România Liberă, iulie 1980 (Anul 38, nr. 11096-11122)

1980-07-22 / nr. 11114

15 ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI O DEMOCRAŢIE DE TIP SUPERIOR, LARGĂ PARTICIPARE A MASELOR LA CONDUCEREA VIEŢII SOCIALE Răspunderea istorică asumată de Partidul Comunist Român, încercatul şi eroicul conducă­tor al întregului nostru popor, în conducerea procesului revo­luţionar de făurire a orînduirii socialiste în România, s-a afir­mat, cu vigoare şi fermitate spo­rite, în documentele Congresu­lui al IX-lea, hotărîrea pentru drumul ce avea să-l parcurgă poporul nostru în cei 15 ani care au urmat. Etapă calitativ supe­rioară în mersul ascendent al societăţii noastre pe drumul edi­ficării socialismului şi comunis­mului, acest deceniu şi jumătate a vădit, pe toate planurile vie­ţii noastre politice şi sociale, forţa creatoare a partidului de a realiza o sinteză organică în­tre legile general valabile ale construcţiei socialiste şi realită­ţile concrete istorice, sociale, economice ale ţării noastre. In acest sens, o importanţă deose­bită o reprezintă crearea condi­ţiilor participării efective a ma­selor de oameni ai muncii la stabilirea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a ţării, la so­luţionarea problemelor funda­mentale ale dezvoltării patriei noastre. Marile transformări petre­cute în toate domeniile, după Congresul al IX-lea al parti­dului, dinamismul dezvoltării economice şi sociale, originali­tatea politicii noastre, larga par­ticipare a poporului la con­struirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, sunt nemijlocit legate de gindirea şi acţiunea fermă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înaltele sale calităţi de conducător al parti­dului şi statului, forţa sa de analiză şi generalizare teoretică, îmbogăţind teoria şi practica revoluţiei construcţiei so­cialiste, a stimulat cu putere iniţiativele, energiile creatoare ale poporului, dezvoltarea şi aprofundarea continuă a demo­craţiei socialiste în ţara noastră. In viziunea partidului nostru, a secretarului său general, asi­gurarea şi perfecţionarea con­tinuă a cadrului democratic al societăţii este o trăsătură inse­parabilă a procesului de con­struire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. „Socia­lismul şi democraţia sunt de ne­despărţit" — releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sub semnul acestei concepţii, partidul şi sta­tul nostru au vădit o constantă şi profundă preocupare pentru adoptarea unui amplu şir de măsuri menite să creeze, in toate domeniile vieţii economice şi sociale, structuri organizato­rice urmînd să impulsioneze şi să asigure afirmarea deplină a iniţiativei şi activităţii crea­toare a oamenilor muncii, in­­tem­eiate pe principiul conducerii colective, pe atragerea largă a maselor la elaborarea şi realiza­rea actelor de decizie. Un complex de măsuri a dus la reorganizarea întregului nos­tru sistem de conducere a indus­triei, agriculturii, a vieţii socia­le, creînd posibilitatea tuturor oamenilor muncii ca, în calitatea lor de proprietari ai mijloace­lor de producţie, să-şi exercite dreptul de a-şi exprima punctul de vedere în adoptarea şi în­făptuirea actelor de decizie. Crearea, în anul 1968, a Frontu­lui Unităţii Socialiste s-a inte­grat organic concepţiei parti­dului nostru, privind legătura inseparabilă dintre democraţie şi socialism, lărgirea continuă a democraţiei constituind o ce­rinţă şi o necesitate obiectivă a progresului noii societăţi, o condiţie indispensabilă a afir­mării socialismului, în raport cu vechea orînduire. Constituirea acestui organism politic per­manent, revoluţionar, democra­ Tamara Dobrin preşedinte executiv al Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste tic, larg reprezentativ, este