România Liberă, martie 1982 (Anul 40, nr. 11611-11637)

1982-03-01 / nr. 11611

­ Consiliul Naţional al Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii şi Gos­podăririi Apelor, întrunit în şedinţă ple­nară în zilele de 25 şi 26 februarie 1982, a dezbătut cu maximă răspundere proble­mele privind pregătirea şi desfăşurarea în cele mai bune condiţii a campaniei agricole de primăvară, stabilind totodată , în lumina indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, şi a ansamblului de măsuri recent adoptate de conducerea de partid şi de stat privind perfecţionarea activi­tăţii organizatorice, de producţie şi eco­­nomico-financiare din agricultură — mo­dul cum se va acţiona pentru ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a muncii consacrate realizării planului de stat, în­făptuirii noii revoluţii din agricultură. Plenara a omagiat marea răscoală ţără­nească de la 1907 şi împlinirea a doua de­cenii de la încheierea cooperativizării agriculturii, eveniment de o excepţională însemnătate în istoria patriei, aportul de seamă pe care ţărănimea l-a adus, de-a lungul secolelor, la apărarea cu preţul sîngelui a gliei strămoşeşti, a limbii şi fiinţei naţionale a poporului, a neatîrnă­­rii patriei, acţiunea sa fermă, în alianţă cu clasa muncitoare, pentru înfăptuirea politicii agrare socialiste a partidului nostru, pentru realizarea unei agriculturi tot mai moderne şi eficiente, contribuţia valoroasă pe care o are în întreaga ope­ră de edificare a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate. Plenara şi-a însuşit întru totul apre­cierea conducerii partidului potrivit că­reia, deşi în 1981 s-au înregistrat unele rezultate pozitive în realizarea planului, care scot în evidenţă faptul că şi in con­diţii naturale mai puţin favorabile, cum au fost cele din anul trecut, agricultura noastră socialistă poate obţine recolte care să asigure aprovizionarea satisfăcătoare a populaţiei, a economiei naţionale, în ge­neral, producţiile obţinute nu reflectă po­tenţialul real al agriculturii noastre, baza tehnico-materială asigurată, experienţa cadrelor care activează în această ramură de bază a producţiei materiale. A rezultat clar că această situaţie se datoreşte nea­junsurilor care s-au manifestat în unele unităţi în organizarea producţiei şi a muncii, în folosirea forţei de muncă şi a mijloacelor de producţie, şi în primul rînd a pămîntului, preocupării insuficiente pentru întărirea ordinii, disciplinei şi răspunderii în muncă a cadrelor, a tuturor celor ce activează în agricultură sau au răspunderi în îndeplinirea planului la ni­velul judeţelor şi organelor centrale. Pornind de la aceste învăţăminte, de la criticile pe deplin întemeiate pe care conducerea partidului le-a adus la adresa activităţii noastre, de la sarcinile ce ne-au fost trasate şi ne­­revin prin planul de stat pe 1982, membrii Consiliului Naţio­nal şi-au exprimat hotărîrea de a acţiona cu fermitate, mobilizînd­ toate forţele umane şi materiale de care dispunem, pentru a îmbunătăţi radical munca în agricultură, în celelalte sectoare în care activăm, pentru a asigura îndeplinirea în cele mai bune condiţii a planului. Plenara a adoptat în unanimitate Pro­gramul privind pregătirea şi desfăşurarea campaniei agricole de primăvară . Rapor­tul privind recensămîntul animalelor şi acţiunile ce trebuie întreprinse pentru realizarea efectivelor planificate şi pen­tru creşterea producţiei zootehnice ; Pro­gramul privind creşterea suplimentară a efectivelor de ovine, în vederea obţinerii de producţii sporite de lînă, carne şi lap­te ; Programul privind dezvoltarea serici­culturii în perioada 1982—1985 ; Progra­mul privind autoconducerea şi autoapro­­vizionarea teritorială şi măsurile ce tre­buie luate pentru aplicarea în viaţă a prevederilor acestuia. S-au adoptat, de asemenea, unele măsuri care să contri­buie la îmbunătăţirea situaţiei economi­­co-financiare a cooperativelor agricole cu programe de redresare, precum şi pro­punerile referitoare la aşezarea mai ra­ţională a preţurilor la furajele grosiere. Oamenii muncii din agricultură au pri­mit cu profundă recunoştinţă măsurile de stimulare şi sporire a cointeresării mate­riale a producătorilor agricoli, conţinute în recentele decrete privind contractarea şi achiziţiile de produse agricole vegetale şi animale, precum şi în proiectul Legii retribuirii muncii In unităţile agricole cooperatiste. Pe această bază, în