România Liberă, octombrie 1979 (Anul 37, nr. 10863-10889)
1979-10-01 / nr. 10863
„România liberă" DRUMUL FRUCTELOR DIN LIVEZI LA CONSUMA TORI Livezile argeşene cunosc in aceste zile animaţia specifică culesului. Alături de cooperatori un foarte mare număr de elevi, şi studenţi ajută la strinsul prunelor, perelor şi merelor, la sortarea şi livrarea fructelor spre silozuri şi pieţe. Timp de trei zile, de la ivirea zorilor şi puuă seara tirziu, am fost prezenţi in , plantaţii, pentru a putea avea o imagine complexă asupra modului cum a fost organizată şi cum se desfăşoară campania de recoltare. Pentru că, trebuie s-o spunem din capul locului, nu peste tot această acţiune a fost pregătită cu grija bunului gospodar. Dar să derulăm secvenţele. Plantaţiile fermei Merişani sunt socotite printre cele mai frumoase din judeţ. Inginerul Ion Stoica, şeful fermei, ne vorbeşte despre pomi ca despre fiinţe vii, de a căror îngrijire depinde însuşi rodul. Nu este deci de mirare că munca a fost bine, organizată, pe fluxul cules-livrare neexistind nici o dereglare. S-au cules pînă astăzi mai bine de 600 tone mere din cele 1 000 planificate. Cei peste 200 de elevi şi studenţi nu pătrund în plantaţii fără un instructaj prealabil asupra tehnologiei culesului, insistindu-se asupra calităţii care trebuie să însoţească fructul din pom pînă la insilozare. Pe Valea Vilsanului, ajungem la Mălureni, împreună cu primarul Gavrilă Dinescu, prezent întotdeauna acolo unde este mai greu, facem un succint bilanţ : in cele 820 de hectare cu prune şi mere se lucrează cu 300 de cooperatori şi peste 400 de elevi. Recoltatul prunelor a fost încheiat, din cele 180 tone obţinute, peste 80 de tone fiind livrate în stare proaspătă. Ritmul bun de pînă acum (60 tone zilnic) dă garanţia că şi cele 600 tone de mere vor fi recoltate şi livrate pînă la 15 octombrie. Şi in plantaţia intensivă de la Zărneşti culesul este în toi. La silozul de aici camerele de păstrare au fost curăţate şi dezinfectate, sortarea se execută cu maximă atenţie şi exigenţă, pretutindeni domneşte ordine şi disciplină. Şeful de depozit, Nicolae Guşoi asistă la toate operaţiunile din incintă, asigurând ritmicitatea între livrarea lădiţelor şi preluarea fructelor. Cu aceste imagini în memorie ajungem şi în comuna Domneşti, în valea rîului Doamnei, un bazin pomicol pe cit de bogat, pe atit de întins, întindere care însămi justifică gravele deficienţe organizatorice. Vrem să facem o fotografie la puzderia de mere care au căzut ca frunzele în plantaţia I.A.S., însă paznicul Vasile Moise (unica fiinţă prezentă în livadă) se opune cu înverşunare : ,,Am ordin să nu iasă nimic din plantaţie !“. Nu mai era necesar să ne-o spună : cum să iasă dacă nimeni n-a intrat la cules ? Ing. Gheorghe Proveanu, şeful de fermă, nu ne spune de ce n-a început culesul. Mai reţinem , că multe prunc merg la borhot, deoarece... a fost un an deosebit de bogat ! împreună cu primarul comunei, tovarăşul Gheorghe Vasile, întreprindem un raid de o jumătate de zi în livezile cu pruni şi meri. Cum ,,Dacia 1300" nu poate pătrunde pe dealurile împomate, preşedintele cooperativei, Simion Horobeanu, ne refuză politicos compania şi-şi vede de treburi pe drumul judeţean care duce la Cîmpulung. Din păcate, de pe şosea nu poate vedea ceea ce vedem noi. Un prim aspect in curtea cooperativei : 2 000 de kilograme de prune (foste, calitatea I) zac de citeva zile bătute de brumă în loc să se afle în găluşte ! In apropierea livezii ne atrage zgomotul specific produs la bătutul nucilor. Dar sintem intr-o livadă de pruni ! La faţa locului privim stupefiaţi cum pomii tineri sint bătuţi cu jordiile, distrugîndu-li-se nu numai prunele, dar şi mugurul de rod care nu va mai apuca să facă niciodată fructe. La intervenţia hotărîtă a primarului, cooperatorii dau din umeri . ..Aşa ne-a dat dispoziţie