România Liberă, martie 1982 (Anul 40, nr. 11611-11637)
1982-03-01 / nr. 11611
Consiliul Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, întrunit în şedinţă plenară în zilele de 25 şi 26 februarie 1982, a dezbătut cu maximă răspundere problemele privind pregătirea şi desfăşurarea în cele mai bune condiţii a campaniei agricole de primăvară, stabilind totodată , în lumina indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, şi a ansamblului de măsuri recent adoptate de conducerea de partid şi de stat privind perfecţionarea activităţii organizatorice, de producţie şi economico-financiare din agricultură — modul cum se va acţiona pentru ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a muncii consacrate realizării planului de stat, înfăptuirii noii revoluţii din agricultură. Plenara a omagiat marea răscoală ţărănească de la 1907 şi împlinirea a doua decenii de la încheierea cooperativizării agriculturii, eveniment de o excepţională însemnătate în istoria patriei, aportul de seamă pe care ţărănimea l-a adus, de-a lungul secolelor, la apărarea cu preţul sîngelui a gliei strămoşeşti, a limbii şi fiinţei naţionale a poporului, a neatîrnării patriei, acţiunea sa fermă, în alianţă cu clasa muncitoare, pentru înfăptuirea politicii agrare socialiste a partidului nostru, pentru realizarea unei agriculturi tot mai moderne şi eficiente, contribuţia valoroasă pe care o are în întreaga operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Plenara şi-a însuşit întru totul aprecierea conducerii partidului potrivit căreia, deşi în 1981 s-au înregistrat unele rezultate pozitive în realizarea planului, care scot în evidenţă faptul că şi in condiţii naturale mai puţin favorabile, cum au fost cele din anul trecut, agricultura noastră socialistă poate obţine recolte care să asigure aprovizionarea satisfăcătoare a populaţiei, a economiei naţionale, în general, producţiile obţinute nu reflectă potenţialul real al agriculturii noastre, baza tehnico-materială asigurată, experienţa cadrelor care activează în această ramură de bază a producţiei materiale. A rezultat clar că această situaţie se datoreşte neajunsurilor care s-au manifestat în unele unităţi în organizarea producţiei şi a muncii, în folosirea forţei de muncă şi a mijloacelor de producţie, şi în primul rînd a pămîntului, preocupării insuficiente pentru întărirea ordinii, disciplinei şi răspunderii în muncă a cadrelor, a tuturor celor ce activează în agricultură sau au răspunderi în îndeplinirea planului la nivelul judeţelor şi organelor centrale. Pornind de la aceste învăţăminte, de la criticile pe deplin întemeiate pe care conducerea partidului le-a adus la adresa activităţii noastre, de la sarcinile ce ne-au fost trasate şi nerevin prin planul de stat pe 1982, membrii Consiliului Naţional şi-au exprimat hotărîrea de a acţiona cu fermitate, mobilizînd toate forţele umane şi materiale de care dispunem, pentru a îmbunătăţi radical munca în agricultură, în celelalte sectoare în care activăm, pentru a asigura îndeplinirea în cele mai bune condiţii a planului. Plenara a adoptat în unanimitate Programul privind pregătirea şi desfăşurarea campaniei agricole de primăvară . Raportul privind recensămîntul animalelor şi acţiunile ce trebuie întreprinse pentru realizarea efectivelor planificate şi pentru creşterea producţiei zootehnice ; Programul privind creşterea suplimentară a efectivelor de ovine, în vederea obţinerii de producţii sporite de lînă, carne şi lapte ; Programul privind dezvoltarea sericiculturii în perioada 1982—1985 ; Programul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială şi măsurile ce trebuie luate pentru aplicarea în viaţă a prevederilor acestuia. S-au adoptat, de asemenea, unele măsuri care să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare a cooperativelor agricole cu programe de redresare, precum şi propunerile referitoare la aşezarea mai raţională a preţurilor la furajele grosiere. Oamenii muncii din agricultură au primit cu profundă recunoştinţă măsurile de stimulare şi sporire a cointeresării materiale a producătorilor agricoli, conţinute în recentele decrete privind contractarea şi achiziţiile de produse agricole vegetale şi animale, precum şi în proiectul Legii retribuirii muncii In unităţile agricole cooperatiste. Pe această bază, în condiţiile Îndeplinirii exemplare a