in întregime creaţia gloriosului deceniu şi jumătate pe care-l sărbătorim ; el cuprinde, în al­cătuirea sa, sub conducerea partidului, toate organizaţiile de masă, obşteşti, profesionale, cooperatiste, consiliile naţiona­lităţilor conlocuitoare, uniunile de creaţie, asociaţiile şi socie­tăţile ştiinţifice, culturale, spor­tive, alte organizaţii, inclusiv cultele religioase — exprimind mutaţiile care au avut loc în structura de clasă a ţării, în viaţa economică, în organizarea socială şi de stat, nivelul de ma­turitate politică şi coeziunea na­ţiunii noastre socialiste, uni­tatea moral-politică a întregului popor român. De-a lungul a mai bine de un deceniu, Frontul Unităţii So­cialiste, condiţionat obiectiv de maturizarea orînduirii socialiste, a transformat în realitate, prin întreaga sa activitate, concepţia partidului nostru asupra rolu­lui său în viaţa societăţii noas­tre, reprezentind cel mai larg cadru organizatoric al partici­pării maselor muncitoare de la oraşe şi sate, la viaţa social-politică a ţării, un adevărat fo­rum naţional la care oamenii muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, iau parte efectivă la conducerea întregii societăţi. Sensul şi raţiunea Frontului in viaţa noastră o constituie faptul că partidul este atît organi­zaţie componentă, cit şi forţa sa conducătoare, iar documen­tele congreselor partidului, toate documentele de partid şi de stat, indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezinţi în acelaşi timp, programe car stau la baza întregii activităţi acestui organism. Astfel, Fron­tul îndeplineşte in societatea noastră dubla misiune, de a con­tribui la perfecţionarea demo­craţiei noastre reprezentative , la promovarea unor variat forme de participare directă cetăţenilor la dezbaterea pro­blemelor de interes public,­­ conducerea vieţii economico-so­ciale. Propunerile făcute anul trecu de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la creşterea rolulu acestui organism în viaţa so­cial-politică a României şi im­bunătăţirea organizării sale, pre­cum şi adoptarea denumirii sal de Front al Democraţiei şi Uni­taţii Socialiste , potrivit noi etape pe care o străbatem de aprofundare a­ democraţiei socia­liste s-au înscris armonios , viziunea creatoare a secretarulu general al partidului asupra permanentei dezvoltări demo­cratice a societăţii româneşti, asupra importanţei participării întregului popor la înfăptuirea viitorului comunist al patriei, potrivit aspiraţiilor şi năzuinţe­lor sale. In această viziune, a apărut necesară constituirea de organizaţii ale democraţiei şi unităţii socialiste pe sate, oraşe şi cartiere, precum şi în între­prinderi şi instituţii, care pri­mesc membri individuali din rîndul cetăţenilor care nu fac parte din Partidul Comunist Român. Implicaţiile sociale ale măsurii privind primirea de membri individuali în organiza­ţiile amintite se constituie în încă o dovadă a faptului că po­litica partidului urmăreşte sa­tisfacerea mereu crescindă a aspiraţiilor fundamentale, a in­tereselor tuturor oamenilor muncii, lărgind aria de cuprin­dere a întregului popor în opera de construire a socialismului, făurind, în fapt un nou cadru menit să slujească la activiza­rea politică şi cetăţenească a fie­cărui membru al colectivităţii socialiste. In acest context, do­cumentele Congresului al XII-lea al partidului au definit rolul şi locul F.D.U.S. in sistemul orga­nizatoric al funcţionării demo­craţiei socialiste, subliniind rolul tot mai important al acestui or­ganism politic reprezentativ care exprimă­ unitatea de voinţă şi acţiune a tuturor claselor şi ca­tegoriilor sociale, fără deosebire de naţionalitate, a întregului nostru popor. I­a rîndul său, Congresul al II-lea al Frontului s-a înscris in istoria noastră