România Liberă, iunie 1980 (Anul 38, nr. 11071-11094)
1980-06-19 / nr. 11086
Pagina a 6-a — 19 iunie 1980 ,„România liberă“ parii Delegaţia P.C.R. s-a întîlnit cu preşedintele partidului Adunarea pentru Republică Jacques Chirac şi-a exprimat bucuria pentru vizita pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu PARIS 18 (Agerpres). Miercuri a început vizita pe care o întreprinde în Franţa, la invitaţia partidului Adunarea pentru Republică (R.P.R.), delegaţia P.C.R. condusă de tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vice-preşedinte al Consiliului de Stat. n cursul dimineţii, delegaţia s-a întîlnit, la primăria oraşului Paris, cu Jacques Chirac, preşedintele partidului Adunarea pentru Republică. Au luat parte tovarăşii Ion Totu, membru al C.C. al P.C.R., director general al Institutului central de cercetări economice, şi Eugen Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea franceză au fost prezenţi Jean de Lipkowski, secretar naţional al R.P.R. pentru problemele internaţionale, Roger Romani, senator, Noelle Dewaurin, membru al Consiliului Politic al partidului, Pierre Bas, deputat, de Steawsky, consilier. A fost, de asemenea, prezent Corneliu Mănescu, ambasadorul României la Paris. Exprimînd satisfacţia pentru bunele relaţii existente între Franţa şi România, între cele două partide, Jacques Chirac, preşedintele R.P.R., a dat expresie respectului pe care îl poartă preşedintelui României, bucuriei de a se întîlni, în curînd, în calitate de primar al ★ In aceeaşi zi au început convorbirile dintre delegaţiile Partidului Comunist Român şi Adunării pentru Republică (R.P.R.). Delegaţia franceză la convorbiri este condusă de Maurice Couve de Murville, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, în cadrul convorbirilor s-a făcut un amplu schimb de vederi privind raporturile bilaterale, precum şi referitor la poziţiile celor două partide faţă de principalele probleme ale vieţii internaţionale. S-a subliniat cu satisfacţie dezvoltarea bunelor relaţii de colaborare dintre România şi Franţa, o va face în Franţa Parisului, cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Arătînd că păstrează o vie impresie din timpul primei vizite a şefului statului român in Franţa, preşedintele Adunării pentru Republică şi-a exprimat convingerea că noua vizită la nivelul cel mai înalt va contribui la dezvoltarea in continuare a bunelor raporturi româno-franceze pe multiple planuri. Mulţumind pentru primirea călduroasă şi aprecierile făcute, şeful delegaţiei române a transmis preşedintelui R.P.R. un salut din partea conducerii Partidului Comunist Român, a secretarului său general. Delegaţiile celor două partide au apreciat că bunele relaţii dintre P.C.R. şi R.P.R. constituie o contribuţie la realizarea unui climat de destindere, pace şi înţelegere între popoarele din Europa, în spiritul prevederilor Actului final de la Helsinki. Procedînd la un schimb de opinii asupra unor aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, delegaţiile s-au pronunţat pentru continuarea şi intensificarea eforturilor in favoarea destinderii, a securităţii în Europa şi a dezarmării, pentru soluţionarea pe cale paşnică a tuturor problemelor litigioase, pentru progresul şi prosperitatea tuturor popoarelor. ★ ★ Ambele părţi au exprimat dorinţa adîncirii şi extinderii cooperării dintre P.C.R. şi R.P.R., convinse fiind că aceasta serveşte pe deplin întăririi prieteniei tradiţionale şi conlucrării fructuoase dintre popoarele român şi francez. A fost menţionată, de asemenea, dorinţa celor două partide de a-şi aduce contribuţia la promovarea unui climat de pace şi destindere în Europa şi în întreaga lume. Convorbirile se desfăşoară într-o atmosferă cordială. Cursa înarmărilor, total incompatibilă cu îmbunătăţirea condiţiei umane NEW YORK 18 (Agerpres). Luînd cuvîntul la conferinţa intitulată „Cursa înarmărilor şi specia umană“, convocată de organizaţii neguvernamentale asociate la Organizaţia Naţiunilor Unite, secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, a avertizat că securitatea nu poate fi asigurată prin superioritatea forţei armate — transmite agenţia U.P.I. Cursa înarmărilor este „total incompatibilă“ cu îmbunătăţirea condiţiei umane. El a relevat că intensificarea cursei înarmărilor nu mai este un efect al încordării, ci dimpotrivă, a devenit ea însăşi una dintre cauzele acesteia. Argumentînd cu exemple vii incompatibilitatea dintre