România Liberă, iulie 1981 (Anul 39, nr. 11406-11432)
1981-07-01 / nr. 11406
KOHiJh ipliktkQ Tsitli - ¡n -(9)fi Anul XXXIX Nr. 11 406 1 8 pagini 30 bani . Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Ieri, in forul legislativ suprem al ţării au fost dezbătute: proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1981 —1985 şi proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare in perioada 1981-1985 Marţi, 30 iunie, au fost reluate în plen lucrările sesiunii a IlI-a a celei de-a VIII-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale, întrunită într-o atmosferă de puternică efervescenţă politică, de pregnantă manifestare a profundului democratism al orânduirii noastre socialiste, actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale examinează şi legiferează acte normative de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea economico-socială a ţării, care au fost dezbătute, în aceste zile, în cele mai largi forumuri democratice ale clasei muncitoare, ale întregului popor. Ora 10. In aplauzele puternice ale deputaţilor şi invitaţilor, în lojile oficiale iau loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Iosif Banc,Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cornelia Filipaş, Alexandrina Găinuşe, Petre Liupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec. In sală se află membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat. La lucrările sesiunii sunt prezenţi numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii noastre culturale şi ştiinţifice, ziarişti. Erau prezenţi, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră, precum şi corespondenţi ai presei străine. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au aprobat completarea ordinei de zi a sesiunii şi desfăşurarea lucrărilor în următoarea succesiune : 1. Validarea alegerii unui deputat în Marea Adunare Naţională şi depunerea de către acesta a jurămîntului de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România în perioada 1981—1985 ; 3. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare in perioada 1981—1985 ; 4. Proiectul legii gospodăriei comunale ; 5. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor ca putere de lege emise de Consiliul de Stat. Intrîndu-se în ordinea de zi,rea ca deputat al M.A.N. în Marea Adunare Naţională a circumscripţia electorală nr. 1 validat, în unanimitate, a legei Tulcea, judeţul Tulcea, a tovarăşului Roman Ancuţ, care a depus apoi jurămîntul de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. Tovarăşul Ilie Verdeţ, primministru al guvernului, a prezentat, la următorul punct al ordinei de zi, din împuternicirea guvernului, proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1981—1985. In continuare, deputatul Ioan Totu, secretar al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, a expus coraportul Consiliului privind proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1981—1985. Deputatul Gheorghe Dumitrache, vicepreşedinte al Comisiei pentru industrie şi activitatea economico-financiară, a dat citire, apoi, raportului comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au avizat favorabil proiectul de lege. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, tovarășul Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii și industriei alimentare, a expus proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare în perioada 1981—1985. Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi gospodărirea apelor, deputatul Ion Catrinescu, a prezentat apoi raportul comisiilor permanente ale M.A.N. care au avizat proiectul de lege. In şedinţa de după-amiază a început dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi. Au luat cuvintul deputaţii : Gheorghe Pană, Corneliu Velincov, Emilian Dobrescu, Iuliana Bacinschi, Ioan Avram, Alecu Popa, Gheorghe Potocean, Melenti Tuduce, Ştefan Korodi, Marin Nedelcu, Elena Sava, Traian Gârba, Floarea Moise, Teodor Roman, Neculai Agachi, Vasilica Vlad, Richard Winter, Virginia Gomesen, Ion Teoreanu, Valeria Dumitrică, Ferdinand Nagy, Vasile Bulucea. Lucrările sesiunii continuă. • Expunerea la proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-sociala a României în perioada 1981-1985 • Expunerea la proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare în perioada 1981—1985 • Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României • Rapoartele Comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale • Din cuvintul participanţilor la dezbateri (în paginile 2, 3, 4 şi 5) A început secerişul griului CRAIOVA . In triunghiul nisipos din sudul Olteniei, situat între Craiova — Bechet — Corabia, a început recoltarea griului. Semnalul a fost dat de către cooperatorii şi mecanizatorii din comuna Călăraşi pentru ca, in citeva zile, recoltatul griului să înceapă şi in celelalte unităţi agricole din cadrul Consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist Dăbuleni. (Ion Becherii). Miercuri 1 iulie 1981 PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Sudanului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi dimineaţa, Pe Mohamed Osman Mohamed El Awad, ambasadorul Sudanului in Republica Socialistă România. In vizită de rămas bun, in legătură cu Încheierea misiunii acestuia în țara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Cercetări în sprijinul industriei miniere CLUJ - NAPOCA. Colectivul institutului de cercetări şi proiectări miniere pentru substanţe nemetalifere din Cluj-Napoca a finalizat în săptăminile trecute o serie de studii in sprijinul Industriei de profil, studii de ma-re valoare practică şi eficienţă economică. Este vorba despre cercetări privind dezvoltarea capacităţii de producţie a cuarţitelor din dealul Cernei — Constanţa, instalaţia pentru producerea semiindustrială a noi sub-stanţe nemetalifere în vederea înlocuirii importului de cuarţ, argile pentru email şi bentonita organofilizantă ; extinderea producţiei de caolin preparat la întreprinderea minieră Harghita, precum şi despre cercetări pentru valorificarea rezervelor de volostomit din Băiţa — Bihor. Toate aceste studii finalizate cu mult înainte de termenul programat, reprezintă o contribuţie concretă a cercetătorilor clujeni la dezvoltarea industriei extractive in actualul cincinal. (Virgil Lazăr). Prefabricate din beton cu consum redus de materialeI energointensive CRAIOVA. întreprinderea de prefabricate din beton Craiova a • eliminat din lista necesarului de j materiale pentru panouri mari j polistirenul expandat și vata i .1 minerală — materiale mari con- ‘ I sumatoare de energie, pe care I ] le-au înlocuit cu izolaţie din beton celular autoclavizat, asigurînd astfel economisirea a 100 tone combustibil convenţional pe an. In producţia întreprinderii au fost asimilate plăcile de ipsos pentru pereţii compartimentati şi plăcile de stabilite, materiale termoizolante. In unitate a fost generalizată folosirea cenuşilor de termocentrală in reţetarul de fabricaţie la panourile mari pentru locuinţe şi la tuburile de canalizare obţinindu-se pe această cale reducerea anuală a consumului de ciment cu 250 vagoane. Pe parcursul acestui cincinal cantitatea anuală de ciment economisit prin utilizarea (proporțională) a cenușilor de termocentrală va atinge 1050 vagoane. (Ion Becheru). Numeroase colective de muncă din industria prahoveană, dimboviţeană şi buzoiană au încheiat primul semestru din acest an, cu însemnate sporuri de producţie. Astfel, in condiţiile valorificării superioare a materiilor prime şi a celor secundare, lucrătorii din rafinării au ridicat la 500 000 tone cantitatea suplimentară a derivatelor din ţiţei, iar minerii de la Filipeştii de Pădure şi Şotinga au furnizat un plus termocentralelor aproape 20 000 tone lignit. Astăzi încep lucrările Conferinţei naţionale a scriitorilor. Eveniment de mare importanţă culturală şi cu profund răsunet in întreaga ţară in care artele şi ştiinţa influenţează puternic întreaga societate, in care creatorii de valori spirituale determinaţi de sporirea exigenţei milioanelor de cititori, işi spaţiază continuu orizontul de cercetare, diversificarea metodelor expresive in aria artei verbului, pentru a reda, in toată complexitatea lor nefăuritorii realităţilor contemporane. Aceia care servesc cu nobleţe şi devotament literaturii, artei comunicării de sentimente, de adevăr, de frumuseţe şi de idealuri umaniste, revoluţionare, se află intr-o confruntare continuă, trăită cu intensitate dramatică, cu toate problemele umane ale contemporaneităţii lor. Ei meditează cu profundă fervoare la trăirea remnului lor, la calitatea lor de martori credincioşi şi de fibre sensibile ale prezentului si oam-’nilor, integrinduse unei realităţi primordiale, unei participări integrale la eferv‘sc'’n*a creatoare a wi popor de constructori. Scriitorii prezentului românesc alcătuiesc, dincolo de trentele biologice, o