România Liberă, iulie 1979 (Anul 37, nr. 10786-10811)

1979-07-02 / nr. 10786

„România liberă" In industria uşoară SOLUŢII PENTRU REDUCEREA accentuata a consumurilor Analizarea problemelor majore ale eficienţei economice de că­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti­dului, în cadrul vizitei între­prinse la expoziţia din pia­ţa Scinteii din Capitală, a rele­vat noi posibilităţi şi soluţii pentru reducerea mai accentua­tă a consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, precum şi de valorifi­care a resurselor reciclabile în anul 1980 şi în viitorul cincinal. Intrucît în industria uşoară se manifestă preocupări susţinute pe această linie, am solicitat u­­nor cadre de specialitate din Mi­nisterul Industriei Uşoare o se­rie de amănunte asupra acţiuni­lor întreprinse şi măsurile pre­văzute. — Continuînd acţiunea de identificare a noi rezerve pen­tru reducerea consumurilor, a cheltuielilor materiale şi de mai bună valorificare a materiilor prime — arată tovarăşul ION LUNGU, directorul direcţiei teh­nice din Ministerul Industriei Uşoare — colective de specia­lişti din cadrul industriei uşoare au efectuat cercetări şi studii practice în diversele sale subra­­muri. Pe baza acestora, au reie­şit posibilităţi de reduceri sub­stanţiale a nivelelor consumuri­lor de materii prime, materiale, combustibili şi energie stabilite prin plan, care se materializea­ză în importante cantităţi de materii prime, semifabricate şi produse. Pentru anul 1980, redu­cerile respective prevăzute se concretizează în 11,3 milioane m.p. de ţesături, 680 tone fire de bumbac, 800 tone fire de lină, 230 tone fire tip in şi cînepă, 100 000 m.p. piei feţe pentru în­călţăminte, 250 tone poliuretan spumă, 500 tone talpă din cau­ciuc şi altele. Totalul econo­miilor ce vor fi realizate în anii 1979—1980 — faţă de prevederi­le din actualul , cincinal —­ se estimează la 3,1 miliarde lei. Analiza a fost extinsă şi asupra perioadei 1981—1985. In lumina noilor indicaţii date de conducerea superioară de par­tid, accentul va fi pus atît pe reducerea consumurilor specifi­ce, cit şi pe valorificarea su­perioară a materiilor prime şi materialelor. Astfel, se prevede ca in anul 1985 — faţă de anul 1980 — să sporească cu 33,6 la sută valorificarea firelor de bumbac în producţia ţesăturilor din bumbac, cu 31,5 la sută va­lorificarea firelor din lină pen­tru ţesăturile destinate îmbrăcă­mintei, cu 21,8 la sută valorifica­rea pieilor pentru feţe de încăl­ţăminte.­­ La realizarea acestor obiec­tive un aport însemnat revine, desigur, cercetărilor ştiinţifice, promovării progresului tehnic. Prin ce se va materializa acest aport ? —­ Dacă ne referim la indus­tria textilă, putem arăta că — în cadrul cercetărilor întreprin­se — s-a pus un accent deosebit pe reducerea consumurilor de materii prime, materiale, com­bustibili şi energie şi pe valo­rificarea în mai bune condiţiuni a materialelor respective. M-aş referi aici la cîteva din orientă­rile aplicării practice a activi­tăţii de cercetare-proiectare. Astfel, se va extinde filarea pe maşini tip rotor pentru fire tip bumbac, datorită căreia­ con­­sumul specific de materii prime scade de la 1,08 kg/fibre pe kg/fir, la 1,06 kg/fibre pe kg/fir, iar productivitatea muncii crește de circa două ori. Ca rezultat a unor importante cercetări apli­cative ale Institutului de cerce­tări textile, în anul viitor se va realiza prototipul unei noi ma­șini cu cap de filare aerodina­mic pentru fire tip bumbac. Efi­cienţa : productivitatea muncii va creşte de 3,5 ori, în timp ce consumul va scădea de la 1,08 kg/fibre pe kg/fir la 1,05 kg/fi­bre pe kg/fir, iar cheltuielile de fabricaţie vor scădea cu circa 36 la sută. O acţiune importantă prevă­zută­­ cu arie mare de aplica­bilitate în subramurile indus­triei textile — este aceea a mo­dernizării războaielor de ţesut automate, în maşini de ţesut cu suveică, care se vor extinde pînă în anul 1985 la un număr de peste 4 000 de războaie. Efi­cienta economică a acestei mă­suri— exemplificată la o capa­citate de 6 milioane m.p. pe an de ţesături din lină — va fi con­cretizată astfel : puterea