România Liberă, mai 1979 (Anul 37, nr. 10734-10759)
1979-05-01 / nr. 10734
TRĂIASCĂ 1 MAI! Tovarăşul Nicolae ceilalţi tovarâşi din conducerea de partid şi de stat, au participat ieri la MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, au participat, luni după-amiază, în Capitală, la tradiţionala adunare populară consacrată zilei de 1 Mai, sărbătoare omagiată în acest an sub semnul a trei memorabile evenimente, cu profunde rezonanţe în conştiinţa întregii noastre naţiuni : 90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca Zi internaţională a oamenilor muncii ; 40 de ani de la marile demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice din ţara noastră, la organizarea cărora tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus o contribuţie inestimabilă ; 35 de ani de la realizarea Frontului Unic Muncitoresc, act politic care a constituit nucleul viguros al unităţii întregului popor în lupta împotriva dictaturii militaro-fasciste, pentru salvgardarea intereselor sale fundamentale, a însăşi fiinţei sale naţionale. Cu sentimente de neţărmurită dragoste, de profundă stimă şi preţuire, exprimate prin emoţionante urări, prin cîntec şi joc, au întîmpinat numeroşi locuitori ai Capitalei pe secretarul general al partidului, încă de la sosirea in Parcul Tineretului, pînă la Palatul Sporturilor şi Culturii, unde a avut loc marea adunare populară, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu aceleaşi simţăminte de vibrant entuziasm, cu aceeaşi căldură, au întîmpinat pe conducătorul partidului şi al statului nostru miile de participanţi la adunare. La intrarea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului sunt salutaţi cu puternice urale. Asistenţa scandează îndelung numele partidului, al secretarului său general, „Ceauşescu— P.C.R. !“. Acest refren întipărit ca un simbol în conştiinţa poporului nostru răsună apoi minute în şir in marea sală. Ora 16, împreună cu secretarul general al partidului tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, in tribuna oficială iau joc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Uie Verdeţ, Ştefan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Petru Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Leon,to Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ştefan Andrei, Ion Coman, Nicolae Constantin, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patilineţ, Ion Ursu, Richard Winter, Dumitru Popa, Uie Rădulescu, Marin Vasile. Iau loc, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă, muncitori, alţi reprezentanţi ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucureştene, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. In sală sunt prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene. Au luat parte delegaţi şi reprezentanţi ai unor partide politice, ai unor foruri sindicale internaţionale, ai unor organizaţii sindicale, de femei şi ai altor organizaţii de masă din ţări socialiste, din state în curs de dezvoltare, din alte ţări , din Europa, Asia, Africa, America Latină, în total din peste 50 de state ale lumii. , Iau parte şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi corespondenţi ai presei străine. Sala are un aspect festiv. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi înscrisă urarea„Trăiască Partidul Comunist Român în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu Sunt arborate mari steaguri roşii şi tricolore. In faţa tribunei oficiale — o imagine a globului pămintesc pe meridianele căruia, împodobite cu ramuri înflorite, se poate citi urarea „Trăiască ! .Mai !“. Sunt înscrise datele festive : „90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca Zi internaţională a oamenilor muncii“, „40 de ani de la marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică din ţara noastră“, „35 de ani de la realizarea Frontului Unic Muncitoresc — 1 Mai 1944“. Pe una din laturile sălii este înscrisă lozinca „Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România !“, iar pe cealaltă se află medalionul cu portretele lui Marx, Engels, Lenin, sub care stă scris : „Trăiască solidaritatea şi colaborarea între partidele comuniste şi muncitoreşti, intre toate ţările socialiste, între toate forţele revoluţionare, progresiste, democratice şi antiimperialiste!“ Răsună solemn acordurile Imnului de stat al Republicii Socialiste România. Deschizînd adunarea, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, a spus : „Oamenii muncii din Capitala României socialiste sărbătoresc împreună cu întregul nostru popor, cu forţele revoluţionare progresiste din întreaga lume, ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a frăţiei muncitorilor de pretutindeni în lupta pentru libertate şi dreptate socială, pentru o viaţă mai bună, pentru progres şi pace. Salutăm cu deosebită bucurie, cu aleasă stimă şi profund respect pe cel mai iubit şi devotat fiu al poporului nostru, revoluţionar şi patriot înflăcărat, militant neobosit pentru pace şi colaborare in lume, care din fragedă tinereţe şi-a dăruit întreaga viaţă cauzei socialismului şi comunismului, libertăţii şi independenţei României, secretarul general al partidului, preşedintele României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Aplauze îndelungi şi însufleţite, urale) Este un prilej de înaltă cinste şi profundă satisfacţie pentru oamenii muncii bucureşteni de a se întîlni din nou cu dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, acum, după încheierea strălucitei vizite pe care aţi efectuat-o în opt state din Africa, împreună cu stimata tovarăşă