România Liberă, decembrie 1978 (Anul 36, nr. 10606-10632)
1978-12-01 / nr. 10606
România liberă“ 1918 C SCRIS PC TRICOLOR UNIRC-im unitatea social-politică a poporului nostru, făurită de-a lungul existenţei sale istorice în spaţiul carpato-dunăreano-pontic este temelia pe care se clădeşte azi, sub conducerea Partidului Comunist Român, societatea socialistă în România, se realizează interesele şi aspiraţiile comune ale/tuturor oamenilor muncii - muncitori, ţărani, intelectuali -, fără deosebire de naţionalitate, se înfăptuiesc idealurile luminoase ale celor care, de-a lungul secolelor, au luptat pentru apărarea fiinţei naţionale, pentru independenţă, pentru libertate şi dreptate socială. Cu sentimentul unităţii a trăit în suflet şi în cuget acest popor, dintotdeauna , sub stindardul unităţii au luptat întemeietorii şi apărătorii României moderne ; cu chemarea la unitate au pornit lupta lor revoluţionară proletarii acestei ţări. Unirea Transilvaniei cu România, înfăptuită acum şase decenii, a constituit momentul făuririi statului naţional unitar român. Acest deznodămînt, reflectînd o legitate istorică,, a fost triumful luptei unui popor care a avut totdeauna conştiinţa de sine şi sentimentul neştirbit al unităţii fiinţei naţionale. Deschizînd noi perspective pentru, dezvoltarea forţelor de producţie, pentru progres social-economic şi spiritual, pentru existenţă demnă, în concertul popoarelor lumii, făurirea statului naţional unitar a însemnat un pas hotărîtor spre rezolvarea plenară şi definitivă a problemelor devenirii societăţii româneşti. Sarcina istorică a desăvîrşirii acestui proces a revenit clasei muncitoare, partidului ei — Partidul Comunist Român, — născut aproape odată cu statul naţional unitar, care a pus în centrul politicii sale înfăptuirea idealurilor şi năzuinţelor legitime ale poporului nostru. Marile victorii revoluţionare obţinute în bătăliile de clasă, în lupta pentru înlăturarea regimurilor de oprimare şi exploatare, succesele istorice dobîndite în construcţia socialistă se datorează unităţii întregului nostru popor, în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Român. Este o unitate de monolit, probînd o înaltă conştiinţă politică, un fierbinte patriotism şi deplină adeziune la politica partidului nostru, la Cauza păcii şi socialismului. O puternică manifestare de impresionantă, indestructibilă unitate de gînd şi voinţă, în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost prilejuită, recent, cînd întregul nostru popor şi-a exprimat deplina aprobare şi adeziunea totală faţă de poziţia delegaţiei române la recenta Consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia. Dînd o înaltă apreciere principialităţii şi lucidităţii politice a delegaţiei noastre, responsabilităţii şi devotamentului cu care a slujit interesele supreme ale poporului român, independenţa şi suveranitatea naţională, promovarea destinderii, colaborării şi păcii în lume, oamenii muncii au exprimat, totodată, decizia unanimă de a face zid neclintit în jurul partidului şi statului nostru, al secretarului general, preşedintelui republicii — tovarăşul Nicolae Ceauşescu, — realizînd neabătut programul partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de realizare a bunăstării generale, de cooperare şi colaborare cu toate ţările socialiste, cu toate forţele progresiste, iubitoare de pace din lume, pentru înlăturarea pentru totdeauna a spectrului războiului din existenţa umanităţii, pentru victoria in lume a nobilelor idealuri ale socialismului, comunismului şi păcii. „Sărbătorim făurirea statului naţional unitar cu hotărîrea de a face totul pentru întărirea unităţii poporului nostru în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, de a asigura mersul tot mai ferm înainte, pe calea progresului, a bunăstării şi fericirii, al României socialiste.