România Liberă, februarie 1980 (Anul 38, nr. 10967-10991)
1980-02-01 / nr. 10967
f Vineri 1 februarie 1980 STAREA VREMil CEk WMi*. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pagina a 2-a Anul XXXVIII Nr. 10967 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniți-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Să înfăptuim hotărîrile Congresului al XII-lea al partidului MODERNIZASE $1 EFICIENTĂ ÎN HAMU — Transporturile sînt profund implicate in vastul program de dezvoltare economico-socială a tării si, potrivit prevederilor Directivelor Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român, vor cunoaşte in continuare, in cincinalul 1981—1985, ritmuri înalte de extindere a activităţilor specifice. Care sunt direcţiile prioritare de acţiune pentru asigurarea dinamismului prevăzut? — Cincinalul 1981—1985 marchează intrarea societăţii româneşti într-o fază nouă, superioară, a dezvoltării sale, în care vor avea loc afirmarea cu putere a revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane in toate domeniile, accelerarea trecerii, pe baza acumulărilor cantitative obţinute în cincinalul actual, la o nouă calitate, a activităţii economice şi sociale, ridicarea pe o treaptă mai înaltă a gradului de bunăstare şi civilizaţie ale poporului nostru. Cunoscut fiind faptul că, în cincinalul 1981—1985, transporturile trebuie să asigure desfăşurarea ritmică a activităţilor economice şi accelerarea circulaţiei mărfurilor, punem un accent deosebit pe creşterea gradului de folosire a mijloacelor de transport, pe extinderea tehnologiilor moderne şi pe îmbunătăţiri în toate sectoarele de activitate, astfel incit aceste măsuri, împletite cu modernizarea în continuare a bazei materiale, să asigure o eficienţă sporită în transporturi în condiţiileSatisfacerii integrale a cererilor de transporturi ale economiei şi ale populaţiei, în cadrul acţiunilor pentru realizarea sistemului unitar, integrat, al transporturilor, obiectiv prevăzut de Programul partidului, un rol important revine raionării şi optimizării transporturilor de mărfuri, astfel incit să se reducă distanţele de transport, iar deplasarea mărfurilor să se facă cu mijloacele care necesită cheltuieli minime, calculate pe întregul flux de transport de la expeditor pină la destinatar. — Ce contribuţii vor aduce sectoarele ramurii la creşterea volumului de transport prevăzut şi care sint in acest context schimbările calitative pe care le consideraţi necesare in activitatea fiecăruia? — în condiţiile geografice şi economice specifice ţării noastre şi în corelaţie cu creşterea producţiei din toate ramurile economiei naţionale, calea ferată rămine în continuare principalul mijloc de transport intern de mărfuri, volumul acestora urmind să sporească în anul 1985 cu 19 la sută faţă de anul 1980. De asemenea, va fi sporit volumul transporturilor de călători cu precădere pe distanţe mijlocii şi mari pe care această categorie de transporturi sunt cu deosebire avantajoase, în sensul măsurilor luate de conducerea de partid şi de stat pentru mai buna gospodărire şi economisire a energiei şi combustibililor. Preluarea acestor creşteri de trafic se va face in primul rînd prin utilizarea mai eficientă a locomotivelor şi vagoanelor de care dispunem. Astfel, a fost prevăzută reducerea imobilizărilor în reparaţii cu peste 20 la sută, sporirea tonajului pe trenul de marfă şi a vitezei comerciale cu circa 6 la sută, precum şi a volumului de mărfuri paletizate, pachetizate şi containedzate de peste două ori in anul 1985, faţă de anul 1980. Totodată, împreună cu beneficiarii transporturilor, se va acţiona hotărît pentru dezvoltarea şi modernizarea fronturilor de încărcare — descărcare astfel incit staţionările de vagoane să se încadreze în duratele normate. Avem în vedere acţiuni privind înzestrarea tehnică a căilor ferate şi, de asemenea, lucrări importante de completare a reţelei şi de eliminare a locurilor înguste, cum sunt realizarea unor linii de legătură Curtea de Argeş — Rîmnicu Vîlcea şi Deva — Brad, precum şi a podurilor duble de cale ferată şi şosea peste Dunăre şi braţul Borcea, din zona Cernavodă — Feteşti. Va fi începută şi construcţia liniilor Ciceu — Odorhei, Nehoiaşi — întorsura Buzăului şi altele. Continuarea acţiunilor de electrificare şi dublare a căilor ferate, înzestrarea cu vagoane şi locomotive de mare capacitate, perfecţionarea