condiţiile Îndeplinirii exemplare a sarcinilor de pro­ducţie ce ne revin in 1982, veniturile pro­ducătorilor agricoli vor creşte cu circa 25 miliarde lei, iar ciştigurile celor ce mun­cesc în agricultura cooperatistă vor spori, în medie, cu 25 la sută. Dezbaterile din cadrul plenarei au scos pregnant în evidenţă că aceste acte nor­mative, cărora li se adaugă programul privind autoconducerea şi autoaprovizio­­narea teritorială, decretul referitor la Îmbunătăţirea activităţii de mecanizare, proiectul legii cu privire la producerea şi utilizarea raţională a resurselor furajere, creează condiţii pentru ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi. Plenara Consiliului Naţional al Agricul­turii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor îşi exprimă deplina sa adeziune faţă, de măsurile privind rea­şezarea şi corelarea pe principii econo­mice a preţurilor produselor agricole şi majorarea preţurilor cu amănuntul la pro­dusele agroalimentare, măsuri conjugate cu creşterea retribuţiei personalului muncitor, alocaţiei de stat pentru copii şi a pensiilor. Plenara dă o înaltă apreciere contribu­ţiei hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi fundamentarea tuturor acestor măsuri, care exprimă, în cel mai înalt grad, preocuparea statornică a secretarului general al partidului pentru dezvoltarea neîntreruptă a economiei na­ţionale şi, în cadrul acesteia, a agricultu­rii, a tuturor sectoarelor componente ale consiliului nostru, pentru ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Răspunzînd acestei griji statornice, noi­lor hotărîri şi legi adoptate, Consiliul Naţional se angajează ferm, în numele oamenilor muncii din agricultură, indus­tria alimentară, silvicultură şi gospodă­rirea apelor, să facă din anul 1982 un an de maximă mobilizare a forţelor şi resur­selor de care dispunem, în vederea în­făptuirii exemplare a sarcinilor ce ne re­vin din planul de stat. In toate unităţile din agricultură trebuie să se instaureze o disciplină fermă, care să ducă la îmbunătăţirea calitativă a muncii tuturor celor ce lucrează în agri­cultură, incepînd încă din actuala campa­nie agricolă de primăvară. Este imperios necesar ca în zilele care au mai rămas pină la declanşarea campa­niei să fie terminată repararea tractoare­lor şi maşinilor ce vor fi utilizate in pri­măvară, asigurîndu-se recepţia acestora cu maximă exigenţă. înainte de semănat se va face proba fiecărei semănători — condiţie esenţială pentru asigurarea den­sităţii optime la fiecare cultură. O aten­ţie deosebită trebuie să se acorde organi­zării de agregate complexe, măsură care poate conduce la mai buna folosire a pu­terii tractoarelor, economisirea carburan­ţilor şi efectuarea mai multor lucrări la o singură trecere, în scopul protejării so­lului şi creşterii productivităţii muncii. Este necesar, totodată, să se continue în mod susţinut acţiunea de instruire a în­tregului personal, inclusiv a cadrelor de conducere şi a personalului TESA, în conducerea tractorului şi mînuirea agre­gatelor, astfel încît să se asigure condi­ţii pentru folosirea la întreaga capacitate a parcului de tractoare şi maşini agricole din dotare. In centrul preocupărilor să punem problema folosirii integrale a suprafeţei arabile de care dispunem. In acest sens, in toate unităţile să se acţioneze energic în vederea eliminării excesului de umi­ditate, funcţionării corespunzătoare a re­ţelelor de desecare şi evacuare a apelor mobilizîndu-se la aceste acţiuni toţi lo­cuitorii satelor, precum şi mijloacele me­canice necesare. De asemenea, vor fi luate măsuri hotărite pentru cultivarea fiecărei palme d­e pămînt din cîmp, a terenurilor pretabile din plantaţiile de vii şi pomi, a suprafeţelor din incintele unităţilor agricole şi din fermele zootehnice, a te­renurilor din vetrele satelor şi din curţile cetăţenilor, pe care se pot obţine impor­tante cantităţi de legume şi furaje. Pentru ca irigaţiile să contribuie la creşterea producţiilor medii la hectar, se vor intensifica acţiunile de punere în stare de funcţionare a reţelei de canale şi sta­ţii de pompare, precum şi a utilajelor de udare, în aşa fel încît, în acest an, să se poată iriga la timp şi in bune condiţii toate suprafeţele amenajate. Avînd în vedere că folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi de mare productivi­tate constituie o condiţie esenţială pentru obţinerea de recolte