sarcinilor de producţie ce ne revin in 1982, veniturile producătorilor agricoli vor creşte cu circa 25 miliarde lei, iar ciştigurile celor ce muncesc în agricultura cooperatistă vor spori, în medie, cu 25 la sută. Dezbaterile din cadrul plenarei au scos pregnant în evidenţă că aceste acte normative, cărora li se adaugă programul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială, decretul referitor la Îmbunătăţirea activităţii de mecanizare, proiectul legii cu privire la producerea şi utilizarea raţională a resurselor furajere, creează condiţii pentru ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi. Plenara Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor îşi exprimă deplina sa adeziune faţă, de măsurile privind reaşezarea şi corelarea pe principii economice a preţurilor produselor agricole şi majorarea preţurilor cu amănuntul la produsele agroalimentare, măsuri conjugate cu creşterea retribuţiei personalului muncitor, alocaţiei de stat pentru copii şi a pensiilor. Plenara dă o înaltă apreciere contribuţiei hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi fundamentarea tuturor acestor măsuri, care exprimă, în cel mai înalt grad, preocuparea statornică a secretarului general al partidului pentru dezvoltarea neîntreruptă a economiei naţionale şi, în cadrul acesteia, a agriculturii, a tuturor sectoarelor componente ale consiliului nostru, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Răspunzînd acestei griji statornice, noilor hotărîri şi legi adoptate, Consiliul Naţional se angajează ferm, în numele oamenilor muncii din agricultură, industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor, să facă din anul 1982 un an de maximă mobilizare a forţelor şi resurselor de care dispunem, în vederea înfăptuirii exemplare a sarcinilor ce ne revin din planul de stat. In toate unităţile din agricultură trebuie să se instaureze o disciplină fermă, care să ducă la îmbunătăţirea calitativă a muncii tuturor celor ce lucrează în agricultură, incepînd încă din actuala campanie agricolă de primăvară. Este imperios necesar ca în zilele care au mai rămas pină la declanşarea campaniei să fie terminată repararea tractoarelor şi maşinilor ce vor fi utilizate in primăvară, asigurîndu-se recepţia acestora cu maximă exigenţă. înainte de semănat se va face proba fiecărei semănători — condiţie esenţială pentru asigurarea densităţii optime la fiecare cultură. O atenţie deosebită trebuie să se acorde organizării de agregate complexe, măsură care poate conduce la mai buna folosire a puterii tractoarelor, economisirea carburanţilor şi efectuarea mai multor lucrări la o singură trecere, în scopul protejării solului şi creşterii productivităţii muncii. Este necesar, totodată, să se continue în mod susţinut acţiunea de instruire a întregului personal, inclusiv a cadrelor de conducere şi a personalului TESA, în conducerea tractorului şi mînuirea agregatelor, astfel încît să se asigure condiţii pentru folosirea la întreaga capacitate a parcului de tractoare şi maşini agricole din dotare. In centrul preocupărilor să punem problema folosirii integrale a suprafeţei arabile de care dispunem. In acest sens, in toate unităţile să se acţioneze energic în vederea eliminării excesului de umiditate, funcţionării corespunzătoare a reţelelor de desecare şi evacuare a apelor mobilizîndu-se la aceste acţiuni toţi locuitorii satelor, precum şi mijloacele mecanice necesare. De asemenea, vor fi luate măsuri hotărite pentru cultivarea fiecărei palme de pămînt din cîmp, a terenurilor pretabile din plantaţiile de vii şi pomi, a suprafeţelor din incintele unităţilor agricole şi din fermele zootehnice, a terenurilor din vetrele satelor şi din curţile cetăţenilor, pe care se pot obţine importante cantităţi de legume şi furaje. Pentru ca irigaţiile să contribuie la creşterea producţiilor medii la hectar, se vor intensifica acţiunile de punere în stare de funcţionare a reţelei de canale şi staţii de pompare, precum şi a utilajelor de udare, în aşa fel încît, în acest an, să se poată iriga la timp şi in bune condiţii toate suprafeţele amenajate. Avînd în vedere că folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi de mare productivitate constituie o condiţie esenţială pentru obţinerea de recolte bogate, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Academia de ştiinţe agricole şi silvice, direcţiile generale agricole judeţene, consiliile unice agroindustriale şi conducerile unităţilor vor acţiona hotărît pentru ca întregul necesar de sămînţă să fie asigurat în structura stabilită şi din soiurile şi hibrizii zonaţi, urmărind, totodată, ca, în fiecare unitate, să se folosească numai seminţe cu valoare culturală ridicată şi să se respecte cu stricteţe normele la hectar stabilite prin lege, pentru a se realiza necondiţionat densităţile optime la fiecare cultură. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Academia de ştiinţe agricole şi silvice vor acţiona cu perseverenţă pentru executarea programului de producere a seminţelor necesare anului viitor din soiurile şi hibrizii cu cel mai mare potenţial de producţie, stabiliţi a fi folosiţi pe fiecare zonă de cultură. O deosebită atenţie va fi acordată amplasării corecte a culturilor, corespunzător asolamentelor stabilite, respectării riguroase a prevederilor de plan privind suprafeţele şi structura culturilor, încadrării execuţiei lucrărilor în epocile optime. Practica a dovedit că însămînţarea timpurie asigură importante sporuri de recoltă. De aici, necesitatea mobilizării tuturor forţelor pentru începerea însămînţărilor din prima zi bună de lucru şi încadrarea semănatului în perioada optimă. Pe linia indicaţiilor preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, se va acorda atenţie sporită culturilor furajere, însămînţîndu-se întreaga suprafaţă prevăzută, în cadrul acesteia urmînd să crească substanţial ponderea leguminoaselor, a furajelor suculente, a sfeclei şi guliilor pentru nutreţ, a bostănoaselor şi altor culturi, care asigură un număr mare de unităţi nutritive pe hectar, au un conţinut bogat de proteină, pentru a asigura încă din această primăvară toate cantităţile de nutreţuri necesare hrănirii corespunzătoare a animalelor. Potrivit noilor orientări privind furajarea porcilor, in primăvara aceasta se vor însămînţa, cit mai devreme posibil, 100 mii hectare cu porumb destinat recoltării timpurii, ştiuleţii rezultaţi urmind să fie măcinaţi şi introduşi imediat în furajarea acestei specii de animale, incepînd din luna august. In acelaşi scop, se va acţiona ferm pentru realizarea întregului program de măsuri privind producerea, depozitarea şi hrănirea porcilor cu porumb ştiuleţi pastă. Pe linia noilor orientări privind baza furajeră, se va asigura îndeplinirea integrală a programului de înfiinţare a pajiştilor cultivate, precum şi executarea lucrărilor de curăţire, fertilizare şi supraînsămînţare a păşunilor şi fîneţelor naturale pe suprafeţele prevăzute in programele fiecărui judeţ, fiecărei comune. Pentru folosirea deplină a potenţialului productiv al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi se impune efectuarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de fertilizare, combatere a bolilor şi dăunătorilor, precum şi a prăşitului ori de cite ori este nevoie, lucrări care trebuie să asigure realizarea densităţilor normate pină la recoltare. In fiecare comună, în fiecare unitate agricolă se va acţiona pentru mobilizarea in cîmp a Întregii ţărănimi, a tuturor locuitorilor satelor apţi de muncă, astfel ca, alături de mecanizatori, aceştia să asigure efectuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor pe toate suprafeţele şi în condiţii de calitate cit mai bune. In legumicultura, asigurînd amplasarea culturilor numai pe terenuri irigate, extinderea producerii legumelor in toate unităţile agricole, precum şi In gospodăriile populaţiei, realizarea unor cantităţi suficiente de răsaduri de calitate, mărirea suprafeţelor cu culturi palisate, precum şi executarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi recoltare, să obţinem în acest an cantităţi sporite de legume pentru satisfacerea nevoilor de aprovizionare a populaţiei şi crearea unor disponibilităţi pentru export. Organele agricole judeţene şi conducerile unităţilor agricole vor lua măsuri pentru realizarea integrală a prevederilor programului de modernizare şi înfiinţare de noi plantaţii de vii, pomi şi căpşuni, asigurîndu-se creşterea potenţialului lor productiv şi sporirea, pe această cale, a resurselor pentru realizarea programului de autoaprovizionare. Plenara Consiliului Naţional • cheamă ţăranii cooperatori şi pe cei din zonele necooperativizate să cultive şi să