa ambalajelor, buna organizare a încărcării şi descărcării. Pentru a se valorifica condiţiile optime existente în prezent, pentru a obţine o recoltă sporită de griu în 1979, arăturile şi semănatul trebuie grăbite în toate judeţele. In pag. 3-a, ancheta noastră : PE ACELAŞI CÎMP, REZULTATE DIFERITE LA CULESUL ŞI TRANSPORTUL RECOLTEI. n'Mî' « \ - îîV - » ■ 5 * v' * tfv^ t'. K.C •» Constanţa ŞASE DECENII DE LA MAREA UNIRE Rădăcinile istorice ale Unirii Pentru a înţelege fenomenul politic al desăvârşirii unităţii naţionale care a avut loc în anul 1918, istoria noastră trebuie privită în întregul ei aşa cum a fost, adică unitar. Avem o îndelungată istorie şi tinereţea României nu trebuie să ne facă să uităm această realitate. Istoria noastră începe cu milenii în urmă şi dacă peste puţin timp vom sărbători 2050 de ani de la realizarea primului stat unitar, centralizat, sub autoritatea marelui rege geto-dac Burebista, aceasta presupune o istorie anterioară, îndelungată, a daco-geţilor. O etapă din acest trecut îndepărtat o surprinde Homer, „Iliada“ nefiind altceva decit epopeea înfruntării dintre ahei şi traci, dar civilizaţia tracă, din epoca războiului troian, care nu era cu nimic mai prejos decit cea myceniaică, presupune şi ea un îndelung proces de formare. Rădăcinile noastre încep, deci, din aceste timpuri imemoriale, iar schimbările care se vor produce în mileniile următoare vor afecta forma, adică modul de exprimare, nu şi fondul, chiar dacă uneori forma va fi aceea care va determina conştiinţa unităţii. Temeiurile noastre istorice presupun o arie de formare care este constant aceiaşi. Cind oamenii Renaşterii au adîncit cunoaşterea istoriei antichităţii, au constatat că românii sunt urmaşii daco-romanilor. Ceea ce li s-a părut surprinzător a fost faptul că aria geografică locuită de ei se suprapune, cu unele mici diferenţe Daciei antice, de unde concluzia logică, pe planul gîndirii politice a reconstituirii „Daciei ca stat tampon împotriva ofensivei otomane. Un spaţiu geografic îşi are virtuţile lui în determinarea anumitor trăsături psihice ale celor care-l locuiesc, iar continuitatea singulară a unuia şi aceluiaşi popor pe acelaşi pămînt este de natură să imprime un sentiment, greu sesizabil, care acţionează, totuşi, în sensul creării unei conştiinţe că noi suntem, şi nu alţii, oamenii unui anumit pămint. Unitatea daco-romană se bazează pe o unitate dacă, iar unitatea românească pe cea dacoromană. Migraţiile tind să dizloce lumea românească fără să reuşească, deoarece, romanitatea nord-dunăreană dovedeşte o extraordinară vitalitate, care ii îngăduie să supravieţuiască şocului şi să iasă întărită din simbiozele biologice şi lingvistice care au loc in acelaşi creuzet spaţial. In epoca migraţiilor, cînd Începe să se structureze o nouă societate medievală şi o nouă mentalitate a factorilor de suprastructură care acţionează in sensul unei fărimiţări teritoriale, există, aşa cum o arată Engels în studiile sale despre feudalism, o tendinţă populară de refacere a întregului popor, pornind de la conştiinţa unităţii de limbă, de la împărtăşirea aceloraşi crezuri şi credinţe care acţionează lent, dar sigur spre formarea unei conştiinţe superioare de neam şi după aceea, într-o fază evoluată, spre formarea conştiinţei unităţii naţionale. Statele feudale româneşti s-au format din unirea unor ţări care cuprindeau o vale de apă sau o depresiune. începutul lor îi aflăm într-o vreme — secolele IX-X — în care se formează şi alte state feudale din Europa centrală şi răsăriteană (Cehia, Polonia, Kiev), însă tendinţa lor firească spre unitate a fost urmată de apariţia unor noi popoare turco-mongole care au controlat sau s-au aşezat efectiv pe teritoriul României de astăzi, fapt care a împiedicat evoluţia economică şi socială a acestor formaţiuni politice româneşti şi silit pe români să-şi alcătuiască mai multe state în lupta cu aceste popoare. Fragmentarea politică a romanităţii nord-dunărene în pragul mileniului nostru şi în primele trei secole ale acestui mileniu s-a datorat apariţiei ultimului val de năvălitori Dar şi în această perioadă au existat tendinţe spre unitate statală, izvorite din acelaşi sentiment al unităţii, al comunităţii de limbă şi credinţă. O dovadă strălucită în acest sens o constituie existenţa voievodatului lui Litovoi care cuprindea teritorii la nord şi la sud de Carpaţi, ceea ce dovedeşte că munţii n-au constituit un hotar intre români, ci un element de unitate. Comunitatea de cultură dintre Maramureş şi nordul Moldovei este iarăşi o dovadă că munţii au favorizat contactele dintre românii de pe cei doi versanţi şi ilustrează tendinţa