România Liberă, mai 1979 (Anul 37, nr. 10734-10759)

1979-05-31 / nr. 10759

Pagina a 6-a — 31 mai 1979 ) ,România liberă a­ tak Delegaţia P.C.R. primită de secretarul general al P. C. Portughez LISABONA 30 (Agerpres). — Tovarăşul Alvaro Cunhal, se­cretar general al Partidului Co­munist Portughez, a primit de­legaţia Partidului Comunist Ro­mân, condusă de tovarăşul Vir­gil Cazacu, membru al Comi­tetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., care se află la Lisabona pentru a participa la lucrările celui de-al IX-lea Congres al P.C.P. Cu acest prilej, tovarăşul Vir­gil Cazacu, a transmis din partea : tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, un cald , mesaj prietenesc şi cele mai bune urări de sănătate şi succes to­varăşului Alvaro Cunhal, se­cretar general al P.C.P. Exprimind vii mulţumiri, to­varăşul Alvaro Cunhal a rugat să se transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai cal­de salutări şi urări de multă sănătate, fericire, noi şi în­semnate succese in fruntea par­tidului şi statului român.. In , cursul convorbirii au fost evocate întîlnirie dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Alvaro Cunhal, mo­mente esenţiale in evoluţia re­laţiilor prieteneşti, de colabo­rare şi solidaritate dintre Par­tidul Comunist Român şi Par­tidul Comunist Portughez, ba­zate pe stimă reciprocă, pe ega­litate deplină şi respectul drep­tului fiecărui partid de a elabo­ra de sine stătător linia politică, strategia şi tactica revoluţionară. S-a­ procedat, de asemenea, la o informare reciprocă asupra activităţii desfăşurate de cele două partide, exprimîndu-se dorinţa ambelor părţi de a dez­volta in continuare raporturile dintre P.C.R. şi P.­­­., în inte­resul oamenilor muncii din cele două ţări, al prieteniei dintre poporul român şi poporul por­tughez, al cauzei generale a socialismului, progresului social, libertăţii şi independenţei po­poarelor, al destinderii, secu­rităţii şi păcii internaţionale. întâlnirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă de caldă prietenie tovărăşească, ce "caracterizează" relaţiile dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Comu­nist Portughez. A fost prezent Marin Iliescu, ambasadorul României la Lisa­bona. Beijing: Primirea unei delegaţii a Frontului Unităţii Socialiste din România BEIJING 30 (Agerpres). — La 29 mai, Kang Keqing, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepre­şedinte al Comitetului Naţional al Consiliului Consultativ Poli­tic Popular al R.P. Chineze şi preşedinta Federaţiei Naţionale a Femeilor, a primit delegaţia Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România, condusă de Tamara Dobrin, membru al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului Naţio­nal al FUS, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, care a făcut o escală la Beijing, venind din R.P.D. Coreeană. In cadrul întilnirii, a avut loc o convorbire caldă, prietenească. A fost prezent Florea Dumi­­trescu, ambasadorul țării noastre in R.P. Chineză. REALISM Linia continuu ascendentă marcată de cursa înarmărilor pe plan mondial, şi mai ales impactul său asupra vieţii economice şi sociale, preocupă din ce in ce mai mult factori de răspundere, îndeosebi din ţările în care fondurile buge­tare alocate investiţiilor mili­tare ating cifre astronomice. Aceasta, cu atit mai mult cu cit dificultăţilor interne nu li se opun planuri de natură să se înscrie drept argumente peremptorii pentru depăşirea stărilor de stază economică şi de orientare a cheltuielilor spre acele sectoare legate de necesităţile imediate ale populaţiei, in S.U.A., admi­nistraţia şi-a prezentat recent planul de luptă împotriva in­flaţiei, principala problemă internă dezbătută acum in viaţa publică americană fiind măsurile ce trebuie luate pentru a se menţine la un nivel constant preţurile şi sa­lariile. Făcind o prezentare analitică a programului pre­zentat de administraţie­, re­vista americană „Saturday Review“, sub titlul „Să luăm in serios problema inflaţiei“ scrie că acest program tinde să treacă cu vederea faptul că preţurile in spirată sunt manifestările şi nu cauzele inflaţiei, subliniind că adevă­ratele cauze trebuie căutate în cheltuielile exorbitante fă­­cute in domeniul militar. Cheltuielile militare in sine, scrie revista, reprezintă o forţă inflaţionistă majoră. Cel mai important adevăr care trebuie spus poporului ame­rican astăzi este că nu există nici o legătură intre cheltuie­lile militare maxime şi nece­sitatea militară maximă. Dacă vrei să-ţi construieşti o casă care să te apere împo­triva elementelor naturii, cu siguranţă că vei dori să ai un acoperiş