România Liberă, noiembrie 1978 (Anul 36, nr. 10580-10605)

1978-11-01 / nr. 10580

ANUL XXXVI Nr. 10 580 6 pagini 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Marţi, 31 octombrie, sub preşedinţia to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, s-au desfăşurat lucrările şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat programul cu privire la aprovi­zionarea populaţiei pe ultimul trimestru al acestui an, precum şi pe semestrul I al anului 1979. Elaborat pe baza indicaţiilor tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, programul preve­de măsurile necesare pentru asigurarea unei bune aprovizionări a populaţiei cu o gamă largă de produse alimentare de bază şi de bunuri industriale de consum, în sortimente diversificate şi de calitate superioară. Programul este alcătuit în strînsă concordanţă cu cerinţele de con­sum determinate de creşterea mai accen­tuată a veniturilor populaţiei, de trecerea la realizarea celei de-a doua etape a ma­jorării retribuţiei personalului muncitor. In acest sens, fondul de marfă stabilit pentru perioada toamnă-iarnă este mai mare decît cel desfăcut în perioada pre­cedentă. Comitetul Politic Executiv a stabilit, tot­odată, o serie de sarcini pentru organis­mele răspunzătoare de ducerea la înde­plinire a tuturor obiectivelor programu­lui de aprovizionare. S-a indicat Ministe­rului Comerţului Interior, CENTROCOOP- ului, consiliilor populare, celorlalţi factori însărcinaţi cu aprovizionarea să acţione­ze, în continuare, cu perseverenţă pentru perfecţionarea organizării şi funcţionării reţelei comerciale şi de alimentaţie publi­că, pentru aprovizionarea ritmică, la ni­velul şi în sortimentele stabilite, a popu­laţiei. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat Codul vamal al Republicii Socia­liste România, important act normativ al politicii vamale a ţării noastre. Prevederi­le sale au drept scop stimularea dezvol­tării şi modernizării economiei noastre naţionale, extinderea participării Români­ei la diviziunea internaţională a muncii, intensificarea schimburilor cultural-ştiinţi­­fice cu alte ţâri şi promovarea turismului internaţional, în condiţiile protejării patri­moniului cultural naţional, a intereselor generale ale poporului român. Prin siste­matizarea şi unificarea normelor vamale se asigură întărirea rolului de control al organelor vamale asupra respectării mo­nopolului de stat al comerţului exterior, precum şi creşterea răspunderilor orga­nelor centrale, unităţilor producătoare, a întreprinderilor de comerţ exterior şi a ce­lorlalte unităţi socialiste în desfăşurarea tuturor schimburilor. Codul vamal conţine, pe linia regle­mentărilor referitoare la trecerea peste frontieră a mărfurilor, precizări privind in­troducerea sau scoaterea de bunuri din ţară de către persoane fizice, scutirile de taxe vamale, răspunderile şi sancţiunile în caz de nerespectare a normelor vamale. Codul vamal urmează să fie publicat în Buletinul Oficial. în încheierea şedinţei, Comitetul Politic Executiv a discutat şi soluţionat probleme privind activitatea curentă de partid și de stat, adoptând măsuri corespunzătoare. O RECOL­TĂ DE PORUMB SE STRÎNGE PE UL­MELE SUPRAFEŢE,­­ ALTA SE PREGĂTEŞTE Deci, arăturile de toamnă trebuie grăbite­ înfăptuirile anului 1970 în agricultură — evidenţiate cu pri­lejul sărbătoririi „Zilei recoltei“ în Argeş — reprezintă o nouă treaptă spre deplina valorificare a potenţialului de care dispune această importantă ramură a economiei naţionale. Oamenii muncii din agricultură au reuşit să obţină în acest an — care n-a beneficiat de condiţii climatice favorabile — o producţie de ce­reale de circa 19 milioane tone, depăşindu-se astfel realizările din 1977. Aşa cum s-a arătat, în 1978 a crescut numărul între­prinderilor agricole de stat şi cooperativelor agricole care au scos recolte superioare, depăşind cu mult 4 000 kg de griu şi 5 000 kg de porumb boabe la hectar. In Ialomiţa, judeţ care a reali­zat la porumb, în medie, circa 5 500 kg la hectar, 65 de coopera­tive agricole din 99 unităţi cul­tivatoare