România Liberă, iulie 1979 (Anul 37, nr. 10786-10811)
1979-07-02 / nr. 10786
„România liberă" In industria uşoară SOLUŢII PENTRU REDUCEREA accentuata a consumurilor Analizarea problemelor majore ale eficienţei economice de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în cadrul vizitei întreprinse la expoziţia din piaţa Scinteii din Capitală, a relevat noi posibilităţi şi soluţii pentru reducerea mai accentuată a consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, precum şi de valorificare a resurselor reciclabile în anul 1980 şi în viitorul cincinal. Intrucît în industria uşoară se manifestă preocupări susţinute pe această linie, am solicitat unor cadre de specialitate din Ministerul Industriei Uşoare o serie de amănunte asupra acţiunilor întreprinse şi măsurile prevăzute. — Continuînd acţiunea de identificare a noi rezerve pentru reducerea consumurilor, a cheltuielilor materiale şi de mai bună valorificare a materiilor prime — arată tovarăşul ION LUNGU, directorul direcţiei tehnice din Ministerul Industriei Uşoare — colective de specialişti din cadrul industriei uşoare au efectuat cercetări şi studii practice în diversele sale subramuri. Pe baza acestora, au reieşit posibilităţi de reduceri substanţiale a nivelelor consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie stabilite prin plan, care se materializează în importante cantităţi de materii prime, semifabricate şi produse. Pentru anul 1980, reducerile respective prevăzute se concretizează în 11,3 milioane m.p. de ţesături, 680 tone fire de bumbac, 800 tone fire de lină, 230 tone fire tip in şi cînepă, 100 000 m.p. piei feţe pentru încălţăminte, 250 tone poliuretan spumă, 500 tone talpă din cauciuc şi altele. Totalul economiilor ce vor fi realizate în anii 1979—1980 — faţă de prevederile din actualul , cincinal — se estimează la 3,1 miliarde lei. Analiza a fost extinsă şi asupra perioadei 1981—1985. In lumina noilor indicaţii date de conducerea superioară de partid, accentul va fi pus atît pe reducerea consumurilor specifice, cit şi pe valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor. Astfel, se prevede ca in anul 1985 — faţă de anul 1980 — să sporească cu 33,6 la sută valorificarea firelor de bumbac în producţia ţesăturilor din bumbac, cu 31,5 la sută valorificarea firelor din lină pentru ţesăturile destinate îmbrăcămintei, cu 21,8 la sută valorificarea pieilor pentru feţe de încălţăminte. La realizarea acestor obiective un aport însemnat revine, desigur, cercetărilor ştiinţifice, promovării progresului tehnic. Prin ce se va materializa acest aport ? — Dacă ne referim la industria textilă, putem arăta că — în cadrul cercetărilor întreprinse — s-a pus un accent deosebit pe reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie şi pe valorificarea în mai bune condiţiuni a materialelor respective. M-aş referi aici la cîteva din orientările aplicării practice a activităţii de cercetare-proiectare. Astfel, se va extinde filarea pe maşini tip rotor pentru fire tip bumbac, datorită căreia consumul specific de materii prime scade de la 1,08 kg/fibre pe kg/fir, la 1,06 kg/fibre pe kg/fir, iar productivitatea muncii crește de circa două ori. Ca rezultat a unor importante cercetări aplicative ale Institutului de cercetări textile, în anul viitor se va realiza prototipul unei noi mașini cu cap de filare aerodinamic pentru fire tip bumbac. Eficienţa : productivitatea muncii va creşte de 3,5 ori, în timp ce consumul va scădea de la 1,08 kg/fibre pe kg/fir la 1,05 kg/fibre pe kg/fir, iar cheltuielile de fabricaţie vor scădea cu circa 36 la sută. O acţiune importantă prevăzută cu arie mare de aplicabilitate în subramurile industriei textile — este aceea a modernizării războaielor de ţesut automate, în maşini de ţesut cu suveică, care se vor extinde pînă în anul 1985 la un număr de peste 4 000 de războaie. Eficienta economică a acestei măsuri— exemplificată la o capacitate de 6 milioane m.p. pe an de ţesături din lină — va fi concretizată astfel : puterea instalată va scădea de la 625 kW la 482 kW, consumul