România Liberă, iunie 1980 (Anul 38, nr. 11071-11094)

1980-06-19 / nr. 11086

Pagina a 6-a — 19 iunie 1980 ,­„România liberă“ parii Delegaţia P.C.R. s-a întîlnit cu preşedintele partidului Adunarea pentru Republică Jacques Chirac şi-a exprimat bucuria pentru vizita pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu PARIS 18 (Agerpres).­­ Miercuri a început vizita pe care o întreprinde în Franţa, la in­vitaţia partidului Adunarea pentru Republică (R.P.R.), de­legaţia P.C.R. condusă de tova­răşul Gheorghe Rădulescu, mem­bru al Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., vice-preşedinte al Consiliului de Stat. n cursul dimineţii, delegaţia s-a întîlnit, la primăria oraşu­lui Paris, cu Jacques Chirac, preşedintele partidului Aduna­rea pentru Republică. Au luat parte tovarăşii Ion Totu, mem­bru al C.C. al P.C.R., director general al Institutului central de cercetări economice, şi Eugen Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din par­tea franceză au fost prezenţi Jean de Lipkowski, secretar na­ţional al R.P.R. pentru proble­mele internaţionale, Roger Ro­mani, senator, Noelle Dewau­­rin, membru al Consiliului Po­litic al partidului, Pierre Bas, deputat, de Steawsky, consilier. A fost, de asemenea, prezent Corneliu Mănescu, ambasadorul României la Paris. Exprimînd satisfacţia pentru bunele relaţii existente între Franţa şi România, între cele două partide, Jacques Chirac, preşedintele R.P.R., a dat ex­presie respectului pe care îl poartă preşedintelui României, bucuriei de a se întîlni, în cu­­rînd, în calitate de primar al ★ In aceeaşi zi au început con­vorbirile dintre delegaţiile Parti­dului Comunist Român şi Adu­nării pentru Republică (R.P.R.). Delegaţia franceză la convorbiri este condusă de Maurice Couve de Murville, preşedintele Comi­siei de politică externă a Sena­tului, în cadrul convorbirilor s-a făcut un amplu schimb de ve­deri privind raporturile bilate­rale, precum şi referitor la po­ziţiile celor două partide faţă de principalele probleme ale vieţii internaţionale. S-a subliniat cu satisfacţie dezvoltarea bunelor relaţii de colaborare dintre România şi Franţa, o va face în Franţa Parisului, cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România. Arătînd că păstrează o vie impresie din timpul primei vizite a şefului statului român in Franţa, preşedintele Adună­rii pentru Republică şi-a ex­primat convingerea că noua vi­zită la nivelul cel mai înalt va contribui la dezvoltarea in con­tinuare a bunelor raporturi ro­­mâno-franceze pe multiple pla­nuri. Mulţumind pentru primirea călduroasă şi aprecierile făcute, şeful delegaţiei române a trans­mis preşedintelui R.P.R. un salut din partea conducerii Partidului Comunist Român, a secretarului său general. Delegaţiile celor două partide au apreciat că bunele relaţii dintre P.C.R. şi R.P.R. consti­tuie o contribuţie la realizarea unui climat de destindere, pace şi înţelegere între popoarele din Europa, în spiritul prevederilor Actului final de la Helsinki. Procedînd la un schimb de opi­nii asupra unor aspecte ale si­tuaţiei internaţionale actuale, de­legaţiile s-au pronunţat pentru continuarea şi intensificarea e­­forturilor in favoarea destinderii, a securităţii în Europa şi a dezarmării, pentru soluţionarea pe cale paşnică a tuturor pro­blemelor litigioase, pentru pro­gresul şi prosperitatea tuturor popoarelor. ★ ★ Ambele părţi au exprimat do­rinţa adîncirii şi extinderii coo­perării dintre P.C.R. şi R.P.R., convinse fiind că aceasta ser­veşte pe deplin întăririi priete­niei tradiţionale şi conlucrării fructuoase dintre popoarele român şi francez. A fost menţionată, de aseme­nea, dorinţa celor două partide de a-şi aduce contribuţia la pro­movarea unui climat de pace şi destindere în Europa şi în în­treaga lume. Convorbirile se desfăşoară în­­tr-o atmosferă cordială. Cursa înarmărilor,­ total incompatibilă cu îmbunătăţirea condiţiei umane NEW YORK 18 (Agerpres).