România Liberă, septembrie 1979 (Anul 37, nr. 10838-10862)
1979-09-15 / nr. 10850
— —"„România liberă" ......................... ..................................................................................................... Pagina a 3-a —16 septembrie 1979 ■ Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Timiş (Umoare din pag. a 2-a) volum de motoare electrice, precum şi o parte însemnată din producţia de ţesături, tricotaje, încălţăminte şi alte bunuri materiale. Investiţiile alocate creşterii şi modernizării capacităţilor termnico-productive ale judeţului, conjugate cu creaţia ştiinţifica proprie şi hărnicia tuturor celor ce muncesc in producţie, cercetare şi învăţâmint, se regăsesc aici, in standurile celor aproape 100 de întreprinderi, prezente in cadrul expoziţiei, cu peste 6 500 de produse cu însuşiri calitative superioare, realizate în anii actualului cincinal. Printre acestea se numără o serie de aparate electrice de măsurat, de mare utilitate in industrie, cercetare şi invâţămînt, noi motoare electrice, agregate automate de sudat şi de tăiere cu plasmă a metalelor, maşini electronice de echilibrat rotoare, utilaje de prelucrat prin electroeroziune, instalaţiicomplexe pentru mecanizarea şi industrializarea lucrărilor , pe şantierele de construcţii, tractoare viticole, seturi de maşini şi utilaje destinate agriculturii şi zootehniei, mobilă, materiale ceramice de mare eficienţă în construcţii, plastifianţi, detergenţi, lacuri, vopsele, articole din mase plastice şi spume poliuretanice, ca şi o largă gamă de confecţii, ţesături, stofe, blănuri, articole de încălţăminte, sticlărie de menaj, bunuri alimentare. O bună parte din exponatele prezentate sunt destinate exportului, judeţul Timiş livrează produse în mai mult de 70 de ţări de pe toate continentele. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu li sunt prezentate preocupările colectivelor de oameni ai muncii din industrie, cercetare şi învăţămînt, pentru valorificarea cu eficienţă sporită a tuturor materiilor prime, pentru promovarea progresului tehnic in producţie, gospodărirea judicioasă a resurselor energetice reducerea consumurilor pe fiecare produs. Ilustrative sunt succesele înregistrate de întreprinderile constructoare de maşini şi electrotehnice din judeţ pe linia diversificării şi sporirii randamentelor produselor, ridicării parametrilor tehnici de exploatare, de unităţile industriei uşoare, în direcţia îmbogăţirii gamei sortimentale a confecţiilor, tricotajelor, extinderii înlocuitorilor, precum şi cele ale industriei alimentare. Reţin atenţia o seamă de realizări de prestigiu obţinute de unităţile de cercetare din acest important centru ştiinţic al ţării, cum sunt cele din domeniile industriilor chimică, electronica şi electrotehnică, vizitînd standurile rezervate cooperaţiei meşteşugăreşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat să se realizeze o gamă mai diversă de produse, să se extindă utilizarea înlocuitorilor şi a resurselor locale. Remarcînd realizările şi preocupările specialiştilor din judeţ în domeniul folosirii energiei solare, secretarul general al partidului a cerut ca instalaţia realizată la întreprinderea din Jimbolia — care este utilizată cu rezultate bune la uscarea produselor ceramice — să fie folosită şi în alte unităţi de acest profil din ţară. Apreciind varietatea produselor expuse, preocuparea constantă a oamenilor muncii din judeţ pe linia introducerii in fabricaţie a unor maşini, instalaţii, bunuri de consum de calitate competitive şi pe plan internaţional, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat conducerilor întreprinderilor, specialiştilor prezenţi să-şi mobilizeze eforturile în direcţia asimilării unor produse cu performanţe mai înalte, pentru a conferi noi dimensiuni luptei pentru calitate, boabe, la hectar, precum şi pro- şi ducţii mari de carne şi lapte. Examinînd structura culturilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu remarcă ponderea scăzută a legumelor , şi cere factorilor de răspundere să ia măsuri pentru cultivarea acestora pe suprafeţe mai mari. S-a subliniat necesitatea sporirii mai accentuate a producţiei de furaje în vederea dezvoltării zootehniei, dublarea producţiei de lapte şi carne pînă la finele cincinalului următor. Are loc apoi un amplu dialog privind mărirea producţiei de porumb şi crearea condiţiilor pentru recoltarea, fără pierderi, a acestei preţioase culturi. Secretarul general al partidului examinează, împreună cu specialiştii prezenţi, posibilităţile de a mări randamentul combinelor de recoltat porumb şi trasează Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a