România Liberă, iulie 1980 (Anul 38, nr. 11096-11122)
1980-07-22 / nr. 11114
15 ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI O DEMOCRAŢIE DE TIP SUPERIOR, LARGĂ PARTICIPARE A MASELOR LA CONDUCEREA VIEŢII SOCIALE Răspunderea istorică asumată de Partidul Comunist Român, încercatul şi eroicul conducător al întregului nostru popor, în conducerea procesului revoluţionar de făurire a orînduirii socialiste în România, s-a afirmat, cu vigoare şi fermitate sporite, în documentele Congresului al IX-lea, hotărîrea pentru drumul ce avea să-l parcurgă poporul nostru în cei 15 ani care au urmat. Etapă calitativ superioară în mersul ascendent al societăţii noastre pe drumul edificării socialismului şi comunismului, acest deceniu şi jumătate a vădit, pe toate planurile vieţii noastre politice şi sociale, forţa creatoare a partidului de a realiza o sinteză organică între legile general valabile ale construcţiei socialiste şi realităţile concrete istorice, sociale, economice ale ţării noastre. In acest sens, o importanţă deosebită o reprezintă crearea condiţiilor participării efective a maselor de oameni ai muncii la stabilirea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a ţării, la soluţionarea problemelor fundamentale ale dezvoltării patriei noastre. Marile transformări petrecute în toate domeniile, după Congresul al IX-lea al partidului, dinamismul dezvoltării economice şi sociale, originalitatea politicii noastre, larga participare a poporului la construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, sunt nemijlocit legate de gindirea şi acţiunea fermă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înaltele sale calităţi de conducător al partidului şi statului, forţa sa de analiză şi generalizare teoretică, îmbogăţind teoria şi practica revoluţiei construcţiei socialiste, a stimulat cu putere iniţiativele, energiile creatoare ale poporului, dezvoltarea şi aprofundarea continuă a democraţiei socialiste în ţara noastră. In viziunea partidului nostru, a secretarului său general, asigurarea şi perfecţionarea continuă a cadrului democratic al societăţii este o trăsătură inseparabilă a procesului de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. „Socialismul şi democraţia sunt de nedespărţit" — releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sub semnul acestei concepţii, partidul şi statul nostru au vădit o constantă şi profundă preocupare pentru adoptarea unui amplu şir de măsuri menite să creeze, in toate domeniile vieţii economice şi sociale, structuri organizatorice urmînd să impulsioneze şi să asigure afirmarea deplină a iniţiativei şi activităţii creatoare a oamenilor muncii, intemeiate pe principiul conducerii colective, pe atragerea largă a maselor la elaborarea şi realizarea actelor de decizie. Un complex de măsuri a dus la reorganizarea întregului nostru sistem de conducere a industriei, agriculturii, a vieţii sociale, creînd posibilitatea tuturor oamenilor muncii ca, în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producţie, să-şi exercite dreptul de a-şi exprima punctul de vedere în adoptarea şi înfăptuirea actelor de decizie. Crearea, în anul 1968, a Frontului Unităţii Socialiste s-a integrat organic concepţiei partidului nostru, privind legătura inseparabilă dintre democraţie şi socialism, lărgirea continuă a democraţiei constituind o cerinţă şi o necesitate obiectivă a progresului noii societăţi, o condiţie indispensabilă a afirmării socialismului, în raport cu vechea orînduire. Constituirea acestui organism politic permanent, revoluţionar, democra Tamara Dobrin preşedinte executiv al Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste tic, larg reprezentativ, este in întregime creaţia gloriosului deceniu şi jumătate pe care-l sărbătorim ; el cuprinde, în alcătuirea sa, sub conducerea partidului, toate organizaţiile de masă, obşteşti, profesionale, cooperatiste, consiliile naţionalităţilor conlocuitoare, uniunile de creaţie, asociaţiile şi societăţile ştiinţifice, culturale, sportive, alte organizaţii, inclusiv cultele religioase — exprimind mutaţiile care au avut loc în structura de clasă a ţării, în viaţa economică, în organizarea socială şi de stat, nivelul de maturitate politică şi coeziunea naţiunii noastre socialiste, unitatea moral-politică a întregului popor român. De-a lungul a mai bine de un deceniu, Frontul Unităţii Socialiste, condiţionat obiectiv de maturizarea orînduirii socialiste, a transformat în realitate, prin întreaga sa activitate, concepţia partidului nostru asupra rolului său în viaţa societăţii noastre, reprezentind cel mai larg