singură generaţie spirituală, desch’să tuturor ideilor înnoitoare, diversităţii de stiluri şi de modalităţi estetice, celor mai îndrăzneţe experimente. Ei înţeleg cu demnitate neştirbită responsabilitatea plenară a cuvintului scris, forţa lui modelatoare, caracteristica de monument nepieritor mai tare decit bronzul, in exprimarea poliedrică a coralităţii vocilor şi structurilor existenţiale. Nu se poate nega de nimeni, de nici un glas tainic, unitatea de concepţie şi de vederi a scriitorilor prezentului românesc, asupra finalităţii artelor, asupra importanţei unui climat spiritual, apt să favorizeze influenţa covirşitoare pe care o poate exercita literatura in cizelarea conştiinţei şi în mutaţia condiţiei umane. Este vorba de o adevărată integrare spirituală in înţelegerea locului şi rolului propriu in dinamica lumii contemporane. Înfiorat de nelinişti şi căutări creatoare, scriitorul se află în întrecere cu timpul pentru a îmbarca experienţa, pentru a I trăi arzător, sub semnul voinţei de a cuprinde in sine toate datele şi evenimentele înconju- I rătoare, avind, dincolo de orice I tribulaţie şi avatar existenţial, un punct ferm intr-un univers oscilator, lumina, niciodată stinsă a farului artei sale. Transfiouriind istoria concretă a timpului şi spaţiului traversat de arcul trăirii sale, al individului şi colectivităţii, el aspiră să ridica (Continuare în pag. a 7-a) | Forța modelatoare a literaturii FILE DE CARNET de Alexandru Bălăci A fost străpuns cel mai lung tunel din Valea Oltului Este ora 12:05. Abia sosiţi pe aceste locuri, sintem primiţi de o adevărată salvă de explozii. Poate că aşa sînt obiceiurile pe aici, pe la tunelişti. Nu sîntem prea departe de adevăr. Ne-o confirmă şeful de lot, ing. Cristian Gherasim, proaspăta noastră gazdă, tunelist de peste un deceniu, de pe vremea in care se săpau în stîncă prinele aducţiuni pentru hidrocentrala de pe Lotru. Aşadar, bufniturile grele auzite cu citeva momente înainte din adâncurile muntelui, nu constituiau altceva decit salvele de onoare care anunţau străpungerea tunelului Cîrligul Mare, cel mai lung (1 210 metri) şi cel de-al patrulea de pe noul amplasament al căii ferate ce se construieşte aici, în defileul Oltului. Înainte de a porni pe urmele exploziilor din adineuri, mai notăm citeva amănunte edificatoare pe care ni le pune la dispoziţie ing. Traian Sabău, şeful şantierului 82 tunele, de asemenea vechi tunehiet de pe Lotru. Constructorii salbei de lumini de pe Olt sunt de fapt cei care au provocat aceste lucrări de mutare pe noi amplasamente atît ale unor porţiuni de cale ferată, cit şi de magistrale rutiere. După cum se ştie, lacurile de acumulare ce se formează in spatele barajelor noilor hidrocentrale, înseamnă inundarea unor mari zone, solicitind deci ridicarea cotei de trecere a căilor ferate şi rutiere. Pe locurile unde fie aflăm acum, in amonte de staţiunea Călimăneşti, la o Înălţime de peste 300 metri faţă de nivelul apelor Oltului, cons-I tructorii ceferişti mută pe un nou amplasament doar o porţi- I une de 22 kilometri. Pare sim- I piu. Imaginaţi-vâ insă că pe o zonă atît de restrinsă se construiesc patru tunele feroviare cu un total de peste 3 kilometri. Cozia — 732 metri ; primul tunel străpuns, in decembrie 1979, a fost terminat la 15 aprilie 1981. Turnu — 505 metri — se află într-o fază avansată de execuţie. Cirligul Mic — 620 m — este un finisaj pe ultima porţi- I une. Şi cel de-al patrulea, cel mai mare, a fost străpuns sub I ochii noştri. Acesta este tunelul Cîrligul Mare, in care cu citeva momente înainte s-au intilnit cele două I brigăzi de tunelişti conduse de Gheorghe Miron şi Marin Burcuş, amindoi vechi cunoştinţe de la Porţile de Fier, sau mai de curind de la tunelul Mestecăniş din judeţul Suceava. Cit de mult s-a schimbat munca acestor mineri, ne dăm seama şi din cele spuse de ing. Andrei Abăluţă, directorul Intreprinderii de utilaj greu pentru construcţii căi ferate. Gradul Înalt de mecanizare atit la excavaţii, cit şi la lucrările de betonare au făcut munca oamenilor mai, spornică, mai eficientă. Pentru perforarea stincilor se folosesc acum utilaje cu multibraţe, maşini încarcă şi evacuează din tunel sterilul, iar la betonarea interioară se utilizează cofraje metalice glisante şi pompe de beton. Cu astfel de mijloace moderne, tuneliştii deschid drum noii căi ferate, adăugind alte frumuseţi defileului străbătut de apele Oltului. Tudor Gheorghiu