România Liberă, mai 1979 (Anul 37, nr. 10734-10759)

1979-05-01 / nr. 10734

TRĂIASCĂ 1 MAI! Tovarăşul Nicol­ae ceilalţi tovarâşi din conducerea de partid şi de stat, au participat ieri la MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, au partici­pat, luni după-amiază, în Capi­tală, la tradiţionala adunare populară consacrată zilei de 1 Mai, sărbătoare omagiată în acest an sub semnul a trei me­morabile evenimente, cu pro­funde rezonanţe în conştiinţa întregii noastre naţiuni : 90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca Zi internaţională a oa­menilor muncii ; 40 de ani de la marile demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice din ţara noas­tră, la organizarea cărora tova­răşul Nicolae Ceauşescu a adus o contribuţie inestimabilă ; 35 de ani de la realizarea Frontu­lui Unic Muncitoresc, act poli­tic care a constituit nucleul vi­guros al unităţii întregului po­por în lupta împotriva dictaturii militaro-fasciste, pentru salv­gardarea­ intereselor sale fun­damentale, a însăşi fiinţei sale naţionale. Cu sentimente de neţărmuri­tă dragoste, de profundă stimă şi preţuire, exprimate prin e­­moţionante urări, prin cîntec şi joc, au întîmpinat numeroşi­ lo­cuitori ai Capitalei pe secretarul general al partidului, încă de la sosirea in Parcul Tineretului, pînă la Palatul Sporturilor şi Culturii, unde a avut loc marea adunare populară, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu aceleaşi simţămin­te de vibrant entuziasm, cu ace­eaşi căldură, au întîmpinat pe conducătorul partidului şi al statului nostru miile de partici­panţi la adunare. La intra­rea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului sunt salutaţi cu puternice urale. Asistenţa scandează îndelung numele partidului, al secretaru­lui său general, „Ceauşescu— P.C.R. !“. Acest refren întipărit ca un simbol în conştiinţa po­porului nostru răsună apoi mi­nute în şir in marea sală. Ora 16, împreună cu secreta­rul general al partidului tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, in tribuna oficială iau joc tovarăşa Elena Cea­uşescu, tovarăşii Uie Verdeţ, Ştefan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Ca­­zacu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Pe­tru Lupu, Paul Niculescu, Gheor­ghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Leon­,­to Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ştefan Andrei, Ion Co­­man, Nicolae Constantin, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patilineţ, Ion Ursu, Richard Winter, Dumitru Popa, Uie Rădulescu, Marin Vasile. Iau loc, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, reprezentanţi ai unor organiza­ţii de masă, muncitori, alţi re­prezentanţi ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucureş­­tene, personalităţi ale vieţii şti­inţifice şi culturale. In sală sunt prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, mem­bri de partid cu stagiu din ile­galitate, conducători de insti­tuţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofi­ţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprin­derile şi instituţiile bucureştene. Au luat parte delegaţi şi re­prezentanţi ai unor partide po­litice, ai unor foruri sindicale internaţionale, ai unor organizaţii sindicale, de femei şi ai altor organizaţii de masă din ţări socialiste, din state în curs de dezvoltare, din alte ţări , din Europa, Asia, Africa, Am­erica Latină, în total din peste 50 de state ale lumii. , Iau parte şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucu­reşti, alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi corespon­denţi ai presei străine. Sala are un aspect festiv. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi înscrisă urarea­­„Trăiască Partidul Comunist Român în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu Sunt arborate mari steaguri roşii şi tricolore. In faţa tribunei oficiale — o ima­gine a globului pămintesc pe meridianele căruia, împodobite cu ramuri înflorite, se poate citi urarea „Trăiască ! .Mai !