solid. Dar dincolo de un punct, grosimea acoperi­şului nu-ţi va oferi un plus de protecţie ci va exercita o presiune intolerabilă asupra structurii de sprijin. Acelaşi lucru este valabil in ceea ce priveşte dimensiunea bugetu­lui militar. Trebuie să ştim cit de multe armamente să acumulăm, înainte ca ele să înceteze de a mai avea va­loare de securitate suplimen­tară şi să devină o apăsare de netolerat asupra econo­miei naţionale. Intr-un mod convingător publicaţia amintită arată că, astăzi, numai poporul ameri­can suportă povara unei pu­teri distructive de cel puţin 50 de ori mai mare decit cea necesară a nimici orice oraş din lume, inclusiv cele ame­ricane şi se întreabă de ce, totuşi, în aceste condiţii, in­dustria de război americană produce zilnic între 7 şi 10 noi bombe nucleare ? Este nevoie să se spună cinstit şi deschis poporului american — conchide publicaţia amintită — că trebuie să urmărească cu luciditate şi răspundere controlul forţei şi nu forţa în sine dacă este cu adevărat preocupat de securitatea na­ţiunii şi a lumii întregi, a creşterii standardului general de viaţă. Poate, ca o dovadă a aces­tui spirit realist de abordare a unor probleme majore care preocupă astăzi nu numai naţiunea americană, Camera reprezentanţilor a S.U.A. — după cum relatează agenţia U.P.I. — a respins cu 260 de voturi contra 144 proiectul de buget pe anul fiscal 1980, care începe la 1 octombrie a.c., re­­fuzind să voteze cheltuielile suplimentare in scopuri mili­tare. O dovadă de realism, de luciditate politică care se cere a fi urmată de multe altele. Mircea Moarcaș Sesiunea Comisiei interguvernamentale româno-sovietice de colaborare economică si tehnico-stiintifică MOSCOVA 30 — Corespon­dentul Agerpres, Mihai Corut, transmite : La 30 mai, au început la Moscova lucrările sesiunii a XX-a a Comisiei interguverna­mentale româno-sovietice de colaborare economică şi tehnico­­ştiinţifică. La lucrările sesiunii participă din partea română,, tovarăşul Cornel Bu­rtică, viceprim-minis­­tru al , guvernului, preşedintele părţii române in comisie, Ion­ Stoichici, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat al Planificării, adjuncţi de miniştri, consilieri şi experţi, precum şi ambasadorul României la Moscova, Gheorghe Badrus. Din partea sovietică, participă tovarăşul K.F. Katuşev, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele părţii sovietice in comisie,­ membri ai conducerii unor ministere şi or­ganizaţii economice, consilieri şi experţi. . Comisia analizează,­­ în spiritul înţelegerilor convenite, cu prile­jul întîlnirilor şi convorbiri­lor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Leonid Brejnev, acţiunile întreprinse, în perioada care a trecut de la se­siunea precedentă de la Bucu­­r­eşti, pentru amplificarea şi di­versificarea continuă a relaţiilor economice şi comerciale româno­­sovietice, stadiul elaborării pro­gramelor pe termen lung pri­vind extinderea cooperării şi specializării în producţie în di­ferite ramuri, mersul lucrărilor de coordonare a planurilor de dezvoltare a economiilor naţio­nale ale României şi Uniunii Sovietice pe cincinalul 1981—1985, precum şi aspecte referitoare la creşterea rolului comisiei in in­tensificarea cooperării econo­mice bilaterale, în şedinţe ple­nare şi pe grupe de lucru sunt examinate modalităţi efici­ente, de natură să contribuie la folosirea posibilităţilor oferite de potenţialul sporit al economiilor naţionale ale celor două ţări in scopul dezvoltării continuu as­cendente a colaborării şi coope­rării economice , şi tehnico-ştiin­­ţifice dintre ţara noastră şi Uni­­­unea Sovietică.­­ Lucrările sesiunii se desfă­şoară într-o ambianţă de lucru, prietenească. Vizita in U.R.S.S.a unei Delegaţii de activişti ai P.C.R. MOSCOVA 30 — Corespon­dentul Agerpres, Mihai Coruţ, transmite : La invitaţia C.C. al P.C.U.S., o delegaţie de activişti ai Partidului Comunist Român, condusă de Ilie Matei, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. a efectuat între 23—30 mai, o vi­zită pentru schimb de experienţă în Uniunea Sovietică. Delegaţia a avut întilniri şi convorbiri la secţii ale C.C. al P.C.U.S., la Comitetul orăşenesc Moscova al P.C.U.S. şi comitete raionale de partid din capitala sovietică, la Comitetul regional de partid Leningrad, a luat cu­noştinţă de activitatea şi expe­rienţa unor organizaţii de partid din întreprinderi industriale şi instituţii din Moscova şi Lenin­grad. La încheierea vizitei, delegaţia a fost primită de M. V. Zimia­­nin, secretar al C.C. al P.C.U.S. s­m @ifif( • Primire. Erich Honecker, secretar general al Comitetului Central