România Liberă, noiembrie 1979 (Anul 37, nr. 10890-10915)

1979-11-01 / nr. 10890

Pagina a 2-a —* 1 noiembrie 1979 Ne angajăm ca arta românească să contribuie mai mult la ridicarea continuă şi îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului nostru Miercuri au avut loc în Capitală lucrările Plenarei Consiliului de conducere al Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale din Republica Socialistă România, consacrată dezbaterii documentelor Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei a participat tovarășul Ilie Rădulescu, secretar al C.C. al P.C.R. In raportul prezentat si In dezbateri s-a exprimat totala adeziune a oamenilor de cultură din domeniul teatrului şi muzicii la conţinutul proiectului de Directive şi al celorlalte documente ce vor fi supuse aprobării marelui forum al comuniştilor. Subliniindu-se contribuţia remarcabilă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi fundamentarea ştiinţifică a acestor documente, aportul hotărîtor al secretarului general al partidului la opera de dezvoltare armonioasă şi de ridicare pe culmi tot mai înalte de civilizaţie şi progres a patriei noastre, la afirmarea ei continuă pe plan internaţional, la permanenta creştere a bunăstării poporului nostru, participanţii la dezbateri şi-au reafirmat, cu acest prilej, ataşamentul lor fierbinte faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Analizând sarcinile lucrătorilor din domeniul vieţii teatrale şi muzicale din ţara noastră. In lumina documentelor Congresului, a fost relevată Însemnătatea implicării profunde a artiştilor In ridicarea continuă a nivelului cultural şi spiritual al maselor de oameni ai muncii, prin găsirea unor mijloace specifice de afirmare a calităţii artei interpretative, în reuşita amplei competiţii artistice de masă — Festivalul naţional „Cântarea României“. Participanţii la dezbateri s-au angajat să acţioneze cu hotărîre pentru înflorirea continuă a artei noastre teatrale şi muzicale în spiritul Îndrumărilor date de conducerea de partid, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a pune In valoare frumoasele tradiţii ale teatrului şi muzicii româneşti, operele naţionale din acest domeniu, pe măsura exigenţelor epocii contemporane. In raport şi în dezbateri a fost exprimată totala adeziune la propunerea ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eminent conducător al României socialiste, care aduce o contribuţie inestimabilă la permanenta afirmare a patriei noastre pe toate meridianele lumii, să fie reales la cel de-al XII-lea Congres in înalta funcţie de secretar general al Partidului Comunist Român. In hotărîrea adoptată, participanţii au reafirmat profundul devotament al oamenilor de artă din ţara noastră faţă de Partidul Comunist Român şi de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In încheiere, participanţii la plenară au adoptat, in unanimitate, textul unei telegrame adresate C.C. al P C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune între altele : Vă raportăm că oamenii de teatru şi de muzică beneficiind de larga dezvoltare a instituţiilor artistice în ansamblul politicii culturale a partidului şi statului nostru, şi-au concentrat întreaga energie creatoare pentru traducerea în viaţă a valoroaselor dumneavoastră indicaţii privind rolul artei teatrale şi muzicale în formarea profilului spiritual comunist al oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, în lărgirea orizontului lor de cunoaştere, în educarea lor umanistă, patriotică, revoluţionară. Ne angajăm ca arta teatrală şi muzicală, eficient instrument de propagandă şi educaţie, să contribuie mai mult la ridicarea continuă şi îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului nostru, să servească tot mai bine, opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, operă luminată de politica partidului in fruntea torula vegheaţi statornic, dovedindu-vă arhitectul construcţiei materiale şi spirituale a noii societăţi, dumneavoastră, stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Încercat şi strălucit conducător al Partidului