România Liberă, noiembrie 1980 (Anul 38, nr. 11202-11226)
1980-11-01 / nr. 11202
Proletari din toate ţările, uniți-vă !" COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXVIII Nr. 11202 Sîmbătă 1 noiembrie 1980 6 pagini 30 bani Din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA CC. AL P.C.R. CU ACTIVUL DIN DOMENIUL GEOLOGIEI Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri dimineaţa, la şedinţa de închidere a Consfătuirii de lucru cu activul din domeniul geologiei, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la C.C. al P.C.R. în zilele de 30 şi 31 octombrie, împreună cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, in prezidiul Consfătuirii au luat loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheorghe Oprea, Virgil Trofin, Ion Ursu, Richard Winter. Consfătuirea a reunit 445 de lucrători din cadrul Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei şi din unităţile sale subordonate - centrale şi combinate miniere, trusturi de petrol, întreprinderi geologice şi institute de cercetări precum şi reprezentanţi ai unor organe centrale, ministere şi instituţii de învăţămînt superior. Organizată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, consfătuirea se înscrie pe linia analizelor şi măsurilor stabilite pentru principalele sectoare de activitate în această perioadă de încheiere a unui cincinal şi începere a altuia, exprimă grija şi atenţia deosebite pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le acordă acestui sector de mare însemnătate al economiei noastre naţionale. S-au examinat stadiul realizării planului de cercetare geologică pe acest an şi măsurile ce se impun pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor planului pe anul 1981, ale cincinalului 1981-1985 şi, în perspectivă, pînă în anul 2000, înaintea şedinţei de închidere a lucrărilor, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate, în cadrul unei expoziţii, cuprinzind numeroase grafice şi exponate ilustrative pentru stadiul atins de cercetarea geologică şi (Continuare in pag. a 3-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi Actuala consfătuire cu lucratorii din geologie a fost convocată atît pentru a face bilanţul activităţii din cincinalul pe care îl încheiem în acest an, cit, mai cu seamă, pentru a discuta împreună cum să se acţioneze, în acest domeniu, în vederea realizării obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea al partidului pentru cincinalul 1981—1985 şi în perspectivă, pînă în 1990 şi chiar pînă în 2000. în dezbaterile care au avut loc au fost evidenţiate rezultatele obţinute în activitatea geologică, prin punerea în evidenţă a unor noi resurse de petrol, cărbune, minereuri feroase, neferoase şi alte substanţe utile. La unele din acestea, prevederile pentru cincinalul pe care îl încheiem s-au realizat, iar la cîteva s-au obţinut chiar realizări mai mari, o anumită depăşire ; la unele însă, îndeosebi la petrol, rezultatele sunt sub aşteptări. Pe ansamblu se poate spune că s-au realizat progrese mai însemnate în activitatea geologică, ceea ce demonstrează că organizaţiile geologice, geologii, toţi oamenii muncii din acest important sector al economiei naţionale au înţeles răspunderea mare pe care o au în identificarea şi asigurarea de surse de energie şi materii prime necesare dezvoltării economiei naţionale, ridicării bunăstării poporului nostru. Pentru aceste rezultate pozitive, pentru eforturile depuse de toţi oamenii muncii din geologie doresc să le adresez felicitări, împreună cu urarea de succese şi mai mari în viitor. (Aplauze prelungite). După cum este cunoscut, Congresul al XII-lea al partidului, elaborînd programul pentru noua etapă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în perioada 1981—1985, a pus in centrul activităţii asigurarea, într-o măsură mai mare, a bazei de energie şi de materii prime, din ţară. Dorim ca să facem eforturi mai mari pentru a pune în valoare noi rezerve de petrol, de gaze, de cărbune, de şisturi şi ape termale, în vederea asigurării cu mijloace proprii a surselor necesare de energie intr-un procent mult mai mare decit în prezent. Avem în vedere, dealtfel, ca, pînă la sfirşitul deceniului 1980, să realizăm o independenţă deplină în ce priveşte asigurarea cu energie. Vom obţine aceasta în primul rînd din sursele pe care le-am menţionat, considerate — ca să spunem aşa — clasice, şi în al doilea rînd prin intensificarea activităţii de cercetare în vederea găsirii de noi surse energetice, despre care s-a vorbit la Congresul al XII-lea şi care sînt cuprinse pe larg în Programul adoptat de Congresul partidului ; nu doresc să mă refer acum la acestea. De asemenea, este necesar să facem eforturi mult mai serioase pentru dezvoltarea