ca o nouă manifestare a concepţiei dialectice şi revoluţionare, ori­ginale şi profund creatoare a Partidului Comunist Român, a secretarului său general, pre­şedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pri­vind construirea socialismului în patria noastră ca o expresie a exercitării voinţei de progres a maselor de oameni ai muncii. Noul cadru organizatoric, ini­ţiat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, manifestă din plin valenţele amplificate ale rolului (Continuare în pag. a 2-a ,rSistemul democraţiei noastre socialiste, unic in felul său, demonstrează cu putere posibilităţile largi pe care orinduirea socialistă le oferă pentru participarea directă a maselor populare la conducerea societăţii, la realizarea in mod conştient a des­tinului comunist, la asigurarea ridicării continue a nivelului de viaţă materială şi spirituală a poporului NICOLAE CEAUŞESCU (Din cuvîntarea rostită la reuniunea solemnă consacrată împlinirii a 15 ani de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român) STRĂLUCITĂ EPOCĂ Oricine se poate întreba în a­­ceste zile de meditaţie retro­spectivă asupra unui eveniment istoric, cine au trecut cei cinci­sprezece ani de la cel de-al nouălea Congres al Partidului? A fost parcă un fulger luminos acest arc existenţial in care se înscriu anii unei generale efer­vescente creatoare, anii in care, fiecare dintre celulele vii ale imensului organism social ro­mânesc, a vibrat cu intensitate în procesul complex al muncii şi al desăvirşirii umane. Ori­cine priveşte retrospectiv spre acea piatră de hotar a începu­tului acestui ciclu cronologic e­­xistenţial îşi poate da seama, cu claritate deplină, de treptele superioare pe care s-a înăl­ţat întreaga societate a României contemporane in mersul ei as­censional. Perspectivele deschise de cel de-al nouălea Congres al Parti­dului, in urmă cu cincisprezece ani, dimensionau viitorul omu­lui, creatorul valorilor materia­le şi spirituale, pe acela care trebuia să edifice, nu o utopie, ci o orînduire a realităţii şi a­­devărului. Cu prilejul acelui excepţional eveniment din vara anului 1965, partidul stabilea un ferm pro­gram de făurire a unui înalt destin umanist poporului român. Se trasau drumurile viitorului pe baza marii experienţe isto­rice, a luptelor date pentru cu­cerirea libertăţii şi justiţiei so­ciale, a activităţii intense a par­tidului, ţinind seama de rea­lităţile româneşti. Se definea a­tunci orientarea umanist-revolu­­ţionară în rezolvarea complexe­lor probleme ale contempora­neităţii. Anii care au trecut au demon­strat cum întreg poporul român trăieşte şi dă viaţă vastelor pla­nuri şi perspective deschise de cel de-al nouălea Congres. Un a­­semenea program putea să pară unora un vis îndrăzneţ, dar nu-FILE DE CARNET de Alexandru Bălăci deplinirea lui prezentă arată oricui imensa capacitate a unui popor care a putut să înţeleagă că esenţa marilor transformări din existenţa şi devenirea Româ­niei socialiste nu poate fi decit rodul marilor strădanii ale par­tidului de a educa, in lumina ideologiei sale profund umanis­te, întreaga colectivitate româ­nească. Concepţia ştiinţifică des­pre lume şi viaţă a Partidului a acordat celor mulţi înţelegerea profundă a legilor care deter­mină realitatea şi sensurile dez­voltării sale, încrederea nestră­mutată in mersul ascendent al societăţii. In opera de construc­ţie a acestor ani, partidul s-a sprijinit pe milioanele de con­structori conştienţi ai valorilor materiale şi spirituale, cunoscă­tori ai modernelor mijloace teh­nice şi ştiinţifice, oameni ade­văraţi, care pot să vibreze cu intensitate in faţa vieţii plenare, să se emoţioneze in faţa frumu­seţii şi artei. Oamenii de cultură, la rîndul lor, s-au străduit să creeze acele opere de artă