România Liberă, aprilie 1979 (Anul 37, nr. 10709-10732)

1979-04-02 / nr. 10709

COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE AL DOILEA TRIMESTRU I EXIGENŢELE ÎN ECONOMIE fericit concurs de împre­­conferă acestui început de dimensiunile unui eve­­cu totul altul decit obis­­act, de tradiţie, al tre­­într-o nouă perioadă de ac­­eu ritm mai alert, cu fi­­şi priorităţi specifice, de momentul sărbăto­­re solemnitatea unor înal­­distincţii şi diplo­­me onoare jude­­şi unităţilor ca­­au obţinut rezul­­ta în­­pe anul 1978, în noul tri­mestru este puter­nic marcată de cu­­vîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la aceas­tă solemnitate. Se­cretarul general al partidului ne-a pus astfel la îndemînă o sinteză a prinicipale­­lor direcţii de acţiu­ne care asigură în­făptuirea cu succes a planului pe acest an şi pe întregul cinci­nal — îndreptar de lucru deosebit de util pentru perioada ime­diat următoare. Concentrarea tutu­ror resurselor şi mij­­­­loacelor stabilite prin plan pentru înfăp­tuirea planului in toate domeniile reprezintă sar­cina de căpătîi a întregii eco­nomii. Este semnificativă în a­­cest sens precizarea făcută de primul-ministru al guvernului cu ocazia alegerii sale de către Marea Adunare Naţională .­­ un atribut de bază al Consiliului de Miniştri îl constituie îndeplini­rea Planului naţional unic­ de dezvoltare economico-socială. Pentru aceasta sînt asigurate toate condiţiile — tehnice, ma­teriale, financiare, ca şi forţa de muncă — adevăr, accentuat cu putere de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în întîlnirile sale cu oamenii muncii de la întreprin­derea .,23 August“ din Capitală, cu cadrele de conducere din in­dustrie, construcţii, transporturi, şi agricultură, cu cetăţenii din judeţul Arad şi cu fruntaşii în întrecere. Fiecare articol din De­cretul Prezidenţial privind con­ferirea înaltelor distincţii înce­pe cu : „Pentru rezultate deose­bite...“ Deci, în cadrul unui plan ale cărui prevederi iniţiale au fost suplimentate conform Pro­gramului aprobat de Conferinţa Naţională a partidului, a exis­tat destul loc pentru : realizări deosebite, „semnate“ de colecti­vităţi care însumează milioane de oameni — începînd cu judeţe întregi şi terminind cu unităţi mai mici, de talia unor între­prinderi din sectorul prestărilor de servicii sau institute de pro­iectare judeţene. Un alt argu­ment : în trimestrul de curind încheiat — caracterizat in pri­ma sa parte de condiţii atmosfe­rice neprielnice, mai ales pentru transporturi, şi confruntat pe întregul parcurs cu probleme delicate privind aprovizionarea cu energie electrică — sute de întreprinderi importante au reu­şit să se achite de sarcini îna­inte de termen şi, ceea ce este mai important, multe aparţinînd sectoarelor care asigură resurse energetice, substanţe minerale, utile, materii prime de bază pen­tru industria construcţiilor de maşini, industria chimică, indus­tria materialelor de­ construcţii. In ultimă instanţă, o dovedesc înseşi anchetele şi articolele apă­rute în presă în trimestrul tre­cut, inclusiv în coloanele ziaru­lui nostru, care demonstrează că în economia noastră există încă mari rezerve nefolosite, că baza tehnico-materială de care dis­punem e potenţată de un plus de efort de creaţie şi de orga­nizare, de aplicarea fermă a nou­lui mecanism economic — poate acoperi o producţie mult mai mare decit cea realizată în pre­zent, singura cale de altfel spre o mai accelerată creştere a ni­velului de trai al întregului popor. Cu