contracteze cu statul cantităţi cât mai mari de legume, fructe şi cartofi, pentru a-şi spori contribuţia la realizarea fondului central, precum şi veniturile personale. In zootehnie, sector de importanţă vitală, vatrebui să se acţioneze susţinut în vederea creşterii efectivelor la fiecare specie şi a productivităţii animalelor, prin aplicarea tuturor măsurilor menite să transpună în viaţă noua concepţie de creştere şi exploatare a animalelor, corespunzător tradiţiei existente in ţara noastră şi ţinînd seama de posibilităţile de folosire a experienţei care s-a impus pe plan mondial. Pe această linie, o atenţie sporită va trebui să se acorde îmbunătăţirii producţiei pajiştilor naturale, precum şi organizării utilizării intensive a acestora, asigurînd folosirea lor în hrana taurinelor la îngrăşat, a vacilor cu lapte şi a ovinelor pe toată perioada de vegetaţie, astfel ca să se poată păstra nutreţurile recoltate pentru perioada de iarnă. Un element important pentru dezvoltarea producţiei zootehnice şi aşezarea acestei activităţi pe făgaşul rentabilităţii 11 constituie încadrarea fermelor zootehnice cu oameni bine pregătiţi profesional, cu dragoste pentru animale, care să fie permanentizaţi şi retribuiţi pe măsura muncii lor, prin aplicarea corespunzătoare a acordului global. Plenara consideră că este o datorie patriotică a tuturor locuitorilor satelor de a creşte animale şi păsări, de a contracta şi valorifica la fondul de stat cantităţi cit mai mari de lapte, carne, lină şi ouă, sporindu-şi astfel veniturile proprii şi contribuind la îndeplinirea programelor de autoaprovizionare teritorială. In industria alimentară, plenara Consiliului Naţional consideră că principalul obiectiv trebuie să-l constituie valorificarea superioară a materiilor prime agricole, îmbunătăţirea calităţii produselor şi diversificarea acestora. Eforturile tuturor lucrărilor din această ramură vor fi îndreptate cu precădere spre reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, creşterea productivităţii muncii, economisirea resurselor energetice şi reducerea tuturor cheltuielilor, a preţului de cost, asigurîndu-se astfel creşterea rentabilităţii activităţii în fiecare unitate industrială. In silvicultură, eforturile vor fi orientate spre îndeplinirea sarcinilor de împădurire, folosindu-se cu prioritate speciile repede crescătoare. Se va acţiona hotărît pentru executarea programelor de întreţinere şi utilizarea mai economică a potenţialului pădurilor, pentru intensificarea acţiunilor de valorificare a diverselor produse şi a resurselor de furaje pe care le oferă fondul silvic. Se va acţiona mai intens, pe bază de contract, pentru antrenarea unităţilor agricole cooperatiste — mai ales a celor din apropierea zonelor forestiere — la acţiunile de împădurire şi igienizare a pădurilor, cultivare a arbuştilor fructiferi, executare a lucrărilor în pepinierele silvice, culegere a fructelor, ciupercilor şi a altor produse pe care le oferă pădurea, asigurînd prin aceasta atît forţa de muncă necesară unităţilor silvice, cit şi creşterea veniturilor membrilor cooperatori. In domeniul gospodăririi apelor, Consiliul Naţional al Apelor, împreună cu celelalte unităţi componente ale Consiliului Naţional al Agriculturii, va acţiona ferm pentru realizarea programului de acumulări, îndiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă, asigurarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului, amenajarea torenţilor şi stabilizarea albiilor rîurilor, in vederea valorificării superioare a terenurilor agricole şi apărării localităţilor împotriva inundaţiilor. Se va acţiona pentru economisirea apei şi se va intensifica ritmul de realizare a instalaţiilor de epurare a apelor uzate şi de folosire în agricultură a dejecţiilor de la complexele zootehnice. Răspunzînd cu însufleţire chemării adresate de Consiliul Naţional al Oamenilor Muncii din Industrie, Construcţii, Transporturi, Circulaţia Mărfurilor şi Finanţe, sprijinului multilateral acordat de clasa muncitoare, prin asigurarea de tractoare şi maşini agricole, îngrăşăminte chimice, pesticide şi alte materiale, plenara Consiliului Naţional, în numele oamenilor muncii din agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor, se angajează să mobilizeze toate forţele şi resursele existente in vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor de mare răspundere ce le revin din documentele celui de-al XII-lea Congres al partidului, din planul de stat pe anul in curs şi pe întregul cincinal, contribuind astfel la sporirea aportului acestor importante ramuri şi sectoare ale producţiei materiale la dezvoltarea generală a economiei naţionale şi îmbunătăţirea continuă a aprovizionării oamenilor muncii cu produse agroalimentare. Prin întărirea ordinii şi disciplinei, prin promovarea unui nou stil de muncă, dinamic, strîns legat de activitatea unităţilor de producţie, prin valorificarea deplină a condiţiilor create de ansamblul de măsuri adoptate de conducerea partidului şi statului în domeniul agriculturii, prin generalizarea experienţei avansate, vom face ca in acest an să fie obţinute producţii vegetale şi animale cel puţin la nivelurile stabilite prin planul de stat, realizind in cele mai bune condiţii prevederile din programele de autoaprovizionare teritorială. Consiliul Naţional asigură, totodată, conducerea superioară de partid, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele ţării, că va acţiona cu maximă energie, prin toate mijloacele, pentru ca, paralel cu punerea în valoare a resurselor de sporire a producţiei, să se asigure creşterea productivităţii muncii, introducerea unui regim strict de economii, ridicarea eficienţei întregii activităţi, astfel încît să se recupereze în acest an cel puţin 30 la sută din valoarea compensaţiilor acordate personalului muncitor ca urmare a majorării preţurilor de desfacere cu amănuntul a produselor agroalimentare. Plenara Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor îşi exprimă convingerea că — însufleţiţi de ampla şi vibranta cuvîntare rostită la încheierea lucrărilor de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbintele omagiu adus de secretarul -general al partidului ţărănimii patriei, tradiţiilor ei de luptă şi muncă eroică pentru libertate, unitate şi independenţă naţională, pentru victoria socialismului, de înflăcărată chemare adresată oamenilor muncii de la sate de a-şi valorifica din plin energiile şi hărnicia în opera de înfăptuire a obiectivelor noii revoluţii agrare, de înflorire a agriculturii noastre socialiste , mecanizatorii, cooperatorii, muncitorii din unităţile agricole de stat, tehnicienii, inginerii şi medicii veterinari, toţi locuitorii satelor vor munci fără preget, cu înaltă răspundere, cu dăruire şi spirit de abnegaţie pentru valorificarea deplină a potenţialului de producţie al pămîntului şi al bazei tehnico-materiale, pentru realizarea unei producţii cit mai bogate, care să asigure satisfacerea consumului populaţiei, acoperirea altor nevoi ale economiei naţionale, creşterea aportului agriculturii la progresul general al ţării şi la ridicarea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor României socialiste. HOTARIREA Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor privind adoptarea documentelor supuse dezbaterii şi angajamentul oamenilor muncii din agricultură de a face totul pentru realizarea programelor stabilite de creştere a producţiei vegetale şi animale, în vederea îmbunătăţirii continue a aprovizionării populaţiei cu produse alimentare şi a industriei cu materii prime f „Paring“, o uzină plutitoare (Urmare din pag. 1) proiectanţii, inginerii, tehnicienii, maiştrii, muncitorii au studiat şi, in raport cu părticica pe care fiecare o avea de realizat din nava uzină plutitoare, au venit cu idei ce au condus pe de o parte la asigurarea unei execuţii corecte, de calitate iar, pe de altă parte, la scurtarea timpului de execuţie, reducerea consumurilor specifice şi a unor subansamble din import. Inginerul Petre Buleci, de pildă, şeful atelierului de proiectare şi-a format un colectiv alcătuit din inginerul Gheorghe Lovin, tehnicianul Mihai Dragu, maistrul Nicolae Teslov şi şi-au propus să conceapă o metodă mai eficientă de sudură. Tema a fost realizată „din mers“, cum obişnuiesc autorii ei să spună. Paralel cu conturarea ideii s-a realizat şi instalaţia de sudură, cu trei capete, care a făcut să crească productivitatea muncii la sudură de trei ori. Constantin Burlacu, unul dintre constructorii navali cu cele mai practice idei, de altfel deţinătorul locului I în întrecerea mişcării de inovaţii pe anul trecut, a venit şi el cu o idee „de milioane“ : pachetizarea şi modulizarea tubulaturii. Sutele şi miile de metri liniari de tuburi care se întîlnesc într-o navă au fost montate în pachete la sol şi apoi în navă. Operaţia are o serie de avantaje : 1) uşurează munca în sensul că tuburile nu se mai montează fiecare după metoda clasică, în interioarele navelor, unde lucrul, se desfăşoară greoi din cauza spaţiilor înguste ; 2) reducerea timpului de montaj ; 3) creează spaţii disponibile în corpul navei pentru alte funcţionalităţi. Inginerii Radu Ivănescu şi Eremia Alecu au conceput şi realizat o instalaţie de producere a aerului uscat şi de fosfatare care reduce consumul energetic şi înlocuieşte azotatul sau freolul în perioadele în care au loc probele la agregatele frigorifice. O altă instalaţie a fost realizată pentru probarea în sarcină a Diesel-generatoarelor, efectul fiind reducerea consumului energetic şi mărirea de aproximativ două ori a duratei de exploatare. Mulţi alţi specialişti şi muncitori, între care Ion Burlacu, Dan Cucu, Victor Trifan, Mihai Leu, Gelu Tudorache şi-au orientat activitatea spre conceperea şi realizarea unor subansamble care trebuiau aduse din import şi pe care, pină la urmă, constructorii navali le-au realizat cu forţe proprii. Munca acestora s-a materializat în reducerea efortului valutar cu piese în valoare de peste 1 milion lei. Toate aceste tehnologii noi, gindite şi aplicate în procesul de producţie a noului supertrauler, spunea inginerul Petre Buleci, şeful atelierului de proiectare, au devenit un bun al întregului şantier, ele aplicîndu-se în prezent şi la construcţia altor tipuri de nave din producţia noastră curentă. Este adevărat că am transpirat ceva mai mult, am pierdut multe nopţi şi am depus eforturi susţinute dar am îmbogăţit gama procedeelor moderne de execuţie cu metode care să asigure productivitate mare şi calitate superioară şimulte economii la capitolul energie şi combustibil. — Ne-am întors de cîteva zile din probele de marş la mare, a ţinut să adauge inginerul Stelian Raftopol. Am fost timp de cinci zile, cu au durat aceste probe, în Marea Neagră, împreună cu alţi specialişti la bordul navei, să „pipăim“ cum se spune, la faţa locului fiecare mişcare. Concluzia : probele au fost foarte bune. Nava s-a comportat excelent. Nu am avut nici un fel de necaz. Toate componentele au funcţionat corect şi la parametrii stabiliţi. Ba pe unii i-am şi depăşit. Aşa, de pildă, viteza de înaintare, care a fost depăşită cu două noduri, faţă de cea planificată. Nici noi nu ne-am aşteptat, beneficiarul nostru, întreprinderea de pescuit oceanic din Tulcea , fiind mulţumit de întreaga execuţie a proiectului. Cum s-ar spune, a fost cel mai complex şi serios examen, pe care constructorii de nave din Brăila l-au trecut cu bine. Şi tocmai încrederea în forţele şi capacitatea noastră profesională ne dă puteri să acţionăm cu forţe sporite în viitor pentru realizarea şi a celorlalte nave de pescuit oceanic din această serie, încredinţată nouă spre execuţie. „România liberă“ i Resursele agriculturii, deplin valorificate (Urmare din pag. 1) cu masele populare, cu toate categoriile sociale, pe stabilirea măsurilor şi căilor de soluţionare a problemelor intr-o acţiune comună, unitară“. Dezvăluind dimensiunea istorică a problemei agrare în România şi relevînd principiile revoluţionare după care Partidul Comunist s-a călăuzit in rezolvarea ei, principii care au trecut cu succes examenul vieţii, al practicii sociale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit pe larg la starea actuală a agriculturii, la măsurile care s-au luat în ultimul timp pentru a i se accelera ritmul dezvoltării, la obiectivele pe care ni le propunem să le realizăm în această sferă in 1982 și în întregul cincinal. Un optimism viguros răzbate din ampla analiză pe care a întreprins-o secretarul general al partidului. El se bazează, înainte de toate, pe datele care înfăţişează dotarea tehnică a acestei ramuri. Dispunem la ora actuală de peste 155 000 de tractoare, de peste 55 000 de combine autopropulsate, de un mare număr de semănători şi de seturi complete de maşini pentru efectuarea principalelor lucrări în cîmp și în fermele de animale. Trebuie să suferi de o orbire incurabilă ca să nu vezi în toate acestea un efect direct al politicii de industrializare socialistă pe care Partidul Comunist o promovează fără abatere și din care face o veritabilă rampă