România Liberă, iulie 1981 (Anul 39, nr. 11406-11432)

1981-07-22 / nr. 11424

Anul XXXIX Nr. 11424 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSULII NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢII SI UNITĂŢI SOCIALISTE CALITATEA VIEŢII, CALITATEA OMULUI Conducind opera istorică de transformare revoluţionară a societăţii, de edificare a unei civilizaţii materiale şi spirituale superioare pe pământul nostru străbun, de perfecţionare continuă a calităţii vieţii, partidul îşi întemeiază politica pe adevărul că succesul unei activităţi de o asemenea amploare şi cu asemenea implicaţii este de neconceput fără transformarea oamenilor, fără formarea lor în spiritul crezurilor care ne sunt proprii, în cultul valorilor pe care le-a consacrat această epocă suprasaturată de datele revoluţiei tehnice şi ştiinţifice, dominată de exigenţele cu care ea ne confruntă. Problema ca atare a dobindit o largă şi multilaterală fundamentare în lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu care subliniază — şi pe drept cuvint — că, in condiţiile socialismului, conştiinţa este chemată să joace — şi joacă efectiv — un rol extrem de activ în modelarea şi remodelarea existenţei, în lărgirea orizonturilor şi a aspiraţiilor sale. Nu vom stărui asupra tuturor aspectelor pe care le îmbracă acest postulat teoretic. Vom reaminti doar că, situînd omul în centrul dezvoltării, făcind din el nu numai un subiect ci şi un obiect al progresului social, partidul se plasează pe poziţiile avansate ale socialismului ştiinţific care a relevat că, abia din acest moment oamenii îşi făuresc pe deplin conştienţi propria lor istorie, abia din acest moment cauzele sociale puse în mişcare de ei au în chip precumpănitor şi într-o măsură tot mai mare efectele voite de ei. Raportul dialectic dintre creşterea calităţii vieţii şi perfecţionarea calităţii oamenilor a fost subliniat din nou, cu deosebită vigoare, la cel de-al doilea Congres al consiliilor oamenilor muncii. „Ţelul suprem al politicii partidului nostru comunist — releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este edificarea unei societăţi în centrul căreia se află omul, bunăstarea şi fericirea sa, asigurarea tuturor condiţiilor pentru manifestarea plenară a personalităţii umane, pentru valorificarea capacităţii creatoare şi aptitudinilor fiecăruia, pentru manifestarea deplină a umanismului nou revoluţionar". Cu acest prilej s-au relevat şi imperativele actuale ale impactului educaţie-conştiinţă, căile pe care trebuie să se acţioneze pentru ca spiritul revoluţionar, care este şi devine tot mai mult un atribut esenţial al membrilor societăţii noastre, să se convertească pe o scară tot mai mare în fapte demne de timpul pe care îl trăim. Un prim şi foarte important aspect al acestui proces formativ îl constituie negreşit ceea ce s-ar putea numi integrarea socială. Fără a se reduce numai la atit, noţiunea desemnează, cum bine ştim, în primul rind integrarea în muncă. Datorită unui cumul de factori, România întruneşte condiţiile unei ţâri care işi poate folosi integral forţa de muncă. Date statistice indubitabile demonstrează că oamenii înţeleg să folosească această împrejurare încadrîndu-se într-o activitate utilă att lor cit şi societăţii. Dinamica populaţiei ocupate cuprinde următoarele date revelatoare : în 1970 ea era de 9 875 000, pentru ca în 1980 să ajungă la 10 350 000. Şi mai spectaculoase sunt cifrele care desemnează evoluţia personalului muncitor : in 1970 numărul acestuia era de 5 109 000 iarîn 1980 de 7 340 000. Noul plan cincinal prevede ca, pînă în 1985, personalul muncitor să ajungă la 7 950 000 de oameni. Dacă raportăm datele la numărul total al populaţiei — care trece de 22 000 000 de locuitori — şi dacă comparăm situaţia noastră cu cea a altor ţări, două concluzii se impun. Prima este că, în raport cu oricare alt stat, gradul de folosire a forţei de muncă onorează ţara noastră. A doua, însă, nu ne mai satisface în sensul că, în ciuda creşterii spectaculoase a personaluluimuncitor, rămîn încă oameni care nu prestează o