“ NICOLAE CEAUŞESCU In timpul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu in judeţul Harghita Să trăim stăpîni în ţară, ziditori ai lumii noi •Unitatea noastră muncitorească în jurul partidului se exprimă prin faptele noastre de muncă, prin felul în care traducem în viaţă măreţul Program al partidului, programul bunăstării şi fericirii noastre, a tuturor celor ce muncesc. In anii construcţiei socialiste numărul muncitorilor a crescut de aproape cinci ori. Creşterea numerică a clasei noastre muncitoare a fost însoţită de ridicarea substanţială a gradului ei de pregătire profesională, ştiinţifică şi culturală, de lărgirea şi aprofundarea democraţiei muncitoreşti, de întărirea rolului conducător al clasei muncitoare la nivelul fiecărei întreprinderi şi pe ansamblul ţării, de înfăptuirea plenară a principiului suprem înscris în Constituţia ţării ; „întreaga putere în Republica Socialistă România aparţine poporului, liber şi stăpîn pe soarta sa". înţelegem, totodată, că este de datoria noastră patriotică, este crezul nostru comunist să înfăptuim cu entuziasm şi abnegaţie, fiecare la locul lui de muncă, tot ceea ce prin voinţa noastră comună am stabilit că se cere făcut pentru creşterea producţiei de bunuri materiale, pentru sporirea avuţiei naţionale, conştienţi fiind că dezvoltarea, creşterea economică impetuoasă a ţării noastre reprezintă cea mai puternică armă în apărarea independenţei şi suveranităţii ţării, a libertăţii noastre şi totodată aportul nostru muncitoresc, internaţionalist, pentru triumful ideilor socialismului în lumea întreagă. Strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, cu convingerea neclintită în justeţea politicii sale întemeiate pe cunoaşterea realităţilor şi a aspiraţiilor noastre, aşa cum am reafirmat prin reprezentanţii noştri şi recent, la întîlnirea cu secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sîntem hotărîţi să apărăm cuceririle noastre revoluţionare, şi să ne înfăptuim destinul istoric de constructori ai societăţii noi, socialiste şi comuniste în patria noastră. Dumitru Daiciu muncitor la întreprinderea „23 August" Bucureşti Azi partidul ne uneşte Convieţuim, români şi maghiari, pe aceste meleaguri de sute de ani. Ne naştem, creştem, muncim, ne facem casele, ne întemeiem familii, ne creştem copiii, îmbătrînim... Şi nu de azi, de ieri, de secole alături, împreună. Şi nu o dată luptăm alături, împreună, ca să apărăm aceste locuri, aceste case, aceste familii ale noastre. Avem eroi şi martiri comuni, ii avem pe Gheorghe Doja şi Matei Corvin, pe Karácsony György, pe Horia, Avram Iancu şi Ludwig Roth, pe Varga Ecaterina şi Simo Geza, pe eroii clasei muncitoare, pe atîţia alţi eroi ştiuţi sau anonimi, care s-au jertfit, deopotrivă, pentru românii şi maghiarii asupriţi şi obidiţi din Transilvania, au luptat împotriva asupritorilor comuni. La temelia coexistenţei noastre se află dureri şi bucurii comune, sentimente frăţeşti apte să treacă peste orice încercări, peste vicisitudinile războaielor şi încercările de învrăjbire. Ne uneşte trecutul, dar mai ales prezentul de înfăptuiri comune spre comună bunăstare şi fericire, ne uneşte ţelul luminos al socialismului şi comunismului, al nostru, al unicei noastre clase muncitoare din România, al unicului nostru Partid Comunist Român. Cu viaţa noastră, cu munca noastră de zi cu zi, dînd rod comun şi unic, din străduinţa comună a românilor, maghiarilor, germanilor, a muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor, a comuniştilor, se înalţă edificiul socialismului în România, înfăptuindu-se un program măreţ, Programul Partidului Comunist Român. Acest partid, născut din sînul întregului popor şi a cărui politică este aceeaşi pentru tot poporul, aşa cum stau mărturie nenumărate fapte şi realizări de care se bucură în egală măsură cetăţenii ţării, indiferent de naţionalitatea lor. Azi, o politică de dezvoltare a tuturor zonelor ţării, de egală chemare la binefacerile civilizaţiei şi progresului, stă garanţie materială egalităţii în drepturi a tuturor naţionalităţilor care vieţuiesc între hotarele României. Reprezentarea corespunzătoare a oamenilor muncii de altă naţionalitate în toate organele partidului, statului, ale organizaţiilor obşteşti, crearea consiliilor