tovarăşul Ion Toader, să le stringem cum or fi de zeci de hectare intilnim aceeaşi păgubitoare imagine a oamenilor cu prăjini năpustiţi asupra prunilor. Aproape de amiază ajungem la livezile cu meri în care au pătruns elevii liceului, îndrăznim să-l deranjăm pe profesorul Marin Vlăsceanu din dulcea-i meditaţie sub razele blinde ale soarelui pentru a-i atrage atenţia că merele se culeg cu nuna nu prin scuturarea crăcilor. Dar cine sâ-i instruiască pe copii ? O jumătate de zi am umblat pe dealurile imporate fără a întîlni măcar un singur om din conducerea cooperativei, măcar un singur şef de echipă. Pe o bună porţiune din şoseaua ce duce spre Cîmpulung se întind plantaţiile fermei Clucereasa a I.A.S. Piteşti. In curtea fermei două izoterme de cite opt tone. Şoferul Constantin Popescu (maşina 31-AG-1797) este supărat şi pe bună dreptate : a făcut o cursă goală, iar acum se ceartă cu şeful de echipă Gheorghe Bănescu care-i face necazuri la preluarea lădiţelor. Vedemşi noi citeva in care se mai pot face cel puţin două încărcături şi ne mirăm, de atita exigenţă cu alţii, cind in spatele clădirii zac de citeva zile lăzi pline cu mere. Alt şofer, de pe izoterma 31-AG-7353 refuză să mai încarce şi părăseşte ferma cu maşina goala. Insistă cineva să-l oprească ? Nu, pentru simplul motiv că delegatul I.L.F.-ului lipseşte, iar cei de la fermă nu sunt prea convingători. Aflăm şi motivul : se încarcă foarte greoi, se pierde cite o jumătate de zi din lipsă de oameni, ni se spune. Şi totuşi ,oameni sint. I-am intîlnit prin livezi, unii culegind, alţii odihnindu-se la umbra pomilor... Lipsa de supraveghere este clară, şeful fermei neputîndu-se împărţi in zece locuri deodată. Dar celelalte cadre cu funcţii de răspundere unde sint ? Un ultim popas la ferma de producţie a trustului Pomiculturii din Mărăcineni. Se lucrează intens, după grafice. Acolo unde sunt elevi, cite o muncitoare a fermei devine şefă de parcelă, urmărind îndeaproape operaţiunile de culegere.. Şeful de fermă, ing. Petre Suţan, ţine să fie exigent şi are de ce. Pomii gem sub încărcătura de fructe şi este normal ca toţi, absolut toţi cei care concură la stringerea şi depozitarea fructelor să facă o treabă bună. Sunt şi necazuri : aprovizionarea cu lădiţe se desfăşoară foarte greoi . I.L.F. Berceni trimite containere rupte ; elevii anului II B şi C de la Grupul şcolar I.A.P. nu ascultă nici de profesori, nici de conducerea fermei ; delegatul I.L.F. Argeş apare foarte tirziu la fermă (Cel din Bucureşti, nici măcar nu s-a învrednicit să vină), îl intilnim pe tovarăşul Gheorghe Iordache, delegatul I.L.F. Piteşti, mai către prinz la volanul Daciei sale, şi cu greu se hotărăşte să coboare pentru a ne spune ceva. La mai mare tovarăşe delegat, dar nu sunteţi încă inspector ! Şi chiar dacă aţi fi... Sunt citeva constatări care trebuie să-i facă pe cei ce răspund de soarta fructelor să-şi ia în serios misiunea. Emil Munteanu Un nou transport de mere la drumul pieţelor de la livada din Zărneşti (clişeul din stingă). La întreprinderea agricolă de stat din Domneşti n-a început culesul. Merele sunt pe jos, dar... păzite. (Clişeele din mijloc şi dreapta). Rod bogat în livezi. Dar el trebuie să ajungă repede in depozite «prumm La Domneşti, două tone de prune s-au stricat Trimestrul IV şi exigenţele în economie (Urmare din pag. 1) rezultate foarte bune se găsesc şi altele cu restanţe faţă de plan. Am putea numi multe unităţi economice care şi-au îndeplinit planul pe 9 luni cu săptămîni înainte de termen, ba chiar judeţe întregi, precum Clujul, care au raportat realizarea planului pe ansamblu, cu mult înainte de termen. Toate aceste realizări, care merită cinstirea întregului popor, trebuie continuate prin acţiuni care să multiplice devansul. Foarte util ni se pare insă să ne oprim acum asupra unor priorităţi care trebuie să preocupe