cursa înarmărilor şi eforturile de îmbunătăţire a condiţiei umane, Waldheim a arătat între altele : puterea explozivă existentă astăzi în lume este mai mare decit cantitatea de alimente pe persoană, evaluată în unităţi de greutate ; cursa înarmărilor continuă într-un ritm de un milion dolari pe minut ; opacitatea armelor de distrugere in masă este de zece ori mai mare decît ar fi suficient pentru nimicirea întregii omeniri. Cheltuielile legate de eliminarea malariei în lume, din cauza căreia un milion de copii mor anual numai în Africa, sunt evaluate la aproximativ 2 miliarde dolari anual — sumă cheltuită în mai puţin de două zile în scopuri militare. Secretarul general al O.N.U. a subliniat necesitatea stringentă ca opinia publică să exercite presiuni asupra guvernelor in scopul înfăptuirii dezarmării. „Este o mîndrie pentru partidul şi poporul nostru de a constata că au prieteni pe toate meridianele globului ! Niciodată poporul român nu s-a bucurat de atîţia prieteni, de atîta simpatie ca astăzi. Aceasta o datorăm faptului că partidul şi statul nostru duc o politică fermă de pace, de colaborare internaţională, iată de ce vom face totul şi în viitor pentru triumful acestei politici". NICOLAE CEAUŞESCU împlinirea în această vară a 15 ani de la cel de-al IX-lea Congres al partidului, moment de referinţă istorică în viaţa ţării, oferă întregului nostru popor prilejul, generator de îndreptăţită satisfacţie şi mîndrie, de a evoca, concomitent cu marile transformări înnoitoare pe tărîm economic şi social din România de astăzi, activitatea sa vastă, multilaterală şi de înalt prestigiu în sfera relaţiilor internaţionale. Purtînd pecetea personalităţii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ales secretar general al partidului de acest Congres, întreaga politică externă a României înscrie ca element definitoriu abordarea în spirit revoluţionar, ştiinţific şi novator a raporturilor internaţionale, a problematicii atît de complexe a lumii contemporane. Conştiinţa înaltei răspunderi faţă de poporul român, faţă de destinele întregii umanităţi, încrederea nestrămutată în capacitatea popoarelor de a făuri o lume mai bună şi mai dreaptă pe planeta noastră, ancorarea permanentă în realităţile vieţii, studierea şi analizarea ştiinţifică a fenomenelor şi, pe această bază, elaborarea celor mai adecvate soluţii — sunt trăsături esenţiale , care caracterizează politica externă a României, imprimate de secretarul general al partidului şi care i-au conferit de-a lungul celor 15 ani o substanţă profundă, dimensiuni şi rezonanţe noi, o afirmare fără precedent în viaţa internaţională. Cei 15 ani care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului au demonstrat cu puterea evidenţei că între politica internă şi cea externă a Partidului Comunist Român şi a statului nostru, între sarcinile naţionale şi cele internaţionale ale poporului român există o strînsă legătură, o indisolubilă unitate. Eforturilor susţinute ale întregului popor consacrate edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul ţării le corespunde, in raporturile internaţionale, o politică permanent activă, bazată pe principialitate şi spirit de iniţiativă, fermitate şi supleţe, demnitate, luciditate şi optimism robust. Pornind de la o astfel de abordare a problemelor vieţii internaţionale, ţara noastră a militat şi militează perseverent pentru instaurarea noilor principii chemate să guverneze astăzi relaţiile dintre state. Evoluţia socială de astăzi respinge tot mai mult acel tip de raporturi interstatale, caracteristice vechii ordini de drept în relaţiile internaţionale, căreia îi erau proprii inegalitatea, exploatarea, dominarea celui slab de către cel puternic. Împărţirea globului în sfere de influenţă. Viaţa internaţională a dovedit şi dovedeşte cu prisosinţă justeţea tezelor formulate de Congresul al IX- lea şi reafirmate de congresele, conferinţele naţionale ale partidului şi înscrise în Programul partidului, conform cărora dreptul internaţional este unic, indivizibil şi universal, iar principiile acestuia trebuie să guverneze relaţiile dintre toate statele, ca entităţi politice şi economice independente şi suverane, fără nici un fel de excepţie, să pună ţările la adăpost de folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa, să scoată definitiv războiul in afara practicii sociale. Evoluţia evenimentelor internaţionale impune astăzi mai mult ca oricînd ca la baza