al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat­ al R.D.G., l-a primit, la Berlin, pe Petăr Mladenov, ministrul afacerilor­­ externe al R.P. Bulgaria aflat în vizită oficială în R.D. Ger­mană. • Convorbire. Gustav Husak, preşedintele R.S. Cehoslovace, l-a primit miercuri pe Paulo Texeira Jorge, ministrul ango­lez al afacerilor externe. • Primire. Preşedintele R.P.D. Coreene, Kim Ir Sen, a primit delegaţia guvernamentală a Re­publicii Mali, condusă de Ama­dou Baba Diarra, vicepreşedinte al Comitetului Militar de Elibe­rare Naţională din Mali, care se află în vizită de prietenie la Phenian. • Negocierile SALT. Miercuri, la Geneva a avut loc o nouă întilnire a delegaţiilor U.R.S.S. şi S.U.A. participante la convor­birile referitoare la limitarea armamentelor strategice ofensive — informează agenţia TASS. • Reuniune. La Dakar, capi­tala Senegalului, au luat sfirşit lucrările celei de-a IlI-a reu­niuni la nivel înalt a Comuni­tăţii economice a statelor din Africa de Vest, organism regio­nal din care fac parte 16 ţări. • Primire. Preşedintele State­lor Unite ale Americii, Jimmy Carter, l-a primit la Casa Albă pe Kang Shien, vicepremier al Consiliului de Stat al R.P. Chi­neze, cu care a avut o convor­bire prietenească — informează agenţia China Nouă. Vicepre­­mierul chinez a conferit, de ase­menea, cu Zbigniew Brzezinski, consilier prezidenţial pentru problemele securităţii naţionale, şi cu James Schlesinger, minis­trul energiei. • Atentat, însărcinatul cu afaceri al Elveţiei in Salvador, Hugo Wey, a fost asasinat, miercuri, cu focuri de armă în plin centrul oraşului San Sal­vador. • Premieră medicală. Pentru prima oară în istoria medicinii, s-a reuşit o operaţie de separare a două siameze unite în regiu­nea cutiei craniene, la Centrul medical universitar din Salt Lake City (statul Utah). Cele două fetiţe, în virstă de 19 luni, sunt într-o stare staţionară. Ope­raţia chirurgicală a durat 13 ore. • Vot de încredere. Premie­rul norvegian, Odvar Nordic, a obţinut votul de încredere al parlamentului, punind astfel ca­păt crizei care ameninţa să răs­toarne guvernul laburist minori­tar, pe care îl conduce. • Cerere. Libanul a cerut convocarea unei reuniuni a Con­siliului de Securitate pentru a examina situaţia din sudul ţării. • Plan: în cursul unei reuni­uni extraordinare consacrată si­tuaţiei economice, guvernul is­­raelian a aprobat un „plan anti­­inflaţionist“. Potrivit agenţiei France Presse acest plan constă, în principal în aplicarea de res­tricţii severe bugetului in curs. Restricţiile vizind in esenţă, mi­nisterele „sociale“ (sănătăţii, educaţiei, locuinţelor, lucrări publice şi asigurări sociale).­­ Şomaj. Potrivit datelor pu­blicate la Luxemburg de Oficiul de statistică al C.E.E., in cele nouă ţări membre ale comuni­tăţii erau înregistraţi la sfirşitul lunii aprilie 5,94 milioane de şo­meri — cifră reprezentînd 5,5 la sută din totalul forţei de muncă. • Activitate cosmică: Vladi­mir Liahov şi Valeri Riumin, continuîndu-şi activitatea la bor­dul complexului orbital de cer­cetări ştiinţifice ,,Saliut-6“ — ,,Soiuz-32“ — „Progress-6“, au procedat miercuri la înlocuirea panoului de comandă a sistemu­lui de navigaţie autonomă „D­el­­ta“. Noul panou a fost adus­ la bordul staţiei de nava de trans­port „Progress-6“. • Reuniune. Consiliul de Securitate al O.N.U. se va reuni joi pentru a examina problema reînnoirii, pentru şase luni, a mandatului Forţei O.N.U. pentru observare şi­ dezangajare pe înăl­ţimile Golan (F.N.O.U.D.). Se­cretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, a recomandat reîn­noirea mandatului, arătind că­ Siria şi Israelul şi-au dat con­­simţămîntul in acest sens. ■­­ Anchetă. Autorităţile nor­vegiene au iniţiat o anchetă de proporţii pentru identificarea autorilor furtului dintr-un de­pozit al armatei, de unde au fost sustrase arme, muniţii şi substanţe explozive. • Inundaţii. Un număr de 27 000 de persoane afectate de cele mai grave inundaţii care s-au abătut asupra Paraguayului de la începutul secolului au ne­voie de ajutor internaţional, a declarat Alejandro James, tri­mis special al Crucii­­Roşii în această ţară. • Erupție. Vulcanul „Piton de la Fournaise“, de pe Insula Reunion, a intrat in activitate. La altitudinea de 1 500 metri, s-a format o falie de 150 m din care lava se scurge lent spre mare, fără a prezenta vreun pericol pentru populație. Vizita in Ungaria a unei delegaţii de partid şi guvernamentale a U.R.S.S. BUDAPESTA 30 (Agerpres). — Miercuri, la Budapesta a so­sit o delegaţie de partid şi gu­vernamentală sovietică în frunte cu Leonid Brejnev, secretar ge­neral al C.C. al P.C.U.S., pre­şedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Delegaţia, care întreprinde o vizită oficială de prietenie în R.P. Ungară, a fost salutată la sosire de Janos Kadar, prim secretar al C.C. al P.M.S.U., de alţi conducători de partid şi de stat. In aceeaşi zi, au început con­vorbirile oficiale ungaro-sovie­­tice. Incidentele din portul iranian Khorramshahr TEHERAN 30 (Agerpres).