colectivele unde se semnalează neajunsuri, dificultăţi şi restante in îndeplinirea planului. Iată, să luăm un exemplu chiar din cadrul judeţului cu mari realizări, amintit mai înainte şi, care, după, cum se ştie, lucrează de acum în contul anului viitor. Ei bine, pe lingă întreprinderile fruntaşe intilnim altele, bunăoară Fabrica de maşini de rectificat care se prezintă cu o restanţă faţă de plan de 130 de maşini de rectificat său, pentru a da un alt exemplu : pe lingă multe unităţi miniere cu depăşiri faţă de planul anual, altele ca I. M. Livezeni, au restanţe, în cazul de faţă peste 110 000 tone cărbune. Sau, ca să luăm un alt domeniu, la Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tr. Măgurele, instalaţia de fosfat monoamoniacal este mult întîrziată ca urmare a deficienţelor conjugate ale constructorilor şi a furnizorilor de materiale cu deosebire. Vorbind despre asemenea situaţii în cadrul recentei Consfătuiri de lucru de la C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că „se impun măsuri hotărite in vederea soluţionării cu forţe proprii a problemelor ce se ridică în activitatea practică într-o uzină sau alta, intr-un sector sau altul în bune condiţii a planului“. Indicaţia are o valoare principială şi practica deosebită pentru că aceasta este prima şi cea mai importantă premisă de la care trebuie să se plece în recuperarea restanţelor şi rezolvarea tuturor dificultăţilor. Se cere, desigur, aşa cum a indicat secretarul general al partidului, un sprijin mai operativ şi, mai ales, mai eficient din partea centralelor, ministerelor şi altor organe centrale, a organizaţiilor judeţene de partid dar este sigur că acolo unde se va înţelege necesitatea angajării depline şi ferme pentru soluţionarea problemelor, se vor obţine şi rezultatele scontate. In această ordine de idei vom sublinia în primul rind obligaţia de a recupera restanţele la producţia fizică şi de a onora toate contractele economice încheiate. Toate cadrele din economie, toţi cei ce muncesc au datoria de a înţelege această obligaţie, acum în ultimul trimestru al anului, nu numai prin prisma intereselor înguste ale colectivului respectiv , deşi pentru fiecare colectiv de întreprindere realizarea indicatorilor producţie fizică şi producţie netă echivalează implicit cu creşterea corespunzătoare a fondului de participare la beneficii a membrilor lui , dar şi prin prisma intereselor generale care pretind un nivel superior de cooperare şi colaborare între întreprinderi. A depune în această perioadă eforturi mai mari în livrarea semifabricatelor, pieselor sau subansamblurilor înseamnă a da posibilitate și întreprinderilor beneficiare de a recupera restanțele, adeseori provocate tocmai de nelivrările în termen ale furnizorilor. Lucrul acesta prezintă mare importanţă şi pentru recuperarea restanţelor intr-un alt domeniu foarte important, al investiţiilor industriale. Efortul constructorilor se cere susţinut acum prin livrarea grabnică a utilajelor fără de care punerile in funcţiune prevăzute nu sunt posibile. Toţi cei ce concură la darea in funcţiune a unui nou obiectiv sunt chemaţi să acţioneze eficient pentru cîştigarea de timp în finalizarea lucrărilor de investiţii. în aceeaşi ordine de idei se înscriu şi exigenţele faţă de constructorii de locuinţe care au acumulat, în unele locuri, restanţe apreciabile. Prin noul sistem de lucru, pe structuri, se pot întîlni pe multe şantiere fundaţii risipite sau clădiri doar în parte ridicate. Trimestrul acesta trebuie să fie trimestrul finalizărilor în acest domeniu şi cind spunem aceasta ne gîndim nu numai la predareaunui număr cât mai mare de apartamente finite dar şi la închiderea spaţiilor pentru a asigura condiţii de lucru mai bune pentru perioada de iarnă ca şi la finisările exterioare ale blocurilor de locuinţe. O concentrare a eforturilor, o