sistemelor de dirijare automată a circulaţiei, precum şi mecanizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a liniilor, vor conduce la sporirea eficienţei activităţilor feroviare materializată în preluarea pe seama creşterii productivităţii muncii a peste 90 la sută din sporul de trafic prevăzut, precum şi prin faptul, deosebit de semnificativ, că în anul 1985 consumul de combustibil convenţional va fi mai mic decit cel din anul 1980, cu toate că, aşa cum am arătat, Cornelia Preda (Continuare in pag. a 5-a) Convorbire cu ing. Vasile Bulucea ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor • Acţiuni pentru realizarea sistemului unitar, integrat al transporturilor • Suportul tehnic, tehnologic şi organizatoric al creşterii traficului de mărfuri şi călători • Importante lucrări capitale transmontane şi transdanubiene • Canalul Dunăre—Marea Neagră, o complexă arteră de transport • în curînd, trenuri electrice etajate în zonele Bucureşti, Ploieşti, Braşov. O uzină născută dintr-o idee Un vot In duminica primăvăratică de 9 martie, cind un popor întreg — chemat la urne pentru a-şi alege deputaţii in Marea Adunare Naţională şi in consiliile populare — îşi va da votul, in gestul solemn şi de înaltă responsabilitate se vor răsfringe nenumăratele gesturi de muncă şi creaţie ale tuturor, întocmai aşa cum arăta recent, la Congresul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Să facem totul ca pregătirea şi desfăşurarea alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare să marcheze o şi mai puternică afirmare a înaltei răspunderi patriotice a fiecărui cetăţean în munca şi lupta pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, pentru progresul şi înflorirea României socialiste“. Prin tot ceea ce făptuim, prin tot ceea ce ne propune să realizăm în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, milităm — consecvent — pentru necontenita creştere a „calităţii vieţii“, inţelegind prin aceasta şi permanenta perfecţionare şi dezvoltare a democraţiei socialiste. La noi, politicul şi activitatea productivă de orice fel, se află intr-un fecund dialog, inmurindu-se reciproc şi neîntrerupt Iar ceea ce ne focalizează energiile şi priceperea, devotamentul manifest, este tocmai Înalta răspundere PATRIOTICA a fiecăruia faţă FILE DE CARNET de Mihai Stoian de îndatoririle sale fundamentale : muncă exemplară, cinste, spirit de economie, disciplină — toate asigurînd mersul înainte al societăţii româneşti contemporane. Cu alte cuvinte, omul este zilnic pus în situaţia de a opta pentru o serie de atitudini ■— de lucru, de viaţă — şi faptele demonstrează cu pregnanţă opţiunea întregului popor, categorică, pentru socialism, pentru iubire de patrie, pentru pace şi independenţă. Toţi cei care au copii ştiu un adevăr indiscutabil : cind stai intr-una in preajma copiilor tăi, iţi dai mai greu seama cit de mult aucrescut, te deprimi — pe nesimţite — cu dezvoltarea lor zilnică, şi doar atunci cind altcineva iţi atrage atenţia, spunindu-ţi „Cum au mai crescut !■, ai revelaţia realităţii care se află doar la un pas.. Ceva relativasemănător se petrece şi cu tot ceea ce se află in jurul nostru. Omul se obişnuieşte — şi aşa-i normal ! — cu noul, cu binele, inglobîndu-l rapid modului său de existenţă curentă. Totuşi, printr-un mic efort de memorie — memorie afectivă — încercaţi să priviţi, seara, cind locuitorii unui cartier bucureştean, Drumul Taberei sau Balta Albă, revin la casele lor, cind ferestrele se luminează şi, dintr-o privire dată roată, poţi cuprinde spaţiul da , existenţă a zeci de mii de oameni ; simţămîntul pe care-l încerci este realmente compleşitor, fiindcă reflectă exact (Continuare in pag. a 5-a) pentru noi înşine Au îndeplinit planul cincinal Odată cu încheierea primei luni a anului, colectivul întreprinderii mecanice din Drobeta-Turnu Severin a atins cotele finale de plan revenite,din actualul cincinal, la principalii indicatori economici. Dedicat alegerilor de la 9 martie, succesul oamenilor muncii din această unitate are la bază îmbunătăţirea structurii de fabricaţie, in sensul profilării şi specializării pentru realizarea unor subansamble destinate întreprinderilor constructoare de maşini, intre care echipamentul pentru frîne de locomotive electrice şi Diesel electrice, mai buna folosire a fondurilor fixe şi creşterea pe această bază a productivităţii