­­ Luînd cuvîntul la conferinţa in­titulată „Cursa înarmărilor şi specia umană“, convocată de or­ganizaţii neguvernamentale a­­sociate la Organizaţia Naţiuni­lor Unite, secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, a aver­tizat că securitatea nu poate fi asigurată prin superioritatea forţei armate — transmite agen­ţia U.P.I. Cursa înarmărilor este „total incompatibilă“ cu îmbu­nătăţirea condiţiei umane. El a relevat că intensificarea cursei înarmărilor nu mai este un efect al încordării, ci dimpotrivă, a devenit ea însăşi una dintre cauzele acesteia. Argumentînd cu exemple vii incompatibilitatea dintre cursa înarmărilor şi eforturile de îm­bunătăţire a condiţiei umane, Waldheim a arătat între altele : puterea explozivă existentă as­tăzi în lume este mai mare de­cit cantitatea de alimente pe persoană, evaluată în unităţi de greutate ; cursa înarmărilor continuă într-un ritm de un milion dolari pe minut ; opa­citatea armelor de distrugere in masă este de zece ori mai mare decît ar fi suficient pentru ni­micirea întregii omeniri. Chel­tuielile legate de eliminarea malariei în lume, din cauza căreia un milion de copii mor anual numai în Africa, sunt evaluate la aproximativ 2 mi­liarde dolari anual — sumă cheltuită în mai puţin de două zile în scopuri militare. Secretarul general al O.N.U. a subliniat necesitatea stringentă ca opinia publică să exercite presiuni asupra guvernelor in scopul înfăptuirii dezarmării. „Este o mîndrie pentru partidul şi poporul nostru de a constata că au prieteni pe toate meridianele globului ! Niciodată poporul ro­mân nu s-a bucurat de atîţia prieteni, de atîta simpatie ca astăzi. Aceasta o datorăm faptului că partidul şi statul nostru duc o politică fermă de pace, de colaborare internaţională, iată de ce vom face totul şi în viitor pentru triumful acestei politici". NICOLAE CEAUŞESCU împlinirea în această vară a 15 ani de la cel de-al IX-lea Congres al partidului, moment de referinţă istorică în viaţa ţă­rii, oferă întregului nostru popor prilejul, generator de îndreptă­ţită satisfacţie şi mîndrie, de a evoca, concomitent cu marile transformări înnoitoare pe tărîm economic şi social din România de astăzi, activitatea sa vastă, multilaterală şi de înalt presti­giu în sfera relaţiilor internaţio­­­­nale. Purtînd pecetea perso­nalităţii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ales secretar general al partidului de acest Congres, întreaga politică externă a Ro­mâniei înscrie ca element defi­nitoriu abordarea în spirit revo­luţionar, ştiinţific şi novator a raporturilor internaţionale, a problematicii atît de complexe a lumii contemporane. Conştiinţa înaltei răspunderi faţă de po­porul român, faţă de destinele întregii umanităţi, încrederea nestrămutată în capacitatea po­poarelor de a făuri o lume mai bună şi mai dreaptă pe planeta noastră, ancorarea permanentă în realităţile vieţii, studierea şi analizarea ştiinţifică a fenome­nelor şi, pe această bază, elabo­rarea celor mai adecvate soluţii — sunt trăsături esenţiale , care caracterizează politica externă a României, imprimate de secreta­rul general al partidului şi care i-au conferit de-a lungul celor 15 ani o substanţă profundă, di­mensiuni şi rezonanţe noi, o a­firmare fără precedent în viaţa internaţională. Cei 15 ani care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidu­lui au demonstrat cu puterea evidenţei că între politica in­ternă şi cea externă a Partidu­lui Comunist Român şi a statu­lui nostru, între sarcinile naţio­nale şi cele internaţionale ale poporului român există o strîn­­să legătură, o indisolubilă uni­tate. Eforturilor susţinute ale în­tregului popor consacrate edifi­cării societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate pe pămîntul ţării le corespunde, in raportu­rile internaţionale, o politică permanent activă, bazată pe principialitate şi spirit de iniţia­tivă, fermitate şi supleţe, dem­nitate, luciditate şi optimism ro­bust. Pornind de la o astfel de abor­dare a problemelor vieţii inter­naţionale, ţara noastră a militat şi militează perseverent pentru instaurarea noilor principii che­mate să guverneze astăzi rela­ţiile dintre state. Evoluţia so­cială de astăzi respinge tot mai mult acel tip de raporturi inter­statale, caracteristice vechii or­dini de drept în relaţiile inter­naţionale, căreia îi erau proprii inegalitatea, exploatarea, domi­narea celui slab de către cel pu­ternic. Împărţirea globului în sfere de influenţă. Viaţa inter­naţională a dovedit şi dovedeşte cu prisosinţă justeţea tezelor formulate de Congresul al IX- lea şi reafirmate de congresele, conferinţele naţionale ale parti­dului şi înscrise în Programul partidului, conform cărora drep­tul internaţional este unic, indi­vizibil şi universal, iar princi­piile acestuia trebuie să guver­neze relaţiile dintre toate sta­tele, ca entităţi politice şi eco­nomice independente şi suve­rane, fără nici un fel de excep­ţie, să pună ţările la adăpost de folosirea forţei sau a ameninţă­rii cu forţa, să scoată definitiv războiul in afara practicii so­ciale. Evoluţia evenimentelor internaţionale impune astăzi mai mult ca oricînd ca