naţionalităţilor conlocuitoare, posibilitatea de a studia în şcoli in limba maternă, înflorirea vieţii cultural-artistice, constituie tot atîtea expresii elocvente ale egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, ale posibilităţii de afirmare nestînjenită în viaţa politică, economică şi socială. Pe temelia acestei egalităţi reale se dezvoltă democraţia socialistă, cadrul politic al realizării în fapt a principiilor umanismului revoluţionar, al constituirii şi funcţionării unor relaţii economice, sociale şi politice cu adevărat umane, care să situeze în centrul lor omul, libertatea şi fericirea sa, fără deosebire de naţionalitate. Omul şi fericirea, demnitatea sa ,iată ţelul partidului nostru. Acest partid ne uneşte, înfăptuind idealul multisecular al celor ce-au luptat înfrăţiţi pentru libertate şi dreptate socială, pentru o existenţă demnă şi fericită. Antal Miklós directorul Casei de cultură „Petőfi Sándor" • București Iar tu, Românie mîndră, tot mereu să dăinuieşti Sub ochiul de foc al istoriei noastre, Nici o îngenunchere pe tulburea zare... Ci doar năzuinţa de neam, spre Unire Grăind totdeauna, luptînd cu ardoare. Astfel ne-au purces pe aceste pămînturi Paşii din veac fremătînd şi curaţi Asemeni luminii ce-n munţii străbuni Podeşte mereu mioritici bărbaţi. O ţară suind ca o stemă rotundă In cerul carpatic cu vulturi şi brazi; Şi graiul rostit pretutindeni acelaşi De neamul cel mîndru rămas pînă azi. Astfel au purces toate vocile României Atunci, spre Alba lulia, în suprem legămînt Să-şi rostuiască-n Deplina Unire Cel mai înalt şi mai sacru al ţării cuvînt. Haralambie Ţugui — MiWmwM Bili , V » 11 HBHPH II Se înalţă ca un astru gloriosul meu popor Fiecare act întreprins la o anume dată în istoria unui popor este doar un însemn al sensului său profund, partea vizibilă a unui uriaş corp spiritual, corp a cărui îngemănare porneşte din vremuri originare, se imprimă în conştiinţe la timpul acela, îşi continuă fiinţa în prezent şi urcă apoi în veacurile viitoare spre idealurile supreme ale poporului. Aşa cum ştim că adevăratul patriotism nu se mărgineşte doar la elogiul istoriei trecute, că el implică responsabilitate şi dovezi ale acţiunilor noastre prezente, acţiuni ce vizează mai ales viitorul acestei ţări, datoria de a ne construi dimensiunea noastră umană, puterea acestui exemplu pentru generaţiile următoare — tot aşa, Unirea nu semnifică pentru noi doar memoria unui act istoric ; ea este acţiune vie, continuă, este reţeaua de oţel ce leagă gestul interior de cel exterior, conştiinţa individuală de cea colectivă, naţională, pe drumul marilor aspiraţii. Orice colectivitate este formată din totalitatea indivizilor şi de calitatea fiecăruia în parte depind adevărata putere, profilul moral, capacitatea de a se autorealiza, de a se impune în faţa celorlalte naţiuni, de a-şi căpăta o îndreptăţită mîndrie, fixîndu-şi locul şi rolul ce Îi revin în realizarea visului de veacuri al omenirii : dreptate şi pace pe planeta noastră. Iată deci, rolul marei sărbători este de a ne verifica conştiinţele, de a ne întreba bărbăteşte ce-am construit cu adevărat şi ce avem de construit pe mai departe, ce contribuţie, aduce opera noastră individuală la marea operă naţională, în ce măsură sîntem demni şi capabili de locul-verigă pe care îl deţinem în marea înlănţuire de forţe, în unirea pe care ne-o cere prezentul socialist. în acest sens, cinste, dragoste, datorie, sacrificiu, efort, capacitate, respect, toate acestea înseamnă Unire şi atunci ea este într-adevăr PUTERE. Sabin Băluţa Multe secole luptară străbunii noştri eroi Marea faptă de reunire a fraţilor în cuprinsul aceleiaşi Românii, săvîrşită de părinţii noştri acum şase decenii, afost o decizie istorică, o reafirmare plenară a continuităţii, unităţii şi neatîrnării, coordonate vitale ale neamului nostru. Cu jertfă de sînge am înfăptuit şi am pecetluit unitatea, desfiinţînd pentru totdeauna hotarele artificiale dintre fraţi, hotare aşezate în inima ţării. Aşa cum a dovedit istoria în atîtea rînduri, voinţa