de combustibil va fi redus de la 252 tone de combustibil convenţional la 157 tone de combustibil convenţional, în timp ce productivitatea muncii va creşte cu 54 la sută. Se mai prevede, de asemenea, realizarea unor maşini rectilinii automate de tricotat, cu consum redus de materii prime — maşini ce se vor realiza pe baza prototipului conceput de Institutul de cercetări textile — prin care consumul de materii prime se va reduce cu 12 la sută, consumul de energie cu 20 la sută, iar productivitatea muncii va spori în măsură însemnată. Vor mai fi realizate, totodată, noi maşini cu consum redus de apă, abur şi energie, în finisajele textile. In industria confecţiilor, prin reproiectări constructive şi tehnologice a produselor, în anul 1980 se prevăd a se realiza economii de 5 milioane metri pătraţi ţesături tip bumbac, 325 000 mp ţesături tip lină, 210 000 mp ţesături tip vieînepa. Tot astfel, în industria încălţămintei vor fi reduse pierderile tehnologice prin extinderea croirii combinate, urmînd a rezulta la nivelul anului 1980 o economie de circa 100 000 piei mai naturale. — In cadrul expoziţiei din Capitală a fost prezentată o diversitate de produse realizate din materiale reciclabile. Ce se întreprinde in această direcţie ? — Referindu-ne la industria textilă — ne precizează tov. ing. REMUS SUSAN, șef de serviciu în Ministerul Industriei Uşoare — avem în vedere pe de o parte valorificarea superioară a resurselor de materiale reciclabile din cadrul industriei uşoare, iar pe de altă parte introducerea în circuitul economic a obiectelor textile uzate colectate de la populaţie. Traducînd in fapt indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, Ministerul Industriei Uşoare s-a orientat spre o valorificare superioară a acestor materiale, prevăzînd ca, la finele anului 1980, peste 90 la sută din valoarea produselor realizate din aceste resurse să fie ţesături tip lină, bumbac, vigonie, mătase, in şi cinepă, din care să se realizeze diverse articole de îmbrăcăminte de uz casnic şi cu alte utilităţi. Pe baza unor noi cercetări întreprinse, se are în vedere aplicarea unor tehnologii neconvenţionale pentru valorificarea superioară a unor resurse de materiale de calitate inferioară ce nu pot fi prelucrate superior pe tehnologiile existente (pieptănătură de lină şi linuri inferioare, pieptănătură de in şi altele). Prin tehnologiile amintite, fineţea firelor realizate din pieptănătură de lină va creşte de 2—3 ori, iar valoarea produselor realizate din acestea va spori cu 54 la sută. La pieptănătura din in gradul de valorificare va creşte în cincinalul viitor de circa 5 ori. Datorită unei strînse colaborări între cercetătorii din cadrul industriei uşoare şi cei din alte ramuri productive, au fost stabilite tehnologii noi pentru realizarea unor materiale necesare industriei de construcţii şi industriei mobilei, produse ce vor antrena în consum mari cantităţi de obiecte textile scoase din uz. Ne-am propus să creştem cantităţile de obiecte textile ce se colectează de la populaţie, de la 1 kg pe familie in 1978, la 1,5 kg în 1980 şi la 4,3 kg în 1985. Printre noile materiale prevăzute se află : mochete interţesute, produse textile elastice pentru industria mobilei, suporturi neţesute pentru covoare p.v.c., materiale termoizolante şi fonoabsorbante, materiale izolatoare pentru pardoseli, conducte şi tubulaturi, materiale textile izolante pentru construcţii de drumuri, terasamente şi terenuri supuse eroziunii etc. Caracteristicile şi performanţele acestor produse le fac apte de a fi înlocuitoare a unor produse actuale energointensive (fibre şi fire chimice, vată minerală, polistiren etc.). Materialele respective vor fi realizate în cadrul a două unităţi productive noi, cu o capacitate anuală de 34 milioane m.p. textile neţesute, antrenînd un consum de 27 800 tone de obiecte textile uzate. — Dar în privinţa reducerii consumului de energie electrică şi de combustibil ce se prevede? — Şi în această privinţă au fost stabilite obiective importante — ne arată tov. director ION LUNGU — astfel că