au obţinut o producţie medie între 5 000—11 000 kg. Sunt însă cooperative agricole care, în condiţii pedoclimatice asemănătoare, au scos recolte sub posibilităţi şi aceasta ca ur­mare a unei activităţi nesatisfă­cătoare, a deficienţelor manifes­tate în aplicarea tehnologiilor de cultură. Pentru ca în anul viitor, recoltele să fie şi mai mari — apropiindu-se momentul când pe ansamblul ţării se va depăşi pro­ducţia medie de 4 000 kg la griu şi 5 000 kg la porumb — este ne­cesar, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu „să învăţăm din ceea ce este bun şi să gene­ralizăm experienţa pozitivă şi, totodată, să tragem învăţămin­tele corespunzătoare din lipsu­rile şi greşelile comise şi în acest an, pentru a nu le mai re­peta în anul viitor". Pentru ca lucrările agricole de primăvară sa se desfăşoare, în cele mai bune condiţiuni, secretarul gene­ral al partidului a cerut ca să se înceapă pregătirile de pe acum, insistînd în mod deosebit asupra realizării integrale a planului de arături, pregătirea seminţelor şi ridicarea calificării celor care pregătesc recoltele. Deci paralel cu finalizarea re­coltării suprafeţelor restante, în special la porumb şi sfeclă de zahăr, urgentarea transportului produselor agricole din câmp, în toate judeţele trebuie să se in­tensifice ritmul executării ogoa­relor de toamnă. La porumb, după cum o atestă datele statis­tice, a mai rămas de strîns re­colta de pe circa 735 000 hectare şi de transportat aproape un mi­lion de tone. Prin concentrarea combinelor existente şi prin fo­losirea lor la întreaga capacitate de lucru, mobilizarea cooperato­rilor pe suprafeţele pe care echi­pele din care fac parte le-au an­gajat în acord global, organiza­rea mai bună a transportului, recolta de porumb poate fi în­magazinată în cel mai scurt timp. Pentru ca nimic din recol­tă să nu se piardă, specialiştii recomandă ca in urma agrega­telor de recoltat să se adune ştiuleţii rămaşi pe pămînt. Tot­odată munca va fi astfel organi­zată încît strîngerea cocenilor, in vederea creării unui „front de lucru“ pentru tractoare, să se facă cu maximă operativitate. Importanţa executării ogoare­lor de toamnă pentru valoarea recoltei, credem că nu mai tre­buie demonstrată. Toate unită­ţile agricole de stat şi coopera­tiste care au obţinut recolte bo­gate la porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui au pregătit tere­nul încă din toamnă. Cei care au amînat lucrarea pînă în primă­vară au pierdut 20—50 la sută din recoltă. De ce ? Executarea arăturilor în aceste zile, la o adîncime corespunzătoare, creea­ză condiţii pentru acumularea apei în sol, favorizează transfor­mările microbiologice ale solului. Pină acum, s-a arat doar un sfert din suprafaţa prevăzută, cu mult sub posibilităţi. Pentru re­cuperarea acestor întîrzieri, spe­cialiştii recomandă ca la arături să se repartizeze cel puţin 45—50 la sută din numărul tractoarelor, urmînd ca, pe măsura încheierii culesului şi transportului recol­tei, acest procent să crească. Pentru ca ritmul arăturilor să crească cel puţin la nivelul pro­gramelor stabilite, va trebui ca să se folosească din plin ziua­­lumină şi să se organizeze schimburi de noapte. Execuţia arăturilor trebuie să se facă la un înalt nivel calitativ, nerecep­­ţionîndu-se nici o suprafaţă, fie ■ ea cit de mică, care nu cores­punde parametrilor stabiliţi, în mod deosebit se va urmări ca resturile vegetale să fie cit mai bine încorporate în sol. Judeţul Argeş, care şi în acest an a obţinut rezultate bune în sporirea producţiei agricole, are o bună experinţă în ameliorarea solurilor acide, utilizînd alături de amendamente calcaroase şi cantităţi îndestulătoare de îngră­şăminte naturale. Metodele folo­site aici ar trebui să fie extinse în toate judeţele care au astfel de terenuri slab productive şi aceasta începînd din actualul se­zon. Pentru ca gunoiul de grajd să poată fi încorporat sub brazdă odată cu arăturile de toamnă, se impune ca transportul să fie grăbit, folosindu-se în acest scop şi atelajele. ’Specialiştii reco­mandă ca circa 80 la sută din astfel de îngrăşămînt, la înde­­mîna tuturor cooperativelor a­­gricole, să fie transportat pe te­renurile unde s-a amplasat cul­tura porumbului pentru boabe. Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (în procente) la exe­cutarea arăturilor pentru insăminţările de primăvară in cooperativele agricole Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL­­FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT SCRISORILE DE ACREDITARE A AMBASADORULUI R. P. UNGARE Preşedintele Republicii So­ J Sándor, care şi-a prezentat A­blicii Populare Ungare în ţara cialiste România, tovarăşul scrisorile de acreditare în ca­ noastră, Nicolae Ceauşescu, a primit,­a litate de ambasador extraordi- --------------------­marţi la amiază, pe Raj­ai­­­nar şi plenipotenţiar al Repu- I (Continuare in pag. a 5-a) Reşiţa : Imagine din una din secţiile care realizează agregate navale ­ Premieră tehnică Colectivul întreprinderii de şuruburi din Tg. Secuiesc, jude­ţul Covasna, este deţinătorul unei premiere industriale : piu­liţe crenelate prin refulare. Iată avantajele acestei creaţii tehni­ce : creşterea coeficientului de scoatere a metalului de la 47 la sută la 93 la sută, iar producti­vitatea muncii a crescut de la 2,2 bucăţi pe minut la 120 bucăţi. In acelaşi timp se realizează şi o economie însemnată la mano­peră. (Agerpres) ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 31 octombrie a.c., a avut loc şe­dinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii So­cialiste România. La şedinţă au participat, ca invitaţi, tovarăşul Manea Mânescu, primul ministru al guvernului, viceprim-miniştri ai guvernului, miniştri, alţi con­ducători de organe centrale, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. In cadrul şedinţei, Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind prelevarea pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete şi Decretul privind unele măsuri pentru apărarea civilă. Consiliul de Stat a examinat şi ratificat: Tra­tatul de prietenie şi colaborare intre Republica Socialistă România şi Kampuchia Democrată, încheiat la Phnom Penh la 29 mai 1978 ; Acordul de cooperare economică și tehnică dintre Gu­vernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regatului Maroc, semnat la București la 28 iunie 1978 ; Acordul comercial dintre Republica So­cialistă România şi Republica Zair, semnat la București la 8 august 1978 ; Acordul dintre Re­publica Socialistă România şi Republica Isla­mică Pakistan privind protejarea şi garantarea reciprocă a investiţiei de capital, semnat la Isla­mabad la 21 ianuarie 1978 . Convenţia referi­toare la statutul juridic şi facilităţile Centrului in­ternaţional de informare ştiinţifică şi tehnică, încheiată la Moscova la 26 iunie 1973 ; Con­venţia dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor So­vietice Socialiste privind soluţionarea şi preveni­rea cazurilor de dublă cetăţenie, semnată la Moscova la 28 iunie 1978 ; Convenţia între Gu­vernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind protecţia, întreţinerea şi reconstituirea liniei de frontieră, şi a semnelor de frontieră d­in sectorul de uscat al frontierei de stat româno-bulgară, semnată la Bucureşti la 27 mai 1978 ; Convenţia dintre Re­publica Socialistă România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind asistenţa juridică în materie civilă şi comercială, semnată la Londra la 15 iunie 1978 ; Convenţia cu pri­vire la evitarea dublei impuneri a veniturilor şi bunurilor persoanelor juridice, încheiată la Ulan- Bator la 19 mai 1978 ; Convenţia dintre Republica Socialistă România şi Regatul Suediei pentru evi­tarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi avere şi Protocolul la această Convenţie, încheiate la Stockholm, la 22 decembrie 1976 ; Protocolul încheiat la Islamabad, la 23 ianuarie 1978, cu privire la modificările Acordului de cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică din­tre Republica Socialistă România şi Republica Islamică Pakistan. Totodată, Consiliul de Stat a acceptat Amendamentele la regulile