Comunist Român, al României Socialiste. Plenara Consiliului de conducere al Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale din Republica Socialistă România Pentru orice om de omenie, dragostea de patrie a reprezentat, reprezintă şi va reprezenta o lege morală superioară, un crez nobil şi profund, prin care existenţa şi munca noastră sa leagă, indestructibil, de semnificaţii majore. Cuvîntul ţară O pronunţăm încă din fragedă copilărie, îl rostim toată viaţa. Nu puţine au fost cazurile cind eroii acestui pămînt l-au exclamat, cu o puternică emoţie, în ultimele clipe ale vieţii, nu luptă pentru libertate, dreptate socială, independenţă. Pentru noi, cei ce trăim în mijlocul acestui ev aprins, cuvintul patrie ne evocă România socialistă de astăzi, în mersul ei impetuos spre viitorul comunist; el se leagă indisolubil de un alt cuvînt scump : partidul, conducătorul şi organizatorul operei istorice de edificare a patriei noastre înnoite. Creaţia artistică, inspirîndu-se din tezaurul artei noastre populare, în care se întilnesc atîtea imagini impresionante care relevă dragostea de țară a poporului nostru, muzica, literatura, artele plastice, scrierile filozofice exprimă sentimentul iubirii de pămintul natal cu o mare putere expresivă. Dacă ne referim la muzică, ne aducem aminte că George Enescu a cintat frumuseţile ţării, în atitea şi atîtea opusuri, începind cu popularele rapsodii şi terminînd cu doiniţa şi poetica „Suită sătească“. Mihail Jora, pe lingă dramatica „Baladă haiducească“, a creat şi microcantata „Mărire ţie, patria mea". Sabin Drăgoi este autorul evocatorului oratoriu „Constantin Brâncoveanu“, o monumentală creaţie vocal-simfonică, In care ideea dragostei de ţară se impune ca o lege morală. Tematica patriotică, ancorată In trecutul istoric şi in realitatea zilelor noastre, a găsit nu o dată fericite întruchipări in lucrările corale ale compozitorilor noştri contemporani, în opera românească realizată in ultimii ani. Asupra acestor două domenii ne propunem să na oprim în însemnările de faţă. Repertoriul creaţiei vocale româneşti contemporane Însumează cîntece de masă, poeme, ample madrigaluri, care îmbină mijloacele de expresie tipice ale folclorului românesc cu altele, caracteristice muzicii contemporane. Iată, de pildă, opera lui Ioan D. Ciurescu în opus-uri cum sunt „Pe Cimpia libertăţii“, „Eroilor în care le cîntăm“, „Sub gorunul Ţebei“, „Eroilor neamului“, „Pobroge pămint de aur“, se poate remarca măiestria autorului în ce priveşte armonia modală cit şi în conducerea vocilor cu o mare siguranţă. Niciodată nu lipsesc intonaţiile populare şi motivele pregnante ce ne amintesc de cîntece patriotice străvechi. Teodor Bratu a fost și este preocupat de tematica gravă a Istoriei noastre. Piese precum „Eroii patriei“, „Unitate", cărora li se poate adăuga suita închinată Răscoalei de la 1907, pot fi socotite deosebit de izbutite. Din punct da vedere muzical, Teodor Bratu utilizează cu succes game cromatice şi ritmuri pline de farmec. Radu Paladi, cel ce a utilizat convingător efecte instrumentale înmuzica corală, izbutind mai ales in piesele dinamice, este autorul unor remarcabile creaţii precum „Trenul Griviţei“, „Pămint al patriei străbune“, „Mindru-i Maramureşul“, „Pămint de dor, România“. In creaţiile unor compozitori cum sunt Sigismund Toduţă, Cornel Ţăranu, Vasile Herman, Dan Voiculescu şi alţii apar adesea figuri ale eroilor revoluţionari din Ţara Moţilor, care au luptat împotriva nedreptăţilor sociale din fostul imperiu habsburgic. Mijloacele de exprimare sunt noi, în special în ca priveşte armonia şi polifonia, cu acorduri larg cromatizate. In muzica de operă, gen complex şi dificil, cu multiple valenţa educative, compozitorii noştri au ca teme de inspiraţie dragostea de ţară, trecutul de luptă al poporului nostru pentru independenţă naţională, pentru libertate şi dreptate socială, ideea păcii şi prieteniei intra popoare, munca pentru edificarea noii societăţi, dragostea nobilă şi înălţătoare. Creaţiile muzicale realizate in aceşti ani sunt pătrunse de un vibrant umanism, umanismul