deplasare a constructorilor specializaţi în finisări interioare pentru terminarea finisărilor exterioare va avea drept rezultat crearea condiţiilor pentru ca un număr cit mai mare de cetăţeni să se poată muta cit mai repede în noile locuinţe dar şi, lucru foarte important, realizarea unor mari economii de combustibil prin etanşarea şi izolarea termică a clădirilor. O deosebită atenţie finalizării producţiei pentru export în vederea onorării in termen şi în condiţii de calitate superioară a tuturor contractelor cu partenerii de peste hotare, este o altă prioritate a acestui ultim trimestru al anului după cum sfirşitul de an trebuie intimpinat cu producţii nete şi beneficii cit mai mari in fiecare întreprindere, ceea ce presupune o grijă mai accentuată pentru creşterea productivităţii muncii, a calităţii produselor ca şi reducerea cheltuielilor de producţie, cu deosebire a celor materiale. In mod special, în acest domeniu, obligaţia curentă, morală şi cetăţenească de a economisi energia şi combustibilii capătă o nouă dimensiune in condiţiile toamnei şi iernii, perioadă in care cresc cerinţele de combustibili şi energie pentru încălzire şi iluminat, in timp ce transporturile devin mai dificile. Pe alt plan, ultimul trimestru este şi perioada in care se vor definitiva planurile întreprinderilor pe 1980 şi este firesc ca oamenii muncii care au dreptul, fixat prin lege, şi datoria, conferită de dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de beneficiari ai rezultatelor muncii, să participe activ la această acţiune şi în sensul obţinerii de rezultate cât mai bune care să stea la temelia planului viitor. Trimestrul ultim al anului trebuie să fie pentru noi toţi un trimestru al accelerării şi intensificării ritmurilor, al creşterii calităţii şi eficienţei întregii noastre activităţi. Pe lingă frigidere, maşini de spălat, aspiratoare şi alte produse electrocasnice, în gospodărie sunt necesare o serie de articole , aşa-zise mărunte, dar cu importante utilităţi casnice. De acest lucru ne-am putut da mai bine seama vizitind magazinele, discutînd cu cumpărătorii, cit şi cu lucrătorii din comerţ. — La magazinul „1001 articole“ — ne spune tovarăşa Maria Cirstea, şefa unităţii — solicitările cumpărătorilor sunt foarte, diverse. în bună parte, le satisfacem cerinţele, iată acum, de pildă, avem la vinzare toporaşe de carne, sucitoare de cocă, bureţi din sîrmă pentru vase, dispozitive pentru ornat torturi şi alte produse. Sunt insă o serie de articole pe care nu le putem oferi cumpărătorilor, pentru că nu le primim nici noi, sau le primim foarte rar. Pe lista absenţelor figurează căzărţelele pentru rufe, pubelele din material plastic cu capac şi pedală, cîntarele pentru baie, dispozitivele pentru curăţat peşte etc. Absenţe similare am consemnat şi la alte magazine. Ba chiar din unele unităţi lipsea şi banala mătură, confecţionată fie din sorg, fie din material plastic. Fapt care ne-a determinat să mergem pe ,,filiera“ comercială şi să cercetăm cauzele acestei situaţii. ,,Absenţa sau insuficienţa unor articole de uz gospodăresc — ne răspunde tovarăşul Gheorghe Sîrbu, directorul I.C.L. „Tehnometal“-Bucureşti — se datoreşte faptului că întreprinderile producătoare respective nu acordă importanta cuvenită realizării unor astfel de produse, sau dacă pe unele le realizează, nu le livrează în mod ritmic şi în cantităţi corespunzătoare. Astfel, pe lingă absenţele pe care le-aţi constatat şi dv„ în prezent ne lipsesc de la vinzare rulouri cu şi fără arc pentru ferestre, pompe pentru insecticide, planşete pentru tăieţei şi altele. De la întreprinderea bucureşteană „Metalurgica“, de pildă, avem deprimit căzănele pentru rufe, bidoane pentru untură, forme pentru savarine, râzătoare, iar de la alte întreprinderi din ţară trebuie să ni se livreze, prin I.C.R.M. Bucureşti, numeroase alte