insta­lată va scădea de la 625 kW la 482 kW, consumul de combusti­bil va fi redus de la 252 tone de combustibil convenţional la 157 tone de combustibil conven­­­­ţional, în timp ce productivita­tea muncii va creşte cu 54 la sută. Se mai prevede, de aseme­nea, realizarea unor maşini rectilinii automate de tricotat, cu consum redus de materii pri­me — maşini ce se vor reali­za pe baza prototipului conce­put de Institutul de cercetări textile — prin care consumul de materii prime se va reduce cu 12 la sută, consumul de energie cu 20 la sută, iar productivita­tea muncii va spori în măsură însemnată. Vor mai fi realizate, totodată, noi maşini cu consum redus de apă, abur şi energie, în finisajele textile. In industria confecţiilor, prin reproiectări constructive şi tehnologice a produselor, în anul 1980 se pre­văd a se realiza economii de 5 milioane metri pătraţi ţesături tip bumbac, 325 000 mp ţesături tip lină, 210 000 mp ţesături tip vi­eînepa. Tot astfel, în indus­tria încălţămintei vor fi reduse pierderile tehnologice prin ex­tinderea croirii combinate, ur­­mînd a rezulta la nivelul anului 1980 o economie de circa 100 000 piei mai naturale. — In cadrul expoziţiei din Capitală a fost prezentată o di­versitate de produse realizate din materiale reciclabile. Ce se întreprinde in această direcţie ? — Referindu-ne la industria textilă — ne precizează tov. ing. REMUS SUSAN, șef de serviciu în Ministerul Industriei Uşoare — avem în vedere pe de o parte valorificarea superioară a resur­selor de materiale reciclabile din cadrul industriei uşoare, iar pe de altă parte introducerea în circuitul economic a obiectelor textile uzate colectate de la populaţie. Traducînd in fapt indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, Ministerul Industriei Uşoare s-a orientat spre o va­lorificare superioară a acestor materiale, prevăzînd ca, la finele anului 1980, peste 90 la sută din valoarea produselor realizate din aceste resurse să fie ţesături tip lină, bumbac, vigonie, mătase, in şi cinepă, din care să se rea­lizeze diverse articole de îmbră­căminte de uz casnic şi cu alte utilităţi. Pe baza unor noi cercetări în­treprinse, se are în vedere apli­carea unor tehnologii necon­­venţ­ionale pentru valorificarea superioară a unor resurse de materiale de calitate inferioară ce nu pot fi prelucrate superior pe tehnologiile existente (pieptă­nătură de lină şi linuri inferi­oare, pieptănătură de in şi al­tele). Prin tehnologiile amintite, fineţea firelor realizate din piep­tănătură de lină va creşte de 2—3 ori, iar valoarea produselor realizate din acestea va spori cu 54 la sută. La pieptănătura din in gradul de valorificare va creşte în cincinalul viitor de cir­ca 5 ori. Datorită unei strînse colabo­rări între cercetătorii din cadrul industriei uşoare şi cei din alte ramuri productive, au fost stabi­lite tehnologii noi pentru reali­zarea unor materiale necesare industriei de construcţii şi in­dustriei mobilei, produse ce vor antrena în consum mari canti­tăţi de obiecte textile scoase din uz. Ne-am propus să creştem cantităţile de obiecte textile ce se colectează de la populaţie, de la 1 kg pe familie in 1978, la 1,5 kg în 1980 şi la 4,3 kg în 1985. Printre noile materiale prevăzute se află : mochete in­­terţesute, produse textile elasti­ce pentru industria mobilei, su­porturi neţesute pentru covoare p.v.c., materiale termoizolante şi fonoabsorbante, materiale izo­latoare pentru pardoseli, con­ducte şi tubulaturi, materiale textile izolante pentru construc­ţii de drumuri, terasamente şi terenuri supuse eroziunii etc. Caracteristicile şi performanţele acestor produse le fac apte de a fi înlocuitoare a unor pro­duse actuale energointensive (fibre şi fire chimice, vată mi­nerală, polistiren etc.). Materia­lele respective vor fi realizate în cadrul a două unităţi produc­tive noi, cu o capacitate anuală de 34 milioane m.p. textile neţe­­sute, antrenînd un consum de 27 800 tone de obiecte textile uzate. — Dar în privinţa reducerii consumului de energie electrică şi de combustibil ce se prevede? — Şi în această privinţă au fost stabilite obiective importan­te — ne