România Liberă, mai 1981 (Anul 39, nr. 11355-11379)
1981-05-01 / nr. 11355
V Demers umanist Trăim cu intensitate, in aceste zile ale primăverii, ale Knitivului de Mai muncitoresc ; ne pregătim pentru intimpinarea marii sărbători a întregului popor, cea de a 60-a aniversare a întemeierii Partidului acelora care au fost totdeauna alături de uriaşa existenţă dramatică a poporului pe care l-au însufleţit şi l-au chemat la luptă din clipe grele, pentru păstrarea fiinţei şi cucerirea libertăţilor, căutind să releve celor mulţi legile raţionale ale lumii şi creaţiei de valori materiale şi spirituale. Scriitorii au putut învăţa de la Partid, despre deschiderea către fluxul nou de idei, despre frumuseţea adeviarului integral despre finalitatea modelatoare a artei. Interesele Patriei subordonează orice alt comandament şi scriito-, rul trebuie să asculte da glasul, in permanenţă viu, al istoriei. De la concepţia profitând umanistă a Partidului iradiază preceptul estetic de a pune in centrul operei de artă problema demnităţii omului, respectarea integrali a persoanei şi aspiraţiilor sale, denunţând cu hotărire tot ce-ar putea ştirbi din armonia structurilor sale şi a realităţii înconjurătoare. Climatul de autentică efervescenţi creatoare, întâlnirile conducerii de Partid cu cele mai valoroase cadre literare şi artistice au subliniat şi pus în valoare principalele tendinţe şi orientări ale vieţii culturale, reliefând direcţiile ei de dezvoltare, analizate strips în raport cu cerinţele etapei istorice pe care o trăim. Dezbaterile multiple care au loc în prezent în legătură cu problemele culturii, la care participă creatorii, schimbul de păreri realizat in cadrul Uniunilor de creaţie sau în coloanele periodicelor contribuie substanţial la elucidarea diverselor probleme puse la ordinea de zi, de către stadiul dezvoltării artei şi literaturii. Analizând lucid şi raţional, activitatea lor specifică de creaţie, sub diferitele ei aspecte, scriitorii contemporani i-au îndreptat către realitate, izvorul totdeauna viu şi de nesecat, al literaturii de valoare. Apropiindu-se de viaţa actuală, scriitorii transmit o concepţie etică şi filozofică asupra existenţei, afirmată în raport cu structura particulară a operei, insuflînd materiei o vibraţie şi un patos al confruntării ideilor, caracteristice marii literaturi. Viziunea nouă despre lume şi societate a polarizat toate generaţiile de scriitori, cu diversitatea lor de stiluri, cu varietatea multiformă a personalităţii lor. Ei reflectă o mişcare continuă, o dinamici impinsă pină in zonele în care se adinceşte, pentru a fi proiectat In expresia de artă, chipul Patriei şi al omului însufleţit de etica desăvârşirii. Orice pagină a unui scriitorromân contemporan dezbate valori umaniste şi pledează pentru încrederea în om, pentru solidaritatea umană, ca o replică dată disperării, încarcerării, imposibilităţii de a comunica. Realismul literaturii româneşti contemporane constituie o orientare şi modalitate estetică apte să includă în sfera lor orice experienţă inovatoare, să investigheze în orice zonă tematică a modernităţii. Aşa cum s-a afirmat şi la recenta şedinţă a activului de Partid al Scriitorilor, nu există teme tabu, in climatul favorabil, creat de înţelegerea profundă a libertăţii de expresie care există în România socialistă. Scriitorii te afli intr-im permanent dialog cu complexele probleme ale contemporaneităţii, dialog sincer, nelipsit de dramatismul şi fervoarea