România Liberă, aprilie 1979 (Anul 37, nr. 10709-10732)
1979-04-02 / nr. 10709
COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE AL DOILEA TRIMESTRU I EXIGENŢELE ÎN ECONOMIE fericit concurs de împreconferă acestui început de dimensiunile unui evecu totul altul decit obisact, de tradiţie, al treîntr-o nouă perioadă de aceu ritm mai alert, cu fişi priorităţi specifice, de momentul sărbătore solemnitatea unor înaldistincţii şi diplome onoare judeşi unităţilor caau obţinut rezulta înpe anul 1978, în noul trimestru este puternic marcată de cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la această solemnitate. Secretarul general al partidului ne-a pus astfel la îndemînă o sinteză a prinicipalelor direcţii de acţiune care asigură înfăptuirea cu succes a planului pe acest an şi pe întregul cincinal — îndreptar de lucru deosebit de util pentru perioada imediat următoare. Concentrarea tuturor resurselor şi mijloacelor stabilite prin plan pentru înfăptuirea planului in toate domeniile reprezintă sarcina de căpătîi a întregii economii. Este semnificativă în acest sens precizarea făcută de primul-ministru al guvernului cu ocazia alegerii sale de către Marea Adunare Naţională . un atribut de bază al Consiliului de Miniştri îl constituie îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială. Pentru aceasta sînt asigurate toate condiţiile — tehnice, materiale, financiare, ca şi forţa de muncă — adevăr, accentuat cu putere de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în întîlnirile sale cu oamenii muncii de la întreprinderea .,23 August“ din Capitală, cu cadrele de conducere din industrie, construcţii, transporturi, şi agricultură, cu cetăţenii din judeţul Arad şi cu fruntaşii în întrecere. Fiecare articol din Decretul Prezidenţial privind conferirea înaltelor distincţii începe cu : „Pentru rezultate deosebite...“ Deci, în cadrul unui plan ale cărui prevederi iniţiale au fost suplimentate conform Programului aprobat de Conferinţa Naţională a partidului, a existat destul loc pentru : realizări deosebite, „semnate“ de colectivităţi care însumează milioane de oameni — începînd cu judeţe întregi şi terminind cu unităţi mai mici, de talia unor întreprinderi din sectorul prestărilor de servicii sau institute de proiectare judeţene. Un alt argument : în trimestrul de curind încheiat — caracterizat in prima sa parte de condiţii atmosferice neprielnice, mai ales pentru transporturi, şi confruntat pe întregul parcurs cu probleme delicate privind aprovizionarea cu energie electrică — sute de întreprinderi importante au reuşit să se achite de sarcini înainte de termen şi, ceea ce este mai important, multe aparţinînd sectoarelor care asigură resurse energetice, substanţe minerale, utile, materii prime de bază pentru industria construcţiilor de maşini, industria chimică, industria materialelor de construcţii. In ultimă instanţă, o dovedesc înseşi anchetele şi articolele apărute în presă în trimestrul trecut, inclusiv în coloanele ziarului nostru, care demonstrează că în economia noastră există încă mari rezerve nefolosite, că baza tehnico-materială de care dispunem e potenţată de un plus de efort de creaţie şi de organizare, de aplicarea fermă a noului mecanism economic — poate acoperi o producţie mult mai mare decit cea realizată în prezent, singura cale de altfel spre o mai accelerată creştere a nivelului de trai al întregului popor. Cu alte cuvinte, exigenţele conducerii partidului nostru vizează în primul rînd oamenii — clasa muncitoare, ţărănimea, specialiştii de foarte înaltă calificare, ceilalţi oameni ai muncii — care sînt chemaţi să aplice cu fermitate ideile-forţă care definesc, în condiţiile actuale, transformarea cantităţii intr-o calitate nouă, pentru a obţine din munca noastră, a tuturor, maximum de rezultate posibile. Iar ceea ce trebuie să facem acum, în cadrul acestei orientări generale, este să ne grăbim. Am intrat intr-un trimestru care, pentru oamenii muncii din industrie, construcţii şi transporturi poate fi deosebit de fertil sub aspectul fructificării eforturilor de lichidare a restanţelor, paralel cu îndeplinirea ritmică a planului şi pregătirea condiţiilor materiale necesare realizării sarcinilor aferente semestrului al doilea. Pe lingă laturile calitative ale muncii, a căror