arată tov. director ION LUNGU — astfel că indicele de consum la combustibilul con­venţional va scădea în 1985 — faţă de anul 1978 — cu 28 la sută, iar indicele de consum de energie electrică cu 26,6 la sută. Măsurile respective vizează mo­dernizarea unor utilaje şi in­stalaţii­ din întreprinderile exis­tente, dotarea noilor unităţi cu utilaje de mare productivitate şi consum redus de energie, op­timizarea structurii producţiei, reproiectarea unor produse, va­lorificarea resurselor energetice secundare etc. Creşterea nivelului de valo­rificare a materiilor prime şi materialelor, reducerea consu­murilor, alături de măsurile pre­văzute pentru creşterea substan­ţială­ a productivităţii muncii, sunt menite să asigure acoperi­rea într-o proporţie de 78—85 la sută a sarcinii — din viitorul cincinal — privind reducerea ni­velului de cheltuieli la 1 000 lei producţie-marfă cu 69 lei, din­tre care la cheltuielile materiale cu 29,7 lei, urmând ca — prin noile acţiuni ce vor fi întreprin­se — să se poată îndeplini inte­gral sarcina planificată de redu­cere a cheltuielilor materiale. Mircea Scripcă • în anii 1979—1980 economii de 3,1 miliarde lei, faţă de prevederile din actualul cincinal • Vor fi introduse şi extinse noi tehnologii de fa­bricaţie • Războaie de ţesut automate, în curs de modernizare • Valorificarea superioară a resurselor de materiale reciclabile • Introdu­cerea în circuitul economic a obiectelor textile uzate, colectate de la populaţie • Faţă de anul 1978, în 1985 indicele de consum la combusti­bil convenţional va scădea cu 28 la sută, iar indicele de consum la energia electrică va fi redus cu 26,6 la sută Unul din standurile expoziţiei din Capitală, care exprimă în mod grăitor preocupările pentru diversificarea materiilor prime destinate confecţiilor, prin realizarea de combinaţii din poliesteri texturat şi amestec de fir, cu masă redusă pe metru pătrat, de la 220 g/mp, la 140—170 g/mp. întrecerea la amploare în întîmpinarea marii noastre sărbători (Urmare din pag. 1) tăţi de producţie mai impor­tante din care, subliniem, 15 in avans. Am oferit acest exemplu, al puternicei industrii a Capitalei nu pentru că totul ar merge aici perfect, nu pentru că n-a­­exista şi deficienţe, mai ales in ce priveşte realizarea de către unele colective a tuturor indica­torilor de plan şi în mod spe­cial a celor calitativi, de efi­cienţă, ci pentru a da o ima­gine globală a unei entităţi care cuprinde aproape o cincime din industria ţării. Putem tot atit de bine oferi exemplul judeţu­lui Cluj care se prezintă, de asemenea, cu rezultate remarcabile, lucru valabil şi în cazul judeţului Iaşi, al Bu­zăului şi Galaţiului, al judeţului Hunedoara şi al Bihorului, al multor judeţe în care majorita­tea întreprinderilor se prezintă cu rezultate bune şi foarte bune. In acest context trebuie să ne gîndim la ceea ce avem de făcut în acest al doilea semestru al anului. Cu atît mai mult cu cît nu putem face abstracţie în nici un fel de condiţiile în care se desfăşoară viaţa şi activitatea în restul lumii, de condiţiile noi create de agravarea crizei ener­getice mondiale şi de necesita­tea inexorabilă a ridicării com­petitivităţii produselor noastre In confruntarea cu produsele unor industrii cu mari tradiţii. In industrie, semestrul al doi­lea al anului ar trebui să coin­cidă cu o intensificare a latu­rilor cantitative şi mai ales ca­litative ale activităţii, în aşa fel încît sfîrşitul anului să ne gă­sească cu toţi indicatorii înde­pliniţi şi, acolo unde este posi­bil şi necesar, depăşiţi. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. un prim obiectiv trebuie să fie respectarea de către toate între­prinderile a obligaţiilor din con­tractele economice, îndeplinirea şi in judeţele la care există ră­mîneri în urmă, a tuturor indi­catorilor de plan şi în special a planului de investiţii. (Cu aţit mai mult cu cit orice nereali­­zare a planului de investiţii va avea repercusiuni nu numai pentru activitatea din acest an dar şi asupra celei din anul vi­itor şi chiar a activităţii din cincinalul viitor). Se cer, pe această linie, aplicate măsurile hotărîte de recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv cu privire la folosirea la întreaga capacitate a potenţialului pro­ductiv, buna întreţinere şi folo­sirea integrală a timpului de lucru al maşinilor, generaliza­rea acţiunii de polideservire a acestora, urmărirea zilnică a în­deplinirii producţiei fizice şi a recuperării restanţelor. In această ordine de idei o atenţie deosebită se cere acor­dată recuperării restanţelor la producţia de utilaje şi instalaţii pentru noile obiective de inves­tiţii, expedierea lor grabnică pe şantiere. Constructorilor, la rîn­­dul lor, li se cere în acest al doilea semestru, şi cu deosebire în aceste zile, să folosească vre­mea favorabilă muncind in schimburi prelungite pentru fi­nalizarea rapidă a lucrărilor de construcţie cit şi a celor de montaj. Cel de-al doilea se­mestru trebuie să devină şi se­mestrul bunei gospodăriri, al eficienţei maxime în activitatea productivă, astfel incit industria construcţiilor, transporturile, a­­gricultura să atingă indici supe­riori de productivitate şi chel­tuieli de producţie cit mai mici. Este nevoie de extinderea ma­sivă a acţiunilor de organizare ştiinţifică a producţiei şi a mun­cii, de accelerarea introducerii progresului tehnic, a îndeplinirii planului de asimilări de pro­duse noi sau de modernizare a acestora, acordîndu-se prioritate acelor produse care se pot rea­liza cu consumuri materiale şi energetice mai mici. Este nece­sară aplicarea tuturor măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute pentru creşterea accelerată a productivităţii muncii ca şi a celor rezultate din adunările ge­nerale ale oamenilor muncii, privind reducerea consumurilor de metal, lemn, ciment, accen­tuarea economisirii energiei electrice şi combustibilului, re­cuperarea şi valorificarea supe­rioară a materialelor şi resurse­lor energetice secundare. In esenţă, trebuie să înţelegem că e necesară,­­ aşa cum ne-a arătat secretarul general al par­tidului cu prilejul vizitării ex­poziţiei privind rezultatele cer­cetării ştiinţifice, ca şi a expo­ziţiei recente privind măsurile şi soluţiile preconizate pentru reducerea consumurilor — o nouă concepţie în domeniul consumurilor, al descoperirii de noi resurse şi valorificării lor superioare. Pe această linie un rol important este chemată să-l joace generalizarea iniţiativelor înaintate apărute în cadrul în­trecerii socialiste. Semestrul doi al anului tre­buie să se caracterizeze prin finalizarea rapidă şi trecerea în producţie de serie mare a celor mai reuşite realizări ale cerce­tării ştiinţifice şi ingineriei teh­nologice, o perioadă de Îmbună­tăţire substanţială a aprovizio­nării tehnico-materiale, un se­mestru în care să crească apor­tul productiv al cadrelor teh­nice. — să nu uităm sarcina de mare importanţă trasată de se­cretarul general al partidului privind folosirea a 50 la sută din timpul inginerilor şi tehni­cienilor în sectoarele de con­cepţie şi proiectare. El trebuie să fie o perioadă de creştere substanţială a calităţii produse­lor, de satisfacere cantitativă şi calitativă a cerinţelor comerţu­lui exterior, de lărgire a rela­ţiilor economice cu partenerii externi. Intr-un cuvînt semes­trul al doilea 1979 trebuie să devină un semestru al moderni­zării şî eficienţei superioare prin autoconducerea şi auto­­gestiunea muncitorească, un se­mestru al bunei gospodăriri în toate direcţiile. Pînă acum, s-a strins recolta de cereale păioase de pe circa 720 000 hectare, din care aproa­pe 190 000 reprezintă suprafaţa cultivată cu griu. Menţionăm că, pînă la sfîrşitul săptămînii trecute, secerişul la grîu a în­ceput în 16 judeţe, existînd toate condiţiile ca aria acestei lucrări să se extindă şi mai mult. Dar la ora cînd secerişul s-a declanşat din plin în principa­lele zone agricole ale ţării, se constată că transportul produc­ţiei treierate nu se face in ace­laşi ritm. în unele judeţe — aşa cum am arătat — a înce­put secerişul la grîu, dar o parte din orzul recoltat mai aşteaptă mijloacele de transport pentru a fi pus la adăpost. Şi să nu uităm că au căzut pre­cipitaţii care n-au putut ocoli grămezile de orz aflate­ pe mi­rişti