muncii. Dealtfel, nivelul acestui important indicator de plan a crescut, în cei patru ani ai cincinalului, cu 55,5 la sută peste prevederi. ALEGERILE DE LA 9 MARTIE ALBUM ROMANESC Construcţia unei uzine în România de astăzi a devenit un fapt obişnuit. Această filă a „albumului“ nostru readuce în memoria cititorilor o emblemă de curînd intrată în nomenclatorul mărcilor româneşti : „METOF“ — Galaţi, adică întreprinderea navală de elice turnate din oţel şi fontă, piesă unicat în ansamblul construcţiei de maşini, •o demonstrare vie a atenţiei deosebite pe care conducerea partidului şi statului o acordă valorificării ideilor valoroase ale oamenilor muncii. Această ultramodernă unitate industrială este în final rodul unei idei. Iar ideea, născută la rîndul ei în turnătoria şantierului naval gălăţean, aparţine unui tehnician, Mircea Roibu, care a conceput şi a obţinut un aliaj pentru elice navale superior tuturor standardelor realizate pe continentul nostru. Rezultatele obţinute confirmaseră marea valoare a aliajului românesc : datorită lui, au putut fi turnate pentru diverse nave elice care, dacă ar fi fost importate, ar fi necesitat fonduri valutare echivalente cu preţul a cîtorva cargouri de 4 500 rdw. „METOF“ şi-a şi înscris numele pe listele de cereri ale unor firme navale cunoscute, din străinătate. România devine astfel, din importator, exportator de elice. Printre ultimele piese realizate aici se numără și elicea de navă cu diametrul de 8 metri și greutate brută de 52 000 kilograme. TRIBUNA DEMOCRAŢIEI Dialoguri cetăţeneşti dain sate din Cimpia Dunării CRONICA ELECTORALĂ (In pagina a 3-a ) It»r Lovére. TOVARĂŞUL IHM CEAUŞESCU s-a intilnit cu tovarăşul Andrei Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.D.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întilnit, joi după-amiază, cu tovarăşul Andrei Gromîko,membru al Biroului Politic al H.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., care face o vizită de prietenie în ţara noastră. La întrevedere au participat tovarăşii Paul Niculescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Şandru, director în M.A.E. Au participat, de asemenea, V.F. Maltev, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., V. I. Drozdenko, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. în cursul convorbirii a avut loc un schimb de păreri cu privire la securitatea europeană, situaţia din Orientul Mijlociu, din Asia de sud-est şi la alte probleme internaţionale actuale. Andrei Gromîko a făcut şi o expunere asupra situaţiei actuale a relaţiilor sovieto-americane. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat aprecierea României cu privire la situaţia internaţională actuală, preocuparea faţă de accentuarea în..pre ţării şi a subliniat necesitatea de a se acţiona pentru a împiedica înrăutăţirea acestei situaţii şi de a se asigura continuarea politicii de destindere, de pace şi colaborare internaţională. Destinul socialist al unui nou oraş Reportaj de Radu Selejan De la izvoare pină la Topliţa, Mureşul învaţă să „umble“, îşi statorniceşte apele între maluri trainice din ce in ce mai îndepărtate unele de altele pină ce oamenii ii pot spune pe drept cuvînt : rîu, adună pîraie din munţii care-i străjuie mersul, se împlineşte, creşte in zece kilometri cu alte rîuri într-o sută de kilometri şi ajunge în pragul defileului care-i poartă numele fiu-implinit, rîu-bărbat, netemător de lumea mare care-i stă înainte, pe care o va străbate, cunoscind-o, sporindu-i frumuseţea. Topliţa este intîiul oraş al Mureşului, intîiul oraş ale cărui „cartiere“ se întind pe vreo 15 kilometri de-a lungul malului sting, însoţindu-l pină ce intră în munţii defileului. Mi s-au părut aceste cătune-cartiere asemenea satelor din Munţii Apuseni, cu casele aşezate in jurul cite unei fintîni precum puii in jurul mamei lor. De veacuri, Topliţa a trăit la umbra munţilor Căliman şi Gurghiu şi s-a hrănit cu pădurile lor, coborindu-i pină pe malurile Mureşului de unde, preschimbate ori nu în cherestea, luau alte drumuri. Oameni ai Topliţei, bătrini învăţători au încercat în nenumărate rînduri să încropească o istorie adevărată a acestor locuri, a oamenilor din această aşezare. N-au fost ajutaţi însă nici de istorici, nici de arheologi în stabilirea unor adevăruri privind existenţa cetăţii dace de pe Dealul Cetăţii. Cert este că, aflîndu-se la