relaţiilor dintre state să fie aşezate în mod permanentmarile principii ale independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne, integrităţii teritoriale, a dreptului popoarelor de a-şi hotărî singure soarta şi a obligaţiei de a rezolva prin mijloace exclusiv paşnice diferendele internaţionale. Respectarea acestor principii impune fiecărui stat să respecte personalitatea celorlalte state, inclusiv elementele politice, economice şi culturale ale acestei personalităţi. Nimeni nu are dreptul să atenteze la aceste valori supreme, nimeni nu poate rămîne indiferent în faţa actelor de nesocotire sau încălcare a lor. „Salvgardarea libertăţii naţionale, a dreptului de a trăi liber, stăpin pe destinele sale, al fiecărui popor este condiţia libertăţii tuturor popoarelor ! — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Nu poate fi liber un popor care nu recunoaşte libertatea altor popoare, care admite subjugarea altor naţiuni, încălcarea libertăţii şi demnităţii altui popor“, în spiritul documentelor celui de-al IX-lea Congres al partidului, al celorlalte documente adoptate ulterior de forumul comuniştilor români, România a iniţiat un amplu dialog cu toate naţiunile lumii. O atenţie deosebită a fost şi este acordată extinderii continue a legăturilor de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, ţări de care suntem legaţi prin comunitatea de orînduire socială, de ideologie şi aspiraţii. Se acţionează perseverent pentru amplificarea relaţiilor de cooperare cu ţările în curs de dezvoltare, sub impulsul fertil al preocupării comune de a asigura depăşirea rămînerilor în urmă faţă de ţările dezvoltate din punct de vedere industrial, progresul mai rapid al economiei. Dezvoltăm, totodată, raporturile de colaborare cu ţările capitaliste dezvoltate, ca o cerinţă obiectivă a extinderii diviziunii internaţionale a muncii, a instaurării unui climat de destindere, securitate şi încredere în lume. In cronica acestor ani s-au înscris ca pagini memorabile, de amplă semnificaţie, convorbirile tovarăşului Nicolae Ceauşescu pe pămintul patriei sau de-a lungul unor itinerare istorice, cu şefi de stat şi guvern de pe toate continentele lumii, marele număr de documente, semnate cu aceste prilejuri — tratate, declaraţii solemne, comunicate comune, acorduri economice pe termen lung —,deschizînd noi şi vaste orizonturi raporturilor de colaborare prietenească, reciproc avantajoasă, cu marea majoritate a ţărilor de pe glob, conferindu-le o trainică temelie şi înscriind, totodată, contribuţii de preţ la procesul de destindere, de afirmare a unui tip nou, democratic, de relaţii internaţionale. Evoluţia, evenimentelor de după anul 1965 au arătat cu prisosinţă că în lume nu poate fi vorba cu adevărat de pace şi securitate, de înfăptuire a dezideratului dezvoltării tuturor popoarelor, atîta vreme cit pe glob arsenalele militare iau proporţii mai mult decît îngrijorătoare, în perioada următoare anului 1965, România a desfăşurat o susţinută activitate internaţională pentru înfăptuirea dezarmării şi în primul rind a dezarmării nucleare. România a militat şi militează ferm pentru trecerea la măsuri concrete, practice de încetare a cursei înarmărilor, de desfiinţare a bazelor şi blocurilor militare, de retragere a trupelor străine de pe teritoriile altor state, măsuri care să ducă la eliberarea popoarelor de povara uriaşă a cheltuielilor militare, de spectrul unui război nimicitor. Şi aceasta cu atît mai mult cu cit astăzi există pericolul ca prin absenţa unor măsuri concrete şi eficiente de dezarmare, armele, inclusiv cele nucleare, să scape de sub controlul guvernelor. Cronica ultimilor 15 ani, ani de afirmare fără precedent a României pe arena internaţională, a înscris ca un element meritoriu contribuţia activă a ţării noastre la crearea unui climat de securitate şi cooperare în Europa şi în lume. România a desfăşurat o activitate susţinută, unanim recunoscută,, pentru convocarea şi buna desfăşurare a Conferinţei generaleuropene. România a considerat adoptarea Actului final de la Helsinki ca un moment istoric în viaţa continentului, subliniind totodată că acesta nu trebuie să fie scopul, ci un moment deschizător de perspective în statornicirea unor noi relaţii între ţările europene. Ţara noastră consideră că sunt necesare eforturi deosebite în acest sens, reuniunea de la Madrid, din toamnă, fiind chemată să dea un puternic impuls aplicării măsurilor şi