legitimă de unitate, libertate şi independenţă a unui popor n-a putut fi stăvilită. Odată cu poporul român, alături de el şi-au scuturat lanţurile împilării naţionale şi naţionalităţile care, alături de noi trăiesc aci de veacuri. De la înţelegerea acestei realităţi şi necesităţi istorice pornim şi azi în întărirea continuă a unităţii, garanţia înfăptuirii tuturor celorlalte ţeluri ale naţiunii noastre socialiste. Transformarea unei năzuinţe a poporului nostru, istoric determinate şi determinante, într-o coordonată esenţială a politicii partidului, a politicii clasei noastre muricitoare este relevantă pentru popularitatea acestei politici, atît pe plan intern, cît şi internaţional. Astfel, poporul român, înscriind unirea pe stindardul său, ca un crez comun şi permanent, proclamă, într-o fericită contopire, patriotismul şi internaţionalismul de care a fost animat dintotdeauna, aşa cum o confirmă întreaga sa istorie, aşa cum o ilustrează, mai strălucit ca oricînd, în prezent, prestigiul internaţional al politicii de pace a partidului şi statului nostru, politică reprezentînd o continuare firească a politicii interne a României socialiste — politică ce poartă amprenta gîndirii strălucite a secretarului general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul NicolaeCeauşescu. Prof. univ. dr. Dumitru Almaş % Cu alte neamuri sub soare, demn, în pace, să trăim Privesc ţara de azi cu ochii care au văzut acum şase decenii, la Alba lulia, împlinirea unei năzuinţe sfinte a poporului nostru — unitatea sa pe teritoriul reunit al vetrei străbune. După cuvîntul spus răspicat, într-un glas, la 1918 — Unire ! — zeci de ani de speranţe şi lupte. Apoi din nou o afirmare hotărîtă a unităţii, fără precedent în istorie, cînd toţi ca unul, întregul popor, la chemarea Partidului Comunist Român, s-a desprins din lanţul înrobitor şi a început urcuşul său implacabil spre ţelul comun — socialismul şi comunismul. N-au lipsit momente grele, de restrişte. Ne-au încercat seceta, apele revărsate, pămîntul zguduit. Dar s-a dovedit că liantul care ne leagă este indestructibil. Am continuat să urcăm. Şi iată-ne aici, pe „rampa de lansare“ spre o nouă treaptă a Civilizaţiei şi bunăstării. Realizăm azi într-un an 40 „Românii industriale — 1938“, producţii-record în istoria milenară a agriculturii noastre. Peste zece ani vom realiza — nu este nici o îndoială — un venit naţional de 3—4 ori mai mare şi vom produce în numai 3 zile echivalentul producţiei industriale a întregului an. 1938! Privesc cu ochii de azi fapta de acum şase decenii şi văd acum mai limpede ca atunci ce înseamnă cuvintele : „Unirea face puterea“...’ General-locotenent (r) Emilian Ionescu veteran al războiului antifascist Pagina a 3-a — 1 decembrie 1978 Socialismul se clădeşte prin elan muncitoresc Ca unul care, m-am născut la Teremia Mare nu pot să nu mă bucur ori de cite ori am prilejul să vorbesc despre comuna mea natală, în care am deschis ochii, am învăţat să spun primul „Bună ziua" şi „Gutten Tag", iar apoi meseria de mecanic, pe care o practic de 27 de ani la I.A.S. din localitate. Aici aş putea spune că mi s-au împlinit visurile, mai ales cele mai îndrăzneţe , şi nu numai ale mele, ci ale fiecăruia din cei 4 800 locuitori — români, germani, maghiari şi sîrbi — pe care îi are comuna. Cu toţii ne simţim aici preţuiţi pentru munca noastră şi deplin egali în drepturi, pentru că ne simţim cu adevărat la noi acasă. Noi, cei din Teremia Mare ştim să împărţim frăţeşte pîinea tot mai mare şi mai rumenă aici, ca pretutindeni in localităţile patriei. Căci, prin munca noastră unită, recoltele de grîu şi de porumb sunt astăzi aproape de trei ori mai mari decât în anii în care am intrat eu ca muncitor la I.A.S. Şi noi înşine, cei care muncim şi trăim la Teremia, am devenit mai generoşi, mai animaţi de ambiţii mari. Ne-am propus, bunăoară, să realizăm un tractor „Made in Teremia" pentru uşurarea lucrărilor în vii. Şi l-am creat după concepţia noastră, care a stat apoi la baza asimilării lui în fabricaţie. Ne-am propus, în frunte