­­ Postul de radio Teheran, reluat de agenţiile Associated Press, Reuter, France Presse şi U.P.I., a anunţat că în portul iranian Khorramshahr, din zona Golfu­lui, au izbucnit miercuri lupte de stradă în cursul cărora şi-au pierdut viaţa cel puţin 40 de persoane. Incidentele — a pre­cizat postul de radio — au fost precedate de un atac asupra unui post al poliţiei, în urma căruia au fost arestate 21 de persoane. La Khorramshahr şi în zona portului s-au semnalat incendii. Radio Teheran a adăugat că la locul incidentelor au fost trimise trupe de întărire. Gu­vernatorul provinciei a procla­mat starea de urgenţă şi a­­adre­sat populaţiei un apel la calm, cerîndu-i să rămină în locuinţe. Manifestări consacrate celei de-a 35-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist LONDRA 30 (Agerpres).­­ In cadrul manifestărilor din Marea Britanie pentru marcarea a 35 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fas­cistă, organizaţia „South Place Ethical Society“ a organizat o seară culturală românească. Cu acest prilej a fost prezen­t, Iată o gală de filme româneşti, s-a deschis o expoziţie de carte românească şi una de fotografii, ilustrind aspecte din istoria, mi­lenară a poporului nostru şi suc­cesele obţinute de România în anii de după eliberare, în alocuţiunea rostită cu acest prilej, Peter Cadogan, secretarul general al organizaţiei, a rele­vat succesele obţinute de po­porul român în anii de după eli­berare, activitatea neobosită a preşedintelui Nicolae Ceauşescu pe plan internaţional, pentru în­tărirea colaborării între toate popoarele lumii, pentru pace trainică şi securitate. ANTANANARIVO 30 (Ager­pres). — Biblioteca centrală din Bucureşti a donat Bibliotecii Organizaţiei Avangarda Revolu­ţiei Malgaşe (AREMA) — prin intermediul Ambasadei ţării noastre la Antananarivo — un set de cărţi româneşti, între care se numără şi operele tovarăşului Nicolae Ceauşescu din ciclul „România pe­ calea edificării so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate“. LISABONA'30 (Agerpres). — .Universitatea .din.­Cajim­bra — una din­ cele mai vechi instituţii de învăţămînt din Portugalia — „a „avut loc vernisajul unei ex­poziţii­ de­ carte şi discuiţii ro­mâneşti. La loc de cinste sunt prezen­­­tate lucrări ale­ secretarului ge­neral i­s al ■■■ Partidului Comunist Român,­­ preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De aseme­nea, expoziţia cuprinde albume deşartă, bârţî­ din domeniile teh­nic, lingvistic, arheologic, istoric, economic. LIMA. fio (Agerpres). — In cadru­l manifestărilor prilejuite de cea de-a 35-a aniversare a eliberării României de sub do­minaţia fascistă, la Liceul „Ale­jandro Deustua“, din Lima, a avut loc o „Zi culturală dedicată României“. Cu acest prilej, pre­şedintele Asociaţiei de prietenie şi relaţii culturale peruarţo-ro­­mâne, prof. Julio Castro Franco, a evocat importanţa actului de la 23 August 1944 în procesul de dezvoltare socialistă a României, compatibilă cu o reglementare acceptabilă internaţională. Reluarea lucrărilor in plen ale Conferinţei UNCTAD­ ­e, transferul invers de tehnolo­gii, şi măsurile de combatere a practicilor comerciale restrictive. Rezoluţia cu privire la patente şi la proprietatea industrială exprimă punctele de vedere ale ţărilor în curs de dezvoltare în problema revizuirii convenţiei de la Paris, cu privire la proprieta­tea industrială. „Unul din prin­cipalele scopuri ale revizuirii convenţiei de la Paris — se arată un document — trebuie să fie promovarea capacităţii de invenţii şi inovaţii a ţărilor în curs de dezvoltare şi a prote­jării activităţilor de invenţii in vederea accelerării procesului lor de dezvoltare economică“. Rezoluţia privind transferul invers de tehnologie, sau „brain­­drain-ul“ cum este cunoscut în limbajul specialiştilor, se ocupă­­ de fenomenul scurgerii forţei de muncă din ţările în curs de dez­voltare şi de efectele negative ale acestuia asupra eforturilor lor de progres economic. Rezo­luţia preconizează unele măsuri care să prevină şi să rezolve a­­ceastă problemă. Printre reco­mandările conţinute în acest do­cument se remarcă necesitatea ca statele care primesc forţa de muncă calificată din ţările in curs de dezvoltare să le acorde acestora din urmă compensaţii. Rezoluţia cere ţărilor