hotărîrilor înscrise în Actul final, să determine progrese în dezangajarea militară, în procesul edificării securităţii şi cooperării în Europa şi în lume. La baza politicii internaţionale a României, din ultimii 15 ani, a stat ferm principiul egalităţii depline în drepturi a tuturor statelor, indiferent de orînduire socială, mărime geografică, potenţial economic sau militar. România a evidenţiat faptul că odată cu lichidarea inegalităţii între state şi popoare, rădăcinile politicii de forţă şi dictat trebuie să dispară şi să se deschidă perspective unei lumi in care dreptul forţei să fie înlocuit cu forţa dreptului, o lume bazată pe o nouă ordine politică şi economică internaţională. Căci adevărata egalitate între state este atît de ordin politic cit şi economic. După cum în rîndul naţiunilor nu poate să existe egalitate reală între bogaţi şi săraci, tot aşa în comunitatea internaţională nu pot exista raporturi reale de independenţă şi egalitate între statele sărace şi cele bogate. Dezvoltarea economică a tuturor statelor, lichidarea subdezvoltării constituie baza materială a democratizării vieţii internaţionale. In acest larg context, România se pronunţă consecvent pentru creşterea continuă a rolului O.N.U. pe arena mondială, a creşterii răspunderii şi eficienţei acţiunilor sale în opera de edificare a unei lumi a păcii, securităţii şi progresului general. întreaga perioadă care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, atît de bogată în evenimente internaţionale a fost martora eforturilor permanente ale României, ale secretarului general al partidului, pentru solidaritatea de acţiune a tuturor forţelor progresiste mondiale, a afirmării voinţei tuturor popoarelor de a pune capăt pentru totdeauna politicii imperialiste de dominaţie şi asuprire, de forţă şi dictat, de a se dezvolta libere, deplin stăpîne pe destinele şi istoria lor. „Mai mult ca oricînd este necesar să se întărească unitatea tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Noi avem convingerea că, acţionind unite, popoarele de pretutindeni pot să asigure destinderea, independenţa naţională, progresul şi pacea !“ Cei 15 ani care au trecut de cind tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost ales în înalta funcţie de secretar general al partidului sunt anii cei mai fertili din întreaga istorie, a României. Arhitect cutezător şi înţelept al politicii externe a României, a iniţiativelor sale de prestigiu pe arena mondială, secretarul general al partidului, preşedintele ţării, şi-a înscris numele în rindul marilor bărbaţi de stat, promotori ai luptei pentru împlinirea marilor năzuinţe de pace, libertate şi dreptate ale omenirii, făuritori de istorie. Datorită tovarăşului Nicolae Ceauşescu, eficienţei iniţiativelor şi acţiunilor sale pe plan internaţional, apreciate de întreaga lume, România are astăzi mulţi, foarte mulţi prieteni buni pe toate meridianele globului. Împletind armonios năzuinţele poporului român spre libertate, independenţă şi progres, cu tradiţiile de solidaritate militantă, cu marile cauze ale omenirii, întreaga activitate internaţională a României se înscrie ca o contribuţie permanent activă la făurirea unei lumi a păcii şi colaborării, în consens cu interesele majore ale poporului nostru, ale tuturor popoarelor lumii. Mircea Marcaş Congresul al IX-lea al partidului, moment de referinţă istorica în afirmarea României în lume 4 ■'■''lA' NA , Piaţa Scînteii, Tel. 17 60 10. Administraţia, int. 14 00, interurban 289 Telex : 1 11 79 — Bucureşti, cod. 71 341. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Anunţurile de publicitate se primesc 40 340 la Agenţia de publicitate din strada 13 Decembrie nr. 24, București, cod 70 709 tel.16 79 45. Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“. Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEX1M — departamentul export-import presă, P.O. Box 136—137, telex 11226 București str. 13 Decembrie, nr. 3. I Cairo Preşedintele Adunării Poporului din R.A. Egipt a primit delegaţia P.C.R. CAIRO 18 (Agerpres). — In cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Egipt, la invitaţia Partidului Naţional Democrat, partid de guvernămînt, delegaţia Partidului Comunist Român condusă de tovarăşul Ion Coman, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a avut o întîlnire cu dr. Sofi Abu Taleb, membru al Biroului Politic al P.N.D., preşedintele Adunării Poporului din R. A. Egipt. Au participat Mohamed Rashwan, vicepreşedintele Adunării Poporului, Sayed Zaki, preşedintele Comisiei pentru administraţie locală a Adunării Poporului, preşedintele Asociaţiei de prietenie egipteano-română. A fost prezent, de asemenea, ambasadorul României în Egipt, Ion Iosefide. Preşedintele Adunării Poporului a R.A. Egipt a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de preşedintele Republicii Socialiste România, secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea şi diversificarea raporturilor de trainică prietenie şi colaborare rodnică dintre cele două ţări, partide şi popoare, contribuţiei de prim ordin a conducătorului statului român la soluţionarea marilor probleme ale contemporaneităţii, inclusiv a situaţiei din Orientul Mijlociu. Dr. Sofi Abu Taleb a subli- niat că preşedintele Nicolae Ceauşescu trezeşte admiraţia şi recunoştinţa poporului egiptean, fiind un prieten sincer şi de nădejde al Egiptului şi al celorlalte popoare arabe, plasîndu-se între personalităţile de seamă ale vieţii politice contemporane. Au fost trecute în revistă o serie de aspecte ale colaborării dintre cele două ţări, îndeosebi în domeniul economic. In cadrul discuţiilor s-a relevat contribuţia pe care trebuie s-o aducă parlamentarii din cele două ţări la dezvoltarea şi adîncirea pe toate planurile a relaţiilor româno-egiptene, la statornicirea unui climat de pace, înţelegere şi colaborare internaţională, pe baza respectării de către toate statele a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, a neamestecului în treburile interne, nefolosirii forţei şi ameninţării cu forţa, a dreptului fiecărui popor de a decide de sine stătător calea dezvoltării economice şi sociale. Delegaţia Partidului Comunist Român a avut, de asemenea, o convorbire cu Sayed Zaki, secretar al P.N.D., preşedintele grupului parlamentar al P.N.D. pentru oraşul Cairo, preşedintele Asociaţiei de prietenie egipteano-române. Vizînd dezvoltarea raporturilor dintre cele două asociații de prietenie spre mai buna cunoaștere dintre cele două popoare. Expoziţie documentara de fotografii la New York „Centenarul relaţiilor diplomatice romano-americane WASHINGTON 18 (Agerpres). Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii, la Biblioteca română din New York a avut loc vernisajul expoziţiei documentare de fotografii „Centenarul relaţiilor diplomatice româno-americane“. Deschizînd expoziţia, Maria Groza, adjunct al ministrului afacerilor externe, a subliniat semnificaţia evenimentului, arătînd că relaţiile româno-americane au cunoscut an de an o dezvoltare rapidă şi amplă, ca urmare a întîlnirilor şi convorbirilor dintre preşedinţii celor două ţări, a înţelegerilor şi documentelor convenite la cel mai înalt nivel. In cuvîntul său, ambasadorul Richard Petrec, reprezentant adjunct al S.U. la O.N.U., împuternicit de Departamentul de Stat să reprezinte guvernul Statelor Unite la această manifestare, a anreriat că expoziţia reflectă în mod strălucit creşterea relaţiilor d dintre cele două ţări în toate domeniile — economic, politic şi cultural. „Vizita în Statele Topo din aprilie 1978 a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, in cursul căreia şeful statului român a avut întîlniri importante şi rodnice cu preşedintele Jimmy Carter, este de o deosebită importanţă“ — a subliniat vorbitorul. „Statele Unite — a declarat el — respectă poziţia clară a României în problemele internaţionale importante, faţă de care adoptă o atitudine consecventă principiilor integrităţii teritoriale, suveranităţii naţionale şi neamestecului în treburile interne. împărtăşim şi noi aceste principii, pe care le considerăm deosebit de importante în condiţiile actualei situaţii internaţionale“. In încheiere, vorbitorul a exprimat speranţa că relaţiile dintre S.U.A. şi România vor continua în acelaşi spirit al înţelegerii şi respectului reciproc ce a caracterizat şi primul secol al raporturilor diplomatice. Expoziţia înfăţişează principalele momente din istoria relaţiilor româno-americane, la loc de frunte fiind prezentate întilnirile la cel mai înalt nivel. La vernisajul expoziţiei au participat profesori universitari, reprezentanţi ai conducerii unor firme şi bănci americane, ai unor institute culturale şi ştiinţifice din New York, ziarişti şi un numeros public. A fost de faţă Nicolae Ionescu, ambasadorul României în S.U.A. ★ • Reuniune. La Geneva a avut loc miercuri o nouă reuniune a delegaţiilor U.R.S.S. şi