şi că oricînd acestea se pot ivi din nou. U­rmarea ? Pier­deri de recoltă care pot şi tre­buie evitate. De ce s-a ajuns într-o ase­menea situaţie , în primul rînd datorită insuficienţei autoca­mioanelor puse la dispoziţia producătorilor, apoi pentru că se întîrzie încărcarea acestora în lanuri şi, în sfîrşit, pentru că se pierde timp preţios în bazele de recepţie. Şi mai este o cauză: necunoaşterea reală a necesarului de autocamioane de către întreprinderile agricole de stat. Aceste neajunsuri s­au Privind acest tabel concluzia este că Autobaza nr. 1 (nu în­treaga I.T.A.) nu numai că a fost promptă în asigurarea ca­pacităţii de transport, ci chiar a depăşit-o, autocamioanele fiind utilizate din plin. Atunci cum se explică faptul că mari cantităţi de orz nu au fost transportate la timp ? Acelaşi interlocutor ne-a afir­mat că o serie de întreprinderi agricole de stat nu au cunoscut situaţia reală de pe teren soli­­citînd mai puţine mijloace de transport. Au fost şi situaţii contrare, cînd s-au făcut co­menzi pentru o capacitate mai mare, în acest fel lucrurile s-au cam încurcat. Capacităţi pentru a face faţă volumului mare de transport există, dacă avem în vedere că din judeţele Alba, Braşov şi Harghita au venit în ajutor un număr de autocami­oane însumînd 1700 tone. Aflăm, însă, de la I.T.A. că cele din Alba n-au lucrat decit două zile la I.A.S. Dragalina și pe urmă au fost dirijate la cop­observat încă de la secerișul orzului, dar nu s-a intervenit operativ. Deci, trebuie luate măsuri urgente de lichidare a lor, intrucît griul ocupă supra­feţe mult mai mari şi aceste neajunsuri se pot amplifica, ceea ce înseamnă cantităţi de recoltă rămase pe cimp. La aceste concluzii am ajuns efectuînd un raid în judeţul IALOMIŢA. Ne-am deplasat mai întii la I.T.A. pentru a afla cum sprijină această întreprin­dere acţiunea de transport a recoltei. De la şeful autobazei nr. 1, Nicu Dinu, am aflat o serie de amănunte privind or­ganizarea muncii in această campanie. Am reţinut că par­cul pus la dispoziţia producă­torilor de cereale este bascula­­bil pentru a se putea descărca rapid în baze sau la fabricile de nutreţuri combinate, că ma­şinile au fost etanşeizate şi prevăzute cu prelate, că reme­dierea defecţiunilor şi alimen­tarea cu carburanţi se face la cîmp, că şefii de coloane urmă­resc realizarea graficelor de transport, că 30 la sută din parc este încărcat seara pentru ca a doua zi la prima oră să ajungă la locurile de depozitare etc. „în general, transportul s-a fă­cut operativ, punînd la dispozi­ţia întreprinderilor agricole de stat capacitatea ce ne-a fost solicitată“, afirmă interlocuto­rul. Iată şi un tabel în acest sens,­perativele agricole. De ce ? I.T.A. afirmă că nu s-au folo­sit de către întreprinderea agri­colă de stat. Adevărul este al­tul. Directorul I.A.S. Dragalina, ing. Alex. Bobică ne-a spus : „La această oră jumătate din orzul recoltat e pe cîmp. Noi producem orz de sămînţă pe care îl depozităm în magaziile noastre. Or, pentru a descărca în aceste magazii avem nevoie de autocamioane basculabile şi fără remorcă. Ne-au fost diri­jate de către I.T.A. mijloace de transport nebasculabile şi cu remorcă. în această situaţie, evident n-am avut ce face cu ele“. Iată acum, o situaţie de an­samblu. Trustul judeţean al în­treprinderilor agricole de stat a făcut comenzi pentru o capa­citate zilnică de 5 500 tone. I.T.A. nu a asigurat niciodată atît. De pildă în 23 iunie a pus la dispoziţia producătorilor 4 700 tone, iar în 25 şi 26 iunie cite 4 000 de tone. Motivul ? „Trustul a cerut mai mult de­cât avea nevoie“ (! ?), afirmă I.T.A. Atunci de ce ritmul de transport nu a fost în pas cu cel de recoltare ? Credem că dacă cererea ar fi fost onorată în întregime deca­lajul între cantităţile recoltate şi cele transportate ar fi fost substanţial redus. Spunem sub­stanţial şi nu total pentru că sunt şi alte cauze. De pildă, în­treprinderile agricole de stat din Ciocăneşti, Mircea Vodă, Roseţi, Călăraşi aveau ca punct de predare o singură fabrică de nutreţuri combinate unde exista o singură gură de descărcare. Se aştepta la rînd ore întregi, în timp