produse. Dar de ce asemenea lacune ? Pentru o edificare mai completă, ne-am adresat Ministerului Comerţului Interior. „La sfirşitul anului 1977 — precizează tovarăşul Ion Olaru, şeful serviciului de resort din Direcţia comercială pentru mărfuri metalochimice, mobilă şi materiale de construcţii — unităţile cu activităţi de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene au fost trecute in subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, sub îndrumarea şi controlarea unor ministere şi altor organe centrale de stat. Scopul ? îmbunătăţirea activităţii desfăşurate — pînă atunci, din cadrul industriei locale, dezvoltarea şi modernizarea unităţilor respective, întărirea asistenţei tehnice, astfel incit unităţile preluate să poată realiza nu numai produsele din nomenclatorul existent, fireşte la un nivel superior, ci să şi lărgească sortimentaţia, pe măsurasporirii exigenţelor cumpărătorilor, în întreprinderile unde s-a manifestat preocuparea cuvenită pentru aplicarea acestei importante măsuri, s-au obţinut şi rezultate corespunzătoare. Au fost dezvoltate şi modernizate astfel unele întreprinderi trecute la industria republicană, ca întreprinderea „Precizia“-Bucureşti, specializată pentru scule de mină, întreprinderea de bunuri metalice Arad pentru umbrele, ochelari de soare, rame etc., întreprinderile „Napochim“ din Cluj-Napoca şi „Victoria“ din Bucureşti pentru diverse articole de uz casnic şi rechizite şcolare, întreprinderea „Electrometal“ din Cluj-Napoca pentru corpuri de iluminat şi alte produse, întreprinderea „Bărăganul“ din comuna Dridu, judeţul Ialomiţa, pentru corturi şi alte articole de sport şi turism etc. Pe baza aceloraşi măsuri, unităţile de industrie locală preluate au continuat să furnizeze comerţului o serie de produse solicitate de cumpărători, cum sunt autosifoanele, găleţile, ligheanele şi alte articole din tablă, o serie de produse realizate din lemn, produse chimice de uz casnic, unele unelte agricole. Din păcate, la alte unităţi lucrurile s-au petrecut cu totul altfel, inregistrindu-se nu progresele prevăzute, ci dăr înapoi. —• Din ce cauză ? — Datorită dezinteresului manifestat faţă de realizarea articolelor mărunte de uz gospodăresc, care se produceau înainte în unităţile de industrie locală preluate. La o serie de unităţi de acest fel nu numai că nu s-au introdus alte noi produse in fabricaţie, dar chiar au fost scoase din producţie articole de cerere curentă. De acest lucru ne-am putut da mai bine seama cu prilejul recentelor contractări de mărfuri efectuate pentru anul 1980“. Sondajul nostru a relevat că dacă, de pildă, de la întreprinderea ,,Metal-lemn“ din Craiova, în anul 1977 se primeau 5 000 de albii de rufe, pentru anul 1980 — pentru un necesar mai sporit — aceeași întreprindere, trecută în subordinea M.E.F.M.C., nu a mai acceptat la contractare nici o bucată. La rîndul ei, întreprinderea locală din Abrud — care, în 1977, a furnizat comerțului 65 000 de strecurători de vase, după preluarea ei de întreprinderea produse-lemn Cîmpeni a menţinut un timp produsele, ca pentru anul 1980 să nu mai accepte la contractare nici o bucată din cele 65 000 de strecurători solicitate. Refuzuri similare au mai fost primite de la întreprinderea „Flamura Roşie“-Sibiu, care a preluat activitatea industrială a I.L.L. Sibiu, privind livrările de albii de rufe şi bătătoare de spumă, precum şi de la C.P.L. Sibiu, care a scos din producţie sanurile penru călcat. In alte cazuri, produsele — mărunte, ce-i drept — n-au fost scoase din fabricaţie, dar s-a diminuat volumul lor, ceea ce provoacă greutăţi în aprovizionarea populaţiei. Chiar şi la unele întreprinderi menţionate pentru dezvoltarea şi întărirea lor tehnică, se înregistrează asemenea situaţii. De la întreprinderea ,,Precizia“-Bucureşti, de pildă, dacă în anul 1977 comerţul primea 23 000 de