la baza relaţiilor dintre state să fie aşe­zate în mod permanent­­marile principii ale independenţei şi suveranităţii naţionale, egalită­ţii depline în drepturi şi avan­tajului reciproc, neamestecului în treburile interne, integrităţii teritoriale, a dreptului popoare­lor de a-şi hotărî singure soarta şi a obligaţiei de a rezolva prin mijloace exclusiv paşnice dife­rendele internaţionale. Respec­tarea acestor principii impune fiecărui stat să respecte perso­nalitatea celorlalte state, inclu­siv elementele politice, econo­mice şi culturale ale acestei personalităţi. Nimeni nu are dreptul să atenteze la aceste va­lori supreme, nimeni nu poate rămîne indiferent în faţa acte­lor de nesocotire sau încălcare a lor. „Salvgardarea libertăţii naţionale, a dreptului de a trăi liber, stăpin pe destinele sale, al fiecărui popor este condiţia libertăţii tuturor popoarelor ! — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Nu poate fi liber un popor care nu recunoaşte liber­tatea altor popoare, care admite subjugarea altor naţiuni, încăl­carea libertăţii şi demnităţii al­tui popor“, în spiritul documentelor celui de-al IX-lea Congres al parti­dului, al celorlalte documente adoptate ulterior de forumul comuniştilor români, România a iniţiat un amplu dialog cu toate naţiunile lumii. O atenţie deose­bită a fost şi este acordată extinderii continue a legăturilor de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, ţări de care suntem­ legaţi prin comuni­tatea de orînduire socială, de ideologie şi aspiraţii. Se acţio­nează perseverent pentru am­plificarea relaţiilor de cooperare cu ţările în curs de dezvoltare, sub impulsul fertil al preocupă­rii comune de a asigura depăşi­rea rămînerilor în urmă faţă de ţările dezvoltate din punct de vedere industrial, progresul mai rapid al economiei. Dezvoltăm, totodată, raporturile de colabo­rare cu ţările capitaliste dez­voltate, ca o cerinţă obiectivă a extinderii diviziunii internaţio­nale a muncii, a instaurării unui climat de destindere, securitate şi încredere în lume. In cronica acestor ani s-au în­scris ca pagini memorabile, de amplă semnificaţie, convorbirile tovarăşului Nicolae Ceauşescu pe pămintul patriei sau de-a lungul unor itinerare istorice, cu şefi de stat şi guvern de pe toate continentele lumii, ma­rele număr de documente, sem­nate cu aceste prilejuri — tra­tate, declaraţii solemne, comu­nicate comune, acorduri econo­mice pe termen lung —,deschi­zînd noi şi vaste orizonturi ra­porturilor de colaborare priete­nească, reciproc avantajoasă, cu marea majoritate a ţărilor de pe glob, conferindu-le o trai­nică temelie şi înscriind, tot­odată, contribuţii de preţ la pro­cesul de destindere, de afirmare a unui tip nou, democratic, de relaţii internaţionale. Evoluţia, evenimentelor de după anul 1965 au arătat cu priso­sinţă că în lume nu poate fi vorba cu adevărat de pace şi securitate, de înfăptuire a dezi­deratului dezvoltării tuturor po­poarelor, atîta vreme cit pe glob arsenalele militare iau pro­porţii mai mult decît îngrijoră­toare, în perioada următoare anului 1965, România a desfăşu­rat o susţinută activitate inter­naţională pentru înfăptuirea dezarmării şi în primul rind a dezarmării nucleare. România a militat şi militează ferm pentru trecerea la măsuri concrete, practice de încetare a cursei în­armărilor, de desfiinţare a ba­zelor şi blocurilor militare, de retragere a trupelor străine de pe teritoriile altor state, mă­suri care să ducă la eliberarea popoarelor de povara uriaşă a cheltuielilor militare, de spec­trul unui război nimicitor. Şi aceasta cu atît mai mult cu cit astăzi există pericolul ca prin absenţa unor măsuri concrete şi eficiente de dezarmare, armele, inclusiv cele nucleare, să scape de sub controlul guvernelor. Cronica ultimilor 15 ani, ani de afirmare fără precedent a României pe arena internaţio­nală, a înscris ca un element meritoriu contribuţia activă a ţării noastre la crearea unui climat de securitate şi coopera­re în Europa şi în lume. Româ­nia a desfăşurat o activitate sus­ţinută, unanim recunoscută,, pentru convocarea şi buna des­făşurare a Conferinţei general­­europene. România a considerat adoptarea Actului final de la Helsinki ca un moment istoric în viaţa continentului, sublini­ind totodată că acesta nu tre­buie să fie scopul, ci un moment deschizător de perspective în statornicirea unor noi relaţii în­tre ţările europene. Ţara noas­tră consideră că sunt necesare e­­forturi deosebite în acest sens, reuniunea de la Madrid, din toamnă, fiind chemată să dea