bogate, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Aca­demia de ştiinţe agricole şi silvice, direc­ţiile generale agricole judeţene, consiliile unice agroindustriale şi conducerile uni­tăţilor vor acţiona hotărît pentru ca în­tregul necesar de sămînţă să fie asigurat în structura stabilită şi din soiurile şi hi­brizii zonaţi, urmărind, totodată, ca, în fiecare unitate, să se folosească numai seminţe cu valoare culturală ridicată şi să se respecte cu stricteţe normele la hec­tar stabilite prin lege, pentru a se realiza necondiţionat densităţile optime la fie­care cultură. Ministerul Agriculturii şi Industriei Ali­mentare şi Academia de ştiinţe agricole şi silvice vor acţiona cu perseverenţă pen­tru executarea programului de producere a seminţelor necesare anului viitor din soiurile şi hibrizii cu cel mai mare po­tenţial de producţie, stabiliţi a fi folosiţi pe fiecare zonă de cultură. O deosebită atenţie va fi acordată am­plasării corecte a culturilor, corespunză­tor asolamentelor stabilite, respectării riguroase a prevederilor de plan privind suprafeţele şi structura culturilor, înca­drării execuţiei lucrărilor în epocile op­time. Practica a dovedit că însămînţarea timpurie asigură importante sporuri de recoltă. De aici, necesitatea mobilizării tuturor forţelor pentru începerea însămîn­­ţărilor din prima zi bună de lucru şi în­cadrarea semănatului în perioada optimă. Pe linia indicaţiilor preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, se va acorda atenţie sporită culturilor furajere, însămînţîn­­du-se întreaga suprafaţă prevăzută, în ca­drul acesteia urmînd să crească substanţial ponderea leguminoaselor, a furajelor su­culente, a sfeclei şi guliilor pentru nutreţ, a bostănoaselor şi altor culturi, care asi­gură un număr mare de unităţi nutritive pe hectar, au un conţinut bogat de pro­teină, pentru a asigura încă din această primăvară toate cantităţile de nutreţuri necesare hrănirii corespunzătoare a ani­malelor. Potrivit noilor orientări privind fura­jarea porcilor, in primăvara aceasta se vor însămînţa, cit mai devreme posibil, 100 mii hectare cu porumb destinat recol­tării timpurii, ştiuleţii rezultaţi urmind să fie măcinaţi şi introduşi imediat în fura­jarea acestei specii de animale, incepînd din luna august. In acelaşi scop, se va acţiona ferm pentru realizarea întregului program de măsuri privind producerea, depozitarea şi hrănirea porcilor cu po­rumb ştiuleţi pastă. Pe linia noilor orientări privind baza furajeră, se va asigura îndeplinirea inte­grală a programului de înfiinţare a pa­jiştilor cultivate, precum şi executarea lu­crărilor de curăţire, fertilizare şi supra­­însămînţare a păşunilor şi fîneţelor natu­rale pe suprafeţele prevăzute in progra­mele fiecărui judeţ, fiecărei comune. Pentru folosirea deplină a potenţialului productiv al soiurilor şi hibrizilor culti­vaţi se impune efectuarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de fertilizare, combatere a bolilor şi dăunătorilor, pre­cum şi a prăşitului ori de cite ori este nevoie, lucrări care trebuie să asigure realizarea densităţilor normate pină la recoltare. In fiecare comună, în fiecare unitate agricolă se va acţiona pentru mobilizarea in cîmp a Întregii ţărănimi, a tuturor lo­cuitorilor satelor apţi de muncă, astfel ca, alături de mecanizatori, aceştia să asigure efectuarea lucrărilor de întreţinere a cul­turilor pe toate suprafeţele şi în condiţii de calitate cit mai bune. In legumicultura, asigurînd amplasarea culturilor numai pe terenuri irigate, extin­derea producerii legumelor in toate unită­ţile agricole, precum şi In gospodăriile populaţiei, realizarea unor cantităţi sufi­ciente de răsaduri de calitate, mărirea su­prafeţelor cu culturi palisate, precum şi executarea la timp a lucrărilor de întreţi­nere şi recoltare, să obţinem în acest an cantităţi sporite de legume pentru satis­facerea nevoilor de aprovizionare a popu­laţiei şi crearea unor disponibilităţi pen­tru export. Organele agricole judeţene şi conduce­rile unităţilor agricole vor lua măsuri pentru realizarea integrală a prevederilor programului de modernizare şi înfiinţare de noi plantaţii de vii, pomi şi căpşuni, asigurîndu-se creşterea potenţialului lor productiv şi sporirea, pe această cale, a resurselor pentru realizarea programului de autoaprovizionare. Plenara Consiliului Naţional • cheamă ţăranii cooperatori şi pe cei din zonele necooperativizate să cultive şi să con­tracteze cu statul