anexe ale Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 17 iunie 1960. Toate decretele menţionate au fost, în prea­labil, dezbătute şi avizate favorabil de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, pre­cum şi de către Consiliul Legislativ. Consiliul de Stat a analizat apoi şi aprobat Raportul privind eficienţa investiţiilor realizata la Sistemul Porţile de Fier, şi, în legătură cu aceasta, a adoptat Decretul pentru aprobarea Procesului verbal privind terminarea executării Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, încheiat la Belgrad la 1 octombrie 1977. Consiliul de Stat constată că lucrările aces­tui important obiectiv hidroenergetic şi de na­vigaţie, rod al cooperării prieteneşti dintre Republica Socialistă România şi R.S.F. Iugoslavia s-au realizat înainte de termen, cu o economie la investiţii şi cu o putere superioară celei pre­văzute în proiect. Performanţele tehnico-eco­­nomice ridicate ale acestui obiectiv rezultă din faptul că, în perioada de la punerea in funcţiu­ne, s-au produs in fiecare an cu 500 milioane Kwh peste prevederile planului, în condiţiile reducerii preţului de cost şi recuperării întregii investiţii înainte de termenele prevăzute iniţial. în continuarea lucrărilor, Consiliul de Stat a dezbătut şi aprobat Raportul Comisiei pentru analiza activităţii de soluţionare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii adresate Consiliului de Stat în perioada 1 ianuarie — 31 august 1978 şi Raportul Consi­liului de Miniştri privind rezolvarea propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii în semestrul 1/1978. Consiliul de Stat a dat o apreciere pozitivă modului in care au fost soluţionate propunerile, sesizările, reclamaţiile şi cererile oamenilor mun­cii şi a recomandat Consiliului de Miniştri şi Comisiei de pe lingă Consiliul de Stat să acţio­neze în continuare pentru o mai bună organi­zare şi desfăşurare a acestei activităţi. Totodată, Consiliul de Stat a indicat ministerelor, celorlalte organe centrale, consiliilor populare şi unităţilor socialiste să se ocupe cu toată răspunderea pen­tru rezolvarea problemelor ridicate de cetăţeni in scrisori sau in cadrul audienţelor în confor­mitate cu prevederile legilor ţării. Consiliul de Stat a examinat apoi Raportul cuprinzind concluziile controlului cu privire la legalitatea construirii unor locuinţe proprietate personală in municipiul Piatra Neamţ. Din verificările efectuate s-a constatat că unele persoane din municipiul Piatra Neamţ şi-au construit locuinţe proprietate personală, tip vile, prin abuzuri şi alte incalcari grave ale prevederilor legale, ale normelor eticii şi echi­tăţii socialiste. Consiliul de Stat a hotărit trecerea în proprie­tatea statului a acestor imobile, construite cu încălcarea legilor ţârii, urmînd ca ele să fie date in folosinţă oamenilor muncii care lucrează nemijlocit in producţie. Consiliul de Stat a soluţionat, în continuare, unele probleme ale activității curente. Noi tipuri de motoare navale produse la Reşiţa întreprinderile industriale din judeţul Caraş-Severin au intro­dus anul acesta în nomenclatoa­rele de fabricaţie noi produse de înaltă competitivitate. Side­­rurgiştii din Reşiţa şi Oţelul Roşu, bunăoară, au asimilat 10 noi sortimente de oţeluri aliate şi peste 40 de sorto-tipodimen­­siuni de laminate şi mai multe mărci de oţeluri cu caracteristici superioare. Numai la Combinatul siderurgic Reşiţa eficienţa aces­tor realizări , printre care se înscriu un nou profil laminat­­placă, cu înclinaţie, pentru căi ferate şi o nouă oală care ser­veşte la turnarea fontei lichide în cuptoarele de oţel Martin­a sa estimează la peste 83 milioane lei anual. La rindul lor, constructo­rii de maşini din Reşiţa au asi­milat în­ premieră noi tipuri de motoare navale de mare capaci­tate, ultimul tip asamblat fiind motorul de 30 000 CP — al zece­lea din această familie —, mo­toare electrice cu curent conti­nuu, de diferite puteri, motoare asincrone etc., produsele noi a­­coperind aproape jumătate din capacitatea Întreprinderii. (ION MEDOIA)

Next