alte cuvinte, exigenţele conducerii partidului nostru vi­zează în primul rînd oamenii — clasa muncitoare, ţărănimea, specialiştii de foarte înaltă ca­lificare, ceilalţi oameni ai mun­cii­ — care sînt chemaţi să apli­ce cu fermitate ideile-forţă care definesc, în condiţiile actuale, transformarea cantităţii intr-o calitate nouă, pentru a obţine din munca noastră, a tuturor, maximum de rezultate posibile. Iar ceea ce trebuie să facem acum, în cadrul acestei orientări generale, este să ne grăbim. Am intrat intr-un trimestru care, pentru oamenii muncii din in­dustrie, construcţii şi transpor­turi poate fi deosebit de fertil sub aspectul fructificării efortu­rilor de lichidare a restanţelor, paralel cu îndeplinirea ritmică a planului şi pregătirea condiţi­ilor materiale necesare realiză­rii sarcinilor aferente semestru­lui al doilea. Pe lingă laturile calitative ale muncii, a căror importanţă, oportu­nitate şi semnifica­ţie economico-soci­ală vor face obiectul unui viitor articol, trimestrul al II-lea poate constitui pen­tru fiecare colectiv un bun prilej de a-şi demonstra capacita­tea de iniţiativă e­­conomică, spiritul de organizare şi de pre­vedere. Una dintre problemele mai di­ficile existente azi în economie, asupra căreia a atras aten­ţia şi secretarul ge­neral al partidului, este aproviziona­rea tehnico-materi­­ală. Fără aceasta producţia este de ne-­ conceput. Şi nu pen­tru că n-ar exista materiale, ci pentru că, în angrenajul mecanismului de co­_______ operare, o serie de dereglări, cauzate in foarte multe cazuri de transporturi, duc la ruperi de ritm, la intîrzieri, la timp irosit cu toate influenţele ne­gative asupra ordinei şi discipli­nei. Nu-i puţin lucru ca­ spaţiile de producţie ale întreprinderilor producătoare, să fie blocate de mărfuri, maşini, utilaje care nu pot fi transportate, pentru că multe capacităţi de transport sunt imobilizate la unii benefi­ciari care nu se grăbesc să le elibereze, după cum nu-i puţin lucru ca întreprinderi importan­te, şantiere ale unor mari obiec­tive, comerţul să aştepte, peste datele prevăzute, sosirea celor necesare. Exemple au fost su­ficiente in ultimul timp, ca să­­ mai revenim asupra lor. Or, acest trimestru, mai ales în lu­nile aprilie-mai, chiar pină la (Continuare in pag. a 3-a) „Este necesar sa dăm mai multă atenţie problemelor eficienţei economice, reducerii cheltuielilor materiale, creşterii productivităţii în toate domeniile, pe baza mai bunei organizări a muncii, a lărgirii mecanizării şi automatizării proceselor de producţie. Să ne situăm cît mai repede la nivelul productivităţii realizate în întreprinderile şi unităţile economice similare pe plan internaţional!“ NICOLAE CEAUŞESCU Peisaj urbanistic nou, în ora­şul cel mai sudic al ţării ZIMNICEA — al doilea echinox de primăvară9 Temperatura din stratul arabil este favora­­ ta Zimnicea, odată cu sosirea echinoxului, primăverile se nu­mără altfel. Căci şi Zimnicea e alta. Am­ fost în ultimii trei ani. In aceste trei anotimpuri şi, de fiecare dată, oraşul cel mai sudic al ţării, aşezat într-o lun­că a Dunării şi-a dezvăluit chipul în tot atitea ipostaze. Mai întîi, a fost o primăvară martiră cînd giulgiul sumbru al seis­mului s-a prăvălit peste aşeza­rea aceasta. Apoi a fost o primăvară a speranţei cind oraşul a început să-şi panseze rănile, cu primii trandafiri, răsăriţi în preajma primelor blocuri, începea să se împlinească, aşadar, de pe plan­şetele inspirate ale arhitecţilor, primele zidiri din noua Zimni­cea care, distrusă intr-o propor­ţie de 80 la sută de cutremur, işi prefaţa o nouă şi tulburătoa- r'- biografie. Se năştea un oraş abso-,t nou, cu amintirile şi vi­surile Tara întreagă, intr-o braţe'' dări fate umană isi no moo-iV o .