răscrucea drumurilor ce veneau dinspre Braşov, Reghin şi treceau în Moldova pe Valea Bilborului, cum şi în vecinătatea renumitelor izvoare de ape minerale de la Borsec, Topliţa s-a păstrat de-a lungul veacurilor ca o statornică şi vrednică aşezare românească. Dar, inclusiv în vremea cind era reşedinţă de raion, Topliţa rămânea de neuitat în amintirile celor care-i treceau pragul doar datorită frumuseţilor pe care i le-a dăruit natura. „Pină in 1974, ne spune primarul oraşului Toader Bendriş, oraşul Topliţa a fost cam neglijat. Era doar cu nume oraş. Din punct de vedere economic rămăsese cu mult în urma celorlalte oraşe din judeţul Harghita. în acel an a început renaşterea sa, după vizita de lucru efectuată şi pe aceste străvechi meleaguri româneşti de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşa se face că, in următorii ani, la indicaţiile secretarului general al partidului, a fost construită o fabrică de mobilă pentru mai deplina valorificare a aurului verde, a belşugului de păduri de pe aceste păminturi, Topliţa fiind un centru forestier cu tradiţie. 600 de ţapinari şi-au schimbat meseria, devenind „timplari“ de mobile cunoscute şi apreciate in ţară şi peste hotare. A fost construită şi o întreprindere de tricotaje, unde lucrează peste 1 100 de femei, sofii şi fete ale ţapinarilor pentru care pădurea, nu poate fi socotit un loc de muncă. Şi, pentru că valorificarea masei lemnoase nu poate fi făcută oricum, a fost construită şi o fabrică de PAL. Toate aceste obiective au întărit puterea economică a Topliţei, au creat alte posibilităţi de urbanizare, au determinat mutaţii calitative semnificative in viaţa socială şi spirituală a oamenilor“. Astfel, dacă in cincinalul precedent au fost construite 360 de apartamente, astăzi, în Topliţa sunt cca. 2 000 de apartamente. Liceul industrial aparţinînd Ministerului Industriei Chimice pregăteşte viitorii specialişti in prelucrarea metalelor, avindu-se in vedere că în Topliţa urmează să fie construită o fabrică pentru piese de schimb şi utilaje anticorosive, iar liceul de matematică şi fizică se dovedeşte a fi cel mai redutabil din judeţ în ce priveşte învăţătura, locul trei pe ţară la Olimpiada de fizică-chimie fiind cucerit de Dănuţ Dobreanu, elev al acestei şcoli. Merită subliniat faptul că, din cei aproape 15 000 locuitori ai oraşului Topliţa, aproape 5 000 sunt elevi. Continuăm discuţia la primărie cu o întrebare despre calitatea muncii în acest cincinal. Traian Antal, vicepreşedintele Consiliului popular orăşenesc, ne răspunde : „în primul rînd, trebuie să subliniez faptul că, în acest cincinal, a fost rezolvată în Topliţa problema activizării forţei de muncă feminine. Apoi, datorită dezvoltării gradului de calificare al muncitorilor de la fabrica de mobilă a crescut şi complexitatea acesteia, în prezent pregătindu-ne să facem şi mobilă stil. Concomitent, a avut loc mecanizarea şi automatizarea unor operaţiuni care se executau manual in exploatările forestiere datorită cărora productivitatea muncii a sporit cu peste 200 la cupări permanente pentru valorificarea superioară a masei lemnoase. Astfel, la noi se prelucrează crengile şi rumeguşul pentru fabricarea PAL-ului, dar şi cetina de brad din care se extrag uleiuri speciale, eterice pentru industria farmaceutică, uleiuri mult căutate şi pe piaţa externă...“ Eugen Hirişcău, secretar adjunct cu probleme de propagandă, intervine vorbind despre viaţa spirituală a oraşului : „La recent Încheiată faza interjudeţeană a Festivalului naţional „Cîntarea României“, artiştii amatori din Topliţa au cucerit patru locuri întii. în această a doua ediţie a prestigiosului festival al muncii şi creaţiei, artiştii amatori din Topliţa, făcînd parte din diferite formaţii au prezentat 150 de spectacole, inclusiv în satele din jur, aplaudaţi fiind de peste 60 000 spectatori. Poate şi de aceea, în oraşul nostru se va construi o casă de cultură cu 500 de locuri...“ Secole şi veacuri la rînd. Topliţa, deşi recunoscut ca oraş, a trecut printr-o mare sărăcie urbană. Cu nu prea multe decenii în urmă, cele mai multe „instituţii“ ale oraşului erau cîrciumile, în care forestierii erau ademeniţi să-şi lase agoniseala trudită din greu în pădure. Astăzi, oraşul este un adevărat şantier. Peste cităva vreme, centrul civic va fi cu adevărat al (Continuare în pag. a 8-a) ISTORIE LA ZI Construcţii noi la Topliţa