S.U.A. în cadrul negocierilor bilaterale privind interzicerea armelor chimice. • Lansare. In Uniunea Sovietică a fost lansat ieri, un satelit de tip „Meteor“, a cărui sarcină principală constă în culegerea de informaţii necesare prospectării resurselor naturale ale Pămîntului. La bord sunt instalate şi aparate de televiziune pentru obţinerea unor imagini ale suprafeţei Pămîntului în cîteva zone ale spectrului. Consultări între conducerile ministerelor de externe ale României şi U.R.S.S. MOSCOVA 18 — Trimisul Agerpres Gh. Ciobanu transmite : In perioada 16—18 iunie, la Moscova au avut loc consultări între conducerile ministerelor de externe ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Cu acest prilej, Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a efectuat un schimb de păreri cu A.G. Kovaliov, adjunct al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., cu privire la unele aspecte ale dezvoltării relaţiilor româno-sovietice şi asupra unor probleme internaţionale actuale de interes comun Manifestare dedicată împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Tudor Vladimirescu MOSCOVA 18 (Agerpres). — Trimisul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite: Sub auspiciile Asociaţiei de prietenie sovieto-română, la Casa prieteniei popoarelor din Moscova a avut loc o adunare festivă dedicată împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821. S.L. Egorova, candidat în ştiinţe istorice, şi Nicolae Stînea, consilier al Ambasadei noastre la Moscova, au evocat personalitatea revoluţionarului Tudor Vladimirescu, elogiind faptele sale, rămase înscrise în istoria neamului românesc ca o pildă vie de patriotism, de dăruire către popor. Au participat A.G. Tukanova, prim-vicepreşedinte al conducerii centrale a A.P.S.R., membri ai conducerii A.P.S.R., oameni de ştiinţă şi cultură, un numeros public. Inaugurarea băncii mixte româno-italiene ROMA 18 (Agerpres). — La Milano a avut loc ceremonia inaugurării oficiale a Băncii mixte româno-italiene. In alocuţiunile rostite cu acest prilej, prof. Giannino Parravicini, preşedintele băncii, Vasile Voloşeniuc, preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Române de Comerţ Exterior, Carlo Frananzani, subsecretar de stat la Ministerul Trezoreriei, şi Ion Mărgineanu, ambasadorul ţării noastre, aurelevat semnificaţia înfiinţării băncii, contribuţia pe care aceasta este chemată să o dea la dezvoltarea raporturilor economice românoitaliene. Au participat membri ai parlamentului, reprezentanţi ai marilor bănci italiene, oameni de afaceri, reprezentanţi ai autorităţilor locale. Decorarea ambasadorului român in Coasta de Fildeş ABIDJAN 18 (Agerpres). — Ambasadorului roman la Abidjan, Ion Dumitru i-a fost înmînată decoraţia „Mare ofiţer al Ordinului Naţional“ conferită de preşedintele Republicii Coasta de Fildeş, Felix Houphouet Boigny, pentru contribuţia adusă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre cele două ţări şi popoare. Decoraţia a fost acordată cu prilejul încheierii misiunii ambasadorului român la Abidjan. San Jose. Întrevederile reprezentantului P.C.R. SAN JOSE 18 (Agerpres). — La încheierea lucrărilor celui de-al XIII-lea Congres al partidului Avangarda Populară din Costa Rica, tovarășul Petre Lupu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Colegiului Central de Partid, reprezentantul Partidului Comunist Român la Congresul comuniştilor costaricani, a transmis din însărcinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, calde felicitări şi cele mai bune urări de succes tovarăşului Manuel Mora Valverde, în îndeplinirea sarcinilor de mare răspundere de secretar general al partidului, spre binele şi fericirea poporului costarican. Tovarăşul Manuel Mora Valverde a rugat să se transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai cordiale mulţumiri pentru mările ce i-au fost transmise. Tovarășul Petre Lupu a avut o întrevedere cu Alvaro Montero Mejia, secretar general al Partidului Socialist din Costa Rica şi Mario Devandas Brenes, membru al Comisiei Politice a partidului, deputat. Cu acest prilej, a avut loc un schimb de mesaje de salut filtre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român şi conducătorul Partidului Socialist din Costa Rica. In discuţiile ce au urmat, apreciindu-se ca deosebit de pozitive relaţiile statornicite între cele două partide, s-a exprimat dorinţa reciprocă de a le consolida, în interesul mişcării