bazei de minereuri feroase, ţinînd seama de faptul că producţia siderurgică necesită cantităţi foarte mari de minereuri. Se pare că, deşi unele din resurse au conţinuturi ceva mai sărace, dispunem totuşi de posibilităţi destul de serioase pentru a asigura, într-o măsură mult mai mare decât în prezent, siderurgia noastră cu minereuri feroase. Trebuie să dezvoltăm puternic extracţia minereurilor, să asigurăm economia naţională cu minereuri neferoase: cupru, zinc, plumb. De asemenea, trebuie să punem neapărat în valoare şi minereurile de nichel, care sunt de acum identificate, astfel incit să putem acoperi, dacă nu în întregime, cel puţin într-o măsură mult mai mare, necesităţile economiei, din producţia internă şi să reducem astfel, în mod substanţial, importul. Cunoaşteţi bine că preţurile la minereurile neferoase au crescut puternic, că tendinţa, în viitor, va fi de creştere, în mod deosebit va trebui să ne ocupăm de cercetarea geologică şi de creşterea rezervelor şi a producţiei, de aur, argint, platină şi de alte metale rare pentru care se pare că există încă posibilităţi, mai cu seamă dacă avem în vedere că şi în prezent continuăm să scoatem aur de acolo de unde au scos şi dacii şi romanii acum 2000 de ani. Nu cred că resursele sau rezervele de asemenea metale preţioase sunt numai cele descoperite în epoca respectivă. De altfel, o serie de indicii cer să se acţioneze şi în alte zone, unde aluviunile aduc nisipuri cu conţinut destul de substanţial de aur. Activitatea noastră geologică n-a reuşit încă să ajungă la sursele de unde apele reuşesc să selecteze şi să aducă aceste metale. Sunt zone ceva mai grele— e adevărat — dar acum peste tot se poate umbla mai uşor. Munţii noştri sunt destul de frumoşi — deci sunt şi atractivi — dar au încă bogăţii şi trebuie mult mai serios să ne îndreptăm activitatea şi spre zonele mai puţin cercetate pînă acum. •Este necesar să acordăm o mare atenţie cercetării şi punerii în evidenţă a noi rezerve de uraniu, avînd în vedere că la sfirşitul cincinalului 1981- 1985 va intra în producţie prima centrală atomo-electrică, iar pînă în 1990 vom mai construi citeva, astfel ca pînă în 2000 să ajungem la circa 10-15 centrale atomo-electrice. Aceasta necesită o cantitate corespunzătoare de combustibil şi trebuie să intensificăm cercetarea pentru punerea în evidenţă a noi surse de uraniu. Avem rezerve de sulf, care trebuie să intre în curînd în producţie, dar este necesar să continuăm cercetarea geologică pentru a putea identifica noi resurse, astfel incit în acest cincinal să putem crea o bază sigură, care să ne asigure pe deplin sulful de care avem nevoie. Sunt necesare cercetări mai intense, unite, cu minerii, cu chimiştii, pentru a pune în valoare sărurile de potasiu de care agricultura noastră are nevoie pentru a intensifica și cerce (Continuare in pag. a 3-a) PRIMIM LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul industriei de automobile al U.R.S.S., V. N. Poliakov Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe V. N. Poliakov, ministrul industriei de automobile al U.R.S.S., care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Ministrul sovietic a mulţumit călduros tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru întrevederea acordată, pentru posibilitatea oferită de a vizita România, de a cunoaşte nemijlocit din realizările obţinute în dezvoltarea şi modernizarea industriei noastre constructoare de maşini, în cursul întrevederii, a fost relevată cu satisfacţie colaborarea strînsă dintre cele două ţări pe plan economic, ea. , înscriindu-se în ansamblul conţlucrării prieteneşti, multilaterale, dintre România şi Uniunea Soivietică, care se extinde şi se :■ îmbogăţeşte continuu, în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul intilnirilor şi convorbiriior româno-sovietice la nivel inait. In acest cadru, a fost subliniată importanţa realizării unor acţiuni de cooperare in domeniul producţiei de autovehicule, în concordanţă cu potenţialul actual şi cu perspectivele de dezvoltare a acestei ramuri industriale in România şi Uniunea Sovietică. S-a apreciat că promovarea acestei conlucrări este de natură să, contribuie la amplificarea şi aprofundarea relaţiilor economice dintre ţările noastre vecine şi prietene. întrevederea a decurs intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Tovarăşul Marjai József, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Ungare Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Marjai József, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare, preşedintele părţii ţării sale în Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare economică, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la Bucureşti. La primire a participat tovarăşul Nicolae Constantin, viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, preşedintele părţii române în Comisia mixtă. Au fost de faţă Victor Bolojan, ambasadorul României li'' Budapesta, şi Sándor Bajnai, ambasadorul Ungariei la Bucureşti. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut prietenesc şi cele mai cordiale urări din partea tovarăşului Janos Kadar, prim-secretar al Completului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, a Biroului Politic şi a ComitetuluiCentral al P.M.S.U. Tovarăşul Nicolae Ceatuşescu a mulţumit şi a rugat să si transmită, din partea sa, a Comitetului Politic Executiv şi a Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Janos Kadar. Biroului Politic şi Comitetului Central al P.M.S.U. un salut prieteneşte şi cele mai bune urări. In timpul întrevederii, au fost evocate relaţiile de strînsăprietenie şi colaborare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, subliniindu-se cu satisfacţie că aceste bune raporturi cunosc o dezvoltare fructuoasă, multilaterală, prin transpunerea in viaţă a înţelegerilor convenite cu ocazia intilnirilor şi convorbirilor româno-ungare la nivel înalt. In acest cadru, s-au relevat rezultatele înregistrate în extinderea şi diversificarea legăturilor economice şi tehnico-ştiintifice. Totodată, a fost exprimată dorinţa de a intensifica cooperarea în ramuri importante ale producţiei materiale şi ale cercetării ştiinţifice, de a realiza obiective economice în comun, de a spori volumul schimburilor comerciale, valorificîndu-se în mod eficient largile posibilităţi pe, care le oferă în acest sens progresele obţinute în construcţia socialistă de România şi Ungaria, potenţialul economic al ceelor două ţări. S-a evidenţiat rolul însemnat ce revine Comisiei mixte guvernamentale în identificarea unor noi domenii şi forme de cooperare, în amplificarea colaborării economice şi t°hnico ştiinţifice, în creşterea ponderii ei în ansamblul conlucrării prietenești româno-ungare, întrevederea a decurs într-o atmosferă caldă, tovărășească. Isam Sartawi, trimis special al preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit vineri după amiază pe Isam Sartawi, membru al Consiliului Revoluţionar al mişcării „Al Fatah“ şi al Consiliului Naţional Palestinian, consilier politic, trimis special al preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Oaspetele a fost însoţit de Ramzi Khouri, consilier, directorul Cabinetului preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P. La întrevedere au luat parte tovarăşii Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. A fost de faţă Khaled Al- Sheikh, reprezentantul permanent al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei în ţara noastră. Oaspetele a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cordial salut de prietenie din partea preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis, la rîndul său, preşedintelui Yasser Arafat un salut călduros împreună cu cele mai bune urări. In cadrul întrevederii au fost evocate bunele relaţii de prietenie, solidaritate şi colaborare statornicite între Partidul Comunist Român şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, între popoarele român şi palestinian. In acelaşi timp, s-a exprimat dorinţa de a extinde şi adinei aceste relaţii, în folosul ambelor popoare, în interesul cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării în lume. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale şi, îndeosebi cu privire la ultimele evoluţii ale situaţiei din Orientul Mijlociu şi Asia de sud-vest. Cu acest prilej, s-a subliniat necesitatea de a se intensifica activitatea politică şi diplomatică pentru găsirea unei soluţii globale, pentru realizarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu. Întemeiată pe retragerea Israelului din teritoriile ocupate în urma războiului din 1967, inclusiv din Ierusalimul arab, rezolvarea problemei poporului palestinian pe baza dreptului la autodeterminare, inclusiv la constituirea unui stat palestinian independent. In cursul convorbirii, a fost exprimată îngrijorarea în legătură cu conflictul militar dintre Iran și Irak și s-a subliniat necesitatea de a se ajunge la oprirea acţiunilor militare şi la începerea negocierilor care să ducă la încetarea cit mai grabnică a luptelor, la soluţionarea politică a problemelor dintre Iran şi Irak — singura cale care corespunde intereselor celor două ţări şi popoare, păcii şi securităţii internaţionale, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate şi prietenie. DECRET privind unele măsuri pentru stimularea personalului muncitor din industria extractivă care depăşeşte producţia planificată la extracţia de ţiţei, cărbune şi alte materii prime (în pagina a 3-a)