indicele de consum la combustibilul convenţional va scădea în 1985 — faţă de anul 1978 — cu 28 la sută, iar indicele de consum de energie electrică cu 26,6 la sută. Măsurile respective vizează modernizarea unor utilaje şi instalaţii din întreprinderile existente, dotarea noilor unităţi cu utilaje de mare productivitate şi consum redus de energie, optimizarea structurii producţiei, reproiectarea unor produse, valorificarea resurselor energetice secundare etc. Creşterea nivelului de valorificare a materiilor prime şi materialelor, reducerea consumurilor, alături de măsurile prevăzute pentru creşterea substanţială a productivităţii muncii, sunt menite să asigure acoperirea într-o proporţie de 78—85 la sută a sarcinii — din viitorul cincinal — privind reducerea nivelului de cheltuieli la 1 000 lei producţie-marfă cu 69 lei, dintre care la cheltuielile materiale cu 29,7 lei, urmând ca — prin noile acţiuni ce vor fi întreprinse — să se poată îndeplini integral sarcina planificată de reducere a cheltuielilor materiale. Mircea Scripcă • în anii 1979—1980 economii de 3,1 miliarde lei, faţă de prevederile din actualul cincinal • Vor fi introduse şi extinse noi tehnologii de fabricaţie • Războaie de ţesut automate, în curs de modernizare • Valorificarea superioară a resurselor de materiale reciclabile • Introducerea în circuitul economic a obiectelor textile uzate, colectate de la populaţie • Faţă de anul 1978, în 1985 indicele de consum la combustibil convenţional va scădea cu 28 la sută, iar indicele de consum la energia electrică va fi redus cu 26,6 la sută Unul din standurile expoziţiei din Capitală, care exprimă în mod grăitor preocupările pentru diversificarea materiilor prime destinate confecţiilor, prin realizarea de combinaţii din poliesteri texturat şi amestec de fir, cu masă redusă pe metru pătrat, de la 220 g/mp, la 140—170 g/mp. întrecerea la amploare în întîmpinarea marii noastre sărbători (Urmare din pag. 1) tăţi de producţie mai importante din care, subliniem, 15 in avans. Am oferit acest exemplu, al puternicei industrii a Capitalei nu pentru că totul ar merge aici perfect, nu pentru că n-aexista şi deficienţe, mai ales in ce priveşte realizarea de către unele colective a tuturor indicatorilor de plan şi în mod special a celor calitativi, de eficienţă, ci pentru a da o imagine globală a unei entităţi care cuprinde aproape o cincime din industria ţării. Putem tot atit de bine oferi exemplul judeţului Cluj care se prezintă, de asemenea, cu rezultate remarcabile, lucru valabil şi în cazul judeţului Iaşi, al Buzăului şi Galaţiului, al judeţului Hunedoara şi al Bihorului, al multor judeţe în care majoritatea întreprinderilor se prezintă cu rezultate bune şi foarte bune. In acest context trebuie să ne gîndim la ceea ce avem de făcut în acest al doilea semestru al anului. Cu atît mai mult cu cît nu putem face abstracţie în nici un fel de condiţiile în care se desfăşoară viaţa şi activitatea în restul lumii, de condiţiile noi create de agravarea crizei energetice mondiale şi de necesitatea inexorabilă a ridicării competitivităţii produselor noastre In confruntarea cu produsele unor industrii cu mari tradiţii. In industrie, semestrul al doilea al anului ar trebui să coincidă cu o intensificare a laturilor cantitative şi mai ales calitative ale activităţii, în aşa fel încît sfîrşitul anului să ne găsească cu toţi indicatorii îndepliniţi şi, acolo unde este posibil şi necesar, depăşiţi. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. un prim obiectiv trebuie să fie respectarea de către toate întreprinderile a obligaţiilor din contractele economice, îndeplinirea şi in judeţele la care există rămîneri în urmă, a tuturor indicatorilor de plan şi în special a planului de investiţii. (Cu aţit mai mult cu cit orice nerealizare a planului de investiţii va avea repercusiuni nu numai pentru activitatea din acest an dar şi asupra celei din anul viitor şi chiar a activităţii din cincinalul viitor). Se cer, pe această linie, aplicate măsurile hotărîte de recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv cu privire la folosirea la întreaga capacitate a potenţialului productiv, buna întreţinere şi folosirea integrală a timpului de lucru al maşinilor, generalizarea acţiunii de polideservire a acestora, urmărirea zilnică a îndeplinirii producţiei fizice şi a recuperării restanţelor. In această ordine de idei o atenţie deosebită se cere acordată recuperării restanţelor la producţia de utilaje şi instalaţii pentru noile obiective de investiţii, expedierea lor grabnică pe şantiere. Constructorilor, la rîndul lor, li se cere în acest al doilea semestru, şi cu deosebire în aceste zile, să folosească vremea favorabilă muncind in schimburi prelungite pentru finalizarea rapidă a lucrărilor de construcţie cit şi a celor de montaj. Cel de-al doilea semestru trebuie să devină şi semestrul bunei gospodăriri, al eficienţei maxime în activitatea productivă, astfel incit industria construcţiilor, transporturile, agricultura să atingă indici superiori de productivitate şi cheltuieli de producţie cit mai mici. Este nevoie de extinderea masivă a acţiunilor de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, de accelerarea introducerii progresului tehnic, a îndeplinirii planului de asimilări de produse noi sau de modernizare a acestora, acordîndu-se prioritate acelor produse care se pot realiza cu consumuri materiale şi energetice mai mici. Este necesară aplicarea tuturor măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute pentru creşterea accelerată a productivităţii muncii ca şi a celor rezultate din adunările generale ale oamenilor muncii, privind reducerea consumurilor de metal, lemn, ciment, accentuarea economisirii energiei electrice şi combustibilului, recuperarea şi valorificarea superioară a materialelor şi resurselor energetice secundare. In esenţă, trebuie să înţelegem că e necesară, aşa cum ne-a arătat secretarul general al partidului cu prilejul vizitării expoziţiei privind rezultatele cercetării ştiinţifice, ca şi a expoziţiei recente privind măsurile şi soluţiile preconizate pentru reducerea consumurilor — o nouă concepţie în domeniul consumurilor, al descoperirii de noi resurse şi valorificării lor superioare. Pe această linie un rol important este chemată să-l joace generalizarea iniţiativelor înaintate apărute în cadrul întrecerii socialiste. Semestrul doi al anului trebuie să se caracterizeze prin finalizarea rapidă şi trecerea în producţie de serie mare a celor mai reuşite realizări ale cercetării ştiinţifice şi ingineriei tehnologice, o perioadă de Îmbunătăţire substanţială a aprovizionării tehnico-materiale, un semestru în care să crească aportul productiv al cadrelor tehnice. — să nu uităm sarcina de mare importanţă trasată de secretarul general al partidului privind folosirea a 50 la sută din timpul inginerilor şi tehnicienilor în sectoarele de concepţie şi proiectare. El trebuie să fie o perioadă de creştere substanţială a calităţii produselor, de satisfacere cantitativă şi calitativă a cerinţelor comerţului exterior, de lărgire a relaţiilor economice cu partenerii externi. Intr-un cuvînt semestrul al doilea 1979 trebuie să devină un semestru al modernizării şî eficienţei superioare prin autoconducerea şi autogestiunea muncitorească, un semestru al bunei gospodăriri în toate direcţiile. Pînă acum, s-a strins recolta de cereale păioase de pe circa 720 000 hectare, din care aproape 190 000 reprezintă suprafaţa cultivată cu griu. Menţionăm că, pînă la sfîrşitul săptămînii trecute, secerişul la grîu a început în 16 judeţe, existînd toate condiţiile ca aria acestei lucrări să se extindă şi mai mult. Dar la ora cînd secerişul s-a declanşat din plin în principalele zone agricole ale ţării, se constată că transportul producţiei treierate nu se face in acelaşi ritm. în unele judeţe — aşa cum am arătat — a început secerişul la grîu, dar o parte din orzul recoltat mai aşteaptă mijloacele de transport pentru a fi pus la adăpost. Şi să nu uităm că au căzut precipitaţii care n-au putut ocoli grămezile de orz aflate pe mirişti şi că oricînd acestea se pot ivi