oricărei căutări. In meditarea asupra unei realităţi existenţiale, in ataşarea de idei cardinale, de participare structurală la întreg zbuciumul şi elanurile purificatoare fi constructive ale vieţii. Sub semnul acestei orientări, scriitorii contemporani, indiferent de treptele biologice pt care se află, alcătuiesc o unitară generaţie a spiritului înnoitor, transformind artele fi exerciţiul lor intr-o experienţă umanistă prelungită permanent. Alexandru Bălăci Pagina a 2-a — 7 Mai 1981 Fiinţa muncii Există o fiinţă care ne însoţeşte in fiecare zi, de dis-de-dimineaţă şi pină la apusul soarelui, ba, şi dincolo de acel apus, dăinuind alături de noi, încă sub lumina stelelor şi a lunii, pină cînd o dulce oboseală ne apleacă fruntea ca pe o floare cotropită de prea multă lumină, şi semnul ne cuprinde in pînzele sale moi, oferindu -ne binemeritata odihnă. Fiinţa aceasta, care ne face puternici şi încrezători in noi înşine, care ne dă demnitate şi bucurii fără seamăn, care ne ridică zidul caselor şi ne pregăteşte bucatele, care aprinde focul prometeic în cuptoarele marilor uzine şi îngrijeşte holdele cîmpiilor, pentru ca spicul să se împlinească limpede şi rotund, care se apleacă mereu cu gingăşie şi frumuseţe asupra copiilor, ajutîndu-i să crească, fiinţa aceasta mereu neostenită, mereu nebiruită, mereu binevenită, care dă sens deplin existenţei noastre, esteFiinţa Muncii. „Nimic nu se face fără muncă !“ Este adevărul pe care l-am aflat din cei mai fragezi ani ai copilăriei, de la ţăranii din Cimpia Dunării, alături de care eu însumi am învăţat să muncesc, şi de la care învăţ şi astăzi. Logodiţi pe viaţă cu această fiinţă curată, ei porneau pe cimp, la arat ori la semănat, la cosit ori la secerat, şi pornesc şi astăzi, simplu fi firesc, aşa cum dimineaţa, pe cîmpiile cerului porneşte soarele, iar in urma lui rămîn snopii de lumină bogată ; ori cum seara înfloresc, alături de lună, stelele, scuturând pe umerii dealurilor roiurile fer de petale reci. Lumina ţăranilor din Cimpia Dunării, şi de pe toate cimpiile româneşti, este holda spicelor grele de înţelesuri, pîinea rumenă hrănind cu viaţă copiii ţării. „Nimic nu te face fără muncă !“ Nici casa, nici bucatele, nici fabricile, nici cartea, nici haina, nici corola elegantă a trandafirului nobil din poarta grădinii, nimic ! Ştiind această înţelepciune simplă, finind cu adevărat de însăşi esenţa vieţii, toţi fiii acestui pământ, de la copil la bunic, de la femeie la bărbat, de la sat la oraş, din uzină pe ogor, şi de aici în şcoli şi pe şantiere, vom face ţara şi mai frumoasă, şi mai bogată, cinstindu-ne cum se cuvine înaintaşii, pe noi înşine şi pe cei ce vor veni după noi. In zilele lui Florar, in fiecare an, cinci lucrătoare sînt sevele pămîntului, dar, la fel de neostenite in zidiri măreţe, sunt şi sevele ţării, mă gindesc că ea, ţara însăşi, este o fiinţă a Muncii, un raport de care existenţa noastră a fiecăruia, capătă înţelesuri noi şi adinei. Lăudată fii, de-a pururi, tu, fiinţă nepieritoare, a Muncii, pentru că numai tu ştii zidi cu adevărat viaţa ! Petre Ghelmez De 1 Mai Spre pace şi-nfrăţire Intra neamuri Rostim cuvint din strămoşesc meleag ! Să urce sevele mai viu in ramuri. Lumina să ne stea mereu pe prag ! E glasul României, ce prin timp De peste secole se-aude, Incununind cu-a omeniei nimic Ecoul doinelor ca nişte orgi profunde. Horă şi zbor înalt peste meridiane De albi columbi sub steaua noii ere, Trăieşti tn noi, ca marea în