ce recolta rămînea pe cîmp. Acest lucru impune ca acum, în campania de seceriş al griului bazele de recepţie să se organizeze mai bine, să ame­najeze piste pe care griul să poată fi basculat, să folosească toate gurile de descărcare, să stabilească drumul optim de circulaţie a mijloacelor de transport în incinte. „Dacă mij­loacele noastre pot bascula griul, ne spune directorul I.T.A. Ialomiţa, Nicolae Ilîncu, înseamnă că în acelaşi număr de ore se poate aduce la baze o cantitate mai mare de recoltă, ceea ce echivalează, avînd în vedere că transportul e plătit la oră-kilometru, cu reducerea cheltuielilor. Profit de ocazie pentru a aminti furnizorilor prin intermediul ziarului „Ro­mânia liberă“ că ne-au rămas datori cu anvelope (700 buc. cei de la Danubiana) și cu o serie de piese de schimb pentru par­cul Diesel. Din această cauză 50 autocamioane stau „pe bu­tuci“. Am făcut un calcul. Cu aceste autocamioane s-ar putea transporta in 10 zile (fără re­morcă) peste 2 009 tone de griu. Cifra trebuie luată în conside­rare şi de furnizori care, la fel ca noi toţi, sunt consumatori de pîine.“ Aşa cum spuneam a început recoltarea griului. Recolta e­te mult mai mare şi ca urmare transportul şi recepţia trebuie perfect organizate. La una din bazele de recepţie, condusă de Nicolae Stelian, autocamioanele erau descărcate rapid. La cele şapte guri de descărcare se pot prelua zilnic circa 900 de tone de grîu. Se lucrează zi şi noap­te numai că primele autoca­mioane încărcate sosesc in ju­rul or­ei 8, iar ultimele la 20.30. Pe urmă se stă. „Deşi graficul nostru de primire este intre orele 6 şi 22, putem prelua re­colta şi noaptea. Numai că ni­meni nu vine“ — ne spune inter­locutorul... Sîntem pe terenul I.A.S. Slo­bozia. Multe combine adună griul și-l descarcă în remorcile tractoarelor, din mers. — Unde se transportă recolta? îl întrebăm pe combinierul Ma­rin Căluț. — O parte la bază, iar o parte pe o platformă de la atelierul mecanic. Curios. N-am înţeles de ce o parte din grîu este dus la ate­lierul mecanic în timp ce baza de recepţie se află la 500 de metri de lanul în care se lu­crează. Şi tot de neînţeles era faptul că nu existau pe teren mijloacele de transport ale I.T.A. Ca să nu mai vorbim de faptul că, deşi la început, în baza din apropiere se înşiraseră vreo 15 autocamioane cu re­morci aşteptînd la rînd. Am prezentat cîteva consta­tări. Ele permit, insă, să afir­măm că unităţile cultivatoare, bazele de recepţie şi întreprin­derile de transport auto trebuie să se preocupe mai mult, să ia toate măsurile necesare pentru ca transportul recoltei să se facă în pas cu secerişul, astfel incit nimic din recoltă să nu rămînă peste noapte pe cîmp pentru a se evita astfel pier­derile. Eugen Sasu Secerişul se desfăşoa din plin. DAR TRANSPORTUL RECOLTEI ? una din condiţiile auapostirii rapide a recoltei este descărcarea com­binelor din mers in mijloacele de transport care iau drumul bazelor de recepţie (aspect de la I.A.S. Slobozia) I.A.S. Solicitat (tone) Asigurat (tone) nr. mediu de curse pe zi iniţial final iniţial final Grădiştea 100 250 150 2603 Ciulnița 50 100 80 2003 Bărăganu 100 100 150 1503 Ivănești 100 200 170 2803 Utin­zind numai parc basculabil, descărcarea recoltei în bază se face rapid, ceea ce permite efectuarea zilnică a unui număr mai mare de curse și, deci, adăpostirea rapidă a recoltei. Mijloace de transport există. Ne-o demonstrează şi această imagine surprinsă la ora 9 la I.T.A. Ialomiţa. Totul este ca acestea să fie folo­site din plin, fără nici o întîrziere la punctele de încărcare sau descăr­care pentru ca recolta să nu rămînă pe cîmp Foto : V. VIŞINESCU » Vrem să facem un test Ce măsuri se iau pe urmele echipelor de control al oamenilor muncii Să pornim, aşadar, pe urmele echipelor de control al oameni­lor muncii pentru a vedea con­cret, la faţa locului, care este eficienţa acestei ample activităţi şi ce măsuri se iau pentru însă­ Vă rog să-mi permiteţi acum, după ce­ am primit telefonic răs­punsurile de la BRASOV (D. Bujdoiu), CLUJ-NAPOCA (Vir­gil Lazar), CONSTANTA (I. Po­­povici), CRAIOVA (I. Becheru) şi BAIA MARE (R. Piciu) să sintetizez în rândurile ce ur­mează, cîteva concluzii. 