realiza combine caresă asigure recoltarea integrală şi fără pierderi atîta ştiuleţilor, cit şi a cocenilor. Sunt examinate în continuare posibilităţile de a spori randamentul plantelor de nutreţ, de a mări conţinutul de substanţă nutritivă al sfeclei furajere, cultură valoroasă, care poate da 150—200 tone la hectar. Gazdele invită pe secretarul general al partidului să viziteze una din fermele de vaci ale I.A.S. Variaş, unitate care a mărit producţia de lapte marfă de la 38 000 hi, cit era la începutul cincinalului, la 60 000 hi în acest an. Sunt prezentate exemplarele de vaci de rasă „Bălţată românească“ şi metis, care dau peste 6 000—7 000 litri lapte într-o perioadă de lactaţie. Directorul I.A.S. Variaş, ing. Ion Ageu, informează despre măsurile aplicate pentru ameliorarea raselor, pentru mecanizarea complexă a lucrărilor şi pentru creşterea rentabilităţii acestui important sector al zootehniei. Este vizitată apoi ferma de îngrăşare a porcinelor de la cooperativa agricolă Variaş. Datorită sistemului constructiv şi tehnologiei moderne, pe acelaşi spaţiu construit se îngraşă un număr dublu de porci. Se vizitează şi complexul intercooperatist din vecinătate, unde se obţin, anual, 30 000 de purcei, care sunt îngrăşaţi in cadrul sistemului de cooperare în fermele unităţilor Consiliului unic agroindustrial Variaş. Secretarul general al partidului apreciază rezultatele bune obţinute şi urează gazdelor ca unitatea lor să ocupe un loc de frunte sau chiar primul loc in întrecerea pe ţară, pentru producţii mari la toate culturile di in zootehnie. De la Variaş, elicopterul prezidenţial se îndreaptă spre o altă localitate a judeţului Timiş — comuna Lovrin —, în care îşi desfăşoară activitatea staţiunea experimentală agricolă, unitate prestigioasă a ştiinţei româneşti. Mii de cetăţeni ai acestei frumoase comune bănăţene fac tovarăşului ..NicolaeCeauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o călduroasă primire. O gardă de onoare prezintă onorul. Vizita de lucru începe prin examinarea, in faţa unei expoziţii, a rezultatelor obţinute in perioadă care a trecut de la precedenta vizită făcută aici de secretarul general, in 1974, de harnicul colectiv al staţiunii de , cercetări Lovrin, distinsă de mai multe ori cu Ordinul Muncii clasa X. Directorul staţiunii, dr. ing. Emil Vlaicu, prezintă principalele realizări. Pe un larg spaţiu sunt expuşi hibrizi de porumb din soiurile ’’HS-400“ şi ’’HS-415“ de mare productivitate , aproape 13 000 kg în cultură neirigată la hectar şi 16 000—18 000 kg la hectar în condiţii de irigare. Cu aceste soiuri sunt cultivate in prezent în întreaga ţară circa 1,2 milioane hectare. Este prezentat şi hibridul „HS-360“, omologat anul trecut, cit şi alţi hibrizi de mare randament. Secretarulgeneral examinează şi noile soiuri de griu de mare randament şi cu înaltă calitate de panificaţie „Lovrin 23“, „Montana“ şi „Lovrin 24“, care dau producţii de 6 800— 7 600 kg la hectar, precum şi soiurile de griu recent omologate „Lovrin 32“ şi „Lovrin 34“, care dau producţii de peste 8 000 kg la hectar. Dind o înaltă apreciere acestor realizări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu îndeamnă pespecialiştii staţiunii să obţină soiuri cu producţii în jur de circa 10 000 kg la hectar. Oprindu-se în faţa standului cu plante furajere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de noul soi de dovleac furajer, cu o producţie de 120—150 tone la hectar, apreciind calitatea seminţelor şi exemplarelor care cîntâresc 40—60 kg fiecare. Secretarul general al partidului recomandă să se persevereze pe linia ameliorării acestui produs, a creşterii cantităţii de seminţe pentru industria uleiurilor comestibile. Recomandări de ameliorare au fost făcute şi în ce priveşte noile soiuri de sfeclă furajeră monogermă „Monogal“ şi „Monoroşu“, care asigură producţii de 130—140 tone la hectar in cultură neirigată şi 160—180 tone la hectar în cultură irigată. A fost subliniată, de asemenea, calitatea acestui soi de sfeclă ce se pretează la mecanizare completă, fiind înlăturată una din lucrările anevoioase la această cultură , răritul. Secretarul general a indicat să se acţioneze pentru sporirea conţinutului de zahăr la aceste soiuri de la 5—7 la sută, cit este in prezent, la cel puţin 10 la sută, în anul 1982. Directorul staţiunii dă asigurări că se poate înfăptui această sarcină chiar cu un an mai devreme. — De acord — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Voi veni atunci, în 1981, din nou la dumneavoastră, la Lovrin, să văd această realizare. Se vizitează apoi citeva parcele de