picăturile sale, ca soarele In propriile-i raze, ca germenii In miezul seminţelor, ca secunda In minutul ce trece ne-am legat pe veci destinul de tine, Numele lui, lumina şi pîinea pămîntului, pătrunde in raza de soare, în bobul de griu. Peste munţi poartă aripa de aur a cuvîntului ce dă suflet vieţii şi dragoste fiecărui fiu. Numele lui, trupul tuturor ctitoriilor ce strălucesc pretutindeni unde nu strălucea nici-amintire-uneori, zborul ciochiiilor spre necuprinsele ceruri din Inima mea. Numele lui, sărut fără moarte pe steagurile ce ne-nsoţesc tricolorul, eroic, spre nemuririi Etern Izvod al vrerii suverane De-a inflori-n a patriei putere. Arminden românesc cu grai de muncă Prefigurind noi visuri împlinite ! Din pragul tău spre veşnicie urcă Braţele noastre demne şl unite. Ne fie deci elanul şl mal sprinten In tot ce făurim, neîncetat - Menind prin ramul fraged de arminden Al faptei gest spre rod împurpurat. Haralambie ţugui Casa mea este de dragoste luminată de stele roşii care ard in inima mea plină de cintece pentru acest pămint, întins lingă murmurul fluviilor cu nume străbune şi vegheat de Cărpaţi. Casa mea este de dragoste luminată de trandafirii acestui Mai cu tine privim mereu înainte, mereu ne sunt noi cadenţele paşilor Partid al nostru - adevăr, certitudine, pace eşti şi-n părţile tale un întreg uriaş. Holló Ernő In româneşte de Dim. Rachici II sorb cu ploaia, cu neaua, cu plugul, meleagurile pentru rivnitele şi însetatele noastre din veac înfloriri. Numele lui, stemă In numele noastre românele, aur In steaua polară pe care-n destin ne-o vedem, din totdeauna cu luptele noastre, cu dorurile noastre, cu miinile, s-alcătuieşte-n cel mai frumos şi patetic poem... Dragoş Vicol al împlinirilor, cu arcade peste timp ridicate de miinile noastre pe umerii albaştri ai Ţării intrată in istoria sa adevărată prin tine Partid. Hans Schuller Adevăr, certitudine, pace Numele lui... Casa mea O floare... Câruntele-ţi frunţi de Carpaţi Şi bărbaţi, Sunt virstele-ţi tinere, ţară. Citeşte-le-naltul Din cerc după cerc Cum fac toţi copacii-ncercaţi de furtună Şi fă-le din ierni primăvară Ferindu-le rodul de brumă. Câruntele-ţi frunţi sint frunţile noastre Cu care-ţi ferim dimineţile - albastre De ginduri urîte şi ne ale noastre Dorindu-ţi mereu ziua bună. Şi ziua dorită e bună, prin noi, Prin gindul şi faptele care Iţi ţes şi-n acest anotimp-jubileu Din ginduri şi fapte — o floare. O floare de prins lingă spicul din stemă Culoarea ei roşie să rămină mereu Un semn de iubire matură și demnă, De-ncredere-n steagul Partidului meu. Teofil Bălaj 2 MAI ZIUA TINERETULUI Flacăra mereu tînără a spiritului revoluţionar „Sa fiţi permanent tineri... Să fiţi şi să rămineţi întotdeauna revoluţionari, nu tot ceea ce faceţi !“ — aceste urări şi îndemnuri pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le adresa de la tribuna Forumului tinerei generaţii nu numai că s-au întipărit durabil în conştiinţele tinere dar ele iradiază ca nişte focare acea lumină călăuzitoare de fiecare zi. Pornim de la acest eveniment pentru că intradevăr, aşa cum se aştepta, el a dat un nou impuls Uniunii Tineretului Comunist şi celorlalte organizaţii în vederea creşterii elanului revoluţionar al tinerei generaţii, în munca şi lupta de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în concordanţă cu hotăririle celui de al XII-lea Congres al partidului. „Entuziasmul lucrurilor mari", în care i se părea lui Nicolae Bălcescu a sta misiunea