România Liberă, septembrie 1979 (Anul 37, nr. 10838-10862)

1979-09-15 / nr. 10850

— —"„România liberă" ......................... ..................................................................................................... Pagina a 3-a —16 septembrie 1979 ■ Vizita de lucru a tovarăşul­ui Nicolae Ceauşescu în judeţul Timiş (Umoare din pag. a 2-a) volum de motoare electrice, pre­cum şi o parte însemnată din producţia de ţesături, tricotaje, încălţăminte şi alte bunuri ma­teriale. Investiţiile alocate creşterii şi modernizării capacităţilor term­­nico-productive ale judeţului, conjugate cu creaţia ştiinţifica proprie şi hărnicia tuturor celor ce muncesc in producţie, cerce­tare şi învăţâmint, se regăsesc aici, in standurile celor aproape 100 de întreprinderi, prezente in cadrul expoziţiei, cu peste 6 500 de produse cu însuşiri calitative superioare, realizate în anii ac­tualului cincinal. Printre acestea se numără o serie de aparate electrice de măsurat, de mare utilitate in industrie, cercetare şi invâţămînt, noi motoare elec­trice, agregate automate de su­dat şi de tăiere cu plasmă a metalelor, maşini electronice de echilibrat rotoare, utilaje de prelucrat prin electroeroziune, instalaţii­­complexe pentru me­canizarea şi industrializarea lu­crărilor , pe şantierele de con­strucţii, tractoare viticole, seturi de maşini şi utilaje destinate agriculturii şi zootehniei, mobilă, materiale ceramice de mare eficienţă în construcţii, plastifianţi, detergenţi, lacuri, vopsele, articole din mase plas­tice şi spume poliuretanice, ca şi o largă gamă de confecţii, ţesături, stofe, blănuri, articole de încălţăminte, sticlărie de menaj, bunuri alimentare. O bună parte din exponatele pre­zentate sunt destinate exportu­lui, judeţul Timiş livrează pro­duse în mai mult de 70 de ţări de pe toate continentele. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu li sunt prezentate preocupările colectivelor de oameni ai mun­cii d­in industrie, cercetare şi învăţămînt, pentru valorificarea cu eficienţă sporită a tuturor materiilor prime, pentru promo­varea progresului tehnic in producţie, gospodărirea judici­oasă a resurselor energetice reducerea consumurilor pe­ fie­care produs. Ilustrative sunt succesele înregistrate de între­prinderile constructoare de maşini şi electrotehnice din ju­deţ pe linia diversificării şi spo­ririi randamentelor produselor, ridicării parametrilor tehnici de exploatare, de unităţile in­dustriei uşoare, în direcţia îm­bogăţirii gamei sortimentale a confecţiilor, tricotajelor, extin­derii înlocuitorilor, precum şi cele ale industriei alimentare. Reţin atenţia o seamă de rea­lizări de prestigiu obţinute de unităţile de cercetare din acest important centru ştiinţ­­ic al ţării, cum sunt cele din dome­niile industriilor chimică, elec­tronica şi electrotehnică, vizitînd standurile rezervate cooperaţiei meşteşugăreşti, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a insistat să se realizeze o gamă mai diversă de produse, să se extindă utilizarea înlocuitorilor şi a resurselor locale. Remarcînd realizările şi pre­ocupările specialiştilor din ju­deţ în domeniul folosirii ener­giei solare, secretarul general al partidului a cerut ca instalaţia realizată la întreprinderea din Jimbolia — care este utilizată cu rezultate bune la uscarea produselor ceramice — să fie folosită şi în alte unităţi de acest profil din ţară. Apreciind varietatea produse­lor expuse, preocuparea con­stantă a oamenilor muncii din judeţ pe linia introducerii in fabricaţie a unor maşini, insta­laţii, bunuri de consum de cali­tate competitive şi pe plan in­ternaţional, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat conduceri­lor întreprinderilor, specialişti­lor prezenţi să-şi mobilizeze eforturile în direcţia asimilării unor produse cu performanţe mai înalte, pentru a conferi noi dimensiuni luptei pentru cali­tate, boabe, la hectar, precum şi pro- şi ducţii mari de carne şi lapte. Examinînd structura culturilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­marcă ponderea scăzută a legu­melor , şi cere factorilor de răs­pundere să ia măsuri pentru cul­tivarea acestora pe suprafeţe mai mari. S-a subliniat necesita­tea sporirii mai accentuate a producţiei de furaje în vederea dezvoltării zootehniei, dublarea producţiei de lapte şi carne pînă la finele cincinalului următor. Are loc apoi un amplu dialog privind mărirea producţiei de porumb­­ şi crearea condiţiilor pentru recoltarea, fără pierderi, a acestei preţioase culturi. Secre­tarul general al partidului examinează, împreună cu spe­cialiştii prezenţi, posibilităţile de a mări randamentul combi­nelor de recoltat porumb şi tra­sează Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a