toporaşe pentru carne, pentru anul 1980 — dintr-un necesar de 25 000 bucăţi — nu s-au acceptat decit 13 000, iar la săpăligile pentru grădinărit de la 50.000 bucăţi, în 1977, „cota“ pentru contractările pe anul 1980 a scăzut la 25 000 de bucăţi. Totodată, de la întreprinderea „Electrometal“ din Cluj-Napoca, dacă în anul 1977 comerţul primea 25 000 foarfeci de tablă, în anul viitor nu i se vor livra decit 17 700 bucăţi. — Există, cumva şi restanţe în expedierea mărfurilor către magazine ? — Da. Avem destule cazuri când furnizorii nu livrează în mod ritmic produsele şi, ca atare, se produc goluri in aprovizionarea unităţilor de desfacere. Pe lista întreprinderilor restanţiere pe primele opt luni ale anului, figurează Întreprinderea mecanică Bucium-Iaşi cu 320 000 lacăte, 74 000 balamale, 600 albii de rufe, întreprinderea mecanică Braşov cu 400 000 articole de menaj din sîrmă, întreprinderea „Văliug“-Reşiţa cu 9 000 rîşniţe de piper şi 10 000 rîşniţe de cafea. Nu mai puţin de 75 000 funduri de lemn pentru tocat, 60 000 ciocane de carne, 30 000 sucitoare pentru rocă, 5 000 planşete pentru tăieţei trebuie să primim de la I.P.L.Timişoara. Tot astfel, mai avem de primit în contul primelor opt luni ale acestui an, 100 000 grătare emailate de la I.P.L. Craiova, peste 20 000 rulouri pentru ferestre de la I.P.L. Zalău, 60 000 umeraşe pentru haine de la ,,Prestarea“ Timişoara, peste 270 000 , cirlige de rufe de la „Arta mobilei“-Bucureşti. — Dar la „Tîrgul de mostre“, ce noi articole de uz gospodăresc au fost expuse şi contractate ? — Comerţul a contractat, pentru anul viitor unele noi produse menite să vină in sprijinul gospodinelor, cum sunt aparatul de bătut frişca şi maioneza, aparatul pentru produs fursecuri, rozătoarele de nuci executate din material plastic, peria cu detergent pentru vase. S-au mai contractat, de asemenea, şi alte produse, în general, însă, trebuie spus că sortimentul de produse noi oferite comerţului este restrîns. Ne aşteptam ca întreprinderile „Metalurgica“-Bucureşti, „11 Iunie“-Galaţi, „Metalica“Braşov ,şi altele — în cadrul cărora au fost preluate foste unităţi ale industriei locale, binecunoscute pentru produsele lor de uz gospodăresc — să vină cu noutăţi, cu sortimente cerute de cumpărători. Ţinînd seama de aceste lacune, este necesar ca centralele industriale şi întreprinderile respective să analizeze cu simţ de răspundere aceste probleme, astfel ca — pe măsura dotărilor tehnice şi a cadrelor de specialitate asigurate — să dezvolte producţia acestor articole, să înnoiască sortimentaţia şi să asigure livrarea ritmică a produselor către comerţ, astfel incit cerinţele populaţiei să fie satisfăcute în mai bune condiţii. Mircea Scripcă După contractările pentru anul 1980 o necesitate: îmbunătăţirea aprovizionăr cu articole de uz gospodăresc • De ce producţia acestor articole nu ţine pasul cu produsele realizate în alte sectoare ? Furnizori care au scos unilateral din producţie o serie de articole solicitate de cumpărători • Diminuări de cantităţi şi livrări neritmice în magazine • Măsuri ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii unor foste unităţi ale industriei locale trecute în cadrul unor întreprinderi şi centrale industriale. Pagina a 3-a — 7 octombrie 1979 Ocrotirea sănătăţii în dezbaterea deputaţilor O analiză a parametrilor ce caracterizează starea de sănătate a bucureştenilor, întreprinsă în ultima vreme mai activ de către Direcţia sanitară a Capitalei, a fost de natură nu numai să releve un tablou exact al morbidităţii ci să stabilească şi citeva direcţii prioritare in vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi pentru promovarea sănătăţii unei colectivităţi de aproape două milioane de oameni. Rezultatele unei atari evaluări, dar mai ales măsurile întreprinse pentru îmbunătăţirea activităţii de ocrotire a sănătăţii