cantităţi cât mai mari de legume, fructe şi cartofi, pentru a-şi spori contribuţia la realizarea fondului central, precum şi veniturile personale. In zootehnie, sector de importanţă vitală, va­­trebui să se acţioneze susţinut în vederea creşterii efectivelor la fiecare specie şi a productivităţii animalelor, prin aplicarea tuturor măsurilor menite să transpună în viaţă noua concepţie de creş­tere şi exploatare a animalelor, corespun­zător tradiţiei existente in ţara noastră şi ţinînd seama de posibilităţile de fo­losire a experienţei care s-a impus pe plan mondial. Pe această linie, o atenţie sporită va trebui să se acorde îmbunătăţirii produc­ţiei pajiştilor naturale, precum şi organi­zării utilizării intensive a acestora, asigu­rînd folosirea lor în hrana taurinelor la îngrăşat, a vacilor cu lapte şi a ovinelor pe toată perioada de vegetaţie, astfel ca să se poată păstra nutreţurile recoltate pentru perioada de iarnă. Un element im­portant pentru dezvoltarea producţiei zootehnice şi aşezarea acestei activităţi pe făgaşul rentabilităţii 11 constituie încadra­rea fermelor zootehnice cu oameni bine pregătiţi profesional, cu dragoste pentru animale, care să fie permanentizaţi şi retribuiţi pe măsura muncii lor, prin apli­carea corespunzătoare a acordului global. Plenara consideră că este o datorie patriotică a tuturor locuitorilor satelor de a creşte animale şi păsări, de a contracta şi valorifica la fondul de stat cantităţi cit mai mari de lapte, carne, lină şi ouă, sporindu-şi astfel veniturile proprii şi contribuind la îndeplinirea programelor d­e autoaprovizionare teritorială. In industria alimentară, plenara Con­siliului Naţional consideră că principalul obiectiv trebuie să-l constituie valorifica­rea superioară a materiilor prime agricole, îmbunătăţirea calităţii produselor şi di­versificarea acestora. Eforturile tuturor lucrărilor din această ramură vor fi în­dreptate cu precădere spre reducerea con­sumurilor specifice de materii prime şi materiale, creşterea productivităţii mun­cii, economisirea resurselor energetice şi reducerea tuturor cheltuielilor, a preţului de cost, asigurîndu-se astfel creşterea rentabilităţii activităţii în fiecare unitate industrială. In silvicultură, eforturile vor fi orien­tate spre îndeplinirea sarcinilor de împă­durire, folosindu-se cu prioritate speciile repede crescătoare. Se va acţiona hotărît pentru executarea programelor d­e în­treţinere şi utilizarea mai economică a potenţialului pădurilor, pentru intensifi­carea acţiunilor de valorificare a diverse­lor produse şi a resurselor de furaje pe care le oferă fondul silvic. Se va acţiona mai intens, pe bază de contract, pentru antrenarea unităţilor agricole cooperatiste — mai ales a celor din apropierea zonelor forestiere — la ac­ţiunile de împădurire şi igienizare a pă­durilor, cultivare a arbuştilor fructiferi, executare a lucrărilor în pepinierele sil­vice, culegere a fructelor, ciupercilor şi a altor produse pe care le oferă pădurea, asigurînd prin aceasta atît forţa de mun­că necesară unităţilor silvice, cit şi creş­terea veniturilor membrilor cooperatori. In domeniul gospodăririi apelor, Consi­liul Naţional al Apelor, împreună cu ce­lelalte unităţi componente ale Consiliului Naţional al Agriculturii, va acţiona ferm pentru realizarea programului de acumu­lări, îndiguiri şi regularizări ale cursuri­lor de apă, asigurarea lucrărilor de com­batere a eroziunii solului, amenajarea to­­renţilor şi stabilizarea albiilor rîurilor, in vederea valorificării superioare a terenu­rilor agricole şi apărării localităţilor îm­potriva inundaţiilor. Se va acţiona pentru economisirea apei şi se va intensifica rit­mul de realizare a instalaţiilor de epu­rare a apelor uzate şi de folosire în agri­cultură a dejecţiilor de la complexele zootehnice. Răspunzînd cu însufleţire chemării adresate de Consiliul Naţional al Oame­nilor Muncii din Industrie, Construcţii, Transporturi, Circulaţia Mărfurilor şi Fi­nanţe, sprijinului multilateral acordat de clasa muncitoare, prin asigurarea de trac­toare şi maşini agricole, îngrăşăminte chi­mice, pesticide şi alte materiale, plenara Consiliului Naţional, în numele oamenilor muncii din agricultură, industrie alimen­tară, silvicultură şi gospodărirea apelor, se angajează să mobilizeze toate forţele şi resursele existente in ved­erea îndepli­nirii exemplare a sarcinilor de mare răs­pundere ce le revin din documentele