cadru organizatoric al participării maselor muncitoare de la oraşe şi sate, la viaţa social-politică a ţării, un adevărat forum naţional la care oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, iau parte efectivă la conducerea întregii societăţi. Sensul şi raţiunea Frontului in viaţa noastră o constituie faptul că partidul este atît organizaţie componentă, cit şi forţa sa conducătoare, iar documentele congreselor partidului, toate documentele de partid şi de stat, indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezinţi în acelaşi timp, programe car stau la baza întregii activităţi acestui organism. Astfel, Frontul îndeplineşte in societatea noastră dubla misiune, de a contribui la perfecţionarea democraţiei noastre reprezentative , la promovarea unor variat forme de participare directă cetăţenilor la dezbaterea problemelor de interes public, conducerea vieţii economico-sociale. Propunerile făcute anul trecu de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la creşterea rolulu acestui organism în viaţa social-politică a României şi imbunătăţirea organizării sale, precum şi adoptarea denumirii sal de Front al Democraţiei şi Unitaţii Socialiste , potrivit noi etape pe care o străbatem de aprofundare a democraţiei socialiste s-au înscris armonios , viziunea creatoare a secretarulu general al partidului asupra permanentei dezvoltări democratice a societăţii româneşti, asupra importanţei participării întregului popor la înfăptuirea viitorului comunist al patriei, potrivit aspiraţiilor şi năzuinţelor sale. In această viziune, a apărut necesară constituirea de organizaţii ale democraţiei şi unităţii socialiste pe sate, oraşe şi cartiere, precum şi în întreprinderi şi instituţii, care primesc membri individuali din rîndul cetăţenilor care nu fac parte din Partidul Comunist Român. Implicaţiile sociale ale măsurii privind primirea de membri individuali în organizaţiile amintite se constituie în încă o dovadă a faptului că politica partidului urmăreşte satisfacerea mereu crescindă a aspiraţiilor fundamentale, a intereselor tuturor oamenilor muncii, lărgind aria de cuprindere a întregului popor în opera de construire a socialismului, făurind, în fapt un nou cadru menit să slujească la activizarea politică şi cetăţenească a fiecărui membru al colectivităţii socialiste. In acest context, documentele Congresului al XII-lea al partidului au definit rolul şi locul F.D.U.S. in sistemul organizatoric al funcţionării democraţiei socialiste, subliniind rolul tot mai important al acestui organism politic reprezentativ care exprimă unitatea de voinţă şi acţiune a tuturor claselor şi categoriilor sociale, fără deosebire de naţionalitate, a întregului nostru popor. Ia rîndul său, Congresul al II-lea al Frontului s-a înscris in istoria noastră ca o nouă manifestare a concepţiei dialectice şi revoluţionare, originale şi profund creatoare a Partidului Comunist Român, a secretarului său general, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind construirea socialismului în patria noastră ca o expresie a exercitării voinţei de progres a maselor de oameni ai muncii. Noul cadru organizatoric, iniţiat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, manifestă din plin valenţele amplificate ale rolului (Continuare în pag. a 2-a ,rSistemul democraţiei noastre socialiste, unic in felul său, demonstrează cu putere posibilităţile largi pe care orinduirea socialistă le oferă pentru participarea directă a maselor populare la conducerea societăţii, la realizarea in mod conştient a destinului comunist, la asigurarea ridicării continue a nivelului de viaţă materială şi spirituală a poporului NICOLAE CEAUŞESCU (Din cuvîntarea rostită la reuniunea solemnă consacrată împlinirii a 15 ani de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român) STRĂLUCITĂ EPOCĂ Oricine se poate întreba în aceste zile de meditaţie retrospectivă asupra unui eveniment istoric, cine au trecut cei cincisprezece ani de la cel de-al nouălea Congres al Partidului? A fost parcă un fulger luminos acest arc existenţial in care se înscriu anii unei generale efervescente creatoare, anii in care, fiecare dintre celulele vii ale imensului organism social românesc, a vibrat cu intensitate în procesul complex al muncii şi al desăvirşirii umane. Oricine priveşte retrospectiv spre acea piatră de hotar a începutului acestui ciclu cronologic existenţial îşi poate da seama, cu claritate deplină, de treptele superioare pe care s-a înălţat întreaga societate a României contemporane in mersul ei ascensional. Perspectivele deschise de cel de-al nouălea Congres al