“. Sunt înscrise datele festive : „90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca Zi internaţională a oa­menilor muncii“, „40 de ani de la marea demonstraţie antifas­cistă şi antirăzboinică din ţara noastră“, „35 de ani de la rea­lizarea Frontului Unic Munci­toresc — 1 Mai 1944“. Pe una din laturile sălii este înscrisă lo­zinca „Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republi­ca Socialistă România !“, iar pe cealaltă se află medalionul cu portretele lui Marx, Engels, Le­nin, sub care stă scris : „Tră­iască solidaritatea şi colabo­rarea între partidele comuniste şi muncitoreşti, intre toate ţă­rile socialiste, între toate forţe­le revoluţionare, progresiste, democratice şi antiimperialiste!“ Răsună solemn acordurile Im­nului de stat al Republicii So­cialiste România. Deschizînd adunarea, tovară­şul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, a spus : „Oamenii muncii din Capitala României socialiste sărbătoresc împreună cu întregul nostru po­por, cu forţele revoluţionare pro­gresiste din întreaga lume, ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc, a frăţiei muncitorilor de pretu­tindeni în lupta pentru libertate şi dreptate socială, pentru o viaţă mai bună, pentru pro­gres şi pace. Salutăm cu deosebită bucurie, cu aleasă stimă şi profund re­spect pe cel mai iubit şi devotat fiu al poporului nostru, revolu­ţionar şi patriot înflăcărat, mi­litant neobosit pentru pace şi colaborare in lume, care din fragedă tinereţe şi-a dăruit în­treaga viaţă cauzei socialismului şi comunismului, libertăţii şi independenţei României, secre­tarul general al partidului, pre­şedintele României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Aplauze îndelungi şi însufleţite, urale) Este un prilej de înaltă cinste şi profundă satisfacţie pentru oamenii muncii bucureşteni de a se întîlni din nou cu dum­neavoastră, mult stimate tova­răşe Nicolae Ceauşescu, acum, după încheierea strălucitei vi­zite pe care aţi efectuat-o în opt state din Africa, împreună cu stimata tovarăşă Elena Ceauşescu. Exprimăm, şi cu acest prilej, din adîncul inimii, admiraţia şi deplina aprobare faţă de rezul­Sărbătorim 1 Mai — ziua primăverii şi a muncii, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, cu noi şi re­marcabile succese în înfăptui­rea măreţului Program al partidului de făurire a societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate pe pămîntul României. (Aplauze puternice, prelun­gite) Cu prilejul acestei tradi­ţionale sărbători muncitoreşti, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum ,şi al meu personal, vă adresez dumneavoastră, participanților la această mare adunare popu­lară, clasei muncitoare, ţără­nimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deose­bire de naţionalitate, întregu­lui nostru popor, un călduros salut şi cele mai bune urări. (Aplauze puternice , urale în­delungate. Se scandează: „Ceauşescu-P.C.R. !") Anul acesta­ se împlinesc 90 de ani de cînd Congresul de la Paris al Internaţionalei a II-a, condusă de Engels, a ho­­tărît ca la 1 Mai să se sărbă­torească ziua solidarităţii in­ternaţionale a muncitorilor şi, tot in a­cest an­, aniversăm 4­1 de ani de la marile demonstra-^­ţii antifasciste şi antirăzboinice din 1 Mai­ 1939 şi 35 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc la 1 Mai 1944, care a marcat o etapă nouă în mişcarea revoluţionară din România. (Vii şi îndelungate aplauze) De la Congresul Internaţio­nalei a II-a din 1889, de-a lun­gul deceniilor, ziua de 1 Mai a devenit tot mai mult un simbol al uriaşei energii revo­luţionare a clasei muncitoare, al hotărîrii sale de a lichida­ exploatarea şi asuprirea omu­lui de către om, de a clădi o societate nouă, a egalităţii şi dreptăţii sociale, a bunăstării şi fericirii celor ce muncesc, de a asigura o lume mai dreaptă şi mai bună, fără răz­boaie, o lume a păcii şi