activitate productivă sau care se sustrag, pur şi simplu de la muncă. Cum cauze obiective nu favorizează acest fenomen, rămîn în discuţie motivele subiective. Este un fapt că se mai înregistrează o anumită evaziune de la muncă şi asta sub diferite pretexte total neîntemeiate. Ceea ce atrage atenţia este că mirajul unei vieţi uşoare, parazitare, se exercită, nu arareori, asupra unor oameni tineri. Vinovaţi de această concepţie care ii plasează într-o stare de derivă socială nu sunt numai eă ies la iveală, în aceste efecte sociale nedorite, anumite insuficienţe ale şcolii, slăbirea funcţiei educative a familiei şi — de ce să nu mărturisim — chiar influenţele unui mod de viaţă incompatibil cu societatea noastră. Consacrind primatul şi cultul muncii — act care ne înalţă în demnitatea de oameni, ne valorifică însuşirile şi ne conferă libertatea personală şi de gîndire de care avem atîta nevoie — societatea noastră nu poate tolera parazitismul dar în eradicarea lui trebuie procedat, nunumai cu intransigenţă, ci şi cu omenia necesară. Al doilea mare aspect care priveşte perfecţionarea omului, manifestarea conştiinţei sale şi pe care forumul muncitorimii l-a adus în actualitate decurge şi el în mod organic din programul ideologic al partidului şi priveşte lărgirea orizontului de cunoaştere. E o sferă largă, susceptibilă la disocieri. In ceea ce ne priveşte, am da întiietate problemelor care privesc creşterea competenţei profesionale. Răspunzînd acestui comandament, în cursul cincinalului trecut şi-au sporit calificarea nu mai puţin de 1,8 milioane cadre. Din acest număr impresionant, 1,5 milioane au fost muncitori iar 250 000—310 000 tehnicieni, maiştri şi ingineri. Desigur că, în balanţa generală a forţei de muncă pentru cincinalul actual datele care privesc calificarea, proporţia, numărul şi formele ei, s-au stabilit cu rigoarea ştiinţifică ce ne este atit de proprie. Noi vrem să ne referim aici doar la un element care a avut şi care, totodată, continuă si Ion Pavelescu (Continuare in pag. a 3-a) întreprinderea minieră Orşova. 9 Cărbune peste plan Productivitatea muncii a înregistrat la întreprinderea minieră Orşova o creştere de 10,4 la sută, calculată la producţia netă, peste nivelul stabilit in perioada scursă din acest an, indice ce întrece de trei ori prevederile din angajamentul anual. Rezultat al acţiunilor iniţiate in direcţia modernizării proceselor tehnologice de măcinare a cuarţului şi feldspatului in sectorul de prelucrare de la Valea Cernei, creşterii randamentelor pe post în exploatările de la Dubova, Tufări şi Voislova, mai bunei organizări a muncii, succesul le-a permis minerilor orşoveni să înregistreze importante sporuri şi la alţi indicatori economici cantitativi şi calitativi. Primele două desade din iulie au constituit pentru numeroase unităţi economice prahovene o perioadă bogată în realizări. Prin folosirea cu randament sporit a întregului potenţial tehnic, constructorii de maşini, chimiştii şi minerii, bunăoară au păşit in ultima decadă cu un spor de producţie fizică , utilaje petroliere, chimice şi tehnologice, aparatură de injecţie şi hidraulică, derivate din ţiţei, anvelope, detergenţi, lignit, evaluată la peste 200 milioane Iei, iar de la producătorii de materiale pentru construcţii şantierele de locuinţe au primit, în perioada amintită, un plus de produse suficiente pentru ridicarea a circa 80 de apartamente. TRIUMFUL FRUMOSULUI Codlea este o aşezare urbană cu peste douăzeci şi cinci demii de locuitori cu două sau trei mari întreprinderi fabricind tractoare, maşini unelte şi mobilă, cu o şosea asfaltată pe patru benzi, cu o primăreasă pe cit de ageră pe atit de mîndră de orăşelul ei. Cu toate acestea, localitatea e renumită în ţară şi peste hotare îndeosebi datorită serelor ei de flori, care vor împlini în curind o sută de ani de existenţă. Vor împlini aceşti ani mulţi cu altă înfăţişare decit pe timpul cind Codlea nu era decit o turmă de clădiri de-a lungul unui drum tivit toamna de imortele gălbui şi pierdut pe cimpul năpădit de bunghişorul cu floare trandafirie. Sera