un puternic impuls aplicării măsurilor şi hotărîrilor înscrise în Actul final, să determine pro­grese în dezangajarea militară, în procesul edificării securităţii şi cooperării în Europa şi în lume. La baza politicii internaţionale a României, din ultimii 15 ani, a stat ferm principiul egalităţii depline în drepturi a tuturor statelor, indiferent de orînduire socială, mărime geografică, po­tenţial economic sau militar. România a evidenţiat faptul că odată cu lichidarea inegalităţii între state şi popoare, rădăcini­le politicii de forţă şi dictat tre­buie să dispară şi să se des­chidă perspective unei lumi in care dreptul forţei să fie înlo­cuit cu forţa dreptului, o lume bazată pe o nouă ordine politi­că şi economică internaţională. Căci adevărata egalitate între state este atît de ordin politic cit şi economic. După cum în rîndul naţiunilor nu poate să existe egalitate reală între bo­gaţi şi săraci, tot aşa în comu­nitatea internaţională nu pot­­ exista raporturi reale de inde­pendenţă şi egalitate între sta­tele sărace şi cele bogate. Dez­voltarea economică a tuturor statelor, lichidarea subdezvoltă­rii constituie baza materială a democratizării vieţii internaţio­nale. In acest larg context, România se pronunţă consecvent pentru creşterea continuă a ro­lului O.N.U. pe arena mondială, a creşterii răspunderii şi efi­cienţei acţiunilor sale în opera de edificare a unei lumi a păcii, securităţii şi progresului general. întreaga perioadă care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, atît de bogată în eve­nimente internaţionale a fost martora eforturilor permanente ale României, ale secretarului general al partidului, pentru so­lidaritatea de acţiune a tuturor forţelor progresiste mondiale, a afirmării voinţei tuturor po­poarelor de a pune capăt pen­tru totdeauna politicii imperia­liste de dominaţie şi asuprire, de forţă şi dictat, de a se dez­volta libere, deplin stăpîne pe destinele şi istoria lor. „Mai mult ca oricînd este necesar să se întărească unitatea tuturor forţelor progresiste, antiimpe­­rialiste — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Noi avem convingerea că, acţionind unite, popoarele de pretutindeni pot să asigure destinderea, indepen­denţa naţională, progresul şi pacea !“ Cei 15 ani care au trecut de cind tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost ales în înalta funcţie de secretar general al partidului sunt anii cei mai fertili din în­treaga istorie, a României. Arhi­tect cutezător şi înţelept al po­liticii externe a României, a iniţiativelor sale de prestigiu pe arena mondială, secretarul general al partidului, preşedin­tele ţării, şi-a înscris numele în rindul marilor bărbaţi de stat, promotori ai luptei pentru îm­plinirea marilor năzuinţe de pace, libertate şi dreptate ale omenirii, făuritori de istorie. Datorită tovarăşului Nicolae Ceauşescu, eficienţei iniţiative­lor şi acţiunilor sale pe plan in­ternaţional, apreciate de în­treaga lume, România are astăzi mulţi, foarte mulţi prieteni buni pe toate meridianele glo­bului. Împletind armonios năzuinţe­le poporului român spre liber­tate, independenţă şi progres, cu tradiţiile de solidaritate mili­tantă, cu marile cauze ale ome­nirii, întreaga activitate interna­ţională a României se înscrie ca o contribuţie permanent activă la făurirea unei lumi a păcii şi colaborării, în consens cu inte­resele majore ale poporului nos­tru, ale tuturor popoarelor lumii. Mircea M­arcaş Congresul al IX-lea al partidului, moment de referinţă istorica în a­firmarea României în lume 4 ■'■''lA' N­A , Piaţa Scînteii, Tel. 17 60 10. Administraţia, int. 14 00, interurban 289 Telex : 1 11 79 — Bucureşti, cod. 71 341. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Anunţurile de publicitate se primesc 40 340 la Agenţia de publicitate din strada 13 Decembrie nr. 24, București, cod 70 709 tel.­­16 79 45. Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“. Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEX1M — departamentul export-import presă, P.O. Box 136—137, telex 11226 București str. 13 Decembrie, nr. 3. I Cairo Preşedintele Adunării Poporului din R.A. Egipt a primit delegaţia P.C.R. CAIRO 18 (Agerpres). — In cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Egipt, la invita­ţia Partidului Naţional Demo­crat, partid de guvernămînt, de­legaţia Partidului Comunist Ro­mân condusă de tovarăşul Ion Coman, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a avut o întîlnire cu dr. Sofi Abu Taleb, membru al Biroului Politic al P.N.D., pre­şedintele Adunării Poporului din R. A. Egipt. Au participat Mo­hamed Rashwan, vicepreşedin­tele Adunării Poporului, Sayed Zaki, preşedintele Comisiei pen­tru administraţie locală a A­­dunării Poporului, preşedintele Asociaţiei de prietenie egiptea­­no-română. A fost prezent, de asemenea, ambasadorul Româ­niei în Egipt, Ion Iosefide. Preşedintele Adunării Po­porului a R.A. Egipt a dat o înaltă apreciere activităţii des­făşurate de preşedintele Repu­blicii Socialiste România, secre­tarul general al Partidului Co­munist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea şi diversificarea raporturilor de trainică prietenie şi colaborare rodnică dintre cele două ţări, partide şi popoare, contribuţiei de prim ordin a conducătorului statului român la soluţionarea marilor probleme ale contempo­raneităţii, inclusiv a situaţiei din Orientul Mijlociu. Dr. Sofi Abu Taleb a subli- niat că preşedintele Nicolae Ceauşescu trezeşte admiraţia şi recunoştinţa poporului egiptean, fiind un prieten sincer şi de nă­dejde al Egiptului şi al celor­lalte popoare arabe, plasîndu-se între personalităţile de seamă ale vieţii politice contemporane. Au fost trecute în revistă o serie de aspecte ale colaborării dintre cele două ţări, îndeosebi în domeniul economic. In cadrul discuţiilor s-a relevat contribuţia pe care trebuie s-o aducă parlamentarii din cele două­ ţări la dezvoltarea şi adîn­­cirea pe toate planurile a rela­ţiilor româno-egiptene, la stator­nicirea unui climat de pace, în­ţelegere şi colaborare internaţio­nală, pe baza respectării de către toate statele a principiilor inde­pendenţei şi suveranităţii naţio­nale, a neamestecului în trebu­rile interne,­ nefolosirii forţei şi ameninţării cu forţa, a dreptului fiecărui popor de a decide de sine stătător calea dezvoltării economice şi sociale. Delegaţia Partidului Comunist Român a avut, de asemenea, o convorbire cu Sayed Zaki, se­cretar­­ al P.N.D., preşedintele grupului parlamentar al P.N.D. pentru oraşul Cairo, preşedintele Asociaţiei de prietenie egip­­teano-române. Vizînd dezvoltarea raporturilor dintre cele două aso­ciații de prietenie spre mai buna cunoaștere dintre cele două po­poare. Expoziţie documentara de fotografii la New York „Centenarul relaţiilor diplomatice romano-americane WASHINGTON 18 (Agerpres).­­ Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii, la Biblioteca română din New York a avut loc vernisajul expoziţiei documentare de fotografii „Cen­tenarul relaţiilor diplomatice româno-americane“. Deschizînd expoziţia, Maria Groza, adjunct al ministrului afacerilor externe, a subliniat semnificaţia evenimentului, ară­tînd că relaţiile româno-ameri­cane au cunoscut an de an o dezvoltare rapidă şi amplă, ca urmare a întîlnirilor şi convor­birilor dintre preşedinţii celor două ţări, a înţelegerilor şi do­cumentelor convenite la cel mai înalt nivel. In cuvîntul său, ambasadorul Richard Petrec, reprezentant adjunct al S.U. la O.N.U., îm­puternicit de Departamentul de Stat să reprezinte guvernul Statelor Unite la această mani­festare, a anreriat că expoziţia reflectă în mod strălucit creşte­rea relaţiilor d dintre c­ele două ţări în toate domeniile — eco­nomic, politic şi cultural. „Vizita în Statele T­opo din aprilie 1978 a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, in cursul că­reia şeful statului român a avut întîlniri importante şi rod­nice cu preşedintele Jimmy Carter, este de o deosebită im­portanţă“ — a subliniat vorbi­torul. „Statele Unite — a declarat el — respectă poziţia clară a României în problemele inter­naţionale importante, faţă de care adoptă o atitudine consec­ventă principiilor integrităţii teritoriale, suveranităţii naţio­nale şi neamestecului în trebu­rile interne. împărtăşim şi noi aceste principii, pe care le con­siderăm deosebit de importante în condiţiile actualei situaţii in­ternaţionale“. In încheiere, vor­bitorul a exprimat speranţa că relaţiile dintre S.U.A. şi Româ­nia vor continua în acelaşi spi­rit al înţelegerii şi respectului reciproc ce a caracterizat şi pri­mul secol al raporturilor diplo­matice. Expoziţia înfăţişează principa­lele momente din istoria rela­ţiilor româno-americane, la loc de frunte fiind prezentate întil­­nirile la cel mai înalt nivel. La vernisajul expoziţiei au participat profesori universitari, reprezentanţi ai conducerii unor firme şi bănci americane, ai unor institute culturale şi ştiin­ţifice din New York, ziarişti şi un numeros public. A fost de faţă Nicolae Ionescu, ambasa­dorul României în S.U.A.