realiza combine care­­să asigure recoltarea integrală şi fără pierderi atît­­a ştiuleţilor, cit şi a cocenilor. Sunt examinate în continuare posibilităţile de a spori randa­mentul plantelor de nutreţ, de a mări conţinutul de substanţă nutritivă al sfeclei furajere, cultură valoroasă, care poate da 150—200 tone la hectar. Gazdele invită pe secretarul general al partidului să vizi­teze una din fermele de vaci ale I.A.S. Variaş, unitate care a mărit producţia de lapte marfă de la 38 000 hi, cit era la înce­putul cincinalului, la 60 000 hi în acest­ an. Sunt prezentate exemplarele de vaci de rasă „Bălţată românească“ şi metis, care­ dau peste 6 000—7 000 litri lapte într-o­­ perioadă de lacta­­ţie. Directorul I.A.S. Variaş, ing. Ion Ageu, informează des­pre măsurile aplicate pentru a­­meliorarea raselor, pentru meca­nizarea complexă a lucrărilor şi pentru creşterea rentabilităţii a­­cestui important sector al zo­otehniei. Este vizitată apoi ferma de în­­grăşare a porcinelor de la co­operativa agricolă Variaş. Dato­rită sistemului constructiv şi tehnologiei moderne, pe acelaşi spaţiu construit se îngraşă un număr dublu de porci. Se­ vizitează şi complexul in­­tercooperatist din vecinătate, unde se obţin, anual, 30 000 de purcei, care sunt îngrăşaţi in cadrul sistemului de cooperare în fermele unităţilor Consiliului unic agroindustrial Variaş. Secretarul general al partidu­lui apreciază rezultatele bune obţinute şi urează gazdelor ca unitatea lor să ocupe un loc de frunte sau chiar primul loc in întrecerea pe ţară, pentru pro­ducţii mari la toate culturile di in zootehnie. De la Variaş, elicopterul pre­zidenţial se îndreaptă spre o altă localitate a judeţului Ti­miş — comuna Lovrin —, în care îşi desfăşoară activitatea staţiunea experimentală agrico­lă, unitate prestigioasă a ştiin­ţei româneşti. Mii de cetăţeni ai acestei fru­moase comune bănăţene fac to­varăşului ..Nicolae­­Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o călduroasă primire. O gardă de onoare prezintă onorul. Vizita de lucru începe prin examinarea, in faţa unei expo­ziţii, a rezultatelor obţinute in perioadă care a trecut de la precedenta vizită făcută aici de secretarul general, in 1974, de harnicul colectiv al staţiunii de , cercetări Lovrin, distinsă de mai multe ori cu Ordinul Muncii clasa X. Directorul staţiunii, dr. ing. Emil Vlaicu, prezintă principa­lele realizări. Pe un larg spa­ţiu sunt expuşi hibrizi de po­rumb din soiurile ’’HS-400“ şi ’’HS-415“ de mare productivi­tate , aproape 13 000 kg în cul­tură neirigată la hectar şi 16 000—18 000 kg la hectar în condiţii de irigare. Cu aceste soiuri sunt cultivate in prezent în întreaga ţară circa 1,2 mili­oane hectare. Este prezentat şi hibridul „HS-360“, omologat anul trecut, cit şi alţi hibrizi de mare randament. Secretarul­­general examinea­ză şi noile soiuri de griu de mare randament şi cu înaltă ca­litate de panificaţie „Lovrin 23“, „Montana“ şi „Lovrin 24“, care dau producţii de 6 800— 7 600 kg la hectar, precum şi soiurile de griu recent omolo­gate „Lovrin 32“ şi „Lovrin 34“, care dau producţii de peste 8 000 kg la hectar. Dind o înaltă apreciere acestor realizări, tova­răşul Nicolae Ceauşescu în­deamnă pe­­specialiştii staţiunii să obţină soiuri cu producţii în jur de circa 10 000 kg la hectar. Oprindu-se în faţa standului cu plante furajere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesea­ză de noul soi de dovleac fura­jer, cu o producţie de 120—150 tone la­ hectar, apreciind calita­tea seminţelor şi exemplarelor care­ cîntâresc 40—60 kg fiecare. Secretarul general al partidului recomandă să se persevereze pe linia ameliorării acestui produs, a creşterii cantităţii de seminţe pentru industria u­­leiurilor comestibile. Recoman­dări de ameliorare au fost fă­cute şi în ce priveşte noile soiuri de sfeclă furajeră monogermă „Monogal“ şi „Monoroşu“, care asigură producţii de 130—140 tone la hectar in cultură neiri­gată şi 160—180 tone la hectar în cultură irigată. A fost subli­niată, de asemenea, calitatea acestui soi de sfeclă ce se pre­tează la mecanizare completă, fiind înlăturată una din lucră­rile anevoioase la această cul­tură , răritul. Secretarul gene­ral a indicat să se acţioneze pentru sporirea conţinutului­­ de zahăr la aceste soiuri de la 5—7 la sută, cit este in prezent, la cel puţin 10 la sută, în anul 1982. Directorul staţiunii dă asigu­rări că se poate înfăptui aceas­tă sarcină chiar cu un an mai devreme. — De acord — a spus tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Voi veni atunci, în 1981, din nou la dum­neavoastră, la Lovrin, să văd această realizare. Se vizitează apoi citeva par­cele de ameliorare a porumbu­lui, cînepii şi sfeclei furajere. In lanul