de unitate a acestora. Un alt element care a acţionat in sensul unităţii româneşti il constituie conştiinţa unei origini comune, care este atestată documentar din secolul al XV-lea. In secolul al XVI-lea se manifestă conştiinţa unităţii de neam care devine treptată ideoforţă pe planpolitic. încă de la începutul secolului ne aflăm in prezenţa unor manifestări care ne arată că românii erau conştienţi de făptui că formează, un singur popor, iar la această conştiinţă se mai adaugă şi mîndria descendenţei nobile a poporului român. Dacă Despot se adresează supuşilor săi amintindu-Ie obîrşia ilustră şi-i îndeamnă să dovedească prin fapte că sunt urmaşii celui mai de seamă popor al antichităţii, înseamnă că există posibilitatea receptării unui asemenea mesaj. Mihai Viteazul va face acelaşi lucru în timpul unor lupte din sudul Dunării, fapt care înlătură o eventuală bănuială asupra valorii reale a declaraţiei făcute de un om care avea o cultură umanistă cum este Despot. Proclamarea Transilvaniei ca principat independent, la mijlocul secolului al XVI-lea, principat ce se înscrie In sistemul politic a! celorlalte două ţări româneşti, a fost intîmpinată cu manifestări de solidaritate ale românilor din Transilvania cu românii din stingă arcului carpatic, fapt care-l determină pe Manole Neagoe 'Continuare In pag. a 2-a) de maşini grele Bucureşti 600 tone metal economisit La încheierea celui de-al treilea trimestru al acestui an, numeroase întreprinderi constructoare de maşini din Capitală s-au prezentat cu un frumos bilanţ al acţiunilor iniţiate in întrecerea socialistă pentru economisirea metalului, a reducerii costurilor de producţie. La întreprinderea de maşini grele, de pildă, de unde prezentăm şi clişeul de mai sus, nivelul economiilor de metal depăşeşte, la această dată, cantitatea de 600 tone. Aici, anul acesta, au fost luate măsuri hotărîte pentru introducerea unor tehnologii noi, generatoare de economii, pentru îmbunătăţirea şabloanelor de croire a tablei şi pentru reducerea adausului de prelucrare, ceea ce a avut ca rezultat o mai bună gospodărire a metalului la fiecare loc de muncă. La întreprinderea 29 de ani de la proclamarea _________________________ ____*Republicii Populare Chineze Tovarăşului HUA KUO-FEN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Tovarăşului IE CIEN-IN Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze PEKM In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră. Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari şi Consiliului de Stat ale Republicii Populare Chineze, precum şi poporului chinez, un salut tovărăşesc şi calde felicitări, cu prilejul celei de-a XXIX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. In anii care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze, comuniştii, oamenii muncii au înfăptuit prefaceri revoluţionare adinei în societatea chineză şi au obţinut victorii remarcabile in toate domeniile construcţiei socialiste. Partidul Comunist Chinez, in frunte cu tovarăşul Hua Kuo-fen, desfăşoară o intensă activitate pentru dezvoltarea accelerată şi modernizarea economiei naţionale, pentru ridicarea nivelului de trai, material şi cultural al întregului popor. A crescut rolul Chinei populare pe arena mondială, în lupta împotriva politicii imperialiste de dominaţie şi asuprire, pentru triumful cauzei păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor. Partidul şi poporul nostru acordă o înaltă apreciere raporturilor prieteneşti dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, care au cunoscut o continuă evoluţie ascendentă. Intilnirile recente la nivel inait de la Pekin şi Bucureşti au constituit puternice manifestări ale prieteniei şi colaborării dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. Sîntem convinşi că, acţionînd in spiritul convorbirilor şi înţelegerilor pe care ie-am stabilit împreună, relaţiile româno-chineze vor căpăta un nou şi puternic impuls, se vor dezvolta tot mai mult, în interesul popoarelor român şi chinez, al cauzei generale a întăririi forţelor socialismului în lume, a păcii şi cooperării internaţionale. Exprimînd bucuria comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din Republica Socialistă România faţă de realizările obţinute de poporul frate chinez, sub conducerea Partidului său Comunist, vă urăm de ziua marii sărbători naţionale noi şi tot mai mari succese în Înfăptuirea hotâririlor Congresului al XI-lea a partidului, pe calea progresului şi înfloririi multilaterale a Chinei socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Republicii Socialiste România MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România