socialist al epocii noastre, în care au fost încorporate, creator, cele mai bune tradiţii ale spiritualităţii autohtone. In contextul spiritual elevat al muzicii noastre contemporane putem vorbi, bunăoară, de o adevărată dimensiune sonoră legată de tălmăcirea evenimentelor eroice de la 23 August 1944, in discursuri muzicale de o expresivă simplitate, in care elemente ,ale folclorului românesc se îmbină armonios cu cele ale unui nou romantism componistic. Ne referim la operele „Fata cu garoafe“ de Gheorghe Dumitrescu, la „Pădurea Vulturilor“ de Tudor Jarda, la „Trandafirii Doftanei“ de Norbert Petri, la „Dreptul la dragoste“ de Teodor Bratu. Toate aceste drame muzicale relevă un stil accesibil şi uneori larg accesibil, arătînd că autorii lor şi-au propus a comunica direct cu publicul, idei şi sentimente generoase. Gheorghe Dumitrescu s-a afirmat, în special, în opera istorică. In această privinţă merită a fi menţionate operele „Decebal“, „Ion Vodă cel Cumplit“, „Răscoala“ şi „Vlad Ţepeş“. Este interesant felul cum creatorul combină teme muzicale ale folclorului vechi cu altele ale celui mai nou şi foarte nou. Limbajul presupune o simplă dar convingătoare viziune armonică modală, de cele mai multe ori, pur diatonică, o polifonie cu elemente baroce şi o orchestraţie densă, ce tinde, cu precădere, spre monumental. Din toate acestea reiese că Gheorghe Dumitrescu poate fi socotit un remarcabil reprezentant al operei istorice româneşti, creatorul evidenţiind, pe de o parte, un puternic simţ al dialecticii discursului sonor, pe de altă parte, un lirism viril, mişcător. Tot in contextul muzicii inspirate din această tematică se înscriu şi operele lui Cornel Trăilescu, „Bălcescu“ şi „Dragoste şi jertfă“, prima, simbolizînd o emoţionantă evocare a eroului de excepţie de la 1340, cea de-a doua, legată de epoca războiului de Independenţă, de la 1877. Dacă Gheorghe Dumitrescu atrage atenţia prin fiorul său dramatic, Cornel Trăilescu contrastează prin temperamentul lui mai liric , şi unul şi altul se înscriu pe orbita unui stil inedit, in care tradiţiile operei romantice sunt preluate cu succes, adaptîndu-se discursurile sonore ale unei estetici angajate, în care ideea dragostei de ţară se conturează în mod deosebit. Cu un limbaj mai evoluat, prelungindu-se linia profund novatoare a teatrului Uric contemporan — creat de Enescu, Bartók, Berg —, au fost concepute două opere pline de forţă emoţională : „Zamolxe“, după Lucian Blaga, de Liviu Glodeanu şi „Treptele istoriei“ de Mihai Moldovan. Tot în ultimele trei decenii s-au scris şi alte inspirate opere istorice ; ne referim la „Pană Lesnea Rusalim“ de Paul Constantinescu pe un libret de Victor Eftimiu, „Apus de Soare“ de Marsi Barberis, după piesa lui Barbu Delavrancea, „Stejarul din Borzeşti" de Teodor Bratu şi „Ecaterina Teodoroiu“ de Emil Lerescu. O problemă încă deschisă o constituie aceea a operei inspirate din actualitatea dinamică pe care o trăim. O mai strinsă şi fecundă colaborare dintre compozitori şi scriitori ar contribui sensibil la imprimarea unui plus de expresivitate şi in acest domeniu muzical. O altă problemă nerezolvată o reprezintă regia de operă, iar sub acest raport ar trebui eliminate concepţiile vetuste, generatoare de spectacole neconvingătoare, care îndepărtează publicul nostru de acest gen. Acest scurt bilanţ al creaţiei muzicale româneşti recente — vocale şi al celei de operă — impune constatarea îmbucurătoare că muzicienii noştri răspund cu entuziasm chemării ce le-a fost adresată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Muzicii româneşti ii revine inalta menire de a purta in lume solia idealurilor de muncă şi creaţie paşnică ale poporului nostru, de a face cunoscute aspiraţiile sale spre progres şi civilizaţie". Există o mare varietate de teme, de stiluri, de sensibilităţi, dar, totodată, se poate distinge şi o mare unitate, rezultantă firească, in primul rînd, a inspiraţiei din folclor, toate acestea legate de concepţia partidului nostru despre lume şi viaţă, urmărindu-se ca universul Euterpei să devină un mijloc de