importanţă, oportunitate şi semnificaţie economico-socială vor face obiectul unui viitor articol, trimestrul al II-lea poate constitui pentru fiecare colectiv un bun prilej de a-şi demonstra capacitatea de iniţiativă economică, spiritul de organizare şi de prevedere. Una dintre problemele mai dificile existente azi în economie, asupra căreia a atras atenţia şi secretarul general al partidului, este aprovizionarea tehnico-materială. Fără aceasta producţia este de ne- conceput. Şi nu pentru că n-ar exista materiale, ci pentru că, în angrenajul mecanismului de co_______ operare, o serie de dereglări, cauzate in foarte multe cazuri de transporturi, duc la ruperi de ritm, la intîrzieri, la timp irosit cu toate influenţele negative asupra ordinei şi disciplinei. Nu-i puţin lucru ca spaţiile de producţie ale întreprinderilor producătoare, să fie blocate de mărfuri, maşini, utilaje care nu pot fi transportate, pentru că multe capacităţi de transport sunt imobilizate la unii beneficiari care nu se grăbesc să le elibereze, după cum nu-i puţin lucru ca întreprinderi importante, şantiere ale unor mari obiective, comerţul să aştepte, peste datele prevăzute, sosirea celor necesare. Exemple au fost suficiente in ultimul timp, ca să mai revenim asupra lor. Or, acest trimestru, mai ales în lunile aprilie-mai, chiar pină la (Continuare in pag. a 3-a) „Este necesar sa dăm mai multă atenţie problemelor eficienţei economice, reducerii cheltuielilor materiale, creşterii productivităţii în toate domeniile, pe baza mai bunei organizări a muncii, a lărgirii mecanizării şi automatizării proceselor de producţie. Să ne situăm cît mai repede la nivelul productivităţii realizate în întreprinderile şi unităţile economice similare pe plan internaţional!“ NICOLAE CEAUŞESCU Peisaj urbanistic nou, în oraşul cel mai sudic al ţării ZIMNICEA — al doilea echinox de primăvară9 Temperatura din stratul arabil este favora ta Zimnicea, odată cu sosirea echinoxului, primăverile se numără altfel. Căci şi Zimnicea e alta. Am fost în ultimii trei ani. In aceste trei anotimpuri şi, de fiecare dată, oraşul cel mai sudic al ţării, aşezat într-o luncă a Dunării şi-a dezvăluit chipul în tot atitea ipostaze. Mai întîi, a fost o primăvară martiră cînd giulgiul sumbru al seismului s-a prăvălit peste aşezarea aceasta. Apoi a fost o primăvară a speranţei cind oraşul a început să-şi panseze rănile, cu primii trandafiri, răsăriţi în preajma primelor blocuri, începea să se împlinească, aşadar, de pe planşetele inspirate ale arhitecţilor, primele zidiri din noua Zimnicea care, distrusă intr-o proporţie de 80 la sută de cutremur, işi prefaţa o nouă şi tulburătoa- r'- biografie. Se năştea un oraş abso-,t nou, cu amintirile şi visurile Tara întreagă, intr-o braţe'' dări fate umană isi no moo-iV o .ÍUrnes°. încordate oIleTiTcl * '^trii, fiilor săi structori han£ 2^?. CTM' ta.P!Dîmboviţa en-£or3*Slâlomi- Caraş Severin’, la“'care' adăugat şi cei din Maramureş! au înfiat, ca să spunem citeva străzi rase de pe sup.,, faţa pămintului şi au implantat acolo, lingă fundaţiile de beton, dragostea lor de ctitori ai unei noi şi moderne aşezări socialiste. Simtă acum, primăvara certitudinii . Zimnicea nu mai este un proiect arhitectonic în curs de executare, un vis îndrăzneţ pe hirtia de cale... Mă plimb pe străzile încă fără nume din cen-trul oraşului şi descopăr o urbe zveltă şi plină de originalitate urbanistică, cu soluţii inedite de construcţii şi spaţii aerate, cu multe flori, aşezate ca un uriaş buchet în pilcul de blocuri de pe noua hartă edilitară. Cum spuneam, pe noile artere trasate geometric cu echerul, n-a fost stabilit pină acum un nomenclator stradal dar zimnicenii au luat-o edililor înainte botezînd străzile după numele celor care au aşezat aici temeliile trainice ale noului oraş. „Unde stai ? Pe Gorjului. Iar dumneata ?. Păi unde să stau. Pe Sibiului“... Geografia ţării a intrat în vocabularul zimnicean în modul cel mai curent dar nu numai atît... In viaţa oamenilor s-au petrecut şi alte mutaţii. Cîţiva constructori au rămas şi vor rămîne definitiv pe aceste locuri de care s-au îndrăgostit şi la propriu şi la figurat. Adrian Rolec, de fel de prin părţile Ceahlăului şi-a găsit aleasa inimii, aici, la Dunăre, căsătorindu-se şi împămîntenindu-se. Alţii s-au statornicit în noua