in care să se răsfringă o asemenea eferves­cenţă existenţială şi un profil al omului care, construind o orin­­duire nouă se modelează şi pe sine in noi tipare. In anii aceş­tia, creatorii de artă au trans­mis idei şi mesaje tensionate de liniile de forţă ale unei noi atitudini etice şi estetice. Deschi­derea umanistă, respectarea in­tegrală a adevărului şi comple­xităţii vieţii, au acordat opere­lor de artă caracteristici profund realiste. Înrădăcinate in­existen­ţa şi conştiinţa oamenilor, litera­tura şi arta se încarcă cu ener­gia umano transformatoare a prezentului intr-un viitor de lumini, exprimind încrederea în mutaţiile pozitive ale condiţiei şi demnităţii omului. In aceşti ani, fiecare dintre locuitorii acestor pămînturi a trăit in concordanţă cu întrea­ga colectivitate românească, in­tr-o libertate spirituală care a determinat şi distins in comple­xitatea evenimentelor şi stărilor existenţiale, itinerariul mirific al viitorului. Faptele şi psihologia acestor oameni, însufleţiţi de voinţa creaţiei şi umanismului se oglin­desc in operele cele mai reali­zate ale literaturii şi artei a­­cestor ani înscrişi cu strălucire in istoria devenirii româneşti. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXVIII Nr. 11114 Marţi 22 iulie 1980 6 pagini 30 bani Griul a fost recoltat de pe jumătate din suprafaţă SECERIŞUL TREBUIE INTENSIFICAT ŞI MAI MULT!­­ (Relatarea în pagina a 2-a) JUDEŢELE DOLJ, MEHEDINŢI ŞI CET AU TERMINAT RECOLTATUL GRIULUI Hotăriţi să cinstească cu suc­cese cit mai mari în muncă îm­plinirea a 15 ani de la istoricul Congres al IX-lea al P.C.R., co­operatorii şi mecanizatorii de pe ogoarele judeţului Dolj au în­cheiat, la 21 iulie, recoltatul griu­lui. Folosind cit mai bine for­ţele şi mijloacele de muncă, ei au reuşit să stringă în fiecare unitate recolta de grîu în nouă zile, ceea ce reprezintă cea mai scurtă campanie din ultimii ani. In momentul de fată, oamenii muncii de pe ogoarele doljene acţionează energic pentru trans­portarea in bazele de recepţie a producţiei destinate fondului central al statului, pentru elibe­rarea terenului, pregătirea pa­tului germinativ şi insămîntarea cit mai grabnică a culturilor duble pe suprafeţele programate. In telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comite­tul judeţean Dolj al P.C.R. se spune : Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a înfăptui o profundă revoluţie agrară , aşa cum ne-aţi cerut de la înalta tribună a Congresului al XII-lea al P.C.R., pentru a descoperi şi pune în valoare marile rezerve economico-naturale de care dis­pune agricultura Doljului, pen­tru a obţine producţii sporite în condiţiile unei eficienţe ridica­te. Ne amplificăm astfel contri­buţia la realizarea sarcinilor ce revin agriculturii româneşti, la creşterea avuţiei naţionale, la ridicarea nivelului de trai al harnicului şi talentatului nos­tru popor. ★ Luni, în judeţul Mehedinţi a fost recoltat griul de pe ulti­mele suprafeţe. In acelaşi timp, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţ s-au in­­sămînţat peste 30 de mii hec­tare cu culturi succesive, din care 2 600 hectare cu legume, au fost însilozate aproape 130 000 tone furaje şi s-a continuat efec­tuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare. Printr-o muncă susţinută şi la fel de spornică, lucrătorii ogoa­relor mehedinţene, in frunte cu comuniştii, acţionează acum, cu aceeaşi hotărire şi răspundere, pentru a încheia in 2-3 zile se­mănatul culturilor succesive pe suprafeţele planificate şi a livra la fondul centralizat ultimele cantităţi de grîu prevăzute in plan. Mîndri că in fruntea partidu­lui şi a ţării vă avem pe dum­neavoastră, mult iubite şi stima­te tovarăşe Nicolae Ceauşescu, (Continuare in pag. a 2-a) „ACEST DECENIU ŞI JUMĂTATE