de porumb des ca peria, dr. ing. Titus Suba, unul dintre creatorii noilor hibrizi, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu diferite date privind perioada lor de vegetaţie. Apre­ciind înaltul lor randament, secretarul general cere cercetă­torilor să obţină un hibrid cu cel mult 90 de zile perioadă de ve­getaţie, subliniind că economia are mare nevoie de­ un asemenea hibrid pentru a se putea insa­­minţa mari suprafeţe cu porumb in cultura a doua. în acest sens, tovarăşul se­cretar general­­a recomandat cercetătorilor să creeze şi un nou soi de orz timpuriu­ de mare randament, care să premeargă hibrizii de porumb extratim­­purii. Apreciind calităţile­­ noilor soiuri de cînepă „Fibra multa 151“, care asigură peste 9 tone tulpini la hectar şi cu conţinut de fibră, de 24 la sută, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă, de asemenea, să se creeze aici şi un colectiv­­ de cercetători pentru cultura inului, pentru a se crea soiuri viguroase cu con­ţinut mare de fibră. Delicitind harnicul colectiv de la staţiunea din Lovrin, secre­tarul general al partidului şi-a exprimat convingerea, că cerce­tătorii staţiunii experimentala agricole Lovrin au capacitatea de a obţine noi succese in efor­turile de ameliorare a soiurilor de cereale şi plante industriale şi furajere, în uratele celor prezenţi, to­varăşul Nicolae Ceauşescu s-a îndreptat apoi spre reşedinţa ce i-a fost rezervată în oraşul Timişoara. ISJ Vizita a prilejuit locuitorilor Timişoarei un fericit prilej de a-şi exprima, incă o data, simţămintele de fierbinte dragoste, stimă ţi recunoştinţă pentru grija permanentă ce o poartă secretarul general al partidului prosperităţii continue a judeţului lor Unul din numeroasele momente emoţionante, copiii din comuna Variaş oferă flori tovarăşului tovarăşei Elena Ceauşescu La Staţiunea experimentală agricolă din comuna Lovrin Nicolae Ceaușescu. Amplu dialog privind sporirea producţiei agricole în continuarea vizitei de lu­cru, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost oaspetele lo­cuitorilor comunei Variaş, din mănoasa cîmpie bănăţeană, unde se află unităţi agricole vestite pentru recoltele bogate şi producţiile mari, din zooteh­nie obţinute an de an, rezultat al hărniciei şi priceperii coope­ratorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor de aici. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tova­răşi din conducerea de partid şi de stat sunt întimpinaţi cu deo­sebită căldură de către miile de locuitori din Variaş şi din loca­lităţile învecinate. Secretarul general al partidu­lui este salutat de tovarăşul Angelo Miculescu, viceprim-mi­­nistru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimen­tare, de reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat. Coloana oficială de maşini se îndreaptă spre lanurile de po­rumb ale Î.A.S. Variaş. Lanuri bogate care în cea mai mare parte dau o recoltă de 3­­0 tone de boabe la hectar, semn că harnicii mecanizatori şi spe­cialişti de aici ţin să-şi onoreze angajamentele asumate prin chemarea la întrecere adresată tuturor întreprinderilor agricole de stat din ţară. Secretarului general al parti­dului ii sunt înfăţişate preocu­pările organelor şi organiza­ţiilor de partid, ale cooperato­rilor şi mecanizatori­lor din toate unităţile Consiliului unic agroindustrial Variaş privind creşterea recoltelor şi a bogă­ţiei zootehnice, realizarea unei înalte eficienţe economice. To­varăşul Ion Gheorghiu, director general al Direcţiei agricole ju­deţene, raportează secretarului general al partidului modul cum sunt înfăptuite sarcinile trasate de către Plenara C.C. al P.C.R. din februarie 1979 cu privire la îmbunătăţirea organizării con­ducerii şi planificării agricultu­rii, crearea consiliilor unice agroindustriale de stat şi coope­ratiste. In faţa unor hărţi şi grafice sunt înfăţişate sistemele de or­ganizare a activităţii biroului executiv al consiliului, cit­ şi amplasarea culturilor pe zone mari în cadrul unor asolamente unitare fundamentate ştiinţific. Se subliniază că, incepînd din această toamnă, prin­ organiza­rea asolamentelor unitare, nu­mărul de parcele pe întreaga su­prafaţă a judeţului Timiş s-a redus de la 19 200 la 834 de sole. Specialiştii din unităţile agrico­le, cu sprijinul cadrelor de cer­cetători şi din învăţămintul su­perior agronomic, au conceput asolamente pentru cereale, pen­tru plante tehnice, legume, plante de nutreţ, urmărindu-se amplasarea fiecărei culturi in condiţii de maximă productivi­tate. Secretarul general al partidu­lui este informat asupra rezul­tatelor unităţilor din cadrul Consiliului unic agroindustrial Variaş, care obţin, an de an, re­colte medii de 4 000—5 000 kg griu şi 6 000—7 000 kg porumb

Next