frăţiei. (Aplauze puternice) Intrînd pe arena politică, în a două jumătate a secolului trecut, clasa muncitoare din România se poate mîndri cu faptul că a participat, prin reprezentanţii săi, la reuniu­nea­­internaţională de la Paris,­­sărbătorind apoi tradiţionala zi a primăverii ca zi a solida­rităţii cu proletariatul şi oa­menii muncii de pretutindeni, cu popoarele asuprite care luptă pentru eliberare naţio­nală, împotriva imperialismu­lui şi colonialismului. (Aplauze puternice) Privite în­­timp, manifestă­rile muncitoreşti prilejuite an de an în ţara noastră de săr­bătorirea zilei de 1 Mai jalo­nează însăşi istoria bogată şi eroică a proletariatului român, drumul pe care l-a străbătut, de la începuturile organizării sale, pînă la victoria revolu­ţiei socialiste şi edificarea cu succes a noii orînduiri în România. Obiectivele politice şi lozin­cile sub semnul cărora s-a desfăşurat la noi an de an săr­bătorirea zilei de 1 Mai au re­levat rolul istoric al clasei muncitoare în unirea forţelor înaintate ale societăţii în lup­ta pentru libertate, democraţie, independenţă şi suveranitate naţională, pentru­­ progresul economico-social al patriei. (Aplauze puternice, îndelun­gate) în sărbătorirea zilei de 1 Mai şi-a găsit, de asemenea, o ex­presie grăitoare spiritul de so­lidaritate internaţională ce a caracterizat întotdeauna miş­carea noastră revoluţionară, muncitorească, mişcarea socia­listă, Partidul nostru Comu­nist. Proletariatul din Româ­nia a fost prezent, prin expo­nenţii săi, încă la lupta pe baricadele Comunei din Paris, apoi pe frontul apărării Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie, şi, în general, la marile bătălii de clasă duse pretutin­deni, la lupta mondială a forţelor revoluţionare pentru cau­za socialismului şi demo­craţiei, împotriva imperialis­mului, a fascismului, pentru pace, prietenie între popoare şi o viaţă mai bună, liberă. (A­­plauze puternice). De 34 de ani oamenii muncii din România sărbătoresc 1 Mai trecînd în revistă măreţele succese obţinute, la început în lupta pentru democratizarea ţării, pentru transformarea re­voluţionară a societăţii, apoi în zidirea celei mai drepte şi mai umane orînduiri, orîn­­duirea socialistă, în făurirea noii civilizaţii materiale şi spi­rituale pe pămîntul patriei noastre. Fiecare 1 Mai repre­zintă o nouă treaptă pe care poporul nostru, liber şi stăpîn pe destinele sale, o urcă pe drumul progresului, al bună­stării şi fericirii. (Aplauze pu­ternice, îndelungate). Dragi tovarăşi, In anii premergători celui de-al doilea­ război mondial, în Europa şi pe arena internaţio­nală se ascuţeau tot mai mult contradicţiile, se agrava încor­darea ca urmare a actelor de agresiune, a încălcării inde­pendenţei şi suveranităţii unor popoare de către fascismul german şi din alte state. Aşa cum se ştie, după primul război mondial, fascismul a acaparat puterea politică în Ungaria, Italia, Portugalia, Bulgaria, apoi, în deceniul al patrulea, în Germania şi Spa­nia, iar în Asia s-a instaurat re­gimul militarist japonez. Prin politica sa agresivă, războinică, fascismul punea tot mai evi­dent în primejdie gravă liber­tatea şi independenţa popoare­lor, pacea şi securitatea mon­dială. Şi în România şi-au fă­cut apariţia o serie de organi­zaţii fasciste, printre care „Garda de fier“, ce îndeplinea rolul de agentură a Germaniei naziste în ţara noastră. In aces­te condiţii, i-a revenit Partidu­lui Comunist Român sarcina istorică de a acţiona pentru unirea tuturor forţelor revolu­ţionare, democratice, patriotice în lupta împotriva fascismului şi războiului, pentru apărarea democraţiei, a libertăţii şi in­tegrităţii teritoriale a patriei. (Vii aplauze). După cum este cunoscut, la începutul anului (Continuare In pag. a 2-a) . Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, IiHmi Wiform*' i m@kdm Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ANUL XXXVII Nr. 10734 A marți 1 Mai 1979 6 pagini 30 bani

Next