au făcut obiectivul dezbaterii deputaţilor municipali in recenta sesiune a Consiliului popular al municipiului Bucureşti Aşadar, care sunt principalele aspecte ale stării de sănătate a bucureştenilor şi ce concluzii se desprind de aici. Analiza de care aminteam relevă faptul ca bolile cardiovasculare reprezintă prima problemă de sănătate publică in Capitală, de ajuns să amintim că gravitatea acestora se reflectă semnificativ în faptul că în ultimii ani, aproape jumătate din derese se datoresc acestor boli. Dacă avem în vedere faptul că ele afectează persoane sub 45 de ani, se poate aprecia că in momentul de faţă bolile cardiovasculare dau nu numai cea mai mare mortalitate, dar în acelaşi timp constituie şi factorul cel mai important ce influenţează creaţia şi productivitatea oamenilor. Orientindu-şi în ultima perioadă în mai mare măsură atenţia spre acest aspect al morbidităţii, organele sanitare ale Capitalei consideră prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare ca obiectiv major al activităţii şi care poate fi realizat numai prin măsuri complexe, însăşi tendinţa de uşoară scădere a morbidităţii şi reducerea procentului mortalităţii prin aceste maladii, de la 49 la sută in 1974 la 43 la sută în 1978; subliniază că eforturile în această direcţie, în special prin perfecţionarea asistenţei trebuie susţinute în continuare. In această idee, direcţia sanitară a municipiului a înfiinţat o comisie de cardiologie care si-a propus citeva obiective principale imediate. Printre acestea figurează, in primul rind, prevenirea reumatismului articular acut şi al cardiopatiei reumatismale la copii, apoi perfecţionarea medicilor pediatri în prevenirea şi tratamentul bolilor cardiace congenitale, al hipertensiunii arteriale şi al factorilor de risc pentru ateroscleroză precum şi dezvoltarea unui serviciu de cardiologie pediatrică în reţeaua sanitară ambulatorie. însuşi sistemul organizatoric de asistenţă a cardiacilor adulţi este supus perfecţionării — de altfel era şi timpul pentru asemenea acţiuni — în sensul înfiinţării unor unităţi de asistenţă specializată la Spitalul Caritas şi la Spitalul clinic al municipiului Bucureşti, precum şi înfiinţarea unor unităţi coronariene mobile, conexate cu unităţile coronariene din spital pentru a se realiza un sistem eficient de tratament al bolnavilor cu infarct miocardic. In ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea cancerului, cea de a doua problemă de sănătate publică din municipiul Bucureşti, acesta fiind şi a doua cauză de deces — 24,3 la sută din mortalitatea generală — şi aici, in ultima vreme, au fost reevaluate mijloacele de luptă. In primul rind, a fost luată măsura depistării şi punerii sub control a jocurilor de muncă din întreprinderi care produc substanţe potenţial cancerigene , au fost apoi mobilizate toate institutele de cercetări şi asistenţă medicală, toate clinicile şi toate cadrele medicale competente in diagnosticul si tratamentul cancerului; comisia de specialitate şi-a propus, în acelaşi timp, să evalueze riscul cancerigen al ţigaretelor consumate anual de bucureşteni. Date fiind insă gravitatea şi dramatismul bolii, organele competente trebuie să investigheze in continuare noi timpuri de acţiune. In sesiune au fost relevate şi alte domenii ale activităţii medicale analizate mai atent în ultima vreme: sănătatea copiilor şi tinerilor, spre exemplu. Natalitatea şi sporul natural se înscriu pe o curbă uşor ascendentă, faţă de anul precedent, iar numărul copiilor născuţi prematur este sensibil în scădere. Sectorulacestui gen de asistenţă a beneficiat în ultima vreme de citeva măsuri printre care amintim punerea în funcţiune a secţiei de urologie a Spitalului central de conii şi a secţiei de pediatrie a Spitalului Brîncovenesc, precum şi supravegherea şi controlul modului în care este asigurată