educaţie revoluţionară, patriotică, un mijloc de făurire a omului nou. Doru Popovîci Păiosul patriotic al creaţiei noastre muzicale Iulul * La Buzău au Început manifestările celei de-a XII-a ediţii a „Toamnei culturale buzoiene“ ediţie care se constituie anul acesta într-un ciclu de acţiuni politico-ideologice şi cultural-educative dedicate celui de-al XII-lea Congres al partidului. * La muzeul „Brukenthal“ din Sibiu, a fost editat intr-un tiraj de masă insumind 25 000 exemplare, un ghid şi un pliant cu ultimile noutăţi ale Muzeului tehnicii populare din Dumbrava Sibiului. Ghidul a fost tipărit in trei limbi — română, germană şi engleză. * Conferinţe pe teme muzicale, proiecţii de diapozitive şi spectacole susţinute de formaţii şi solişti de renume sunt organizate periodic la galeriile de artă din Sf. Gheorghe, în cadrul unei noi acţiuni educative intitulate „Tablouri muzicale“. Această acţiune cu caracter permanent a avut ca prim invitaţi artiştii formaţiei de muzică veche „Musica antiqua“ din Cluj-Napoca. * Teatrul Naţional din Cluj Napoca a prezentat în premieră pe ţară piesa „Afară, in faţa uşii“ de dramaturgul vest-german Wolfgang Borchert. Regia spectacolului este semnată de Mihai Maniţiu, decorurile de Mircea Matcaboji, costumele de Octavian Cosman iar muzica de Mircea Octavian. Necunoscutul Bucureşti (Urmare din pag. 1) ai Capitalei au răspuns excelent, ca nişte adevăraţi „acţionari“ ai destinuului acestui oraş care e Bucureştiul. Alţii au fost, pur şi simplu, incapabili să-şi dea seama că la citeva sute de metri de ei e un reper important. Uzinele „23 August“ sau in altă parte I.M.G.B.-ul şi au început sa spună că stau Intre tutungerie şi băcănie, intre sifonărie şi bodegă. Ce arată aceasta ? Că ne obişnuim prea repede. Că nu ştim să sesizăm totdeauna salturile uriaşe care s-au produs în biografia Capitalei noastre. Şi, dacă vreţi, chiar mai mult decit atit, nu, ştim să sesizăm ce e mai important. Evident că nu se poate trăi răspunzînd lozincard «astăzi mă duc la mine acasă intre „taromet“ şi „Timpuri Noi“, intre „Griviţa roşie“ şi „întreprinderea de maşini şi utilaje“», dar trebuie totuşi avută In vedere şi esenţa. Poate că Încă nu s-au creat pe lingă toate marile zone acele „sate urbane“ cu legi morale precise, cu oameni care să se cunoască intre ei şi fiecare cartier să aibă o fizionomie specifică. Sigur, este un lucru. Cel mai necunoscut pentru bucureşteni rămâne oraşul Bucureşti. N-ar fi cazul sa întreprindem ceva ? Aş încheia cu o chemare pecare mi-aş adresa-o şi mie : Bucureşteni, petreceţi-vă un concediu in oraşul Bucureşti ! PENTRU OM ŞI BUNĂSTAREA LUI COMERŢUL Şl SERVICIILE In continuă dezvoltare Şl DIVERSIFICARE CONGRES AL P.C.R. Ca o reflectare directă a importantelor succese obţinute în dezvoltarea potenţialului economic al ţării, volumul desfacerilor de mărfuri a sporit şi sporeşte continuu. Analiza acestei dinamici sugerează două aspecte esenţiale : pe de o parte o creştere substanţială a cantităţii de mărfuri oferite de industrie şi agricultură, pe de altă parte ridicarea nivelului de trai al populaţiei, a accesului acesteia la cit mai multe produse oferite de comerţ. Astfel, luind ca referinţă anul 1950 se poate vedea şi din graficul alăturat ce dinamică spectaculoasă prezintă această activitate de maxim interes cetăţenesc, anul Televizoare Aparate radio Suportul acestei dinamice activităţi rezidă, aşa cum arătam. In vigoarea deosebită a economiei noastre, capabile să pună la dispoziţie mărfuri tot mai multe şi într-un sortiment tot mai bogat, cerut de consumatori. Ne vom referi la potenţialul a două ramuri industriale esenţiale pentru satisfacerea acestor necesităţi — cea uşoară şi cea alimentară, arătînd, spre exemplu, că producţia de ţesături a crescut, de la 431 milioane m.p., irt 1965, la 1308 milioane m.p. In 1980, urmibd să ajungă la 1710— 1787 milioane m.p. in 1985, In timp ce industria alimentară va creşte, in 1985, faţă de 1980 cu 42 pină la 48 la sută. Aceste aspecte de ordin cantitativ ale activităţii de comerţ, care presupune, nu numai asigurarea unui volum mereu