ce­lui de-al XII-lea Congres al partidului, din planul de stat pe anul in curs şi pe întregul cincinal, contribuind astfel la sporirea aportului acestor importante ra­muri şi sectoare ale producţiei materiale la dezvoltarea generală a economiei na­ţionale şi îmbunătăţirea continuă a apro­vizionării oamenilor muncii cu produse agroalimentare. Prin întărirea ordinii şi disciplinei, prin promovarea unui nou stil de muncă, di­namic, strîns legat de activitatea unităţi­lor de producţie, prin valorificarea de­plină a condiţiilor create de ansamblul de măsuri adoptate de conducerea partidu­lui şi statului în domeniul agriculturii, prin generalizarea experienţei avansate, vom face ca in acest an să fie obţinute producţii vegetale şi animale cel puţin la nivelurile sta­bili­te prin planul de stat, realizind in cele mai bune condiţii preve­derile din programele de autoaprovizio­nare teritorială. Consiliul Naţional asigură, totodată, conducerea superioară de partid, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului, preşedintele ţării, că va acţiona cu maximă energie, prin toate mijloacele, pentru ca, paralel cu punerea în valoare a resurselor de sporire a producţiei, să se asigure creş­terea productivităţii muncii, introducerea unui regim strict de economii, ridicarea eficienţei întregii activităţi, astfel încît să se recupereze în acest an cel puţin 30 la sută din valoarea compensaţiilor acordate personalului muncitor ca urmare a ma­jorării preţurilor de desfacere cu amă­nuntul a produselor agroalimentare. Plenara Consiliului Naţional al Agricul­turii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor îşi exprimă con­vingerea că — însufleţiţi de ampla şi vi­branta cuvîntare rostită la încheierea lu­crărilor de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbintele omagiu adus de secretarul -general al partidului ţărănimii patriei, tradiţiilor ei de luptă şi muncă eroică pentru libertate, unitate şi independenţă naţională, pentru victoria socialismului, de înflăcărată chemare adresată oameni­lor muncii de la sate de a-şi valorifica din plin energiile şi hărnicia în opera de înfăptuire a obiectivelor noii revoluţii a­­grare, de înflorire a agriculturii noastre socialiste , mecanizatorii, cooperatorii, muncitorii din unităţile agricole de stat, tehnicienii, inginerii şi medicii veterinari, toţi locuitorii satelor vor munci fără preget, cu înaltă răspundere, cu dăruire şi spirit de abnegaţie pentru valorificarea deplină a potenţialului de producţie al pămîntului şi al bazei tehnico-materiale, pentru realizarea unei producţii cit mai bogate, care să asigure satisfacerea con­sumului populaţiei, acoperirea altor nevoi ale economiei naţionale, creşterea apor­tului agriculturii la progresul general al ţării şi la ridicarea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor României socialiste. HOTARIREA Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor privind adoptarea documentelor supuse dezbaterii şi angajamentul oamenilor muncii din agricultură de a face totul pentru realizarea programelor stabilite de creştere a producţiei vegetale şi animale, în vederea îmbunătăţirii continue a aprovizionării populaţiei cu produse alimentare şi a industriei cu materii prime f „Paring“, o uzină plutitoare (Urmare din pag. 1) proiectanţii, inginerii, tehnicie­nii, maiştrii, muncitorii au stu­diat şi, in raport cu părticica pe care fiecare o avea de rea­lizat din nava uzină plutitoare, au venit cu idei ce au condus pe de o parte la asigurarea unei execuţii corecte, de calitate iar, pe de altă parte, la scurtarea timpului de execuţie, reducerea consumurilor specifice şi a unor subansamble din import. Inginerul Petre Buleci, de pildă, şeful atelierului de pro­iectare şi-a format un colectiv alcătuit din inginerul Gheor­­ghe Lovin, tehnicianul Mihai Dragu, maistrul Nicolae Teslov şi şi-au propus să conceapă o metodă mai eficientă de sudu­ră. Tema a fost realizată „din mers“, cum obişnuiesc autorii ei să spună. Paralel cu conturarea ideii s-a realizat şi instalaţia de sudură, cu trei capete, care a făcut să crească productivitatea muncii la sudură de trei ori. Constantin Burlacu, unul dintre constructorii navali cu cele mai practice idei, de altfel deţinăto­rul locului I în întrecerea miş­cării de inovaţii pe anul trecut, a venit şi el cu o idee „de mi­lioane“ : pachetizarea şi modu­­lizarea tubulaturii. Sutele şi miile de metri liniari