dezvoltate să sprijine eforturile ţărilor in curs de dezvoltare in direcţia creării de programe şi, proiecte economice menite a absorbi for­ţa de muncă calificată, venind astfel în ajutorul eforturilor lor de industrializare. Ultima rezoluţie care tratează problema practicilor comerciale restrictive preconizează convo­carea, în perioada septembrie 1979—aprilie 1980, a conferinţei O.N.U. pentru practicile restric­tive care să negocieze principiile şi regulile menite a controla şi combate aceste practici care au efecte negative asupra comerţu­lui internaţional şi, în special asupra ţărilor în curs de dez­voltare. MANILA 30 — Trimisul spe­cial Agerpres, Iosif Socaciu, transmite : Miercuri dimineaţă au fost reluate lucrările în plen ale celei de-a V-a conferinţe a Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare. Plenara a dezbătut şi adoptat trei proiecte de rezo­luţii elaborate in grupurile de negocieri, vizînd regimul pa­tentelor şi proprietăţii industria- Formarea noului „guvern“ rhodesian SALISBURY 30 (Agerpres).­­ La Salisbury a fost anunţată, miercuri, componenţa noului gu­vern rhodesian format în urma aşa-ziselor alegeri generale des­făşurate în această ţară, în con­textul „reglementării interne“ preconizate de şeful regimului minoritar rasist, Ian Smith. Preşedinţia guvernului a fost încredinţată africanului Abdel Muzorewa, care deţine şi impor­tantele portofolii ale războiului şi apărării. La conducerea princi­palelor departamente continuă să se afle reprezentanţi ai regi­mului minoritar, cea mai mare parte — foşti miniştri in cabine­tul Ian Smith. Dealtfel, însuşi acesta este prezent în guvern, în calitate de ministru fără porto­foliu. Se apreciază că el va con­tinua să-şi asume, contrar vo­inţei exprimate de majoritatea populaţiei, conducerea ţării. Protest al Pieţei comune adresat Statelor Unite BRUXELLES 30 (Agerpres). — Comisarul Pieţei comune pen­tru energie, Guido Bruner, a prezentat, miercuri la Bruxelles, ambasadorului Statelor Unite pe lingă CEE un protest in legătură cu hotărirea guvernului american de a subvenţiona în timpul verii importurile de produse petroliere­­ rafinate. Potrivit purtătorului de cuvint al Comisiei CEE, decizia americană de a acorda o subvenţie de 5 do­lari pe baril pentru toate pro­dusele petroliere rafinate impor­tate în Statele Unite în perioada 1 mai — 1 septembrie a.c. riscă să provoace o nouă dezlănţuire generală a preţurilor petrolului, în special pe pieţele vest-euro­­pene. România, promotor activ al edificării unei noi ordini economice internaţionale (VIII) Dreptul suveran al statelor de a fi stăpîne pe bogăţiile naţionale De o deosebită valoare prac­tică, pătruns de realism şi luci­ditate, Mesajul adresat de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu ce­lei de a V-a Conferinţe U.N.C.T.A.D. de la Manila a trezit un viu ecou în rindul participanţilor la acest forum, în conştiinţa popoarelor, înscri­­indu-se ca o pledoarie convin­gătoare in sprijinul intensifică­rii eforturilor pe plan interna­ţional pentru lichidarea subdez­voltării şi aprofundarea proce­sului de...edificare a noii ordini economice mondiale. Mesajul, document care afirmă un com­plex de măsuri şi de acţiuni concrete, reliefează cu deosebită pregnanţă, alături de altele, ideea necesităţii asigurării con­trolului naţional asupra proprii­lor resurse naturale. Acest drept fundamental al popoarelor este logic şi firesc, deoarece conceptul de indepen­denţă se materializează prin cei doi factori ai săi — de indepen­denţă politică şi de suveranita­te economică. Reîncorporarea in patrimoniile naţionale a resur­selor naturale proprii nu în­seamnă altceva decit adăugirea la voinţa politică a mijloace­lor materiale necesare înfăptui­rii unei independenţe depline. Principiul dreptului fiecărei na­ţiuni de a fi stăpînă pe bogăţiile sale a fost consfinţit atit la O.N.U., cit şi de alte organizaţii cu vocaţie, internaţională. ■ în „Carta drepturilor şi obligaţiilor economice ale statelor“, adopta­tă de Adunarea Generală a O.N.U., la 12 decembrie 1974, care şi-a propus drept obiectiv final instituirea unei noi ordini economice internaţionale, gu­vernată de echitate şi justiţie, se subliniază că „fiecare stat deţine şi exercită în mod liber o suveranitate deplină şi per­manentă asupra tuturor bogăţi­ilor sale, resurselor naturale, activităţilor economice, inclusiv posesiunea, dreptul de a le uti­liza şi dispune de acestea“. La elaborarea acestei Carte, Româ­nia socialistă a adus o contribu­ţie însemnată. Ţara noastră a făcut parte din grupul de lucru U.N.C.T.A.D. însărcinat cu re­dactarea Cartei ’ şi, la prima sa