­ ­ ★ • Reuniune. La Geneva a avut loc miercuri o nouă reu­niune a delegaţiilor U.R.S.S. şi S.U.A. în cadrul negocierilor bi­laterale privind interzicerea ar­melor chimice. • Lansare. In Uniunea Sovie­tică a fost lansat ieri, un satelit de tip „Meteor“, a cărui sarcină principală constă în culegerea de informaţii necesare prospec­tării resurselor naturale ale Pă­­mîntului. La bord sunt instalate şi aparate de televiziune pentru obţinerea unor imagini ale su­prafeţei Pămîntului în cîteva zone ale spectrului. Consultări între conducerile ministerelor de externe ale României şi U.R.S.S. MOSCOVA 18 — Trimisul A­­gerpres Gh. Ciobanu transmite : In perioada 16—18 iunie, la Mos­cova au avut loc consultări între conducerile ministerelor de ex­terne ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Cu acest prilej, Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a efectuat un schimb de păreri cu A.G. Kova­liov, adjunct al ministrului afa­cerilor externe al U.R.S.S., cu privire la unele aspecte ale dez­voltării relaţiilor româno-sovie­­tice şi asupra unor probleme in­ternaţionale actuale de interes comun Manifestare dedicată împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Tudor Vladimirescu MOSCOVA 18 (Agerpres). — Trimisul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite: Sub auspiciile Aso­ciaţiei de prietenie sovieto-ro­­mână, la Casa prieteniei popoa­relor din Moscova a avut loc o adunare festivă dedicată împli­nirii a 200 de ani de la naşte­rea lui Tudor Vladimirescu, con­ducătorul Revoluţiei de la 1821. S.L. Egorova, candidat în şti­inţe istorice, şi Nicolae Stînea, consilier al Ambasadei noastre la Moscova, au evocat persona­litatea revoluţionarului Tudor Vladimirescu, elogiind faptele sale, rămase înscrise în istoria neamului românesc ca o pildă vie de patriotism, de dăruire că­tre popor. Au participat A.G. Tukanova, prim-vicepreşedinte al condu­cerii centrale a A.P.S.R., mem­bri ai conducerii A.P.S.R., oa­meni de ştiinţă şi cultură, un numeros public. Inaugurarea băncii mixte româno-italiene ROMA 18 (Agerpres). — La Milano a avut loc ceremonia inaugurării oficiale a Băncii mixte româno-italiene. In alocuţiunile rostite cu acest prilej, prof. Giannino Parravi­­cini, preşedintele băncii, Vasile Voloşeniuc, preşedintele Consi­liului de administraţie al Băncii Române de Comerţ Exterior, Carlo Frananzani, subsecretar de stat la Ministerul Trezoreri­ei, şi Ion Mărgineanu, ambasa­dorul ţării noastre, au­­relevat semnificaţia înfiinţării băncii, contribuţia pe care aceasta este chemată să o dea la dezvoltarea raporturilor economice româno­­italiene. Au participat membri ai par­lamentului, reprezentanţi ai ma­rilor bănci italiene, oameni de afaceri, reprezentanţi ai autori­tăţilor locale. Decorarea ambasadorului român in Coasta de Fildeş ABIDJAN 18 (Agerpres). — Ambasadorului roman la Abid­jan, Ion Dumitru i-a fost înmînată decoraţia „Mare ofiţer al Ordi­nului Naţional“ conferită de pre­şedintele Republicii Coasta de Fildeş, Felix Houphouet Boigny, pentru contribuţia adusă la dez­voltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre cele două ţări şi popoare. Decoraţia a fost acordată cu prilejul înche­ierii misiunii ambasadorului ro­mân la Abidjan. San Jose. Întrevederile reprezentantului P.C.R. SAN JOSE 18 (Agerpres). — La încheierea lucrărilor celui de-al XIII-lea Congres al parti­dului Avangarda Populară din Costa Rica, tovarășul Petre Lupu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Colegiului Central de Partid, reprezentan­tul Partidului Comunist Român la Congresul comuniştilor costa­­ricani, a transmis din însăr­cinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, calde felicitări şi cele mai bune urări de succes tovarăşului Ma­nuel Mora Valverde, în îndepli­nirea sarcinilor de mare răspun­dere de secretar general al partidului, spre binele şi ferici­rea poporului costarican. Tova­răşul Manuel Mora Valverde a rugat să se transmită tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu cele mai cordiale mulţumiri pentru mări­le ce i-au fost transmise. Tovarășul Petre Lupu a avut o întrevedere cu Alvaro Mon­­tero Mejia, secretar general al Partidului Socialist din Costa Rica şi Mario Devandas Brenes, membru al Comisiei Politice a partidului, deputat. Cu acest prilej, a avut loc un schimb de mesaje de salut filtre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român şi conducăto­rul Partidului Socialist din Costa Rica. In discuţiile ce au urmat, apreciindu-se ca deose­bit de pozitive relaţiile statorni­cite între