din nou. Urmarea ? Pierderi de recoltă care pot şi trebuie evitate. De ce s-a ajuns într-o asemenea situaţie , în primul rînd datorită insuficienţei autocamioanelor puse la dispoziţia producătorilor, apoi pentru că se întîrzie încărcarea acestora în lanuri şi, în sfîrşit, pentru că se pierde timp preţios în bazele de recepţie. Şi mai este o cauză: necunoaşterea reală a necesarului de autocamioane de către întreprinderile agricole de stat. Aceste neajunsuri sau Privind acest tabel concluzia este că Autobaza nr. 1 (nu întreaga I.T.A.) nu numai că a fost promptă în asigurarea capacităţii de transport, ci chiar a depăşit-o, autocamioanele fiind utilizate din plin. Atunci cum se explică faptul că mari cantităţi de orz nu au fost transportate la timp ? Acelaşi interlocutor ne-a afirmat că o serie de întreprinderi agricole de stat nu au cunoscut situaţia reală de pe teren solicitînd mai puţine mijloace de transport. Au fost şi situaţii contrare, cînd s-au făcut comenzi pentru o capacitate mai mare, în acest fel lucrurile s-au cam încurcat. Capacităţi pentru a face faţă volumului mare de transport există, dacă avem în vedere că din judeţele Alba, Braşov şi Harghita au venit în ajutor un număr de autocamioane însumînd 1700 tone. Aflăm, însă, de la I.T.A. că cele din Alba n-au lucrat decit două zile la I.A.S. Dragalina și pe urmă au fost dirijate la copobservat încă de la secerișul orzului, dar nu s-a intervenit operativ. Deci, trebuie luate măsuri urgente de lichidare a lor, intrucît griul ocupă suprafeţe mult mai mari şi aceste neajunsuri se pot amplifica, ceea ce înseamnă cantităţi de recoltă rămase pe cimp. La aceste concluzii am ajuns efectuînd un raid în judeţul IALOMIŢA. Ne-am deplasat mai întii la I.T.A. pentru a afla cum sprijină această întreprindere acţiunea de transport a recoltei. De la şeful autobazei nr. 1, Nicu Dinu, am aflat o serie de amănunte privind organizarea muncii in această campanie. Am reţinut că parcul pus la dispoziţia producătorilor de cereale este basculabil pentru a se putea descărca rapid în baze sau la fabricile de nutreţuri combinate, că maşinile au fost etanşeizate şi prevăzute cu prelate, că remedierea defecţiunilor şi alimentarea cu carburanţi se face la cîmp, că şefii de coloane urmăresc realizarea graficelor de transport, că 30 la sută din parc este încărcat seara pentru ca a doua zi la prima oră să ajungă la locurile de depozitare etc. „în general, transportul s-a făcut operativ, punînd la dispoziţia întreprinderilor agricole de stat capacitatea ce ne-a fost solicitată“, afirmă interlocutorul. Iată şi un tabel în acest sens,perativele agricole. De ce ? I.T.A. afirmă că nu s-au folosit de către întreprinderea agricolă de stat. Adevărul este altul. Directorul I.A.S. Dragalina, ing. Alex. Bobică ne-a spus : „La această oră jumătate din orzul recoltat e pe cîmp. Noi producem orz de sămînţă pe care îl depozităm în magaziile noastre. Or, pentru a descărca în aceste magazii avem nevoie de autocamioane basculabile şi fără remorcă. Ne-au fost dirijate de către I.T.A. mijloace de transport nebasculabile şi cu remorcă. în această situaţie, evident n-am avut ce face cu ele“. Iată acum, o situaţie de ansamblu. Trustul judeţean al întreprinderilor agricole de stat a făcut comenzi pentru o capacitate zilnică de 5 500 tone. I.T.A. nu a asigurat niciodată atît. De pildă în 23 iunie a pus la dispoziţia producătorilor 4 700 tone, iar în 25 şi 26 iunie cite 4 000 de tone. Motivul ? „Trustul a cerut mai mult decât avea nevoie“ (! ?), afirmă I.T.A. Atunci de ce ritmul de transport nu a fost în pas cu cel de recoltare ? Credem că dacă cererea ar fi fost onorată în întregime decalajul între cantităţile recoltate şi cele transportate ar fi fost substanţial redus. Spunem substanţial şi nu total pentru că sunt şi alte cauze. De pildă, întreprinderile agricole de stat din Ciocăneşti, Mircea Vodă, Roseţi, Călăraşi aveau ca punct de predare o singură fabrică de nutreţuri combinate unde exista o singură gură de descărcare. Se aştepta la rînd ore întregi, în timp ce recolta rămînea