de atunci era şi ea doar o grădină de-un sânjen sau doi, unde grangurii se strigau toată noaptea pe lună. Abia mai tirziu au fost construite peste flori o duzină de bolţi din sticlă, cu aspect de observator astronomic. Cele şaizeci de sere de azi s-au extins în ultimele două decenii pe un teren de o sută de hectare ; or, cum fiecare seră ocupă un hectar, întreprinderea de sere Codlea are toate şansele de a se dezvolta şi pe mai departe, producînd in cantităţi tot mai mari unul din miracolele cele mai captivante ale pămintului: floarea ! Procesiuni de flori, flori, flori peste tot, de la o seră la alta. Flori cu ciclurile lor de viaţă, cu cei peste opt sute de lucrători care luptă zi dezi împotriva microbilor ce se hrănesc din flori, din seva circulînd în tulpinele lor. Lucrători, care in pîclele iernii reglează temperatura şi lumina electrică din interior, apărînd floarea de primejdiile multe şi grele ce-o pîndesc necurmat. Au de intîmpinat dificultăţi fără număr, dar sint şi răsplătiţi din belşug de ore, asemenea fluturilor multicolori, pretutindeni, garoafe, cărora li se mai spune şi floarea domnească; măzărichea multicoloră, cu aripi transparente şi tulpină căţărătoare, ce se cheamă ştiinţific Vicia cracca ; trandafirul, minunata Rosa multiflora ; crinul, cu pulbere de aur în potire ; begonia, zisă şi ţiganca; delicata , gerbera, care cu numele acesta nu figurează nici cel puţin în repertoriul prea frumoasei lucrări a lui I. Simionescu despre flora ţării; calele albe ca nişte mindre mirese involte. Şi încă altele multe, a căror enumerare ar pune la grea încercare răbdarea cititorilor, căci cresc vreo patruzeci și cinci de soiuri sub ocrotirea (Continuare in pag. a 2-a) FILE DE CARNET de George Sbârcea *** w FiMIUdX* UTKVcdiiADA'aî BUCURESTI - UNIVERSIADA '31 FiMMlAX? wwiwaaatti • Un nou și strălucit succes al gimnastelor noastre: Nadia Comaneci la individual compus și echipa feminină, campioane mondiale universitare v_______________________________________•_______________ ♦ Alte medalii pentru sportivii români: argintul pentru Petru Kuki (floretă) şi G. Marko (atletism) şi bronz pentru Ruxandra Hociotă (sărituri) şi Dumitriţa Turner (gimnastică) _________________| Pe cea mai înaltă treaptă a podiumului Universiadei echipa feminină de gimnastică Eberle, Rodica Dunca, Dumitriţa Turner şi Nadia Comâneci a României . Emilia Nadia Comâneci, campioană mondială universitară la individual compus Foto : NICU VASILE Premieră industrială la Tulcea Uzina de produse magneziene în probe tehnologice TULCEA (coresp. R.I. Ion Popovici). Pe platforma de Vest a municipiului Tulcea s-a aprins, focul la primul cuptor al nooii uzine de produse magneziene. Intrarea în funcţiunea acestui cuptor marchează, de fapt, începerea probelor tehnologice a importantei uzine tulcene. Uzina a fost proiectată la o capacitate de 60 000 tone pe an urmind sa asigure aprovizionarea industriei cu produse magneziene care în momentul de față sunt importate. Este o unitate modernă, dotată cu utilaje de cea mai înaltă tehnicitate, permiţînd aplicarea unor tehnologii la nivel mondial. Cele două cuptoare de dimensiuni impresionante folosesc drept combustibil păcura şi funcţionează la 1 850 grade Celsius temperatură de regim, ceea ce constituie o premieră naţională. Uzina are în dotare și alte utilaje de înaltă tehnicitate. Realizări ale energeticienilor mureşeni Specialiştii întreprinderii de electrocentrale Mureş, care realizează mai mult de o cincime din întreaga producţie de energie electrică a ţării, au definitivat un amplu program de modernizare şi sporire a eficienţei instalaţiilor tehnologice. Astfel, la Uzina electrică din Fîntînele, prin îmbunătăţirea schemei circuitului de apă de adaos şi introducerea acesteia direct în condensatoare, consumul de combustibil convenţional s-a diminuat cu 100 tone, la aceeaşi cantitate de energie electrică produsă pe an. La rîndul lor, energeticienii de la Iernut au adus importante îmbunătăţiri atit Circuitului de apă, cit şi sistemelor de funcţionare a pompelor de alimentare