1) Un numitor comun d­in toa­te localităţile investigate există o laborioasă activitate desfăşu­rată de echipele de control al oamenilor muncii. La Braşov, cele 488 echipe existente au efectuat, de la începutul acestui an, 2 500 de controale în peste 1 500 unităţi din toate sectoarele iar la Constanţa, cele 421 de e­­chipe alcătuite din 2 079 de mem­bri, au făcut, de asemenea, in­vestigaţii în peste 1 300 de uni­tăţi. Unde au fost găsite cele mai frecvente deficienţe ? Nu-i o şaradă greu de dezlegat. Lip­suri evidente au apărut, mai cu seamă, în unităţile prestatoare de servicii. Curios, dar acum în plin sezon estival, cînd unităţi­le de desfacere a legumelor şi fructelor ar trebui să funcţione­ze ireproşabil, au fost detecta­te pe reţeaua de desfacere, ne­reguli grave în felul cum se des­fac aceste produse. O astfel de proastă gospodărire a mărfurilor, ni se semnalează la unele uni­tăţi pendinte de I.L.F. din Cluj- Napoca, în care se pun la dis­poziţia consumatorilor fructe şi turarea unor neajunsuri. Am so­licitat, deci, cinci corespondenţi ai ziarului nostru să însoţească echipele de control din cinci lo­calităţi din ţară şi să răspundă apoi la următoarele întrebări : legume, de calitate îndoielnică. Unele unităţi de alimentaţie pu­blică nu fac casă bună cu igie­na ! Aflăm că la cunoscutul restaurant „Minerva“ din Cluj- Napoca s-au găsit produse peri­sabile în afara frigiderului şi deci veştejite de caniculă. Iar la Constanţa, la bufetul „Viile noi“, din cartierul cu acelaşi nume, au fost identificaţi ospă­tari cu amnezii îngrijorătoare în privinţa compunerii notelor de plată. După cum ne sesiza to­varăşa Viorica Bandi, responsa­bila cu activitatea de control al oamenilor muncii din partea Consiliului municipal al sindica­telor din Braşov, şi în oraşul de la poalele Tîmpei au fost se­sizate nerespectarea preţurilor afişate în pieţe, iar la coopera­tiva braşoveană „Tehnica“ lipsă de receptivitate faţă de solici­tanţi, care sunt nevoiţi să aştepte zile şi chiar săptămîni întregi repararea aparatelor electrocas­­nice atît de necesare în orice gospodărie. Şi un caz oarecum ieşit din comun : o echipă de control de la Baia Mare a vizi­tat unitatea pendinte de Oficiul judeţean de turism de pe malul lacului Firiza. Cu această ocazie au încheiat un proces verbal semnalind o seamă de lipsuri în buna funcţionare a acestui loc turistic, preconizînd şi cerînd cu insistenţă, să se ia imediat mă­surile de rigoare. Care credeţi că a fost răspunsul celor vi­zaţi ? Au închis imediat acest punct de alimentaţie publică tocmai acum, în aceste zile de caniculă, cînd mii de băimăreni îşi petrec timpul pe malul la­cului. Ciudată optică de a re­cepţiona sesizarea unei echipe de control ! 2) Impresii bune dar şi aba­teri de la regulile elementare de ospitalitate. In toate cele cinci localităţi investigate, s-a desprins ideea esenţială că, în marea lor majoritate, aceste echipe, din care fac parte oa­meni ai muncii din diferite sec­toare, sunt primite cu receptivi­tate, cei vizitaţi înţelegînd că aceste controale sunt făcute în vederea îmbunătăţirii activităţii din unităţile respective. „Din păcate insă — notează cores­pondentul nostru de la Braşov —, mai sunt unităţi refractare la control ca, de pildă, cele de la I.L.F., Loto-pronosport, I.C.V.A., unde registrele unice de con­trol sunt ascunse cu grijă de cei ce au obligaţia de­ a le pune la dispoziţia celor ce le calcă pra­gul. Se pare că unii s-au obiş­nuit numai cu anumite echipe de control. Cum se explică alt­fel faptul că la unitatea „Gostat“ de pe str. Vlahuţă din Bra­şov, o echipă de control a fost împiedicată să-şi exer­cite atribuţiile, deşi avea o delegaţie eliberată chiar de către comisia municipală“. Ba mai mult decît atît, la o unitate din piaţa Mihai Viteazul din Cluj- Napoca a fost interzis accesul echipei de control in depozit. De ce anume ? Răspunsul la a­­ceastă întrebare a fost găsit ul­terior, cînd în rafturile dosite ale depozitului au fost depistate produse ce nu erau expuse spre vînzare în magazin. 