pe cîmp. Acest lucru impune ca acum, în campania de seceriş al griului bazele de recepţie să se organizeze mai bine, să amenajeze piste pe care griul să poată fi basculat, să folosească toate gurile de descărcare, să stabilească drumul optim de circulaţie a mijloacelor de transport în incinte. „Dacă mijloacele noastre pot bascula griul, ne spune directorul I.T.A. Ialomiţa, Nicolae Ilîncu, înseamnă că în acelaşi număr de ore se poate aduce la baze o cantitate mai mare de recoltă, ceea ce echivalează, avînd în vedere că transportul e plătit la oră-kilometru, cu reducerea cheltuielilor. Profit de ocazie pentru a aminti furnizorilor prin intermediul ziarului „România liberă“ că ne-au rămas datori cu anvelope (700 buc. cei de la Danubiana) și cu o serie de piese de schimb pentru parcul Diesel. Din această cauză 50 autocamioane stau „pe butuci“. Am făcut un calcul. Cu aceste autocamioane s-ar putea transporta in 10 zile (fără remorcă) peste 2 009 tone de griu. Cifra trebuie luată în considerare şi de furnizori care, la fel ca noi toţi, sunt consumatori de pîine.“ Aşa cum spuneam a început recoltarea griului. Recolta ete mult mai mare şi ca urmare transportul şi recepţia trebuie perfect organizate. La una din bazele de recepţie, condusă de Nicolae Stelian, autocamioanele erau descărcate rapid. La cele şapte guri de descărcare se pot prelua zilnic circa 900 de tone de grîu. Se lucrează zi şi noapte numai că primele autocamioane încărcate sosesc in jurul orei 8, iar ultimele la 20.30. Pe urmă se stă. „Deşi graficul nostru de primire este intre orele 6 şi 22, putem prelua recolta şi noaptea. Numai că nimeni nu vine“ — ne spune interlocutorul... Sîntem pe terenul I.A.S. Slobozia. Multe combine adună griul și-l descarcă în remorcile tractoarelor, din mers. — Unde se transportă recolta? îl întrebăm pe combinierul Marin Căluț. — O parte la bază, iar o parte pe o platformă de la atelierul mecanic. Curios. N-am înţeles de ce o parte din grîu este dus la atelierul mecanic în timp ce baza de recepţie se află la 500 de metri de lanul în care se lucrează. Şi tot de neînţeles era faptul că nu existau pe teren mijloacele de transport ale I.T.A. Ca să nu mai vorbim de faptul că, deşi la început, în baza din apropiere se înşiraseră vreo 15 autocamioane cu remorci aşteptînd la rînd. Am prezentat cîteva constatări. Ele permit, insă, să afirmăm că unităţile cultivatoare, bazele de recepţie şi întreprinderile de transport auto trebuie să se preocupe mai mult, să ia toate măsurile necesare pentru ca transportul recoltei să se facă în pas cu secerişul, astfel incit nimic din recoltă să nu rămînă peste noapte pe cîmp pentru a se evita astfel pierderile. Eugen Sasu Secerişul se desfăşoa din plin. DAR TRANSPORTUL RECOLTEI ? una din condiţiile auapostirii rapide a recoltei este descărcarea combinelor din mers in mijloacele de transport care iau drumul bazelor de recepţie (aspect de la I.A.S. Slobozia) I.A.S. Solicitat (tone) Asigurat (tone) nr. mediu de curse pe zi iniţial final iniţial final Grădiştea 100 250 150 2603 Ciulnița 50 100 80 2003 Bărăganu 100 100 150 1503 Ivănești 100 200 170 2803 Utinzind numai parc basculabil, descărcarea recoltei în bază se face rapid, ceea ce permite efectuarea zilnică a unui număr mai mare de curse și, deci, adăpostirea rapidă a recoltei. Mijloace de transport există. Ne-o demonstrează şi această imagine surprinsă la ora 9 la I.T.A. Ialomiţa. Totul este ca acestea să fie folosite din plin, fără nici o întîrziere la punctele de încărcare sau descărcare pentru ca recolta să nu rămînă pe cîmp Foto : V. VIŞINESCU » Vrem să facem un test Ce măsuri se iau pe urmele echipelor de control al oamenilor muncii Să pornim, aşadar, pe urmele echipelor de control al oamenilor muncii pentru a vedea concret, la faţa locului, care este eficienţa acestei ample activităţi şi ce măsuri se iau pentru însă Vă rog să-mi permiteţi acum, după ce am primit telefonic răspunsurile de la BRASOV (D. Bujdoiu), CLUJ-NAPOCA (Virgil Lazar), CONSTANTA (I. Popovici), CRAIOVA (I. Becheru) şi BAIA MARE (R. Piciu) să sintetizez în rândurile ce urmează, cîteva concluzii. 