alimentaţia raţională a copiilor şi condiţiile igienicosanitare din colectivităţi de copii mici. Spre deosebire de alte prilejuri similare, am remarcat faptul că acum, analizind starea de sănătate a bucureştenilor un capitol aparte s-a referit la igiena mediului orăşenesc. O comparaţie cu anii precedenţi e favorabilă anului în curs, întrucit atit investiţia materială cit şi cea de interes este superioară, în 1978 spre exemplu, pentru purificarea aerului municipalitatea a investit o sumă dublă faţă da anii precedenţi, s-au dezafectat, s-au reamplasat şi asanat 73 unităţi industriale şi s-au întocmit programe de asanare pe etape, pentru alta 103 unităţi mari. Cu toate acestea, în sesiune s-a subliniat că in ansamblul surselor de poluare atmosferică, poluanţii industriali şi cei proveniţi din transporturi sunt în creştere iar in raport cu diversificarea tehnologiilor industriale substanţele poluante identificate in laborator sunt încă numeroase; există, in acelaşi timp, surse de poluare a apei de către întreprinderile riverane Argeşului şi Dîmboviţei şi care deversează cantităţi importante de ape reziduale în amonte de oraş, probleme care trebuie să facă, în continuare, obiectul atenţiei deputaţilor şi municipalităţii. Ocrotirea sănătăţii bucureştenilor — aşa cum au subliniat şi dezbaterile sesiunii — este grevată în continuare de unele neajunsuri. Faptul că intr-unsingur an au fost acordate în medie, un număr de 23 de prestaţii medicale pe locuitor nu înseamnă că aceştia beneficiază de o , sănătate mai bună decit locuitorii din alte localităţi. Sunt implicaţi aici mai mulţi factori,pornind in primul rind de la unele deficiente in distribuţia reţeleispitaliceşti pe teritoriul Capitalei , în, acelaşi timp, la unele dispensare saupoliclinici se mai semnalează aglomeraţie care provoacă nemulţumiri pacienţilor, că există încă multe carenţe în asistenţa materno-infantilă ca şi în cea de urgenţă. Dar în legătură cu aceste aspecte criticabile ale ocrotirii sănătăţii bucureştenilor — aşa cum au fost prezentate în cadrul sesiunii — ne propunem să revenim. ■ Ioana Pătraşcu Echipamente de încălzire a apei cu ajutorul soarelui Profesorul Emil Haivas şi inginerii Ion Vele şi Dragoş Coman din Constanţa au construit şi experimentat timp de 4 ani un captator solar perfecţionat. Faţă de tipuri existente, noul captator construit numai din ţevi de mase plastice sau metal cu diametrul de peste 100 mm, utilizează încălzirea directă, fără schimbător de căldură. Iată cineva din avantajele evidente ale acestui tip de captator solar pentru încălzit apa menajeră şi apa de la duşurile de plajă : preţul de cost redus ★ ★ TIMIŞOARA (coresp. R.I. — Ion Medoia) .Specialiștii întreprinderii „Electrometal“ din localitate, în colaborare cu cercetătorii de la ÎNCERC — București au realizat un original echipament pentru încălzirea apei cu ajutorul energiei solare. El constă din două panouri captatoare cu dimensiuni de 2 mp și un rezervor de stocare de 85 litri. In perioada 15 apri(circa 500 lei mp instalat din ţevi de mase plastice şi 1 000 lei mp instalat din ţevi galvanizate de oţel cu diametrul de 1 000 mm). Cheltuielile făcute cu întreaga instalaţie, se amortizează intr-un singur an de funcţionare. Există şi posibilitatea executării pe plan local a instalaţiei de către orice cooperativă de instalatori. Prototipul realizat pentru casele cetăţenilor scoate din uz boilerul electric (acolo unde există) economisîndu-se astfel 3 000 kWh anual. (VICTOR DINU). Fie 15 octombrie, acest echipament încălzeşte apa la 30—60 grade Celsius, asigurînd consumul necesar unei familii de 4 persoane. După citeva luni de experimentări, realizatorii săi au pus la punct o tehnologie îmbunătăţită de construcţie a echipamentului, care asigură reducerea cu circa 70 la sută a consumului de manoperă și de energie electrică. ★