3) De fapt, răspunsurile la cea de a treia întrebare reliefează, în modul cel mai evident, în­săşi eficienţa activităţii echipe­lor de control. Este notabil fap­tul că, în toate cele cinci loca­lităţi, rezultatele acestei activi­tăţi se materializează in măsuri care duc imediat la înlăturarea unor neajunsuri. Bunăoară, ac­tivitatea neobosită a echipelor braşovene s-a concretizat în primele cinci luni ale acestui an, în rezolvarea a peste 500 de propuneri şi sesizări. Un bi­lanţ succint : pentru mai buna aprovizionare a populaţiei din unele cartiere (Steagul Roşu V) au fost înfiinţate noi unităţi alimentare şi chioşcuri de legu­me, s-au introdus noi curse pen­tru transportul muncitorilor în orele de vîrf între platformele industriale şi cartierele de lo­cuinţe, s-au pus la capete de linii şi troleibuze registre de control, s-au construit noi tere­nuri de joacă pentru copii, spaţii de agrement. De aseme­nea, la Constanţa, în sectorul alimentaţiei publice se observă, uneori, receptivitate faţă de se­sizările făcute, luîndu-se măsuri împotriva celor vinovaţi, aşa cum s-a întîmplat la restauran­tul „Central“ de pe str. Ştefan cel Mare, unde au fost găsite impurităţi în unele preparate culinare. Am spus uneori, de­oarece în destule cazuri defici­enţele constatate de către echi­pele de control rămîn uitate în procesele verbale. Sînt în culpă — subliniază corespondentul nostru, conducerile unităţilor I.C.R.A. şi I.J.L.F. din Constan­ţa, unde, deşi echipele de con­trol au depistat încă de la sfîr­şitul anului trecut o proastă gospodărire a unor depozite, nu s-a mişcat nici un deget pînă acum în vederea curmării aces­tei stări de fapt. O notă bună la Cluj-Napoca unde, ni se spune, se iau măsuri operative mai a­­les de către conducerea între­prinderii de alimentaţie publică care intervine cu promptitudine după fiecare control, remediind neajunsurile constatate şi sanc­­ţionîndu-l exemplar pe cel ce comit abateri, în speţă, la res­taurantul „Minerva“ unde în răspunsurile la prima întrebare nu se semnala alterarea unor produse deoarece nu era folosit, aşa cum trebuie, frigiderul, s-au aplicat imediat sancţiuni celor ce s-au făcut vinovaţi de acest lucru. La fel s-a întîmplat şi la cofetăria „Timiş“ din str. Mără­­şeşti nr. 75 şi la „Gospodina“ nr. 82 din piaţa Abator, unde am­balajele nu erau ridicate cu lu­nile, iar sortimentele foarte să­race se datorau unui motiv in­credibil. Ştiţi care anume ? Nu aveau pur şi simplu... raf­turi unde să le pună. La Cluj- Napoca aflăm că două instituţii sunt opace la semnalele echi­pelor de control : Oficiul jude­ţean de turism şi Centrul jude­ţean de librării. De asemenea, şi la Craiova unde, ca să ne re­ferim la un singur caz, un ma­gazin de articole electrice de pe strada Olteţ are cronice minu­suri de aprovizionare cu toate controalele insistente făcute de echipa din acest cartier. In schimb, aprecieri favorabile la Baia Mare, unde sesizările e­­chipelor de control al oameni­lor muncii sunt recepţionate cu grijă, îndeosebi de întreprin­derea comercială de stat pen­tru alimentaţie publică şi de re­ţeaua de magazine cu produse industriale. ★ Testul nostru, întreprins cu echipele de control al oameni­lor muncii în cinci localităţi din ţară, scoate în evidenţă o acti­vitate ce se desfăşoară sub auspicii de bun augur, reflecta­tă în eficienţa directă a măsu­rilor luate la faţa locului. Nu putem trece însă cu vederea, aşa cum de altfel au demonstrat răspunsurile primite la redacţie, că există totuşi unii conducători de unităţi care trec cu prea multă uşurinţă peste observaţi­ile făcute de aceste echipe puse în slujba colectivităţii, ale inte­reselor noastre, ale tuturor. Ne propunem ca în testele următoa­re să reluăm astfel de cazuri, pledînd pentru cit mai buna fo­losire a activităţii echipelor de control al oamenilor muncii. Dumitru Tabacu 1) Care este frecvenţa controalelor şi ce scot la iveală investigaţiile făcute ? 2) Cum sunt primite echipele în unităţile contro­late şi dacă există cazuri în care sunt împiedicate să-şi exercite atribuţiile ? 3) Ce măsuri concrete se iau în urma controa­lelor efectuate ? / # Pagina a 3-a — 2 iulie 1979

Next