sesiune, a prezentat documentul intitulat „Structura Cartei drep­turilor şi îndatoririlor economice ale statelor“, cuprinzînd idei şi principii de mare valoare. Ele aveau să-şi găsească reflectarea, în bună parte, în Carta ulterior adoptată, considerată drept unul din importantele documente ale Naţiunilor Unite. Experienţa istorică a demon­strat cu prisosinţă că pentru a lichida înapoierea economică şi a asigura progresul în toate sfe­rele de activitate, ţările subdez­voltate şi în curs de dezvoltare trebuie să acţioneze, înainte de toate, in­direcţia redobindirii su­veranităţii asupra bogăţiilor în­străinate, a integrării lor in circuitul economic naţional. Le­gătura intimă dintre dezvoltare şi independenţă economică a fost înţeleasă tot mai profund, ceea ce a permis definirea şi mate­rializarea noii strategii a deve­nirii contemporane a statelor în curs de dezvoltare. Exercita­rea suveranităţii asupra pro­priilor resurse naturale, condi­ţie esenţială a slăbirii chingilor exploatării străine, a declanşării procesului emancipării econo­mice şi sociale, a punerii baze­lor unei industrii naţionale, a realizării unor transformări pro­funde în toate domeniile de ac­tivitate, a devenit o aspiraţie şi o cauză tot mai larg îmbrăţişată de către statele în curs de dez­voltare din America Latină, Africa şi Asia. Prefacerile înno­itoare care au avut loc­­pe aces­te continente diferă de la o re­giune la alta, chiar de la ţară la ţară, în funcţie de numeroşi factori. Unele ţări au parcurs un drum mai lung pe calea dezvol­tării de sine stătătoare, altele s-au eliberat de curînd. Realită­ţile naţionale proprii au generat căi distincte în procesul rege­nerării economiilor statelor în curs de dezvoltare. Există orien­tări, politice şi soluţii interne di­verse şi ele, izvorăsc din reali­tăţile istorice specifice fiecărei naţiuni. Dar există şi o tendin­ţă generală, determinată de, stra­tegia înlăturării subdezvoltării, a asigurării unui progres eco­nomic şi social mai rapid. Şi această tendinţă de politică eco­nomică care a prins viaţă şi s-a impus din ce în ce mai mult este redobîndirea suveranităţii asupra resurselor naturale afla­te sub controlul companiilor străine. Readucerea in circuitul naţional a bogăţiilor solului şi subsolului s-a realizat într-o va­rietate de forme. Este vorba de naţionalizări totale sau parţia­le, de preluarea bunurilor naţio­nalizate concomitent cu promul­garea decretelor sau ulterior, la o dată stabilită, prin atribuirea de compensaţii în unele cazuri sau renunţarea la plata indem­nizaţiilor ca urmare a sumelor pe care companiile străine le aveau de achitat, înfiinţarea de întreprinderi mixte, în care sta­tul deţine 50 la sută din capi­tal reprezintă o altă acţiune principală de reîncorporare în patrimoniile naţionale a bogă­ţiilor înstrăinate. Recuperarea petrolului sau a unor importante minereuri, ma­terii prime cu mare pondere valorică, surse însemnate de potenţare a eforturilor de dez­voltare, de diversificare a eco­nomiei, a devenit o preocupare majoră a multor state din Ame­rica Latină, Africa şi Asia. Ac­ţiunile întreprinse în acest scop au întrunit, în marea majorita­te a cazurilor, un adevărat con­sens naţional. Aşa s-a întîmplat cu reducerea în aria proprie­tăţii de stat a petrolului în Pe­ru, Ecuador, Venezuela, Alge­ria, Nigeria, Libia, Irak şi Ga­bon, cu preluarea controlului asupra zăcămintelor de cupru în Zambia şi Zair, de bauxită în Guyana, de fier in India şi Mau­ritania, de fosfaţi în Siria şi Ma­roc, a marilor plantaţii agricole în Costa Rica, Sri Lanka, An­gola şi Peru. Concretizările dreptului fiecărui popor, de­ a fi stăpîn pe bogăţiile sale care au avut loc în America Latină, pe parcursul anilor 1968—1971, au depăşit in amploare toate acte­le de suveranitate întreprinse timp de cinci decenii. După rea­ducerea în circuitul naţional a principalelor resurse naturale, acestea au devenit adevărate pirghii in realizarea binomului înlăturării subdezvoltării şi con­solidării independenţei econo­mice. .In Algeria, Siria, Angola, Mozar­bic, Egipt, Venezuela, Pe­ru şi alte ţări, statul deţine con­trolul principalelor sectoare eco­nomice, fapt care a permis ela­borarea şi transpunerea în viaţă a unor planuri de dezvoltare economică pe diferite perioade. Hotărîte să-şi exercite suvera­nitatea asupra bogăţiilor natura­le de care dispun şi să se dez­volte in conformitate cu pro­priile aspiraţii şi interese, sta­tele in curs de dezvoltare sint preocupate şi de problema regle­mentării investiţiilor străine. Este tot mai evidentă dorinţa de a impune anumite limite capita­lului străin, limite dictate de interesele