de tuburi care se întîlnesc într-o navă au fost montate în pachete la sol şi apoi în navă. Operaţia are o serie de avantaje : 1) uşurează munca în sensul că tuburile nu se mai montează fiecare după metoda clasică, în interioarele navelor, unde lucrul, se desfă­şoară greoi din cauza spaţiilor înguste ; 2) reducerea timpului de montaj ; 3) creează spaţii disponibile în corpul navei pen­tru alte funcţionalităţi. Inginerii Radu Ivănescu şi Eremia Alecu au conceput şi realizat o instalaţie de produ­cere a aerului uscat şi de fos­­fatare care reduce consumul energetic şi înlocuieşte azotatul sau freolul în perioadele în care au loc probele la agregatele frigorifice. O altă instalaţie a fost realizată pentru probarea în sarcină a Diesel-generatoare­­lor, efectul fiind reducerea con­sumului energetic şi mărirea de aproximativ două ori a duratei de exploatare. Mulţi alţi spe­cialişti şi muncitori, între care Ion Burlacu, Dan Cucu, Victor Trifan, Mihai Leu, Gelu Tudo­­rache şi-au orientat activitatea spre conceperea şi realizarea unor subansamble care trebu­iau aduse din import şi pe care, pină la urmă, constructorii na­vali le-au realizat cu forţe pro­prii. Munca acestora s-a mate­rializat în reducerea efortului valutar cu piese în valoare de peste 1 milion lei.­­ Toate aceste tehnologii noi, gindite şi aplicate în procesul de producţie a noului super­­trauler, spunea inginerul Petre Buleci, şeful atelierului de pro­iectare, au devenit un bun al întregului şantier, ele aplicîn­­du-se în prezent şi la construc­ţia altor tipuri de nave din pro­ducţia noastră curentă. Este adevărat că am transpirat ceva mai mult, am pierdut multe nopţi şi am depus eforturi sus­ţinute dar am îmbogăţit gama procedeelor moderne de execu­ţie cu metode care să asigure productivitate mare şi calitate superioară şi­­multe economii la capitolul energie şi combustibil. — Ne-am întors de cîteva zile din probele de marş la mare, a ţinut să adauge inginerul Ste­­lian Raftopol. Am fost timp de cinci zile, cu­ au durat aceste probe, în Marea Neagră, îm­preună cu alţi specialişti la bor­dul navei, să „pipăim“ cum se spune, la faţa locului fiecare mişcare. Concluzia : probele au fost foarte bune. Nava s-a com­portat excelent. Nu am avut nici un fel de necaz. Toate componentele au funcţionat corect şi la parametrii stabiliţi. Ba pe unii i-am şi depăşit. Aşa, de pildă, viteza de înainta­re, care a fost depăşită cu două noduri, faţă de cea planificată. Nici noi nu ne-am aşteptat, be­neficiarul nostru, întreprinde­rea de pescuit oceanic din Tul­­cea , fiind mulţumit de întrea­ga execuţie a proiectului. Cum s-ar spune, a fost cel mai com­plex şi serios examen, pe care constructorii de nave din Brăi­la l-au trecut cu bine. Şi tocmai încrederea în forţele şi capaci­tatea noastră profesională ne dă puteri să acţionăm cu forţe sporite în viitor pentru realiza­rea şi a celorlalte nave de pes­cuit oceanic din această serie, încredinţată nouă spre execuţie. „România liberă“ i Resursele agriculturii, deplin valorificate (Urmare din pag. 1) cu masele populare, cu toate ca­tegoriile sociale, pe stabilirea măsurilor şi căilor de soluţio­nare a problemelor intr-o acţi­une comună, unitară“. Dezvăluind dimensiunea isto­rică a problemei agrare în România şi relevînd principiile revoluţionare după care Parti­dul Comunist s-a călăuzit in re­zolvarea ei, principii care au trecut cu succes examenul vie­ţii, al practicii sociale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit pe larg la starea actuală a agricul­turii, la măsurile care s-au luat în ultimul timp pentru a i se accelera ritmul dezvoltării, la obiectivele pe care ni le pro­punem să le realizăm în această sferă in 1982 și în întregul cincinal. Un optimism viguros răzbate din ampla analiză pe care a în­treprins-o secretarul general al partidului. El se bazează, îna­inte de toate, pe datele care în­făţişează dotarea tehnică a acestei ramuri. Dispunem la ora actuală de peste 155 000 de trac­toare, de peste 55 000 de com­bine autopropulsate, de un mare număr de semănători şi de se­turi complete de maşini pentru efectuarea principalelor lucrări în cîmp și în fermele de ani­male. Trebuie să suferi de o or­bire incurabilă ca să nu vezi în toate acestea un efect direct al politicii de industrializare socia­listă pe care Partidul Comunist o promovează fără abatere și din care face o veritabilă rampă de lansare a agriculturii