Partidului, in urmă cu cincisprezece ani, dimensionau viitorul omului, creatorul valorilor materiale şi spirituale, pe acela care trebuia să edifice, nu o utopie, ci o orînduire a realităţii şi adevărului. Cu prilejul acelui excepţional eveniment din vara anului 1965, partidul stabilea un ferm program de făurire a unui înalt destin umanist poporului român. Se trasau drumurile viitorului pe baza marii experienţe istorice, a luptelor date pentru cucerirea libertăţii şi justiţiei sociale, a activităţii intense a partidului, ţinind seama de realităţile româneşti. Se definea atunci orientarea umanist-revoluţionară în rezolvarea complexelor probleme ale contemporaneităţii. Anii care au trecut au demonstrat cum întreg poporul român trăieşte şi dă viaţă vastelor planuri şi perspective deschise de cel de-al nouălea Congres. Un asemenea program putea să pară unora un vis îndrăzneţ, dar nu-FILE DE CARNET de Alexandru Bălăci deplinirea lui prezentă arată oricui imensa capacitate a unui popor care a putut să înţeleagă că esenţa marilor transformări din existenţa şi devenirea României socialiste nu poate fi decit rodul marilor strădanii ale partidului de a educa, in lumina ideologiei sale profund umaniste, întreaga colectivitate românească. Concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă a Partidului a acordat celor mulţi înţelegerea profundă a legilor care determină realitatea şi sensurile dezvoltării sale, încrederea nestrămutată in mersul ascendent al societăţii. In opera de construcţie a acestor ani, partidul s-a sprijinit pe milioanele de constructori conştienţi ai valorilor materiale şi spirituale, cunoscători ai modernelor mijloace tehnice şi ştiinţifice, oameni adevăraţi, care pot să vibreze cu intensitate in faţa vieţii plenare, să se emoţioneze in faţa frumuseţii şi artei. Oamenii de cultură, la rîndul lor, s-au străduit să creeze acele opere de artă in care să se răsfringă o asemenea efervescenţă existenţială şi un profil al omului care, construind o orinduire nouă se modelează şi pe sine in noi tipare. In anii aceştia, creatorii de artă au transmis idei şi mesaje tensionate de liniile de forţă ale unei noi atitudini etice şi estetice. Deschiderea umanistă, respectarea integrală a adevărului şi complexităţii vieţii, au acordat operelor de artă caracteristici profund realiste. Înrădăcinate inexistenţa şi conştiinţa oamenilor, literatura şi arta se încarcă cu energia umano transformatoare a prezentului intr-un viitor de lumini, exprimind încrederea în mutaţiile pozitive ale condiţiei şi demnităţii omului. In aceşti ani, fiecare dintre locuitorii acestor pămînturi a trăit in concordanţă cu întreaga colectivitate românească, intr-o libertate spirituală care a determinat şi distins in complexitatea evenimentelor şi stărilor existenţiale, itinerariul mirific al viitorului. Faptele şi psihologia acestor oameni, însufleţiţi de voinţa creaţiei şi umanismului se oglindesc in operele cele mai realizate ale literaturii şi artei acestor ani înscrişi cu strălucire in istoria devenirii româneşti. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXVIII Nr. 11114 Marţi 22 iulie 1980 6 pagini 30 bani Griul a fost recoltat de pe jumătate din suprafaţă SECERIŞUL TREBUIE INTENSIFICAT ŞI MAI MULT! (Relatarea în pagina a 2-a) JUDEŢELE DOLJ, MEHEDINŢI ŞI CET AU TERMINAT RECOLTATUL GRIULUI Hotăriţi să cinstească cu succese cit mai mari în muncă împlinirea a 15 ani de la istoricul Congres al IX-lea al P.C.R., cooperatorii şi mecanizatorii de pe ogoarele judeţului Dolj au încheiat, la 21 iulie, recoltatul griului. Folosind cit mai bine forţele şi mijloacele de muncă, ei au reuşit să stringă în fiecare unitate recolta de grîu în nouă zile, ceea ce reprezintă cea mai scurtă campanie din ultimii ani. In momentul de fată, oamenii muncii de pe ogoarele doljene acţionează energic pentru transportarea in bazele de recepţie a producţiei destinate fondului central al statului, pentru eliberarea terenului, pregătirea patului germinativ şi insămîntarea cit mai grabnică a culturilor duble pe suprafeţele programate. In telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul judeţean Dolj al P.C.R. se spune : Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a înfăptui o profundă revoluţie agrară , aşa cum ne-aţi cerut de la înalta tribună a Congresului al XII-lea al P.C.R., pentru a descoperi şi pune în valoare marile rezerve economico-naturale de care dispune agricultura Doljului, pentru a obţine producţii sporite în condiţiile unei eficienţe ridicate. Ne amplificăm astfel contribuţia la realizarea sarcinilor ce revin agriculturii