a generatoarelor de 200 MW, ceea ce a condus la diminuarea cu 5 milioane kWh a consumului tehnologic intern de energie electrică solicitat la pornirea puternicelor agregate. Experienţe pe care le supunem atenţiei LOTURI MODEL ÎN CONSTRUCŢII • Asistenţă tehnică permanentă pentru încadrarea în graficele de lucru • Generalizarea acordului global a permis obţinerea unor retribuţii sporite • Ce efecte au mecanizarea lucrărilor şi executarea centralizată a unor operaţiuni „Pe şantierul nostru nu se înregistrează niciodată timpi morţi. Operaţiunile începute de o anumită echipă sunt duse pină la capăt de aceiaşi oameni. Si nici nu ar putea fi altfel, atita timp cit nu există stagnări in aprovizionarea cu materiale iar acordul global a fost complet generalizat“. Declaraţia aparţine inginerului Gheorghe Constantinescu, şeful şantierului nr. 12 din cadrul Trustului de construcţii locale Constanţa, care coordonează activitatea a două din loturile model de organizare a muncii şi producţiei, cărora li s-a încredinţat construcţia unui nou şi mare ansamblu de locuinţe de pe Bd. Tomis, din Constanţa. Documentîndu-ne la faţa locului asupra activităţii desfăşurate de aceste loturi putem afirma de la bun început că ele işi merită cu prisosinţă atributul de model. Să demonstrăm. In primul rid munca este organizată în aşa fel incit sunt create condiţii să se lucreze in flux continuu, fără intreruperi nejustificate. La aceasta a contribuit, fireşte, şi generalizarea acordului global, care a atras după sine retribuţii mult sporite. Astfel ciştigul mediu a ajuns la 3 235 lei pe lună. Răsfoind statele de plată in ultima lună reţinem la intimplare cîteva exemple de meseriaşi care au încasat retribuţii mai mari : zidarul Marin Bălaşa — 4 860 lei, zidarul Dede Remzi — 5 100 lei, dulgherul Ştefan Mihai — 4 750 lei, mozaicarul Nicolae Constantin — 4 300 lei, fierarul betonist Hie Carcea — 4 300 lei, zugravul Ion Rusu — 4 450 lei etc. Vorbind despre buna organizare a muncii pe şantier nu trebuie omis nici faptul că inginerii, constructorii şi proiectanţii se află in permanenţă la locurile de muncă urmărind respectarea întocmai a programelor de aprovizionare cu materiale şi prefabricate precum şi graficele de lucru. Astfel, suntem informaţi că zilnic se analizează stadiul producţiei fizice planificate şi realizate. — Cum este respectată disciplina pe şantier ? — l-am Întrebat pe inginerul Anghel Biu care coordonează alte două din loturile model. — Nu avem probleme in acest sens. Au existat la început cîtiva care intirziau la lucru sau nu-şi îndeplineau normele de lucru. Aceştia au fost pină la urmă nevoiţi fie să se încadreze ritmului general de muncă, fie să părăsească şantierul. Acum disciplina este exemplară. Nu se înregistrează absente pe şantier, materialele sunt gospodărite cu multă grijă iar normele sunt îndeplinite si depăşite, in condiţiile unei calităţi bune a tuturor lucrărilor. Inpărtăşind experienţa constructorilor constănţeni de locuinţe ne vom referi in continuare la tehnologiile de lucru aplicate de loturile model. In primul rind am constatat că toate operaţiile de volum sunt mecanizate în întregime, folosindu-se macarale de mare capacitate, pompe de beton pentru turnarea betoanelor şi a şapelor interioare, pompe de mortar pentru executarea tencuielilor interioare şi exterioare. De asemenea se folosesc cofraje metalice şi planşee prefabricate de mari dimensiuni, parapeţi prefabricaţi la balcoane, panouri din BCA cu timplărie gata ,montată. — Primim de la I.P.B.C.A. Constanţa. — ne spune inginerul Gheorghe Constantinescu, elemente de zidărie, de izolaţie, pereţi despărţitori şi panouri de faţadă, toate din beton celular autoclavizat. Folosind aceste elemente prefabricate se obţine un randament mai mare. Dar, din păcate, unele dintre ele, pereţii despărţitori, de pildă, sosesc pe şantier la un nivel necorespunzător, prezentînd imperfecţiuni de debitare, ceea ce ne obligă să le dăm altă destinaţie. Să sperăm că această observaţie va ajunge la urechile furnizorului şi se vor" lua măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea calităţii. Dar să ne referim mnai departe şi la alte metode eficiente de construcţie de pe acest şantier model. In scopul reducerii deşeurilor, debitarea şi fasonarea în beton se execută centralizat de către o singură brigadă. Tot centralizat se prepară mortarele şi mozaicul obţinindu-se un randament sporit. Pe acelaşi şantier s-a introdus recent un nou material pentru executarea suprafeţelor suport PVC şi mozaic numit şapă autonivelatoare, preparat în mare măsură din materii prime locale. Astfel, în locul nisipului de riu, care se aduce de la mari distante se foloseste Ion Popovici (Continuare in pag. a 3-a) Cartierul Tomis-Nord din Constanţa kol MM. Sistem modern de programare CLUJ-NAPOCA. Un colectiv de oameni de ştiinţă de la facultatea de electrotehnică a Institutului politehnic din Cluj-Napoca a elaborat un sistem modern de programare pentru echipamentele de dispecerizare a cîmpurilor de sonde. Înscris printre noile tehnologii româneşti, concepute şi realizate de cadrele didactice ale acestui institut, sistemul contribuie la modernizarea şi automatizarea a o serie de elemente de urmărire şi conducere a activităţii din zonele petroliere, facilitînd optimizarea deciziilor şi o mai mare operativitate in demararea unor acţiuni de intervenţie. (Virgil Lazăr) Plăci din fosfogips BACĂU: Pe platforma chimică de la confluenţa Bistriţei cu Siretul au fost obţinute primele cantităţi de plăci din fosfogips, material de construcţie utilizat la execuţia locuinţelor şi altor obiective economice şi socialculturale. Realizată după o concepţie românească, fabrica de fosfogips, singura de acest fel din ţară, asigură valorificarea superioară a unor materii prime recuperabile rezultate din procesul de fabricare a acidului fosforic. Anual aici se vor produce peste 100 000 plăci din fosfogips, cantitate suficientă pentru construirea unui număr de aproximativ 16 000 apartamente. Aceasta va permite obţinerea anuală a unor economii de aproape 70 000 tone ciment. (Constantin Azoitu) Gheaţă cu ajutorul energiei solare TULCEA. In curînd, la Centrul de colectare şi condiţionare a peştelui de la Portiţa, va intra în funcţţiune o Instalaţie pilot pentru producerea gheţei cu ajutorul energiei solare. Proiectul a fost realizat de Institutul de studii şi proiectări de construcţii pentru agricultură şi industrie alimentară, în colaborare cu Facultatea de Instalaţii, din cadrul Institutului de Construcţii din Bucureşti. Instalaţia va avea o capacitate de producţie de 1000 kg gheaţă pe zi iar apa va fi încălzită la 85—90 grade Celsius, cu captatori solari cu oglindă parabolică, în suprafaţă de 320 mp. Instalaţii asemănătoare vor fi montate în viitor şi la celelalte puncte de colectare a peştelui din Delta Dunării. (Ion Popovici). Aparat medical Pentru tratamentul preventiv al flebotrombozelor care se ivesc după diferitele intervenţii chirurgicale asupra membrelor inferioare, doctorul Cr. Bladu, de la Spitalul clinic „Colentina“ din Bucureşti, a realizat un aparat medical, alcătuit dintr-un dispozitiv electromecanic ce funcţionează după sistemul unei biciclete de antrenament. Aparatul permite să se evite dezavantajele şi dificultăţile tratamentului medicamentos anticoagulant. Cu ajutorul dispozitivului menţionat, uşor de transportat şi de fixat la patul celor operaţi, s-a redus intervalul de recuperare a bolnavilor. Folosit cu bune rezultate în cadrul spitalului Colentina, aparatul este, în prezent, multiplicat în vederea extinderii lui în alte unități sanitare.• Record Batiscaful Japonez „Shinkai-2000“ a efectuat zilele trecute o scufundare de 1503 metri, atingînd fundul Oceanului Pacific pe coasta japoneză şi înregistrînd astfel un record în ce priveşte imersiunile în această ţară. La sfîrşitul acestei săptâmîni, batiscaful menţionat va încerca să atingă o adincime de 2 000 de metri, tentativa urmind să aibă loc pe coasta răsăriteană a Peninsulei Kii, la sud de Osaka. Recordul mondial de imersiuni este deținut de o navă a marinei americane (10916 metri) și datează din 1960.