1) Un numitor comun din toate localităţile investigate există o laborioasă activitate desfăşurată de echipele de control al oamenilor muncii. La Braşov, cele 488 echipe existente au efectuat, de la începutul acestui an, 2 500 de controale în peste 1 500 unităţi din toate sectoarele iar la Constanţa, cele 421 de echipe alcătuite din 2 079 de membri, au făcut, de asemenea, investigaţii în peste 1 300 de unităţi. Unde au fost găsite cele mai frecvente deficienţe ? Nu-i o şaradă greu de dezlegat. Lipsuri evidente au apărut, mai cu seamă, în unităţile prestatoare de servicii. Curios, dar acum în plin sezon estival, cînd unităţile de desfacere a legumelor şi fructelor ar trebui să funcţioneze ireproşabil, au fost detectate pe reţeaua de desfacere, nereguli grave în felul cum se desfac aceste produse. O astfel de proastă gospodărire a mărfurilor, ni se semnalează la unele unităţi pendinte de I.L.F. din Cluj- Napoca, în care se pun la dispoziţia consumatorilor fructe şi turarea unor neajunsuri. Am solicitat, deci, cinci corespondenţi ai ziarului nostru să însoţească echipele de control din cinci localităţi din ţară şi să răspundă apoi la următoarele întrebări : legume, de calitate îndoielnică. Unele unităţi de alimentaţie publică nu fac casă bună cu igiena ! Aflăm că la cunoscutul restaurant „Minerva“ din Cluj- Napoca s-au găsit produse perisabile în afara frigiderului şi deci veştejite de caniculă. Iar la Constanţa, la bufetul „Viile noi“, din cartierul cu acelaşi nume, au fost identificaţi ospătari cu amnezii îngrijorătoare în privinţa compunerii notelor de plată. După cum ne sesiza tovarăşa Viorica Bandi, responsabila cu activitatea de control al oamenilor muncii din partea Consiliului municipal al sindicatelor din Braşov, şi în oraşul de la poalele Tîmpei au fost sesizate nerespectarea preţurilor afişate în pieţe, iar la cooperativa braşoveană „Tehnica“ lipsă de receptivitate faţă de solicitanţi, care sunt nevoiţi să aştepte zile şi chiar săptămîni întregi repararea aparatelor electrocasnice atît de necesare în orice gospodărie. Şi un caz oarecum ieşit din comun : o echipă de control de la Baia Mare a vizitat unitatea pendinte de Oficiul judeţean de turism de pe malul lacului Firiza. Cu această ocazie au încheiat un proces verbal semnalind o seamă de lipsuri în buna funcţionare a acestui loc turistic, preconizînd şi cerînd cu insistenţă, să se ia imediat măsurile de rigoare. Care credeţi că a fost răspunsul celor vizaţi ? Au închis imediat acest punct de alimentaţie publică tocmai acum, în aceste zile de caniculă, cînd mii de băimăreni îşi petrec timpul pe malul lacului. Ciudată optică de a recepţiona sesizarea unei echipe de control ! 2) Impresii bune dar şi abateri de la regulile elementare de ospitalitate. In toate cele cinci localităţi investigate, s-a desprins ideea esenţială că, în marea lor majoritate, aceste echipe, din care fac parte oameni ai muncii din diferite sectoare, sunt primite cu receptivitate, cei vizitaţi înţelegînd că aceste controale sunt făcute în vederea îmbunătăţirii activităţii din unităţile respective. „Din păcate insă — notează corespondentul nostru de la Braşov —, mai sunt unităţi refractare la control ca, de pildă, cele de la I.L.F., Loto-pronosport, I.C.V.A., unde registrele unice de control sunt ascunse cu grijă de cei ce au obligaţia de a le pune la dispoziţia celor ce le calcă pragul. Se pare că unii s-au obişnuit numai cu anumite echipe de control. Cum se explică altfel faptul că la unitatea „Gostat“ de pe str. Vlahuţă din Braşov, o echipă de control a fost împiedicată să-şi exercite atribuţiile, deşi avea o delegaţie eliberată chiar de către comisia municipală“. Ba mai mult decît atît, la o unitate din piaţa Mihai Viteazul din Cluj- Napoca a fost interzis accesul echipei de control in depozit. De ce anume ? Răspunsul la această întrebare a fost găsit ulterior, cînd în rafturile dosite ale depozitului au fost depistate produse ce nu erau expuse spre vînzare în magazin. 