mai mare de mărfuri dar şi o bază materială de desfacere, pe măsura acestor creşteri deosebit de importante — implică insă şi perfecţionarea laturilor calitative ale acestora. Iată de ce la baza activităţii comerciale, ca o condiţie a ridicării nivelului acesteia, a fost pusă îmbunătăţirea permanentă a studiului cererii de consum a populaţiei, fundamentării fondului de marfă in concordanţă cu nevoile reale şi variate ale consumatorilor, etalarea unor produse într-o continuă înnoire şi diversificare sortimentală, care să satisfacă exigenţele cumpărătorului, sub raportul prezentării şi al servirii ; in acelaşi timp, s-a acordat o atenţie specială aprovizionării principalelor oraşe şi centre muncitoreşti. In continuare, reţeaua comercială va căpăta o amploare deosebită, prin înfiinţarea de noi unităţi în toate localităţile, urmărindu-se asigurarea cu spaţii comercialea cartierelor nou construite, mai buna utilizare a magazinelor existente, introducerea formelor moderne de comerţ şi extinderea vinzărilor prin automate. O altă latură a creşterii calităţii vieţii — element important al gradului de civilizaţie — o prezintă sporirea volumului prestărilor de servicii către populaţie, care va atinge in 1935 1978 arătînd o creştere de 14 ori a desfacerilor de produse de către comerţ. Satisfacerea în continuare, la cote tot mai ridicate, a necesităţilor populaţiei in procurarea unor bunuri de folosinţă imediată sau cu utilizare îndelungată se înscrie ca o preocupare constantă, în anul 1985 desfacerile de mărfuri, prin comerţul socialist urmînd să crească cu 30 pînă la 35 la sută, faţă de anul 1980. Prezentăm, de asemenea, în tabelul alăturat şi modul în care a decurs înzestrarea populaţiei cu bunuri de folosinţă îndelungată, situaţie ce reflectă o altă latură a sporirii nivelului de trai. — bucăţi la 1 000 locuitori Maşini spălat rufe Autoturisme proporţia de 47—M al sută, comparativ cu anul 1980 ; se prevăd creşteri rapide — intre 84 şi 69 la sută — la unele servicii mult solicitate de populaţie cum sunt :cela pentru reparaţii, turism, agrement, serviciile care uşurează munca in gospodărie ; totodată, se va extinde reţeaua prestărilor de servicii la sate. O creştere importantă — între 28—33 la sută — vor înregistra serviciile pentru distribuţia energiei electrice, a gazelor naturale, gospodăria comunală şi transport urban. Acesta din urmă va fi dotat cu vehicule de mare capacitate, reţeaua de tramvaie dezvoltîndu-se in continuare şi introducindu-se linii de tramvai şi în alte oraşa decit cele de pînă acum. Ioana Patraşcu DINAMICA DESFACERII DE MĂRFURI PRIN COMERŢUL SOCIALIST 1965 28,8 123,9 22,9 1,2 1975 144,9 206,6 67,9 13,7 1935 245 300 153 57 DINAMICA PRESTĂRILOR DE SERVICII 147-154 Grafice : PAUL MITRIÎÎ Pînă la 15 noiembrie Arăturile de toamnă pentru grîul anului viitor • Evoluţia vremii impune protejarea urgentă a recoltei aflate în grămezi, pe cîmp O Inmagazinarea produselor agricole trebuie încheiată în cel mai scurt timp O La executarea arăturilor să se repartizeze cel puţin 60—65 la sută din numărul tractoarelor . Viteza de lucru să fie realizată zilnic integral ! La data la care ne găsim (am intrat in luna noiembrie) sunt posibile oricînd schimbări bruşte în evoluţia vremii. Ieri, de pildă, a plouat in jumătatea de nord a Moldovei, Banat, Crişana, Maramureş şi local in celelalte zone agricole ale ţării. Meteorologii ne-au avertizat că este posibil ca pînă seara în nordul şi estul ţării precipitaţiile să se transforme în lapoviţă şi ninsoare. Asemenea fenomene meteorologice sunt de aşteptat in următoarele 24 de ore îndeosebi in Moldova, Transilvania, Maramureş, nordul Crişanei, Dobrogea şi parţial in Muntenia. După toate probabilităţile, vîntul va prezenta, în unele zone agricole, intensificări din sectorul nordic (cu viteze de pînă la 60 km pe oră), ceea ce va determina o viscolire, pe alocuri, a zăpezii. Este de la sine înţeles că se impun măsuri urgente pentru a încheia, în cel mai scurt timp, inmagazinarea recoltei, ţinînd seama de modul in care evoluează vremea, specialiştii atrag atenţia asupra