naţionale. Pătrunde­rea necontrolată a acestui ca­pital reprezintă un mare peri­col, poate perturba activităţile economice şi chiar modifica di­recţiile dezvoltării. Statele în curs de dezvoltare nu se opun investiţiilor străine’, dar consi­deră că acestea trebuie să con­tribuie la dinamizarea­­econo­miilor naţionale şi nu la spo­lierea bogăţiilor lor naturale şi obţinerea unor profituri uriaşe, ceea ce s-a petrecut, din păca­te, decenii de-a rindul. Un sin­gur exemplu este edificator în acest sens : în numai 20 de ani, companiile petroliere străine implantate în Venezuela au do­­bindit beneficii fabuloase­­ de circa 50 miliarde de dolari. For­ma cea mai des folosită pentru reglementarea regimului inves­tiţiilor străine este a obligativi­tăţii capitalului străin de a se asocia cu cel naţional, ultimului revenindu-i, în cadrul societăţi­lor mixte, o participare majori­tară. România subscrie in­­trutotul la această măsură, in Mesajul adresat Conferinţei U.N.C.T.A.D. subliniindu-se că „ar fi just şi echitabil ca ţările in curs de dezvoltare să aibă o participare efectivă la proprie­tatea acestor societăţi, de cel puţin 50 la sută“. Un rol im­portant in .,indoneizarea“ tutu­ror întreprinderilor in Indonezia, îl are echilibrarea participării la investiţiile străine de capital, în aşa fel incit partenerii indone­zieni să deţină o pondere de 51 la sută din capitalul întreprin­derilor mixte. Filipinele, in schimb, solicită o participare autohtonă mai mare. Limitarea scoaterii profiturilor în străină­tate, reinvestirea în economiile naţionale a unei părţi din bene­ficii, reîncorporarea in produsul finit a unui anumit procent de materii prime şi semifabricate autohtone, asigurarea unor con-, diţii corespunzătoare transfe-■ rului de tehnologie sunt alte o­­bligaţii pe care statele în curs de dezvoltare le solicită din par­tea investitorilor străini. .. Profund ataşat cauzei dezvol­tării, el însuşi angajat intr-un amplu efort, fără precedent: in istoria sa, în vederea eliminării, distanţelor ce separă ţara noas­tră de statele avansate econo­mic, poporul român a sprijinit şi sprijină cu consecvenţă drep­tul statelor de a-şi recupera bo­găţiile naţionale. România a sus­ţinut cu perseverenţă acest drept esenţial, al popoarelor, cerinţă primordială a ,­afirmării, independenţei naţionale. O atare­ atitudine îşi găseşte suportul în experienţa proprie a naţiunii noastre. Trecerea principalelor mijloace de producţie în pro­prietatea întregului popor, in urma actului naţionalizării * dirt iunie 1948, a asigurat:Ib)Hranei suveranitatea deplină asupra re­surselor sale naturale. Concen­trarea în miinile poporului a avuţiilor naţionale şi a pir­­ghiilor economice a permis de­clanşarea procesului industria­lizării, baza progresului econo­miei, ştiinţei şi culturii, dezvol­tării multilaterale a societăţii, ridicării nivelului de viaţă al poporului, asigurării indepen­denţei şi suveranităţii ţării. Amplificarea colaborării Româ­niei cu statele în curs de dez­voltare, a cooperării în produc­ţie, corespunde intereselor reci­proce de ridicare a industriei şi a altor ramuri economice, per­mite accelerarea progresului economico-social al fiecărei ţări, contribuie la lichidarea subdez­voltării, la dezvoltarea mai ra­pidă a statelor, care au păşit pe calea dezvoltării independente. Colaborarea strînsă cu aceste naţiuni capătă o însemnătate tot mai mare pentru progresul ge­neral al umanităţii, pentru edi­ficarea unei ordini economice noi, echitabile în viaţa interna­ţională, pentru cauza destinde­rii şi păcii în lume. România socialistă va continua să spri­jine dreptul fundamental al popoarelor de a dispune, aşa cum­­cred ele de cuviinţă, de re­sursele lor naturale, să le aju­te în acţiunile ce le întreprind pentru introducerea in circuitul productiv a bogăţiilor solului şi subsolului, dovedind că intre vorba şi fapta ţării noastre, a preşedintelui . Nicolae Ceauşescu, există’ o ’ concordanţă deplină, atitudine ce decurge din ataşa­mentul ferm manifestat faţă de problema,. cardinală a prezentu­lui şi viitorului omenirii — edi­ficarea noii ordini economicei in­ternaţionale. Acest ajutor, su­blinia preşedintele Nicolae Ceauşescu, este o­ datorie poli­­­ti­că şi morală, deoarece, la rin­dul său, ţara noastră primeşte, în acest cadru, sprijinul sta­telor, în. ..curs de dezvoltare. Mesajul adresat Conferinţei U.N.C.T.A.D. de la Manila re­prezintă un act al conştiinţei şi demnităţii poporului român, al răspunderii sale faţă de marea cauză a omenirii , înlăturarea subdezvoltării, condiţie esenţială a progresului general, a întări­rii păcii şi securităţii interna­ţionale, a făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte. •^‘‘ -Dumitri, Filip Podul Cel mai lung pod din Ce­hoslovacia este in construc­ţie pe autostrada care va lega Praga de frontiera de sud­­vest cu R.F.G. El va avea o lungime de 740 m şi va forma un arc cu o rază de 4 800 m. El va surmonta o parte a oraşului Beroun din Boemia centrală, la o înălţime de 20 m şi va trece peste două nuri şi o linie de cale ferată. Hîrtie din siliciu pur Specialiştii francezi au pus la punct un nou tip de hîrtie fabricată din siliciu pur, fără nici un liant mine­ral sau organic. Hirtia de acest gen nu arde la tempe­raturi de pină la 1000 de grade. Se foloseşte in labo­ratoarele de chimie şi biolo­gie pentru analizele la tem­peraturi înalte, filtrarea ga­zelor calde, semiconductori, controlul poluării, ca şi in fabricile de sticlă şi siderur­gie. La telefon In Marea Britanie se ex­perimentează sistemul uni­versităţii la telefon“. Noul sistem porneşte de la princi­piul că atenţia se concentrea­ză mai bine asupra cuvinte­lor din receptor şi nu mai este distributivă ca in cazul cursurilor la televizor. In acest scop, este in pregătire o reţea de 25 de centre tele­fonice interconectate situate la mai multe sute de kilome­tri unele de altele. Nauru Potrivit statisticilor, ţara cea mai bogată din lume este Republica Nauru, o insulă situată la 42 km sud de Ecuator şi la circa 4 000 km nord-est de Sydney (Australia). Produsul naţional brut anual pe locuitor este de 25 000 dolari. Nauru este considerat cel mai mic stat suveran din lume, are 21 kmp, 4 000 de locuitori, un parlament format , din 18 membri, o şosea circulară de 19 km, 2 000 de automobile. Sursa bogăţiei sale o repre­zintă cele circa 2 milioane de tone de fosfaţi — locul al cincilea în lume — pe care le extrage anual. Concluzii Zece la sută din consuma­torii de droguri din Mexic au sub 11 ani şi 75 la sută au intre 11 şi 25 de ani, a declarat Eugenia Moreno, şefa Centrului de integrare juvenilă care reabilitează drogaţii din Ciudad de Mexi­co. Majoritatea consumă ma­rijuana, un alt mare procent sedative sau prizează solvenţi industriali şi şapte la sută sau heroină. La aceste con­cluzii s-a ajuns in urma tra­tamentului de reabilitare la care au fost supuşi 200 000 de copii şi tineri. Aceste date se adaugă­ altor aprecieri ale autorităţilor medicale, care consideră că circa 800 000 de copii mexicani se droghează. Venus Un vârf mai înalt decit muntele Everest, un platou muntos imens și cel mai mare canion descoperit vreo­dată în sistemul solar se gă­sesc sub stratul atmosferic al planetei Venus. Dr. Harold Masursky, de la Institutul geologic american, comple­tează această imagine cu citeva observaţii asupra celei mai apropiate planete de Terra. Venus pare să fi fost bombardată de meteoriţi uriaşi şi crusta ei este sculp­tată de vulcani — a decla­rat savantul in faţa reuniu­nii Uniunii geofizice ameri­cane. Informaţiile topografice au fost luate de un aparat radar aflat la bordul navei automate interplanetare Pio­neer. Poluarea Rinului De la începutul anului, Rinul a adus cantitatea re­cord de circa 8 milioane de tone de săruri in Olanda, indică Fundaţia „Reinwater“ (apă pură) din Amsterdam, care apără interesele unor cultivatori olandezi in pro­cesul intentat in 1974 împo­triva minelor de potasiu din Alsacia, răspunzătoare în mare parte pentru poluarea fluviului. Societăţile franceze se sustrag de la obligaţia de a construi instalaţii pentru injectarea sărurilor la mare adincime în subsol sub moti­vul că sărurile ar putea ajunge in piizele de ape subterane, deşi experţii neagă acest lucru. Poluarea Rinului face obiectul inves­tigaţiilor unei reuniuni inter­naţionale ce se desfăşoară in prezent la Basel. Energie solara 1 900 de cercetători şi teh­nicieni participă, in localita­tea Atlanta (S.U.A.), la reu­niunea Societăţii internaţio­nale pentru energie solară. Comunicările privesc tehni­cile de transformare şi con­servare a energiei solare. O expoziţie deschisă cu acest prilej înfăţişează cele mai recente aparate puse la punct in vederea folosirii energiei solare. D. T. REDACŢIA : Piaţa Scinteii, Tel. 17 60 10. Administraţia, int. 14 00, interurban 289 Telex : 1 11 79 — Bucureşti, cod. 71 341. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Anunţurile de publicitate se primesc 40 340 la Agenţia de publicitate din strada 13 Decembrie nr. 24, București, cod 70 709 (el. 16 79 43. Tiparul : Combinatul Poligrafic „Casa Scinteii“. Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEXIM — departamentul export-import presă.­­ P.O. Box 136—137, telex 11226 București str. 13 Decembrie, nr. 3.

Next