moderne, intensive, de înalt şi constant randament, care ne trebuie şi pe care o vom făuri. Ceea ce mai trebuie ştiut este că, pen­tru a se contracara cel mai re­dutabil flagel de care ne lovim anual — absenţa sau intermi­tenţa precipitaţiilor — s-au a­­menajat pentru irigat nu mai puţin de 2,3 milioane hectare, in mari sisteme ce acoperă cu deosebire sudul ţării, pămîntul nostru cel mai mănos. Adăugaţi la toate acestea aportul indus­triei chimice care pune la dis­poziţia lucrătorilor de pe ogoare milioane de tone de îngrăşă­minte anual. Şi, pentru a com­pleta tabloul, amintiţi-vă că a­­vem un mare număr de staţi­uni de cercetare, multe dintre ele, cu rezultate lăudabile. Suma acestor factori întăreşte aprecierea pe care o făcea şi cu acest prilej tovarăşul Nicolae Ceauşescu, anume că dispunem de tot ceea ce este necesar pen­tru a duce la bun sfîrşit noua revoluţie agrară care s-a de­clanşat şi care cuprinde totali­tatea sectoarelor acestor ramuri. Avem un potenţial tehnic ridi­cat, suntem­ în posesia unui va­loros capital de competenţă, sis­temul organizatoric al unităţi­lor a fost perfecţionat, măsurile de reaşezare a preţurilor la pro­dusele agricole, care­­s-au luat de curînd, ,ca şi legile în curs de adoptare sporesc coeficientul de cointeresare materială. Poate niciodată ca pină acum nu s-au întrunit atîţia factori favori­­zanţi. In pragul campaniei care deschide ciclul lucrărilor consa­crate noii recolte, in ambianţa emoţională creată de cele două evenimente cruciale pentru sa­tul românesc, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reamintit di­recţiile mari in care ne pro­punem să acţionăm. Suntem­, prin tradiţie, o ţară mare cultivatoare de cereale. In 1982 suprafaţa afectată acestor cul­turi însumează peste 6 milioane hectare. Iar volumul producţiei proiectate se cifrează la 24 mi­lioane tone, cu 4 milioane tone mai mult decit în 1981 şi doar cu 2­3 milioane tone sub cota pe care vrem să o atingem la sfirşitul actualului cincinal. Pentru a ne încadra în plan şi a satisface cerinţele care s-au avut în vedere la alcătuirea Iiii este necesar să se efectueze cu mare grijă, pe toate suprafeţele prevăzute, însămînţările, să se respecte densitatea, să se reali­zeze corespunzător toate cele­lalte lucrări şi, bineînţeles, să se evite pierderile la recoltare. Acum, mai mult ca oricînd, avem nevoie de rigoare, de dis­ciplină, de ordine. în acest mare capitol al pro­ducţiei vegetale se înscriu şi plantele aşa numite tehnice care trebuie să se bucure­, şi ele, de toată grija. Aproape în toate judeţele s-au creat baze legumi­cole care, în condiţiile întăririi autoconducerii şi autoaprovizio­­nării localităţilor, se vor lărgi simţitor. Şi aici trebuie să se intensifice preocuparea pentru aplicarea de tehnologii moderne, pentru sporirea producţiei. Avem, de asemenea, un bogat patrimoniu pomicol şi viticol. Datoria care ne incumbă este aceea de a împiedica deteriora­rea lui, de a-1 ocroti, de a-1 re­împrospăta, unde se simte ne­voia, de a fructifica la maximum puterea lui de rodire. O însemnătate excepţională o prezintă pentru întărirea carac­terului modern, intensiv, al a­­griculturii — zootehnia. Recen­­sămintul care tocmai s-a înche­iat ne-a îngăduit să ne facem o imagine exactă asupra efective­lor de care dispunem. Avem, la ora actuală, 17,3 milioane ovine, peste 6,3 milioane bovine, 12 mi­lioane porcine, un mare număr de păsări. La majoritatea spe­ciilor se constată creşteri im­portante. Excepţie fac, din pă­cate, bovinele la care s-a înre­gistrat, faţă de anul precedent, o diminuare a efectivelor cu circa 180 000 de capete. Obiec­tivele care stau în faţa noastră in acest domeniu constau nu numai în dezvoltarea fermelor şi în echilibrarea lor ci şi, mai cu seamă, în creşterea produc­ţiilor de lapte, carne, lînă şi ouă. Pentru aceasta avem obli­gaţia imperioasă de a îmbună­tăţi furajarea, folosind mai ra­ţional cele 4,5 milioane hectare de pajişti şi fineţe existente, de a îngriji cum se cuvine lotu­rile, de a pune capăt mortali­tăţii prin aplicarea la timp şi pretutindeni a măsurilor de zoo­igienă. Măsurile tehnice care privesc agricultura, diversele ei com­partimente se cer a fi corelate mai strîns cu cele economico­­organizatorice. Unul dintre fron­turile de acţiune care s-au pro­filat in această direcţie ii con­stituie sprijinirea cooperativelor agricole rămase în urmă, astfel încît să se redreseze cit mai cu­­rînd posibil, să