cu primarul comunei, Will Heinz, să devenim o localitate sătească din ţară în care apa să vină de la robinet. Şi am reuşit. Încă în 1965 apa potabilă a pornit pe conducte spre casele oamenilor. Astăzi, ele măsoară 40 kilometri. Şi experienţa noastră s-a extins în toate judeţele ţării. Ea este cu atît mai interesantă, cu cît nu a costat bani, ci doar spirit gospodăresc şi iniţiativă cetăţenească, toate lucrările, inclusiv cele calificate fiind executate prin muncă patriotică. Ne-am propus să avem trotuare și drumuri asfaltate, să construim o cramă dintre cele mai moderne, pe măsura vinului nostru gustos, să avem un complex comercial cu nimic mai prejos ca la oraşe, să avem sală de gimnastică, cămin cultural cu activităţi permanente, inclusiv cu expoziţii de artă plastică. Şi putem spune că le avem pe toate. Acum ne-am propus să avem în comună şi şcoală nouă. Cristache Mussler Erou al Muncii Socialiste Sîntem un popor în lume strîns unit şi muncitor „Secolele de viaţă comună ne-au învăţat să apreciem pe vecinii şi conlocuitorii noştri la justa lor valoare, şi experienţa din timpurile din urmă n-a făcut decit să ne întărească convingerea că numai unirea cu România va putea să ne ofere garanţiile suficiente pentru existenţa şi progresul nostru...". Prin aceste cuvinte şi-a exprimat, în urmă cu şase decenii, populaţia de naţionalitate germană din România adeziunea la actul Marii Uniri de la 1 decembrie. Astfel, la începutul unei epoci de răscruce în istoria României, traiul în comun de veacuri, lupta împotriva aceloraşi asupritori interni şi externi i-au unit şi i-au făcut să acţioneze în conformitate cu legile istoriei. în fruntea acestei mişcări largi s-au înrolat în primul rînd fosele populare şi democratice care au avut un rol însemnat în consolidarea statului naţional unitar şi au influenţat puternic evoluţia ulterioară a României, iar după înlăturarea jugului fascist, la 23 August 1944, naţionalitatea conlocuitoare germană a păşit alături de poporul român în pas cu crezul socialist. Ea este conştientă că binefacerile socialismului, asigurarea condiţiilor pentru creşterea continuă a nivelului de trai material şi cultural se repercutează în egală măsură asupra tuturor oamenilor muncii din patria noastră, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Politica partidului de repartizare armonioasă a forţelor de producţie pe întregul teritoriu al ţării consolidează permanent baza materială a egalităţii în drepturi. Pe plan politic, este semnificativă larga şi reală participare a cetăţenilor din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, în prezent din cei 349 deputaţi ai Marii Adunări Naţionale, 49 provin din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, acestea fiind reprezentate şi în organele locale ale puterii de stat de 5174 deputaţi. Aceeaşi provenienţă au 11 la sută din cadrele ce acţionează in organele aparatului de partid, în organizaţiile de masă şi presă. Şi pe plan cultural-educativ-instructiv cifrele sunt revelatoare. Astfel, in anul şcolar 1975/1976 reţeaua învăţămîntului preşcolar, primar, gimnazial şi liceal în limbile naţionalităţilor conlocuitoare a cuprins 322 000 copii şi elevi, 8 500 studenţi din rîndul acestor naţionalităţi frecventau cursurile de zi ale învăţămîntului superior, în limbile naţionalităţilor conlocuitoare funcţionează 14 teatre şi instituţii muzicale, programele de radio şi televiziune transmit peste 6 000 ore anual, producţia de carte a fost, numai între 1971-1976, de peste 3 600 titluri cu un tiraj de aproape 23 milioane, se editează 92 reviste şi ziare cu un tiraj de peste 770 000 la o apariţie. Nenumărate alte dovezi atestă justeţea opţiunii de acum 60 de ani a acestor populaţii. „Avem, într-adevăr, mîndria să afirmăm că am rezolvat problema naţională, am înfăptuit egalitatea în drepturi pentru toţi cetăţenii aşa cum puţine state au făcut-o pînă acum" - afirma recent preşedintele ţării noastre, exprimînd o realitate incontestabilă şi împlinirea unor idealuri comune. Prof. dr. docent Carol Göllner