urbe cu familii cu tot, devenind zimniceni prin adopţiune. Istoria noului oraş nu este scrisă insă cu adjective şi în Dumitru Tabacu (Continuare în pag. a 5-a) Un nou complex comercial la Zimnicea fpi Proletari din toate tarile. Haiți-vă ! Bilanţ remarcabil al siderurgiştilor hunedoreni Colectivul Combinatului siderurgic Hunedoara, unitate distinsă cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa I şi titlul de fruntaşă pe ţară pentru rezultatele deosebite obţinute în 1978, s-a prezentat la finele primului trimestru din acest an cu un bilanţ bogat de realizări. In intervalul 1 ianuarie —31 martie, siderurgiştii hunedoreni au produs peste sarcinile stabilite aproape 23 000 tone fontă şi oţel de bună calitate. Ei au realizat şi livrat, în acelaşi timp, industriei constructoare de maşini şi altor unităţi din ţară o cantitate suplimentară de laminate finite echivalentă cu metalul necesar fabricării a peste 2 300 de tractoare. Acţionînd pentru îndeplinirea ritmică şi depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii, colectivul combinatului din Hunedoara a realizat de la începutul anului o producţie netă peste prevederi în valoare de 5 milioane lei. (Agerpres). bilă, in multe locuri, declanşării imediate a semănatului • Viitoarea recoltă depinde de respectarea întocmai a epocii optime de însâmînţare 9 Măsuri pentru accelerarea ritmului de pregătire a terenului 9 Sprijin operativ pentru asigurarea erbicidelor. In unele zone din sudul ţării a început semănatul porumbului. Dat fiind faptul că vremea este capricioasă, am solicitat părerea agrometeorologilor în această privinţă. Iată răspunsul primit : „La această dată, temperatura în sol, în stratul arabil, este în sudul ţării de 9—11 grade, valorile termice fiind favorabile semănatului ţinind seama de data la care ne găsim. De pildă, chiar dacă acum 10-12 zile, tempera- turile în sol erau mai mari, (şi au fost asemenea situaţii), semănatul porumbului nu putea fi declanşat, deoarece din punct de vedere calendaristic, era prea devreme. Acum, lucrurile stau cu totul altfel, in Cîmpia Dunării şi Dobrogea, nu trebuie să existe nici o ezitare pentru începerea semănatului, chiar dacă valorile termice, din cauza perturbaţiilor atmosferice, vor mai scădea cu 1-3 grade. Trebuie să se reţină următorul fapt confirmat de practică , pentru porumb nu este esenţială temperatura din momentul ingropării seminţelor, ci valorile termice ce se înregistrează in perioada de la semănat la răsărire. In cazul in care se va produce totuşi o răcire a solului, aceasta va fi de scurtă durată şi, potrivit prognozei, după 4-5 aprilie vremea va începe să se încălzească." Primul judeţ unde s-a început semănatul porumbului încă din cursul săptămînii trecute este DOLJUL. Intr-o discuţie pe care am avut-o cu tovarăşul Pantelimon Mateescu, inginerul şef al Trustului judeţean I.A.S., am reţinut faptul că această lucrare s-a declanşat pină acum în întreprinderile agricole de stat Băileşti, Segarcea, Moţăţei şi Giubega. Condiţiile prielnice pentru semănatul porumbului au fost folosite şi de cooperativele agricole din consiliile unice Ghidici şi Segarcea. De azi, aria semănatului la porumb se extinde tot mai mult în Dolj, paralel cu eforturile ce se fac în consiliile unice Melineşti, Murgaşi, Filiaşi şi Argetoaia pentru terminarea lucrărilor la floarea-soarelui. In Olt, primele unităţi agricole unde a început semănatul porumbului sunt cele din zona Verguleasa, iar în Mehedinţi intră azi în lucru semănătorile la Obîrşia de cîmp, Gruia, Recea, Gogoşu, Devesel. După cum ne informează direcţia agricolă judeţeană Mehedinţi, s-au luat măsuri ca, în cel mai scurt timp, să se lichideze restanţele la floarea-soarelui existente la Livezile, Almăjel, Bălăciţa şi în alte Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 5-a) ÎN SUDUL TĂRII A ÎNCEPUT SEMĂNATUL PORUMBULUI aprilie 1979 STAREA VREI/JI Harta fenomenelor meteorologice probabile, Amânunte La pagina a 2-a Potrivit angajamentelor asumate de majoritatea furnizorilor — şi parcurgînd graficele cu termenele de livrare. —,in următoarele două decade urmează să sosească pe şantierul combinatului chimic din Rîmnicu Vilcea loturi masive de utilaje şi aparaturi, în special pentru instalaţiile de alchilamine, prevăzute să intre în probe către sfîrşitul