­ÍUrnes°. încordate oIleTiTcl * '^trii, fiilor săi structori han£ 2^?­. CTM' ta.P!Dîmboviţa en-£or3*S­lâlomi- Caraş Severin’, la“'care' adăugat şi cei din Maramureş! au înfiat, ca să spunem citeva străzi rase de pe sup.­,­, faţa pămintului şi au implantat acolo, lingă fundaţiile de beton, dragostea lor de ctitori ai unei noi şi moderne aşezări socialiste. Si­mtă acum, primăvara cer­titudinii . Zimnicea nu mai este un proiect arhitectonic în curs de executare, un vis îndrăzneţ pe hirtia de cale... Mă plimb pe străzile încă fără nume din cen-­­trul oraşului şi descopăr o urbe zveltă şi plină de originalitate urbanistică, cu soluţii inedite de construcţii şi spaţii aerate, cu multe flori, aşezate ca un uriaş buchet în pilcul de blocuri de pe noua hartă edilitară. Cum spuneam, pe noile artere tra­sate geometric cu echerul, n-a fost stabilit pină acum un no­menclator stradal dar zimnicenii au luat-o edililor înainte bote­­zînd străzile după numele celor care au aşezat aici temeliile trainice ale noului oraş. „Unde stai ? Pe Gorjului. Iar dumnea­ta ?. Păi unde să stau. Pe Si­biului“... Geo­grafia ţării a intrat în vocabularul zimnicean în modul cel mai curent dar nu nu­mai atît... In viaţa oamenilor s-au petrecut şi alte mutaţii. Cîţiva constructori au rămas şi vor rămîne definitiv pe aceste locuri de care s-au îndrăgostit şi la propriu şi la figurat. Adrian Rolec, de fel de prin părţile Ceahlăului şi-a găsit a­­leasa inimii, aici, la Dunăre, căsătorindu-se şi împămînte­­nindu-se. Alţii s-au statornicit în noua urbe cu familii cu tot, devenind zimniceni prin adop­ţiune. Istoria noului oraş nu este scrisă insă cu adjective şi în Dumitru Tabacu (Continuare în pag. a 5-a) Un nou complex comercial la Zimnicea fpi Proletari din toate tarile. Haiți-vă ! Bilanţ remarcabil al siderurgiştilor hunedoreni Colectivul Combinatului si­derurgic Hunedoara, unitate dis­tinsă cu Ordinul Steaua Repu­blicii Socialiste România clasa I şi titlul de fruntaşă pe ţară pen­tru rezultatele deosebite obţinu­te în 1978, s-a prezentat la fi­nele primului trimestru din a­­cest an cu un bilanţ bogat de realizări. In intervalul 1 ianuarie —31 martie, siderurgiştii hune­doreni au produs peste sarcini­le­­ stabilite aproape 23 000 tone fontă şi oţel de bună calitate. Ei au realizat şi livrat, în acelaşi timp, industriei constructoare de maşini şi altor unităţi din ţară o cantitate suplimentară de la­minate finite echivalentă cu me­talul necesar fabricării a peste 2 300 de tractoare. Acţionînd pentru îndeplinirea ritmică şi depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii, colec­tivul combinatului din Hunedoa­ra a realizat de la începutul a­­nului o producţie netă peste pre­vederi în valoare de 5 milioane lei. (Agerpres). bilă, in multe locuri, declanşării imediate a semă­natului • Viitoarea recoltă depinde de respecta­rea întocmai a epocii optime de însâmînţare 9 Măsuri pentru accelerarea ritmului de pregătire a terenului 9 Sprijin operativ pentru asigurarea erbicidelor. In unele zone din sudul ţării a început semă­natul porumbului. Dat fiind faptul că vremea este capricioasă, am solicitat părerea agrome­­teorologilor în această privinţă. Iată răspunsul primit : „La această dată, temperatura în sol, în stratul arabil, este în sudul