cele două partide, s-a exprimat dorinţa reciprocă de a le consolida, în interesul mişcă­rii muncitoreşti, al popoarelor celor două ţări, al progresului social şi păcii în lume. Republica Sud-Africană Un nou Tulburări singeroase au avut loc luni noaptea în Repu­blica Sud-Africană, cele mai grave după cele din 1976, din Soweto, s-a aflat miercuri di­mineaţă la Capetown, după ce cu o zi înainte autorităţile apar­theidului au interzis accesul zia­riştilor in zonele implicate. Primele informaţii publice au fost furnizate în cîteva din zia­rele din Capetown. Ziarul de limbă afrikaander „Die Burger“ a dezvăluit că în cursul inciden­telor înregistrate în noaptea de luni spre marţi în aşezările me­tise din jurul Capetownului au fost omorîte zece persoane, 50 răniţi fiind transportaţi la spita­le. Citind alte surse, ziarul de limbă engleză, „Cape Times“, relatează că au fost ucise 15 per­soane. Corespondenţii străini care s-au adresat poliţiei pen­tru a li se confirma ştirile au aflat că intr-adevăr au fost în­registraţi morţi, dar nu li s-au indicat cifre precise , „pînă la încheierea anchetei“. Generalul Mike Geldenhuys, şeful poliţiei sud-africane, a confirmat că po­liţiştii au primit ordinul să tra­gă asupra oricărui om care ar pune în primejdie „viaţa unui poliţist“. In realitate, după cum s-a aflat ulterior în cursul zilei de miercuri, de la martori ocu­lari ai incidentelor, s-a tras la întîmplare în demonstranţi, în condiţii în care nici un poli­ţist nu era primejduit. Demon­straţiile fuseseră organizate pen­tru a se comemora patru ani de la tragicele tulburări de la Soweto, când mai mult de 600 de africani au fost ucişi. Ziariş­tii care au încercat să afle amă­nunte în legătură cu numărul exact al morţilor şi răniţilor din aşezările metise de la şoferii ambulanţelor şi medicii spitale­lor au aflat că poliţia i-a ame­ninţat pe aceştia că dacă stau de vorbă cu reporterii „vor a­­vea neplăceri“. Corespondentul Soweton agenţiei U.P.I., care a identi­ficat numele a două din vic­time — William Lombard, elev de 15 ani şi Avril de Bruyn, funcţionară de bancă de 25 de ani — a reuşit să vorbească cu Veronica Woodington, o vecină a acesteia din urmă, martoră a violenţelor. „In timp ce un grup de tineri demonstra, a povestit ea, au sosit şase camioane din care au coborit poliţiştii care au început să tragă ca nebunii. Nimeni nu aruncase pietre asu­pra lor. Avril (de Bruyn) s-a prăbuşit şi am crezut că leşinase. Dar am văzut că e plină de singe. Gloanţele au nimerit-o în inimă. A murit ţinîndu-mi mîna“. In cursul după amiezii s-a aflat că numărul morţilor s-a ridicat la 25. In urma investiga­ţiilor pe care le-au făcut repor­terii săi, la morgă şi la spitale, un ziar de seară ajunge la con­cluzia că numărul metişilor ucişi în ultimele două zile se ridică la 36 iar al celor răniţi la 200. Un alt ziar de seară apreciază că numărul morţilor se ridică la 60. După ce la începutul dimineţii de ieri se anunţase că atmosfera este calmă în aşezările metise din regiunea Capului, în urmă­toarele ore s-a aflat că nume­roşi metişi au refuzat să respec­te dispoziţiile autorităţilor de a nu se aduna în grupuri mai mari de zece persoane şi au început să demonstreze împotriva vio­lenţelor la care se dedau poli­ţiştii, împotriva politicii rasiste a autorităţilor. Ei au început să ardă cauciucuri de automobil, să ridice baricade şi să arunce cu pietre în poliţişti. Au avut loc ciocniri soldate cu cel puţin un mort. Se relatează despre izbucnirea unor incendii şi des­pre prezenţa deasupra localită­ţilor a unor elicoptere ale ar­matei. Deschiderea sesiunii ministeriale a Organizaţiei Unităţii Africane FREETOWN 18 (Agerpres). — La Freetown, capitala Republicii Sierra Leone, s-au deschis, miercuri, lucrările celei de-a 35-a sesiuni a Consiliului Minis­terial al Organizaţiei Unităţii Africane (O.U.A.), consacrată pregătirii conferinţei la nivel înalt, ce urmează să înceapă în cursul lunii iulie. Principala problemă aflată la ordinea de zi a reuniunii pregă­titoare o constituie examinarea situaţiei din teritoriile africane aflate încă sub dominaţia unor regimuri rasiste minoritare, pre­cum şi elaborarea unei strategii vizînd impulsionarea procesului de decolonizar­e deplină a conti­nentului african. In discursul inaugural, pre­şedintele ţării gazdă, Siaka Ste­vens, a condamnat politica de apartheid a regimului rasist de la Pretoria, precum şi refuzul acestuia de a se supune hotări­­rilor O N.U. privind accesul la independență al poporului nami­­bian. Revista Una din cele