de lansare a agriculturii moderne, intensive, de înalt şi constant randament, care ne trebuie şi pe care o vom făuri. Ceea ce mai trebuie ştiut este că, pentru a se contracara cel mai redutabil flagel de care ne lovim anual — absenţa sau intermitenţa precipitaţiilor — s-au amenajat pentru irigat nu mai puţin de 2,3 milioane hectare, in mari sisteme ce acoperă cu deosebire sudul ţării, pămîntul nostru cel mai mănos. Adăugaţi la toate acestea aportul industriei chimice care pune la dispoziţia lucrătorilor de pe ogoare milioane de tone de îngrăşăminte anual. Şi, pentru a completa tabloul, amintiţi-vă că avem un mare număr de staţiuni de cercetare, multe dintre ele, cu rezultate lăudabile. Suma acestor factori întăreşte aprecierea pe care o făcea şi cu acest prilej tovarăşul Nicolae Ceauşescu, anume că dispunem de tot ceea ce este necesar pentru a duce la bun sfîrşit noua revoluţie agrară care s-a declanşat şi care cuprinde totalitatea sectoarelor acestor ramuri. Avem un potenţial tehnic ridicat, suntem în posesia unui valoros capital de competenţă, sistemul organizatoric al unităţilor a fost perfecţionat, măsurile de reaşezare a preţurilor la produsele agricole, cares-au luat de curînd, ,ca şi legile în curs de adoptare sporesc coeficientul de cointeresare materială. Poate niciodată ca pină acum nu s-au întrunit atîţia factori favorizanţi. In pragul campaniei care deschide ciclul lucrărilor consacrate noii recolte, in ambianţa emoţională creată de cele două evenimente cruciale pentru satul românesc, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reamintit direcţiile mari in care ne propunem să acţionăm. Suntem, prin tradiţie, o ţară mare cultivatoare de cereale. In 1982 suprafaţa afectată acestor culturi însumează peste 6 milioane hectare. Iar volumul producţiei proiectate se cifrează la 24 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mult decit în 1981 şi doar cu 23 milioane tone sub cota pe care vrem să o atingem la sfirşitul actualului cincinal. Pentru a ne încadra în plan şi a satisface cerinţele care s-au avut în vedere la alcătuirea Iiii este necesar să se efectueze cu mare grijă, pe toate suprafeţele prevăzute, însămînţările, să se respecte densitatea, să se realizeze corespunzător toate celelalte lucrări şi, bineînţeles, să se evite pierderile la recoltare. Acum, mai mult ca oricînd, avem nevoie de rigoare, de disciplină, de ordine. în acest mare capitol al producţiei vegetale se înscriu şi plantele aşa numite tehnice care trebuie să se bucure, şi ele, de toată grija. Aproape în toate judeţele s-au creat baze legumicole care, în condiţiile întăririi autoconducerii şi autoaprovizionării localităţilor, se vor lărgi simţitor. Şi aici trebuie să se intensifice preocuparea pentru aplicarea de tehnologii moderne, pentru sporirea producţiei. Avem, de asemenea, un bogat patrimoniu pomicol şi viticol. Datoria care ne incumbă este aceea de a împiedica deteriorarea lui, de a-1 ocroti, de a-1 reîmprospăta, unde se simte nevoia, de a fructifica la maximum puterea lui de rodire. O însemnătate excepţională o prezintă pentru întărirea caracterului modern, intensiv, al agriculturii — zootehnia. Recensămintul care tocmai s-a încheiat ne-a îngăduit să ne facem o imagine exactă asupra efectivelor de care dispunem. Avem, la ora actuală, 17,3 milioane ovine, peste 6,3 milioane bovine, 12 milioane porcine, un mare număr de păsări. La majoritatea speciilor se constată creşteri importante. Excepţie fac, din păcate, bovinele la care s-a înregistrat, faţă de anul precedent, o diminuare a efectivelor cu circa 180 000 de capete. Obiectivele care stau în faţa noastră in acest domeniu constau nu numai în dezvoltarea fermelor şi în echilibrarea lor ci şi, mai cu seamă, în creşterea producţiilor de lapte, carne, lînă şi ouă. Pentru aceasta avem obligaţia imperioasă de a îmbunătăţi furajarea, folosind mai raţional cele 4,5 milioane hectare de pajişti şi fineţe existente, de a îngriji cum se cuvine loturile, de a pune capăt mortalităţii prin aplicarea la timp şi pretutindeni a măsurilor de zooigienă. Măsurile tehnice care privesc agricultura, diversele ei compartimente se cer a fi corelate mai strîns cu cele economicoorganizatorice. Unul dintre fronturile de acţiune care s-au profilat in această direcţie ii constituie sprijinirea cooperativelor agricole rămase în urmă, astfel