ţării de 9—11 grade, valorile termice fiind favorabile semăna­tului ţinind seama de data la care ne găsim. De pildă, chiar dacă acum 10-12 zile, tempera-­ turile în sol erau mai mari, (şi au fost ase­menea situaţii), semănatul porumbului nu putea fi declanşat, deoarece din punct de vedere ca­lendaristic, era prea devreme. Acum, lucrurile stau cu totul altfel, in Cîmpia Dunării şi Do­­brogea, nu trebuie să existe nici o ezitare pen­tru începerea semănatului, chiar dacă valorile termice, din cauza perturbaţiilor atmosferice, vor mai scădea cu 1-3 grade. Trebuie să se re­­ţină următorul fapt confirmat de practică , pentru porumb nu este esenţială temperatura din momentul ingropării seminţelor, ci valorile termice ce se înregistrează in perioada de la semănat la răsărire. In cazul in care se va pro­duce totuşi o răcire a solului, aceasta va fi de scurtă durată şi, potrivit prognozei, după 4-5 aprilie vremea va începe să se încălzească." Primul judeţ unde s-a început semănatul porumbului încă din cursul săptămînii trecute este DOLJUL. Intr-o discuţie pe care am avut-o cu tovarăşul Panteli­­mon Mateescu, inginerul şef al Trustului judeţean I.A.S., am reţinut faptul că această lucrare s-a declanşat pină acum în în­treprinderile agricole de stat Băileşti, Segarcea, Moţăţei şi Giubega. Condiţiile prielnice pentru semănatul porumbului au fost folosite şi de cooperativele agricole din consiliile unice Ghi­­dici şi Segarcea. De azi, aria semănatului la porumb se extinde tot mai mult în Dolj, paralel cu eforturile ce se fac în consiliile unice Melineşti, Murgaşi, Filiaşi şi Argetoaia pentru terminarea lucrărilor la floarea-soarelui. In Olt, primele unităţi­­ agricole unde a început semănatul po­rumbului sunt cele din zona Ver­­guleasa, iar în Mehedinţi intră azi în lucru semănătorile la Obîrşia de cîmp, Gruia, Recea, Gogoşu, Devesel. După cum ne informează direcţia agricolă ju­deţeană Mehedinţi, s-au luat măsuri ca, în cel mai scurt timp, să se lichideze restanţele la floa­rea-soarelui existente la Live­zile, Almăjel, Bălăciţa şi în alte Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 5-a) ÎN SUDUL TĂRII A ÎNCEPUT SEMĂNATUL PORUMBULUI aprilie 1979 STAREA VREI/JI Harta fenomenelor meteorologice probabile, Amânunte La pagina a 2-a Potrivit angajamentelor asumate de majoritatea furnizorilor — şi parcurgînd­ graficele cu termenele de livrare. —,­in următoarele două decade urmează să sosească pe şantierul combinatului chimic din Rîmnicu Vilcea­ loturi masive de utilaje şi aparaturi, în special pentru instalaţiile de alchilamine, prevăzute să intre în probe că­tre sfîrşitul lunii aprilie. Aşadar, aprilie va fi, din acest punct de vedere, o lună de vîrf in desfăşurarea lucrărilor de montaj. Cu alte cuvinte, lucrurile se clarifică. Nu putem omite, însă, impli­caţiile restanţelor de pină acum. Acestor implicaţii le-am şi rezer­vat investigaţiile noastre de azi. Ecouri la semnalele critice de pe şantierul Combinatului chimic Rîmnicu Vilcea O precizare necesară pentru furnizorii din „zona critică" Am fost martori oculari la citeva intervenţii, care ne deter­mină să luăm, acum, o atitudi­ne critică. Iată-le : un reprezen­tant al întreprinderii de maşini electrice din Bucureşti sună la telefon pe directorul întreprin­derii ,.Neptun“ din Câmpina : „Comunicaţi-ne clar de­­ce fel de motoare electrice aveţi nevoie pentru utilajele combinatului chimic vilcean, să vi le expe­diem odată ! Altfel ne vedem in Doi reporteri ai „României libere pe firul