Elena Ceauşescu. Exprimăm, şi cu acest prilej, din adîncul inimii, admiraţia şi deplina aprobare faţă de rezulSărbătorim 1 Mai — ziua primăverii şi a muncii, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, cu noi şi remarcabile succese în înfăptuirea măreţului Program al partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. (Aplauze puternice, prelungite) Cu prilejul acestei tradiţionale sărbători muncitoreşti, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum ,şi al meu personal, vă adresez dumneavoastră, participanților la această mare adunare populară, clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nostru popor, un călduros salut şi cele mai bune urări. (Aplauze puternice , urale îndelungate. Se scandează: „Ceauşescu-P.C.R. !") Anul acesta se împlinesc 90 de ani de cînd Congresul de la Paris al Internaţionalei a II-a, condusă de Engels, a hotărît ca la 1 Mai să se sărbătorească ziua solidarităţii internaţionale a muncitorilor şi, tot in acest an, aniversăm 41 de ani de la marile demonstra-^ţii antifasciste şi antirăzboinice din 1 Mai 1939 şi 35 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc la 1 Mai 1944, care a marcat o etapă nouă în mişcarea revoluţionară din România. (Vii şi îndelungate aplauze) De la Congresul Internaţionalei a II-a din 1889, de-a lungul deceniilor, ziua de 1 Mai a devenit tot mai mult un simbol al uriaşei energii revoluţionare a clasei muncitoare, al hotărîrii sale de a lichida exploatarea şi asuprirea omului de către om, de a clădi o societate nouă, a egalităţii şi dreptăţii sociale, a bunăstării şi fericirii celor ce muncesc, de a asigura o lume mai dreaptă şi mai bună, fără războaie, o lume a păcii şi frăţiei. (Aplauze puternice) Intrînd pe arena politică, în a două jumătate a secolului trecut, clasa muncitoare din România se poate mîndri cu faptul că a participat, prin reprezentanţii săi, la reuniuneainternaţională de la Paris,sărbătorind apoi tradiţionala zi a primăverii ca zi a solidarităţii cu proletariatul şi oamenii muncii de pretutindeni, cu popoarele asuprite care luptă pentru eliberare naţională, împotriva imperialismului şi colonialismului. (Aplauze puternice) Privite întimp, manifestările muncitoreşti prilejuite an de an în ţara noastră de sărbătorirea zilei de 1 Mai jalonează însăşi istoria bogată şi eroică a proletariatului român, drumul pe care l-a străbătut, de la începuturile organizării sale, pînă la victoria revoluţiei socialiste şi edificarea cu succes a noii orînduiri în România. Obiectivele politice şi lozincile sub semnul cărora s-a desfăşurat la noi an de an sărbătorirea zilei de 1 Mai au relevat rolul istoric al clasei muncitoare în unirea forţelor înaintate ale societăţii în lupta pentru libertate, democraţie, independenţă şi suveranitate naţională, pentru progresul economico-social al patriei. (Aplauze puternice, îndelungate) în sărbătorirea zilei de 1 Mai şi-a găsit, de asemenea, o expresie grăitoare spiritul de solidaritate internaţională ce a caracterizat întotdeauna mişcarea noastră revoluţionară, muncitorească, mişcarea socialistă, Partidul nostru Comunist. Proletariatul din România a fost prezent, prin exponenţii săi, încă la lupta pe baricadele Comunei din Paris, apoi pe frontul apărării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, şi, în general, la marile bătălii de clasă duse pretutindeni, la lupta mondială a forţelor revoluţionare pentru cauza socialismului şi democraţiei, împotriva imperialismului, a fascismului, pentru pace, prietenie între popoare şi o viaţă mai bună, liberă. (Aplauze puternice). De 34 de ani oamenii muncii din România sărbătoresc 1 Mai trecînd în revistă măreţele succese obţinute, la început în lupta pentru democratizarea ţării, pentru transformarea revoluţionară a societăţii, apoi în zidirea celei mai drepte şi mai umane orînduiri, orînduirea socialistă, în făurirea noii civilizaţii materiale şi spirituale pe pămîntul patriei noastre. Fiecare 1 Mai reprezintă o nouă treaptă pe care poporul nostru, liber şi stăpîn pe destinele sale, o urcă pe drumul progresului, al bunăstării şi fericirii. (Aplauze puternice, îndelungate). Dragi tovarăşi, In anii premergători celui de-al doilea război mondial, în Europa şi pe arena internaţională se ascuţeau tot mai mult contradicţiile, se agrava încordarea ca urmare a actelor de agresiune, a încălcării independenţei şi suveranităţii unor popoare de către fascismul german şi din alte state. Aşa cum se ştie, după primul război mondial, fascismul a acaparat puterea politică în Ungaria, Italia, Portugalia, Bulgaria, apoi, în deceniul al patrulea, în Germania şi Spania, iar în Asia s-a instaurat regimul militarist japonez. Prin politica sa agresivă, războinică, fascismul punea tot mai evident în primejdie gravă libertatea şi independenţa popoarelor, pacea şi securitatea mondială. Şi în România şi-au făcut apariţia o serie de organizaţii fasciste, printre care „Garda de fier“, ce îndeplinea rolul de agentură a Germaniei naziste în ţara noastră. In aceste condiţii, i-a revenit Partidului Comunist Român sarcina istorică de a acţiona pentru unirea tuturor forţelor revoluţionare, democratice, patriotice în lupta împotriva fascismului şi războiului, pentru apărarea democraţiei, a libertăţii şi integrităţii teritoriale a patriei. (Vii aplauze). După cum este cunoscut, la începutul anului (Continuare In pag. a 2-a) . Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, IiHmi Wiform*' i m@kdm Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ANUL XXXVII Nr. 10734 A marți 1 Mai 1979 6 pagini 30 bani