încît să se redreseze cit mai curînd posibil, să se poată autofinanţa. In general vorbind, se simte nevoia ca şi in această ramură să se folosească mai eficient noul mecanism economico-financiar ca pîrghie pentru instituirea ordinii depline în gestionarea bunurilor. Avem, aşadar, mari posibilităţi pentru a spori producţia agricolă şi a satisface, în acest fel, cerinţele unei bune aprovizionări cu produse agroalimentare a populaţiei, cu materii prime a industriei prelucrătoare. Ţărănimea noastră, care este purtătoare a unui luminos mesaj istoric şi care a dovedit întotdeauna o excepţională putere de înţelegere a imperativelor prezentului, astăzi cînd se bucură de un asemenea statut social şi cînd partidul şi statul o înconjoară cu atîta grijă, îşi va face, nu ne îndoim, datoria înfăptuind cu succes noua revoluţie agrară iniţiată de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, angajîndu-se ferm pe calea care trebuie să ducă — şi va duce — societatea românească spre noi culmi de civilizaţie şi progres. Pagina a 3-a—1 martie 1982 60 de ani de la crearea U.T.C. Tineretul, în primele rînduri ale luptei pentru dreptate şi libertate, pentru socialism (Urmare din pag. I) netului : „Noua generaţie socialistă e datoare faţă de sine însăşi, ca şi faţă de mişcarea întreagă, să lucreze la ridicarea sa pe toate ţărimurile vieţii morale şi intelectuale pentru a putea face faţă marilor greutăţi, în chip firesc legate de imensa operă de transformare socialistă care o aşteaptă“. Exprimind noua orientare, revoluţionară, a mişcării de tineret din ţara noastră, ziarul „Tineretul socialist“, din al cărui colegiu de redacţie făceau parte Lucreţiu Pătrăşcanu, Petre Constantinescu-Iaşi, ş.a., în numărul său din aprilie 1921 publica articolul editorial „Spre o viaţă nouă“, în care se arăta : „întreaga luptă a clasei muncitoare ne interesează de aproape, e propria noastră luptă. Vom lua parte, trebuie să luăm parte la orice luptă economică, politică sau culturală... Noi trebuie să fim in fruntea mişcării comuniste pentru dezrobirea clasei muncitoare“. Constituită, acum 60 de ani, la Conferinţa generală a tineretului socialist din 19—20 martie 1922, in contextul marilor evenimente ce au marcat istoria modernă a României — realizarea statului naţional unitar, în 1918, şi făurirea Partidului Comunist Român la 8 mai 1921 — organizaţia revoluţionară de tineret a beneficiat de toate valenţele marilor înfăptuiri ale poporului, ale cuceririlor clasei muncitoare. Conferinţa generală a tineretului socialist, prin hotăririle adoptate a Îndeplinit, In fapt, rolul unui adevărat congres. „Conferinţa din martie — se arăta intr-un raport — reprezintă un punct de cotitură în istoria mişcării tineretului din Întreaga Românie, intrucît, înainte de..toate, este prima conferinţă a tineretului la care au fost de faţă reprezentanţi din absolut toate provinciile României, deci se poate spune că înseamnă începutul unificării definitive a mişcării de tineret din România“. Perioada de timp imediat următoare Conferinţei din martie 1922, se caracterizează printr-o susţinută activitate organizatorică, politică şi ideologică desfăşurată în rîndurile cele mai largi ale tineretului, de pe întreg cuprinsul ţării. Dacă în momentul Conferinţei, organizaţia avea 15 organizaţii cu aproximativ 4 800 de tineri, în septembrie 1922, ea a ajuns la 46 organizaţii şi peste 7 500 de membri. Activînd sub îndrumarea Partidului Comunist Român, în anii următori organizaţia revoluţionară de tineret şi-a întărit treptat rîndurile, forţa de cuprindere şi influenţă în rîndurile tineretului, fapt ce a permis la începutul anului 1924 să fie convocat primul Congres iar în octombrie, acelaşi an, să se ţină al doilea congres, care a hotărît şi adoptarea denumirii de Uniunea Tineretului Comunist. Activînd, din primăvara anului 1924, în ilegalitate, U.T.C., in pofida terorii şi prigoanei, a reuşit să iniţieze şi să conducă largi acţiuni de luptă ale tineretului. Partidul Comunist Român, prin intermediul Uniunii Tineretului Comunist şi a altor organizaţii de masă, a desfăşurat o intensă activitate pentru atragerea tuturor categoriilor de tineri la amplele acţiuni revoluţionare pentru apărarea intereselor maselor largi, pentru garantarea drepturilor şi libertăţilor democratice, pentru salvgardarea libertăţii şi independenţei patriei.