ameliorare a porumbului, cînepii şi sfeclei furajere. In lanul de porumb des ca peria, dr. ing. Titus Suba, unul dintre creatorii noilor hibrizi, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu diferite date privind perioada lor de vegetaţie. Apreciind înaltul lor randament, secretarul general cere cercetătorilor să obţină un hibrid cu cel mult 90 de zile perioadă de vegetaţie, subliniind că economia are mare nevoie de un asemenea hibrid pentru a se putea insaminţa mari suprafeţe cu porumb in cultura a doua. în acest sens, tovarăşul secretar generala recomandat cercetătorilor să creeze şi un nou soi de orz timpuriu de mare randament, care să premeargă hibrizii de porumb extratimpurii. Apreciind calităţile noilor soiuri de cînepă „Fibra multa 151“, care asigură peste 9 tone tulpini la hectar şi cu conţinut de fibră, de 24 la sută, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă, de asemenea, să se creeze aici şi un colectiv de cercetători pentru cultura inului, pentru a se crea soiuri viguroase cu conţinut mare de fibră. Delicitind harnicul colectiv de la staţiunea din Lovrin, secretarul general al partidului şi-a exprimat convingerea, că cercetătorii staţiunii experimentala agricole Lovrin au capacitatea de a obţine noi succese in eforturile de ameliorare a soiurilor de cereale şi plante industriale şi furajere, în uratele celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a îndreptat apoi spre reşedinţa ce i-a fost rezervată în oraşul Timişoara. ISJ Vizita a prilejuit locuitorilor Timişoarei un fericit prilej de a-şi exprima, incă o data, simţămintele de fierbinte dragoste, stimă ţi recunoştinţă pentru grija permanentă ce o poartă secretarul general al partidului prosperităţii continue a judeţului lor Unul din numeroasele momente emoţionante, copiii din comuna Variaş oferă flori tovarăşului tovarăşei Elena Ceauşescu La Staţiunea experimentală agricolă din comuna Lovrin Nicolae Ceaușescu. Amplu dialog privind sporirea producţiei agricole în continuarea vizitei de lucru, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost oaspetele locuitorilor comunei Variaş, din mănoasa cîmpie bănăţeană, unde se află unităţi agricole vestite pentru recoltele bogate şi producţiile mari, din zootehnie obţinute an de an, rezultat al hărniciei şi priceperii cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor de aici. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat sunt întimpinaţi cu deosebită căldură de către miile de locuitori din Variaş şi din localităţile învecinate. Secretarul general al partidului este salutat de tovarăşul Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, de reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Coloana oficială de maşini se îndreaptă spre lanurile de porumb ale Î.A.S. Variaş. Lanuri bogate care în cea mai mare parte dau o recoltă de 30 tone de boabe la hectar, semn că harnicii mecanizatori şi specialişti de aici ţin să-şi onoreze angajamentele asumate prin chemarea la întrecere adresată tuturor întreprinderilor agricole de stat din ţară. Secretarului general al partidului ii sunt înfăţişate preocupările organelor şi organizaţiilor de partid, ale cooperatorilor şi mecanizatorilor din toate unităţile Consiliului unic agroindustrial Variaş privind creşterea recoltelor şi a bogăţiei zootehnice, realizarea unei înalte eficienţe economice. Tovarăşul Ion Gheorghiu, director general al Direcţiei agricole judeţene, raportează secretarului general al partidului modul cum sunt înfăptuite sarcinile trasate de către Plenara C.C. al P.C.R. din februarie 1979 cu privire la îmbunătăţirea organizării conducerii şi planificării agriculturii, crearea consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste. In faţa unor hărţi şi grafice sunt înfăţişate sistemele de organizare a activităţii biroului executiv al consiliului, cit şi amplasarea culturilor pe zone mari în cadrul unor asolamente unitare fundamentate ştiinţific. Se subliniază că, incepînd din această toamnă, prin organizarea asolamentelor unitare, numărul de parcele pe întreaga suprafaţă a judeţului Timiş s-a redus de la 19 200 la 834 de sole. Specialiştii din unităţile agricole, cu sprijinul cadrelor de cercetători şi din învăţămintul superior agronomic, au conceput asolamente pentru cereale, pentru plante tehnice, legume, plante de nutreţ, urmărindu-se amplasarea fiecărei culturi in condiţii de maximă productivitate. Secretarul general al partidului este informat asupra rezultatelor unităţilor din cadrul Consiliului unic agroindustrial Variaş, care obţin, an de an, recolte medii de 4 000—5 000 kg griu şi 6 000—7 000 kg porumb