tinereţii, ar putea tot atit de bine să însemne nu numai fapta, ci şi atitudinea de viaţă a celor mai mulţi dintre tinerii de la Combinatul siderurgic Galaţi, intre care sunt peste 16 500 de utecişti. Cu o pregătire, in profesie, tot mai bine valorificată, in acelaşi spirit revoluţionar, iată-i în aceste zile atingînd performanţe productive proeminente ce reprezintă şi dovada cea mai înaltă da cinstită da cătra siderurgiştii gălăţeni — care au obţinut pa primul trimestru 100 000 tone oţel pesta plan — a gloriosului jubileu al partidului comuniştilor, ca şi a celorlalte sărbători ale acestui prodigios început de mai. Tocmai în aceste săptămîni premergătoare istoricelor date din calendarul nostru politic, în efervescenţa schimburilor da onoare s-a obţinut recordul absolut de 21 000 tone oţel pe zi, care poartă şi amprenta pregnantă a unor tineri oţelari ca primtopitorii Emil Costin, Gh. Ivanov, Ion Cucuz sau maistrul Aurel Ioniţă. După cum, în producţiile suplimentare de 3 000 tone de benzi laminate la cald sau 1 000 tone tablă zincată, se integrează şi aportul de muncă al unor utecişti ca Pompiliu Miniosu, laminator principal, sau Matei Toma, zincuitor. Printre fruntaşii schimburilor de onoare de la Uzina de piese de schimb şi reparaţii siderurgice se înscrie şi brigada tineretului condusă de Gh. Beketeş de la ansamble sudate, nu intimplător, căci tot aici lucrează şi cei mai buni sudori din combinat, precum tinerii Ionică Ileanu şi Vasile Pavel. La iniţiativa organizaţiei de tineret de la această uzină, s-au asociat şi altele, astfel că săptămîna intre 2 9 mai, începind chiar cu Ziua tineretului, va fi declarată o săptămină record, spre a se obţine o producţie suplimentară in valoare de 150 000 lei. Dincolo de aceste activităţi curente, uteciştii de pe platformă şi-au realizat in proporţie de 60 la sută planul de acţiuni patriotice, pină la 8 mai angajîndu-se să sporească aceste cote la 75 la sută. Iată încă un eveniment care precede aceste sărbători : şantierul naţional al tineretului de aici a împlinit 2 ani de activitate, timp in care a realizat o producţie de aproape 200 milioane lei, dintre care, 26 milioane pe primul trimestru al lui 1981. O intrare în brazdă, sub zodia noii revoluţii agrare s-a produs la S.M.A. Bereşti (pentru a rămîne tot în perimetrul judeţului Galaţi). Un lot de 10 de mecanizatori, şcolarizaţi în două serii direct de această unitate, a primit recent botezul... pămîntului. Clasa înaltei calificări ce caracterizează acest colectiv s-a imprimat şi noului contingent, pentru că printre fruntaşii lucrărilor din această primăvară, alături de utecişti cu mai multe campanii „in plug", precum Costică Bulgaru, Nicu Dumitriu, Vasile Mardla s-a situat şi un debutant ca Filimon Ionaşcu. Ceea ce nu-i puţin, dacă socotim după criteriul unui încercat tractorist de aici, Toader Filip, care zice : „Mecanizator bun ajungi sau nu ajungi după o primăvară şi vară îndesate de muncă“. Operă de cultură şi educaţie, astfel s-ar putea defini ceea ce fac zi de zi tinerii intelectuali din Făget, localitate agroindustrială de frunte din judeţul Timiş, cuprinzind nu mai puţin de 11 sate, cu 10 şcoli şi 9 cămine culturale. Indiferent dacă sunt comunişti, utecişti, membri ai noii organizaţii a democraţiei şi unităţii socialiste, specialişti tineri sosiţi aici în ultimii ani ca profesorii şi poeţii Ion Căliman şi Arcadie Chirsbaum, învăţătorul George Popovici şi profesorul Gheorghe Radu, ambii