lunii aprilie. Aşadar, aprilie va fi, din acest punct de vedere, o lună de vîrf in desfăşurarea lucrărilor de montaj. Cu alte cuvinte, lucrurile se clarifică. Nu putem omite, însă, implicaţiile restanţelor de pină acum. Acestor implicaţii le-am şi rezervat investigaţiile noastre de azi. Ecouri la semnalele critice de pe şantierul Combinatului chimic Rîmnicu Vilcea O precizare necesară pentru furnizorii din „zona critică" Am fost martori oculari la citeva intervenţii, care ne determină să luăm, acum, o atitudine critică. Iată-le : un reprezentant al întreprinderii de maşini electrice din Bucureşti sună la telefon pe directorul întreprinderii ,.Neptun“ din Câmpina : „Comunicaţi-ne clar dece fel de motoare electrice aveţi nevoie pentru utilajele combinatului chimic vilcean, să vi le expediem odată ! Altfel ne vedem in Doi reporteri ai „României libere pe firul cauzelor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a Vizita în România a şefului statului ghanez, preşedintele Consiliului Militar Suprem al ziar şi săptămina viitoare“. Directorul comercial al întreprinderii de utilaj chimic din Făgăraş, către şeful producţiei : „Toată atenţia utilajelor pentru Vilcea, să ieşim din zona critică“. Şi aşa mai departe. Vasăzică, s-a înţeles deformat sensul investigaţiilor noastre. E drept, despre combinatul vilcean este vorba, despre citeva din marile sate instalaţii a căror intrare în funcţiune întîrzie din pricina unor furnizori de utilaje neloiali. Insă nu in exclusivitate despre Vilcea e vorba. Ar fi greşit să se înţeleagă aşa. Sau prea puţin. Pentru că, prin exemplul combinatului chimic vilcean ADUCEM IN DISCUŢIE NECESITATEA ,ŞI OBLIGATIVITAprimit, sîmbătă dimineaţa, pe I V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Republicii Ghana, general F. VI. K. Akuffo, care urma să aibă loc in prima parte a lunii aprilEA INDISCUTABILA DE A REALIZA, IN TERMEN, TOATE INVESTITIILE IN CREAREA CAPACITĂTILOR INDUSTRIALE NOI. * Puteam lua Teleajenul. Sau Borzeștiul. Sau Midia. Pentru că și aici sînt flagrante rămîneri în urmă. N-ar fi exclus să ne ocupăm, curînd, şi de aceste mari şantiere. Vom constata atunci, că restanţierii sunt aproximativ aceiaşi furnizori de utilaje. Demonstrăm că NU SUNT O FATALITATE RESTANŢELE. IN GENERAL, nu doar cele pentru Vilcea , demonstrăm interesul public in intrarea in producţie a tuturor capacităţilor de producţie noi — nu doar a celor vîlcene. Reamintim, aceasta acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, fie a.c., a fost amînată, de comun acord, pentru o perioadă ulterioară. ta, pentru a spulbera falsa impresie a unora dintre furnizorii in cauză. Un calcul simplu la complicata odisee a livrărilor Ne-am gindit să facem cunoscute citeva date contabile, pe care nici furnizorii, nici beneficiarii nu le-au pus pină Ştefan Zidariţa Corneliu Antim (Continuare in pag. a 5-a) PREŞEDINTELE MAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice Aminarea vizitei şefului statului ghanez, preşedintele Consiliului Militar Suprem al Republicii Ghana, general F. W. K. Akuffo * 15. Restanţele nu sunt o fatalitate. Aprilie, lună de vîrf în livrări și montaj Combinatul chimic Rîmnicu Vilcea Omul multilateral File de carnet de Mihai Stoian Virstele omului nu evoluează pe o orbită ca astrale, ci pe o traiectorie lineară, crescîndă. Cine a ajuns intr-un punct de pe propria-i traiectorie de virstă, se cuvine să-și mai arunce, din cină in cină, privirea îndărăt, peste umărul anilor, încercînd — prin toate mijloacele — să transmită urmaşilor nu numai ceea ce a acumulat din punct de vedere material, ci şi — mai ales — din punct de vedere spiritual. De regulă se spune (şi se crede, mărturisit sau nu) că adolescenţa este in exclusivitate un anotimp al „furtunilor interioare“, desigur punindu-se prea apăsat accentul pe sensul biologic al etapei respective. Există — şi dă roade excelente — şi un alt sens, atimind infinit mai greu în balanţa personalităţii: sensul moral. Acesta se dobindeşte în fel şi chip, prin exemplul adulţilor, prin lectură, prin sfaturi directe sau implicite etc. De multe ori însă, adultul se vede nevoit să-şi nuanţeze raporturile cu cei mai tineri decit el, adică să cintărească — cu deosebită fineţe — procentele în care ii comunică tînărului ceea (Continuare in pag. a 5-a)