muncitoreşti, al popoarelor celor două ţări, al progresului social şi păcii în lume. Republica Sud-Africană Un nou Tulburări singeroase au avut loc luni noaptea în Republica Sud-Africană, cele mai grave după cele din 1976, din Soweto, s-a aflat miercuri dimineaţă la Capetown, după ce cu o zi înainte autorităţile apartheidului au interzis accesul ziariştilor in zonele implicate. Primele informaţii publice au fost furnizate în cîteva din ziarele din Capetown. Ziarul de limbă afrikaander „Die Burger“ a dezvăluit că în cursul incidentelor înregistrate în noaptea de luni spre marţi în aşezările metise din jurul Capetownului au fost omorîte zece persoane, 50 răniţi fiind transportaţi la spitale. Citind alte surse, ziarul de limbă engleză, „Cape Times“, relatează că au fost ucise 15 persoane. Corespondenţii străini care s-au adresat poliţiei pentru a li se confirma ştirile au aflat că intr-adevăr au fost înregistraţi morţi, dar nu li s-au indicat cifre precise , „pînă la încheierea anchetei“. Generalul Mike Geldenhuys, şeful poliţiei sud-africane, a confirmat că poliţiştii au primit ordinul să tragă asupra oricărui om care ar pune în primejdie „viaţa unui poliţist“. In realitate, după cum s-a aflat ulterior în cursul zilei de miercuri, de la martori oculari ai incidentelor, s-a tras la întîmplare în demonstranţi, în condiţii în care nici un poliţist nu era primejduit. Demonstraţiile fuseseră organizate pentru a se comemora patru ani de la tragicele tulburări de la Soweto, când mai mult de 600 de africani au fost ucişi. Ziariştii care au încercat să afle amănunte în legătură cu numărul exact al morţilor şi răniţilor din aşezările metise de la şoferii ambulanţelor şi medicii spitalelor au aflat că poliţia i-a ameninţat pe aceştia că dacă stau de vorbă cu reporterii „vor avea neplăceri“. Corespondentul Soweton agenţiei U.P.I., care a identificat numele a două din victime — William Lombard, elev de 15 ani şi Avril de Bruyn, funcţionară de bancă de 25 de ani — a reuşit să vorbească cu Veronica Woodington, o vecină a acesteia din urmă, martoră a violenţelor. „In timp ce un grup de tineri demonstra, a povestit ea, au sosit şase camioane din care au coborit poliţiştii care au început să tragă ca nebunii. Nimeni nu aruncase pietre asupra lor. Avril (de Bruyn) s-a prăbuşit şi am crezut că leşinase. Dar am văzut că e plină de singe. Gloanţele au nimerit-o în inimă. A murit ţinîndu-mi mîna“. In cursul după amiezii s-a aflat că numărul morţilor s-a ridicat la 25. In urma investigaţiilor pe care le-au făcut reporterii săi, la morgă şi la spitale, un ziar de seară ajunge la concluzia că numărul metişilor ucişi în ultimele două zile se ridică la 36 iar al celor răniţi la 200. Un alt ziar de seară apreciază că numărul morţilor se ridică la 60. După ce la începutul dimineţii de ieri se anunţase că atmosfera este calmă în aşezările metise din regiunea Capului, în următoarele ore s-a aflat că numeroşi metişi au refuzat să respecte dispoziţiile autorităţilor de a nu se aduna în grupuri mai mari de zece persoane şi au început să demonstreze împotriva violenţelor la care se dedau poliţiştii, împotriva politicii rasiste a autorităţilor. Ei au început să ardă cauciucuri de automobil, să ridice baricade şi să arunce cu pietre în poliţişti. Au avut loc ciocniri soldate cu cel puţin un mort. Se relatează despre izbucnirea unor incendii şi despre prezenţa deasupra localităţilor a unor elicoptere ale armatei. Deschiderea sesiunii ministeriale a Organizaţiei Unităţii Africane FREETOWN 18 (Agerpres). — La Freetown, capitala Republicii Sierra Leone, s-au deschis, miercuri, lucrările celei de-a 35-a sesiuni a Consiliului Ministerial al Organizaţiei Unităţii Africane (O.U.A.), consacrată pregătirii conferinţei la nivel înalt, ce urmează să înceapă în cursul lunii iulie. Principala problemă aflată la ordinea de zi a reuniunii pregătitoare o constituie examinarea situaţiei din teritoriile africane aflate încă sub dominaţia unor regimuri rasiste minoritare, precum şi elaborarea unei strategii vizînd impulsionarea procesului de decolonizare deplină a continentului african. In discursul inaugural, preşedintele ţării gazdă, Siaka Stevens, a condamnat politica de apartheid a regimului rasist de la Pretoria, precum şi refuzul acestuia de a se supune hotăririlor O N.U. privind accesul la independență al poporului namibian. Revista Una din cele mai vechi reviste americane, „Harpar’s Magazin“ îşi va înceta apariţia incepind din luna august. Întemeiată în 1850, această revistă are în prezent un tiraj de 350 000 exemplare. Proprietarii au precizat că nu au reuşit să-i asigure in continuare rentabilitatea şi nimeni nu mai doreşte să subvenţioneze costul din ce în ce mai ridicat al tipăririi revistei. Iniţiativă Parlamentul vest-european de la Strasbourg a cerut guvernelor ţărilor membre să adopte o convenţie internaţională pentru protejarea florei şi faunei in Europa occidentală. Cu prilejul dezbaterii pe marginea acestei iniţiative s-a arătat că în prezent în Europa sunt ameninţate cu dispariţia 10 la sută din plantele existente, 54 la sută din păsări, 23 la sută din mamifere şi 43 la sută din reptile. Pînă în anul 2000 vor dispare, dacă nu se iau măsuri, specii ca lupul, ursul, castorul, vulturul şi mai ales corbul. Vinovatul Un circuit integrat de mărimea unei monede şi în valoare doar de 100 de dolari este vinovat de cele întîmplate. Aşa a declarat purtătorul de cuvint al Pentagonului, referindu-se la falsele alarme nucleare date în Statele Unite la 3 şi 6 iunie. Erorile au fost detectate după trei minute şi ele nu au putut lua proporţii, a precizat purtătorul de cuvînt. Totuşi, este greu chiar şi pentru un circuit integrat de asemenea mici proporţii să-şi asume întreaga răspundere. Pentru că oricînd se va găsi un circuit defectuos, în oricare din mecanismele uriaşei maşini de război nucleare existente azi în lume. Dar dacă armele nucleare nu ar fi, greşelile circuitului nu ar putea avea perspective atît de tragice. Şi in această privinţă răspunderea apar, ţine altora. Riposta Pe o lungime de 6 km, aşezate pe patru rinduri, şiruri imense de camioane spaniole împiedică traficul turistic din Franţa spre Spania, la frontiera dintre cele două ţări. Este riposta camionagiilor spanioli la acţiunea întreprinsă de grupuri de agricultori francezi care au incendiat zece camioane spaniole cu fructe pe teritoriul francez. Acest „război al camioanelor“, cum îl numeşte agenţia France Presse, tinde să cuprindă şi alte mijloace de transport. Un tren de marfă încărcat cu fructe din Spania a fost oprit în gara Tarascon fiind distruse tone de fructe şi zarzavaturi. Prin satelit Marţi a fost transmisă, pentru prima oară in lume, o scrisoare prin satelit de la Londra la Toronto. Poşta britanică a inaugurat un serviciu graţie căruia se poate transmite prin satelit facsimilul oricărei scrisori. Deocamdată tariful serviciului se ridică la 4 lire sterline pentru prima pagină şi două lire pentru fiecare pagină suplimentară. Apa intr-un comunicat al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii se atrage atenţia asupra pericolului consumului de apă nepotabilă într-o serie de zone subdezvoltate. Conform studiilor făcute anul acesta, aproape 13,6 milioane de copii sub vârsta de 5 ani, din care 96 la sută în ţările „lumii a treia“ vor deceda în urma bolilor transmise din cauza consumului de apă insuficient de curată. Ancheta făcută de organizaţie în 53 de ţări arată că numai în 14 dintre acestea un procent de 65 la sută din populaţie beneficiază de apă potabilă. Opţiune într-un ziar din Minneapolis (S.U.A.) a apărut anunţul că un negustor anonim oferă un premiu de 10 000 de dolari celui care va restitui o servietă neagră, uitată intr-un restaurant. Ulterior, poliţia a precizat că în servieta care, în grabă, a fost pur şi simplu uitată, se află diamante în valoare de 500 000 dolari. S-a precizat că cel care va restitui servieta va încasa premiul şi nu va fi urmărit pentru faptul că a întârziat să anunţe descoperirea sa. Dar dacă va fi prins că încearcă să vîndă diamantele va fi pus sub acuzare de furt. Cum s-ar spune, opţiunea este limpede : 10 000 de dolari fără riscuri, sau mai mult cu.„ Disco Primul maraton disco organizat în Filipine s-a încheiat după 111 ore şi 10 minute de dans continuu. „Performanţa“ aparţine tinărului Vicente Mirabona (17 ani) şi verişoarei sale Mary Grace Matias (16 ani) care s-au aflat pe ringul de dans circa şase zile. Recordul anterior aparţinea unui cuplu japonez care, precizează agenţia France Presse „gesticulase" timp de 96 de ore în ritmul muzicii disco. La Manila, maratonul l-au început 39 de cupluri de dansatori, din care numai zece au terminat competiţia. Vicente şi Mary au fost declaraţi cîştigători pentru că ei s-au folosit mai puţin de dreptul de a se odihnii cite cinci minute după fiecare oră de dans. N. L. :