3) De fapt, răspunsurile la cea de a treia întrebare reliefează, în modul cel mai evident, însăşi eficienţa activităţii echipelor de control. Este notabil faptul că, în toate cele cinci localităţi, rezultatele acestei activităţi se materializează in măsuri care duc imediat la înlăturarea unor neajunsuri. Bunăoară, activitatea neobosită a echipelor braşovene s-a concretizat în primele cinci luni ale acestui an, în rezolvarea a peste 500 de propuneri şi sesizări. Un bilanţ succint : pentru mai buna aprovizionare a populaţiei din unele cartiere (Steagul Roşu V) au fost înfiinţate noi unităţi alimentare şi chioşcuri de legume, s-au introdus noi curse pentru transportul muncitorilor în orele de vîrf între platformele industriale şi cartierele de locuinţe, s-au pus la capete de linii şi troleibuze registre de control, s-au construit noi terenuri de joacă pentru copii, spaţii de agrement. De asemenea, la Constanţa, în sectorul alimentaţiei publice se observă, uneori, receptivitate faţă de sesizările făcute, luîndu-se măsuri împotriva celor vinovaţi, aşa cum s-a întîmplat la restaurantul „Central“ de pe str. Ştefan cel Mare, unde au fost găsite impurităţi în unele preparate culinare. Am spus uneori, deoarece în destule cazuri deficienţele constatate de către echipele de control rămîn uitate în procesele verbale. Sînt în culpă — subliniază corespondentul nostru, conducerile unităţilor I.C.R.A. şi I.J.L.F. din Constanţa, unde, deşi echipele de control au depistat încă de la sfîrşitul anului trecut o proastă gospodărire a unor depozite, nu s-a mişcat nici un deget pînă acum în vederea curmării acestei stări de fapt. O notă bună la Cluj-Napoca unde, ni se spune, se iau măsuri operative mai ales de către conducerea întreprinderii de alimentaţie publică care intervine cu promptitudine după fiecare control, remediind neajunsurile constatate şi sancţionîndu-l exemplar pe cel ce comit abateri, în speţă, la restaurantul „Minerva“ unde în răspunsurile la prima întrebare nu se semnala alterarea unor produse deoarece nu era folosit, aşa cum trebuie, frigiderul, s-au aplicat imediat sancţiuni celor ce s-au făcut vinovaţi de acest lucru. La fel s-a întîmplat şi la cofetăria „Timiş“ din str. Mărăşeşti nr. 75 şi la „Gospodina“ nr. 82 din piaţa Abator, unde ambalajele nu erau ridicate cu lunile, iar sortimentele foarte sărace se datorau unui motiv incredibil. Ştiţi care anume ? Nu aveau pur şi simplu... rafturi unde să le pună. La Cluj- Napoca aflăm că două instituţii sunt opace la semnalele echipelor de control : Oficiul judeţean de turism şi Centrul judeţean de librării. De asemenea, şi la Craiova unde, ca să ne referim la un singur caz, un magazin de articole electrice de pe strada Olteţ are cronice minusuri de aprovizionare cu toate controalele insistente făcute de echipa din acest cartier. In schimb, aprecieri favorabile la Baia Mare, unde sesizările echipelor de control al oamenilor muncii sunt recepţionate cu grijă, îndeosebi de întreprinderea comercială de stat pentru alimentaţie publică şi de reţeaua de magazine cu produse industriale. ★ Testul nostru, întreprins cu echipele de control al oamenilor muncii în cinci localităţi din ţară, scoate în evidenţă o activitate ce se desfăşoară sub auspicii de bun augur, reflectată în eficienţa directă a măsurilor luate la faţa locului. Nu putem trece însă cu vederea, aşa cum de altfel au demonstrat răspunsurile primite la redacţie, că există totuşi unii conducători de unităţi care trec cu prea multă uşurinţă peste observaţiile făcute de aceste echipe puse în slujba colectivităţii, ale intereselor noastre, ale tuturor. Ne propunem ca în testele următoare să reluăm astfel de cazuri, pledînd pentru cit mai buna folosire a activităţii echipelor de control al oamenilor muncii. Dumitru Tabacu 1) Care este frecvenţa controalelor şi ce scot la iveală investigaţiile făcute ? 2) Cum sunt primite echipele în unităţile controlate şi dacă există cazuri în care sunt împiedicate să-şi exercite atribuţiile ? 3) Ce măsuri concrete se iau în urma controalelor efectuate ? / # Pagina a 3-a — 2 iulie 1979