cauzelor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a Vizita în România a şefului statului ghanez, preşedintele Consiliului Militar Suprem al ziar şi săptămina viitoare“. Directorul comercial al între­prinderii de utilaj chimic din Făgăraş, către şeful produc­ţiei : „Toată atenţia utilajelor pentru Vilcea, să ieşim din zona critică“. Şi aşa mai departe. Vasăzică, s-a înţeles deformat sensul investigaţiilor noastre. E drept, despre combinatul vilcean este vorba, despre citeva din marile sate instalaţii a căror in­trare în funcţiune întîrzie din pricina unor furnizori de utilaje neloiali. Insă nu in exclusivitate despre Vilcea e vorba. Ar fi gre­şit să se înţeleagă aşa. Sau prea puţin. Pentru că, prin exemplul combinatului chimic vilcean A­­DUCEM IN DISCUŢIE NECE­SITATEA ,ŞI OBLIGATIVITA­primit, sîmbătă dimineaţa, pe I V.I. Drozdenko, ambasadorul­­ Uniunii Sovietice la Bucureşti,­­ la cererea acestuia. Republicii Ghana, general F. VI. K. Akuffo, care urma să aibă loc in prima parte a lunii apri­lEA INDISCUTABILA DE A REALIZA, IN TERMEN, TOATE INVESTITIILE IN CREAREA CAPACITĂTILOR INDUSTRIA­LE NOI. * Puteam lua Teleajenul. Sau Borzeștiul. Sau Midia. Pentru că și aici sînt flagrante rămîneri în urmă. N-ar fi exclus să ne ocupăm, curînd, şi de aceste mari şantiere. Vom constata atunci, că restanţierii sunt apro­ximativ aceiaşi furnizori de uti­laje. Demonstrăm că NU SUNT O FATALITATE RESTANŢELE. IN GENERAL, nu doar cele pentru Vilcea , demonstrăm in­teresul public in intrarea in producţie a tuturor capacităţilor de producţie noi — nu doar a celor vîlcene. Reamintim, aceas­ta acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovără­şească, fie a.c., a fost amînată, de co­mun acord, pentru o perioadă ulterioară. ta, pentru a spulbera falsa im­presie a unora dintre furnizorii in cauză. Un calcul simplu la complicata odisee a livrărilor Ne-am gindit să facem cu­noscute citeva date contabile, pe care nici furnizorii, nici be­neficiarii nu le-au pus pină Ştefan Zidariţa Corneliu Antim (Continuare in pag. a 5-a) PREŞEDINTELE MAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice Aminarea vizitei şefului statului ghanez, preşedintele Consiliului Militar Suprem al Republicii Ghana, general F. W. K. Akuffo * 15. Restanţele nu sunt o fatalitate. Aprilie, lună de vîrf în livrări și montaj Combinatul chimic Rîmnicu Vilcea Omul multilateral File de carnet de Mihai Stoian Virstele omului nu evoluează pe o orbită ca astrale, ci pe o traiectorie lineară, crescîndă. Cine a ajuns intr-un punct de pe propria-i traiectorie de virstă, se cuvine să-și mai arunce, din cină in cină, privirea îndărăt, peste umărul anilor, încercînd — prin toate mijloacele — să trans­mită urmaşilor nu numai ceea ce a acumulat din punct de ve­dere material, ci şi — mai ales — din punct de vedere spiritual. De regulă se spune (şi se crede, mărturisit sau nu) că a­­dolescenţa este in exclusivitate un anotimp al „furtunilor inte­rioare“, desigur punindu-se prea apăsat accentul pe sensul bio­logic al etapei respective. Există — şi dă roade excelente — şi un alt sens, atimind infinit mai greu în balanţa personalităţii: sensul moral. Acesta se dobin­­deşte în fel şi chip, prin exem­plul adulţilor, prin lectură, prin sfaturi directe sau implicite etc. De multe ori însă, adultul se vede nevoit să-şi nuanţeze ra­porturile cu cei mai tineri decit el, adică să­­ cintărească — cu deosebită fineţe — procentele în care ii comunică tînărului ceea (Continuare in pag. a 5-a)

Next