necesităţii de a proteja recolta, îndeosebi a produselor mai perisabile. Se cere, de pildă, ca toate legumele recoltate să fie transportate in locuri ferite de intemperii sau protejate cu rogojini, paie sau coceni. Fructele ce se mai găsesc în livezi vor fi transportate imediat in magazii, iar cele ce se găsesc în şoproane şi alte adăposturi improvizate vor fi bine acoperite. La această dată, se află depozitate direct pe cîmp peste 900 000 tone de porumb. In mod obligatoriu porumbul aflat în grămezi va fi acoperit cu coceni, urmînd ca, după trecerea ploilor și ninsorilor, să fie descoperit și transportat la locul de depozitare definitivă. După unele calcule, executarea arăturilor în toamnă pentru semănăturile de primăvară aduce un spor de recoltă între 50 şi 70 la sută. De aceea, perioada care a mai rămas până la 15 noiembrie trebuie folosită din plin pentru a termina executarea arăturilor pe întreaga suprafaţă prevăzută. In acest moment al campaniei agricole sunt posibilităţi ca circa 80 000 de tractoare să fie repartizata la executarea arăturilor de toamnă, astfel ca zilnic să se poată avansa cu circa 200 000 hectare. Din păcate, în multe judeţe nu s-au repartizat, din diferite motive, toate tractoarele prevăzute la arături, iar cele folosite la această lucrare nu-şi realizează integral norma. In Ilfov, bunăoară, trebuia să se lucreze la arături cu 5100 tractoare, dar s-au repartizat abia 1 800. Dacă circa 1 500 tractoare mai sunt reţinute cîteva zile la transportul recoltei, mai rămîn aproape 2 800—2 900 care nu-şi justifică integral prezenţa in alte lucrări. Un număr insuficient de tractoare s-au repartizat şi în alte judeţe : Bihor, Satu-Mare, Brăila, Dolj, Olt, Buzău şi altele. In schimb în judeţele Suceava, Neamţ, Mehedinţi, şi Botoşani unde se lucrează cu cel puţin 60—65 la sută din numărul tractoarelor aflate în dotare, care sunt folosite la întreaga capacitate, executarea arăturilor este într-un stadiu avansat. Aşa, de pildă, în Mehedinţi s-au arat pînă acum peste 45 000 hectare, ceea ce reprezintă circa 60 la sută din ceea ce s-a stabilit. O preocupare sporită pentru realizarea vitezei zilnice la arături am constatat în multe unităţi agricole din cadrul consiliilor unice Ulmeni, Izvoarele, Condeeşti, Vînătorii Miei şi Urziceni, judeţul Ilfov. Dacă în acelaşi mod s-ar acţiona şi în raza staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii Săruleşti, Băneasa, Vidra, Ştefăneşti, Tărtăşeşti şi altele, rezultatele la arături pe ansamblul judeţului, ar fi fost mult mai bune. Consemnăm in mai multe unităţi agricole iniţiativa de a organiza schimburi de noapte la arat pentru a încheia această lucrare înainte de termenul prevăzut. După cum ne informează corespondentul nostru Viorel Chiurtu, în Botoşani, s-au arat pînă acum peste 70 000 hectare, consiliile unice Cîndeşti, Frumuşica, Vorona şi Coţuşea situîndu-se in frunte la executarea acestei lucrări. La întreprinderea agricolă de stat Leorda, ca şi în alte unităţi, 20 de mecanizatori, printre care se numără Radu Sofian, Al. Iordăchescu, Traian Dohotaru şi Mihai Lupu, lucrează la arat noaptea la lumina farurilor. Pentru a putea organiza cit mai multe schimburi de noapte, ia arat, într-o serie de unităţi lucrează în timpul zilei pe tractoare mecanici , din ateliere, motopompişti, cooperatori pregătiţi prin cursuri speciale. Este o iniţiativă care se cere generalizată în cit mai multe locuri pentru ca ritmul arăturilor să poată să se intensifice la maximum. Ing. Th. Mercarov Lucrătorii din sectorul drumuri se pregătesc pentru iarnă și au început să instaleze parazapezile. Numai că aici, cei din agricultură amină de pe o zi pe alta, executarea arăturilor de toamnă. De ce ? III: In multe cooperative agricole din judeţul Suceava executarea arăturilor de toamnă se apropie de sfîrşit. Acolo unde nu s-a făcut încă eliberarea terenului de resturile vegetale, executarea arăturilor de toamnă întîrzie. in acest moment al campaniei, există suficiente forte in toate cooperativele agricole pentru a crea „front de lucru" mecanizatorilor. ,România liberă"