româneşti, la creşterea avuţiei naţionale, la ridicarea nivelului de trai al harnicului şi talentatului nostru popor. ★ Luni, în judeţul Mehedinţi a fost recoltat griul de pe ultimele suprafeţe. In acelaşi timp, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţ s-au insămînţat peste 30 de mii hectare cu culturi succesive, din care 2 600 hectare cu legume, au fost însilozate aproape 130 000 tone furaje şi s-a continuat efectuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare. Printr-o muncă susţinută şi la fel de spornică, lucrătorii ogoarelor mehedinţene, in frunte cu comuniştii, acţionează acum, cu aceeaşi hotărire şi răspundere, pentru a încheia in 2-3 zile semănatul culturilor succesive pe suprafeţele planificate şi a livra la fondul centralizat ultimele cantităţi de grîu prevăzute in plan. Mîndri că in fruntea partidului şi a ţării vă avem pe dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, (Continuare in pag. a 2-a) „ACEST DECENIU ŞI JUMĂTATE DE CâND VĂ AFLAŢI ÎN FRUNTEA PARTIDULUI NOSTRU s-a Înscris cu litere de aur în măreaţa CARTĂ A CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE" Telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul aniversării a 75 ani de la Congresul al IX-lea al P. C. R. (în pagina a 3-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Khaled Al-Fahhouin, preşedintele Consiliului Naţional Palestinian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe Khaled Al- Fahhoum, preşedintele Consiliului Naţional Palestinian (C.N.P.), care a făcut o vizită în ţara noastră. Oaspetele a fost insotit de Abdel Mohsen Abou Maizer şi Talal Naji, membri ai Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei şi ai Consiliului Naţional Palestinian. La primire a luat parte tova-' răşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. A fost de faţă Khaled Al- Sheikh, reprezentantul permanent al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei în ţara noastră. Preşedintele Consiliului Naţional Palestinian a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, un cordial salut, exprimînd, şi cu acest prilej, Partidului Comunist Român, secretarului general al P.C.R., României socialiste, întreaga recunoştinţă pentru sprijinul politic, diplomatic, material şi moral acordat luptei poporului palestinian, pentru acţiunile constructive întreprinse in vederea realizării unei păci drepte şi durabile in Orientul Mijlociu. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Yasser Arafat un cald salut prietenesc şi cele mai bune urări în înfăptuirea năzuinţelor poporului palestinian de libertate, independenţă şi progres social. In cadrul întrevederii au fost subliniate cu satisfacţie bunele raporturi de prietenie, solidaritate şi colaborare activă existente între Partidul Comunist Român şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, între popoarele român şi palestinian. Totodată, s-a manifestat dorinţa comună de a lărgi şi aprofunda continuu aceste relaţii, în folosul ambelor popoare, al cauzei juste a poporului palestinian, al păcii şi înţelegerii între naţiuni, al cooperării şi progresului in lume. Secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Consiliului Naţional Palestinian au abordat, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale şi, îndeosebi, cu privire la ultimele evoluţii ale situaţiei din Orientul Mijlociu şi căile de înfăptuire a unei păci drepte şi trainice în această regiune. In legătură cu aceasta, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia Partidului Comunist Român, a ţării noastre, subliniind că P.C.R., România socialistă se pronunţă cu hotărîre pentru soluţionarea globală, pe cale politică, a conflictului pe baza retragerii Israelului din teritoriile ocupate în urma războiului din 1967, rezolvării problemei poporului arab palestinian, a respectării dreptului său la autodeterminare — inclusiv prin crearea unui stat palestinian independent —, asigurării independenţei şi Integrităţii tuturor statelor din regiune. In acest sens, de ambele părţi s-a subliniat că sunt necesare noi iniţiative pentru impulsionarea unei soluţionări politice globale a situaţiei în regiune, care să ducă la instaurarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu, în conformitate cu interesele tuturor popoarelor din zonă, ale păcii şi securităţii internaţionale, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate şi prietenie. ANII CEI MAI FERTILI DIN ISTORIA ROMÂNIEI 16. RETRIBUTIA MEDIE NETA 1965 1970 1975 1976 1977 1978 1979 1980 (prevederi) Total personal muncitor (lei lunar) 1028 1289 1595 1712 1818 2011 2108 2267