mai vechi re­viste americane, „Harpar’s Magazin“ îşi va înceta apa­riţia incepind din luna au­gust. Întemeiată în 1850, această revistă are în pre­zent un tiraj de 350 000 exemplare. Proprietarii au precizat că nu au reuşit să-i asigure in continuare renta­bilitatea şi nimeni nu mai doreşte să subvenţioneze cos­tul din ce în ce mai ridicat al tipăririi revistei. Iniţiativă Parlamentul vest-european de la Strasbourg a cerut gu­vernelor ţărilor membre să adopte o convenţie interna­ţională pentru protejarea florei şi faunei in Europa occidentală. Cu prilejul dez­baterii pe marginea acestei iniţiative s-a arătat că în prezent în Europa sunt ame­ninţate cu dispariţia 10 la sută din plantele existente, 54 la sută din păsări, 23 la sută din mamifere şi 43 la sută din reptile. Pînă în anul 2­000 vor dispare, dacă nu se iau măsuri, specii ca lupul, ursul, castorul, vulturul şi mai ales corbul. Vinovatul Un circuit integrat de mă­rimea unei monede şi în va­loare doar de 100 de dolari este vinovat de cele întîm­­plate. Aşa a declarat purtă­torul de cuvint al Pentago­nului, referindu-se la falsele alarme nucleare date în Sta­tele Unite la 3 şi 6 iunie. Erorile au fost detectate după trei minute şi ele nu au putut lua proporţii, a pre­cizat purtătorul de cuvînt. Totuşi, este greu chiar şi pentru un circuit integrat de asemenea mici proporţii să-şi asume întreaga răspundere. Pentru că oricînd se va găsi un circuit defectuos, în ori­care din mecanismele uria­şei maşini de război nu­cleare existente azi în lume. Dar dacă armele nucleare nu ar fi, greşelile circuitului nu ar putea avea perspective atît de tragice. Şi in această privinţă răspunderea apar­, ţine altora. Riposta Pe o lungime de 6 km, aşezate pe patru rinduri, şi­ruri imense de camioane spaniole împiedică traficul turistic din Franţa spre Spa­nia, la frontiera dintre cele două ţări. Este riposta ca­mionagiilor spanioli la ac­ţiunea întreprinsă de grupuri de agricultori francezi care au incendiat zece camioane spaniole cu fructe pe terito­riul francez. Acest „război al camioanelor“, cum îl nu­meşte agenţia France Presse, tinde să cuprindă şi alte mij­loace de transport. Un tren de marfă încărcat cu fructe din Spania a fost oprit în gara Tarascon fiind distruse tone de fructe şi zarzavaturi. Prin satelit Marţi a fost transmisă, pentru prima oară in lume, o scrisoare prin satelit de la Londra la Toronto. Poşta britanică a inaugurat un ser­viciu graţie căruia se poate transmite prin satelit facsi­milul oricărei scrisori. Deo­camdată tariful serviciului se ridică la 4 lire sterline pen­tru prima pagină şi două lire pentru fiecare pagină supli­mentară. Apa intr-un comunicat al Or­ganizaţiei Mondiale a Sănă­tăţii se atrage atenţia asupra pericolului consumului de apă nepotabilă într-o serie de zone subdezvoltate. Con­form studiilor făcute anul acesta, aproape 13,6 milioane de copii sub vârsta de 5 ani, din care 96 la sută în ţările „lumii a treia“ vor deceda în urma bolilor transmise din cauza consumului de apă in­suficient de curată. Ancheta făcută de organizaţie în 53 de ţări arată că numai în 14 dintre acestea un procent de 65 la sută din populaţie be­neficiază de apă potabilă. Opţiune într-un ziar din Minnea­polis (S.U.A.) a apărut anun­ţul că un negustor anonim oferă un premiu de 10 000 de dolari celui care va restitui o servietă neagră, uitată in­tr-un restaurant. Ulterior, poliţia a precizat că în ser­vieta care, în grabă, a fost pur şi simplu uitată, se află diamante în valoare de 500 000 dolari. S-a precizat că cel care va restitui ser­vieta va încasa premiul şi nu va fi urmărit pentru faptul că a întârziat să anunţe des­coperirea sa. Dar dacă va fi prins că încearcă să vîndă diamantele va fi pus sub acuzare de furt. Cum s-ar spune, opţiunea este lim­pede : 10 000 de dolari fără riscuri, sau mai mult cu.„ Disco Primul maraton disco or­ganizat în Filipine s-a în­cheiat după 111 ore şi 10 minute de dans continuu. „Performanţa“ aparţine tină­­rului Vicente Mirabona (17 ani) şi verişoarei sale Mary Grace Matias (16 ani) care s-au aflat pe ringul de dans circa şase zile. Recordul an­terior aparţinea unui cuplu japonez care, precizează a­­genţia France Presse „gesti­culase" timp de 96 de ore în ritmul muzicii disco. La Ma­nila, maratonul l-au început 39 de cupluri de dansatori, din care numai zece au ter­minat competiţia. Vicente şi Mary au fost declaraţi cîşti­­gători pentru că ei s-au folo­sit mai puţin de dreptul de a se odihnii cite cinci minu­te după fiecare oră de dans. N. L. :

Next