se poată auto­­finanţa. In general vorbind, se simte nevoia ca şi in această ramură să se folosească mai eficient noul mecanism econo­­mico-financiar ca pîrghie pen­tru instituirea ordinii depline în gestionarea bunurilor. Avem, aşadar, mari posibili­tăţi pentru a spori producţia agricolă şi a satisface, în acest fel, cerinţele unei bune aprovi­zionări cu produse agroalimen­tare a populaţiei, cu materii prime a industriei prelucrătoare. Ţărănimea noastră, care este purtătoare a unui luminos me­saj istoric şi care a dovedit în­totdeauna o excepţională putere de înţelegere a imperativelor prezentului, astăzi cînd se bu­cură de un asemenea statut so­cial şi cînd partidul şi statul o înconjoară cu atîta grijă, îşi va face, nu ne îndoim, datoria în­făptuind cu succes noua revolu­ţie agrară iniţiată de partid, de secretarul său general, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, angajîn­­du-se ferm pe calea care trebuie să ducă — şi va duce — socie­tatea românească spre noi culmi de civilizaţie şi progres. Pagina a 3-a—1 martie 1982 60 de ani de la crearea U.T.C. Tineretul, în primele rînduri ale luptei pentru dreptate şi libertate, pentru socialism (Urmare din pag. I) netului : „Noua generaţie so­cialistă e datoare faţă de sine în­săşi, ca şi faţă de mişcarea în­treagă, să lucreze la ridicarea sa pe toate ţărimurile vieţii mo­rale şi intelectuale pentru a pu­tea face faţă marilor greutăţi, în chip firesc legate de imensa o­­peră de transformare socialistă care o aşteaptă“. Exprimind noua orientare, re­voluţionară, a mişcării de tine­ret din ţara noastră, ziarul „Ti­neretul socialist“, din al cărui colegiu de redacţie făceau parte Lucreţiu Pătrăşcanu, Petre Con­­stantinescu-Iaşi, ş.a., în numă­rul său din aprilie 1921 publica articolul editorial „Spre o viaţă nouă“, în care se arăta : „în­treaga luptă a clasei muncitoare ne interesează de aproape, e propria noastră luptă. Vom lua parte, trebuie să luăm parte la orice luptă economică, politică sau culturală... Noi trebuie să fim in fruntea mişcării comunis­te pentru dezrobirea clasei mun­citoare“. Constituită, acum 60 de ani, la Conferinţa generală a tine­retului socialist din 19—20 mar­tie 1922, in contextul marilor e­­venimente ce au marcat istoria modernă a României — realiza­rea statului naţional unitar, în 1918, şi făurirea Partidului Co­munist Român la 8 mai 1921 — organizaţia revoluţionară de ti­neret a beneficiat de toate va­lenţele marilor înfăptuiri­­ ale poporului, ale cuceririlor clasei muncitoare. Conferinţa genera­lă a tineretului socialist, prin hotăririle adoptate a Îndeplinit, In fapt, rolul unui adevărat con­gres. „Conferinţa din martie — se arăta intr-un raport — re­prezintă un punct de cotitură în istoria mişcării tineretului din Întreaga Românie, intrucît, îna­inte de..toate, este prima confe­­rinţă a tineretului la care au fost de faţă reprezentanţi din absolut toate provinciile Româ­niei, deci se poate spune că în­seamnă începutul unificării de­finitive a mişcării de tineret din România“. Perioada de timp imediat ur­mătoare Conferinţei din martie 1922, se caracterizează printr-o susţinută activitate organiza­torică, politică şi ideologică des­făşurată în rîndurile cele mai largi ale tineretului,­ de pe întreg cuprinsul ţării. Dacă în momen­tul Conferinţei, organizaţia a­­vea 15 organizaţii cu aproximativ 4 800 de tineri, în septembrie 1922, ea a ajuns la 46 organiza­ţii şi peste 7 500 de membri. Ac­­tivînd sub îndrumarea Parti­dului Comunist Român, în anii următori organizaţia revoluţio­nară de tineret şi-a întărit trep­tat rîndurile, forţa de cuprinde­re şi influenţă în rîndurile tine­retului, fapt ce a permis la în­ceputul anului 1924 să fie con­vocat primul Congres iar în oc­tombrie, acelaşi an, să se ţină al doilea congres, care a hotărît şi adoptarea denumirii de Uniunea Tineretului Comunist. Activînd, din primăvara anului 1924, în ilegalitate, U.T.C., in po­fida terorii şi prigoanei, a reuşit să iniţieze şi să conducă largi acţiuni de luptă ale tineretului. Partidul Comunist Român, prin intermediul Uniunii Tineretului Comunist şi a altor organizaţii de masă, a desfăşurat o intensă activitate pentru atragerea tu­turor categoriilor de tineri la amplele acţiuni revoluţionare pentru apărarea intereselor ma­selor largi, pentru garantarea drepturilor şi libertăţilor demo­cratice, pentru salvgardarea li­bertăţii şi independenţei patriei.

Next