DE CâND VĂ AFLAŢI ÎN FRUNTEA PARTIDULUI NOSTRU s-a Înscris cu litere de aur în măreaţa CARTĂ A CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE" Telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul aniversării a 75 ani de la Congresul al IX-lea al P. C. R. (în pagina a 3-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Khaled Al-Fahhouin, preşedintele Consiliului Naţional Palestinian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe Khaled Al- Fahhoum, preşedintele Consiliu­lui Naţional Palestinian (C.N.P.), care a făcut o vizită în ţara noastră. Oaspetele a fost insotit de Abdel Mohsen Abou Maizer şi Talal Naji, membri ai Comi­tetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei şi ai Consiliului Naţional Palesti­nian. La primire a luat parte tova­-' răşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe. A fost de faţă Khaled Al- Sheikh, reprezentantul perma­nent al Organizaţiei pentru Eli­berarea Palestinei în ţara noas­tră. Preşedintele Consiliului Naţi­onal Palestinian a adresat pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, un cordial salut, expri­­mînd, şi cu acest prilej, Parti­dului Comunist Român, secre­tarului general al P.C.R., Româ­niei socialiste, întreaga recunoş­tinţă pentru sprijinul politic, diplomatic, material şi moral acordat luptei poporului palesti­nian, pentru acţiunile construc­tive întreprinse in vederea rea­lizării unei păci drepte şi dura­bile in Orientul Mijlociu. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se­ transmită preşedintelui Yasser Arafat un cald salut prietenesc şi cele mai bune urări în înfăp­tuirea năzuinţelor poporului pa­lestinian de libertate, indepen­denţă şi progres social. In cadrul întrevederii au fost subliniate cu satisfacţie bunele raporturi de prietenie, solidari­tate şi colaborare activă existen­te între Partidul Comunist Ro­mân şi­ Organizaţia pentru Eli­berarea Palestinei, între popoa­rele român şi palestinian. Tot­odată, s-a manifestat dorinţa co­mună de a lărgi şi aprofunda continuu aceste relaţii, în folo­sul ambelor popoare, al cauzei juste a poporului palestinian, al păcii şi înţelegerii între naţiuni, al cooperării şi progresului in lume. Secretarul general al Partidu­lui Comunist Român şi preşedin­tele Consiliului Naţional Pales­tinian au abordat, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei inter­naţionale actuale şi, îndeosebi, cu privire la ultimele evoluţii ale situaţiei din Orientul Mij­lociu şi căile de înfăptuire a unei păci drepte şi trainice în această regiune. In legătură cu aceasta, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a re­afirmat poziţia Partidului Co­munist Român, a ţării noastre, subliniind că P.C.R., România socialistă se pronunţă cu hotă­­rîre pentru soluţionarea globală, pe cale politică, a conflictului pe baza retragerii Israelului din teritoriile ocupate în urma răz­boiului din 1967, rezolvării pro­blemei poporului arab palesti­nian, a respectării dreptului său la autodeterminare — in­clusiv prin crearea unui stat palestinian independent —, a­­sigurării independenţei şi Inte­grităţii tuturor statelor din re­giune. In acest sens, de ambele părţi s-a subliniat că sunt necesare noi iniţiative pentru impulsionarea unei soluţionări politice globale a situaţiei în regiune, care să ducă la instaurarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu, în conformitate cu in­teresele tuturor popoarelor din zonă, ale păcii şi securităţii in­ternaţionale, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cor­dialitate şi prietenie. ANII CEI MAI FERTILI DIN ISTORIA ROMÂNIEI 16. RETRIBUTIA MEDIE NETA 1965 1970 1975 1976 1977 1978 1979 1980 (prevederi) Total personal muncitor (lei lunar) 1028 1289 1595 1712 1818 2011 2108 2267

Next