iubitori ai muzicii, medicul Horea Crişan, mentorul cineamatorilor, şi alţii grupaţi in cenaclul literar — sufletul tututuror activităţilor culturale şi editor al unei reviste periodice, ca şi profesorii de fizică şi geografie Titus Dobindă şi Doru Mărcuşanu, conlucrează cu animatori din generaţiile anterioare, precum învăţătorii Florica şi Mircea Paragină, profesorul de filosofie Ion Cipu, folcloriştii Nicolae Ursu şi Cornelia Veselău, pictorul amator Ernest Petrovici, precum şi cu o seamă de tineri proveniţi din rindul oamenilor muncii, care au îndrăgit munca culturală. Aşa se face că, intr-adevăr, după cum apreciază primarul şi secretarul comitetului de partid Dan Triţoiu intr-un articol din amintitul caiet literar-artistic editat de cenaclul local. „Festivalul naţional „Cîntarea României“ a însemnat pentru comuna Făget o adevărată emulaţie artistică, un număr impresionant de premii în etapele judeţene, interjudeţene şi republicane“. Aşadar, Galaţi, Bereşti, Făget, spaţii de muncă şi de viaţă sau, cum spune un poet, spaţiul de creştere a tinerilor, ale căror acţiuni converg, indiferent de locul unde lucrează şi profesiunea pe care o exercită, către acelaşi spirit revoluţionar in care formează partidul nostru şi organizaţiile de tineret şi copii pe care le îndrumă noile generaţii. O permanenţă a spiritului revoluţionar există — ne spunea în acest sens, un cunoscut specialist de la Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, dr. Petre Datculescu, pe care l-am rugat să comenteze aceste aspecte — chiar dacă trăsăturile sale au fost şi sînt întotdeauna legate de caracteristicile şi cerinţele etapei social-istorice in care se formează şi se afirmă tînăra generaţie. Cunosc, astfel, o determinare pe măsura dimensiunilor si sferelor de manifestare ale spiritului revoluţionar. în prezent, cind tînăra generaţie participă cu largi drepturi şi libertăţi, dar şi cu Îndatoriri şi răspunderi tot mai mari la soluţionarea proceselor de complexitate crescindă ale edificării societăţii socialiste multilateral, dezvoltate şi a comunismului în patria noastră. Acest fapt este amplu confirmat de forţa angajării tinerei generaţii, în ultimii şaisprezece ani, la transpunerea în viaţă a politicii ştiinţifice a partidului nostru, a gîndirii creatoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ridicare a României pe noi trepte ale civilizaţiei materiale şi spirituale. Niculae Stoian „Románia libera" iţ BELANIŢ BOGAT IN INDEQEIUi Galaţi. Prima şarjă Constructorii şi montorii de la I.C.M.S.G. au terminat lucrările de mare complexitate şi răspundere la cea de a treia maşină de turnat blumuri din cadrul oţelăriei cu turnare continuă de pe platforma de la Galaţi. Prin aceasta s-a încheiat una din etapele principale de realizare a acestei moderne oţelării. Pînă în prezent au fost puse în funcţiune două convertizoare şi trei maşini de turnare care vor asigura o producţie anuală de 1 500 000 tone blumuri şi lingouri. Recenta realizare a constructorilor şi montorilor de pe platforma siderurgică de la Galaţi are şi ult caracter de premieră, in sensul că specialiştii şi muncitorii au montat întregul complex de agregate ce compune maşina nr. 3 de turnare în exclusivitate, cu forţe proprii, meritul pentru punerea în funcţiune revenind in întregime acestui talentat colectiv de constructori siderurgici. (VIOREL CHIURTU) Piatra Neamţ: Aproape 300 de apartamente peste plan Constructorii de locuinţe din judeţul Neamţ îşi onorează înaltele distincţii primite pentru rezultatele obţinute în cincinalul trecut punind la dispoziţia populaţiei din Piatra Neamţ, Roman, Bicaz şi din alte localităţi noi apartamente cu un grad sporit de confort. De la începutul anului şi până acum ei au predat beneficiarilor „la cheie“ un număr de 823 apartamente, cu aproape 300 mai multe faţă de prevederile planului. Cu apartamentele date în folosinţă în aceste zile numărul locuinţelor noi puse la dispoziţia populaţiei din Piatra Neamţ de-a lungul ultimelor două decenii se ridică la 25 000, în prezent mai mult de două treimi din numărul locuitorilor oraşului de la poalele Cozlei beneficiind de casa noi. (CONST. AZOITH) Satu Mare: Un angajament onorat Prin măsuri organizatorice şi eforturi deosebite, colectivul de oameni ai muncii de la „Unic“ Satu Mare a reuşit, până la această dată, să producă şi să livreze în devans un important volum de utilaje tehnologice şi de transport destinate echipării fabricilor de zahăr. Conştienţi de importanţa pregătirii la timp a acestora pentru noul an agricol, muncitorii şi specialiştii de la „Unio“ au asigurat toate condiţiile ca pînă în luna mai întreaga cantitate de utilaje contractate — aproximativ 5 000 metri transportoare şi 380 tone Utilaj tehnologic — să fie livrată beneficiarilor amintiţi cu un devana cuprins între 4—6 luni. (RADU PICIU) Braşov: O nouă magistrală electrică Cel mai mare şi important obiectiv de investiţii al regionalei C.F.R. Braşov, magistrala electrică Braşov — Shigişoara (126 de kilometri), a atins cotele finale şi se află in aceste zile in probe tehnologice, urmînd să fie pusă în funcţiune săptămîna viitoare. Prin introducerea tracţiunii electrice în această porţiune se obţin economii substanţiale faţă de tracţiunea Diesel, creşte viteza de trafic iar investiţiile vor fi recuperate prin economiile anuale de exploatare în mai puţin de 10 ani. La realizarea acestei magistrale electrice şi-au adus contribuţia colectiveler de specialişti şi muncitori de la întreprinderea de construcţii căi ferate Braşov, întreprinderea de semnalizări şi automatizări feroviare Bucureşti, Trustul „Electromontaj“ şi „Teleconstrucţia“ Bucureşti, şantierele de profil din Cîmpina, Sibiu, Mureş, precum şi unităţile proprii ale Regionalei braşovene. (C. BUJDOIU) Roman Cu forţe proprii La trăgătoria de ţevi din cadrul întreprinderii de ţevi din Roman a fost pusă în funcţiune o nouă capacitate de producţie. La terminarea înainte de termen, a acestui obiectiv o contribuţie importantă şi-au adus-o laminatorii romaşcani care au realizat cu forţe proprii o bună parte din utilajele din dotare, între care bancurile de tras de 12,5 şi 25 tone-forţă. Intrarea în funcţiune a noii capacităţi asigură dublarea producţiei de ţevi de precizie şi înaltă precizie pe care o realizează această puternică unitate siderurgică. (A. CONSTANTIN) Un nou hidroagregat în premieră Constructorii de maşini reşiţeni au realizat în premieră naţională un nou şi original hidroagregat de 13,7 MW care inaugurează, de fapt,, o întreagă familie de turbine de tip „bulb“. Conceput de specialiştii reşiţeni la parametrii tehnicii mondiale, în două variante — una de tip clasic şi alta reversibilă —, prevăzut inclusiv cu regim de pompare, noul hidroagregat este destinat căderilor de apă mici, pînă la 15 metri şi va echipa hidrocentralele de pe Olt cuprinse între Slatina şi Dunăre. (ION MEDOIA) 0 t - t - 1 '.ii J ¡ JSS ,s,ii I P||î^lâsS Reșița.