România Liberă, martie 1982 (Anul 40, nr. 11611-11637)
1982-03-22 / nr. 11629
1 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLNr. 11629 Luni 22 martie 1982 6 pagini 50 bani Spiritul revoluţionar al tinerei noastre mereu viu generaţii Totdeauna va trebui sa acţionăm ca revoluţionari. Tineretul trebuie sa se afle întotdeauna in primele rinduri in lupta pentru noul pentru perfecţionare şi înnoire pe o baza superioară a societăţii noastre. NICOLAE CEAUŞESCU înnobilată de Înalta prezenţă a celui ce de decenii călăuzeşte generaţiile tinere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului şi preşedintele ţării, a devotatei sale tovarăşe de luptă încă din anii tineri, academician doctor inginer Elena Ceauşescu, adunarea solemnă consacrată aniversării a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 25 de ani de la Înfiinţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti s-a înscris ca un moment memorabil, de rezonanţă istorică, în cronica mişcării revoluţionare şi democratice a tineretului nostru. Uriaşa sală polivalentă a devenit pentru cîteva ore spaţiul de rezonanţă a celor mai însufleţitoare sentimente pe care tinăra generaţie le nutreşte pentru partid, pentru clarvăzătorul şi neobositul său conducător. Cu toate că emoţia a fost mare încă din clipa deschiderii grandioasei manifestări, se poate spune că momentul decorării celor două organizaţii aniversate şi îndeosebi, cuvintarea rostită în context de conducătorul partidului şi statului care elogia atît de cald tinăra generaţie au ridicat la cote mişcătoare entuziasmul adunării. Citirea celor două Decrete prezidenţiale, primul prin care s-a acordat Uniunii Tineretului Comunist titlul de ,,Erou al Muncii Socialiste" — „erou care,se întruchipează în milioane de inimi şi minţi ale minunatului nostru tineret" — cum a subliniat preşedintele republicii, semnatarul celor două decrete — şi cel de-al doilea prin care s-a conferit Ordinul „23 August“ clasa I, Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti a dezlănţuit furtuni de aplauze şi d ovaţii. Semnificaţia înaltelor distincţii, sensul profund al întregii festivităţi, s-au reliefat cu claritate, in ampla şi emoţionanta cuvintare rostită de către secretarul general al partidului. Partidul şi statul nostru dau o înaltă apreciere tineretului şi organizaţiilor sale revoluţionare pentru prezenţa lor eroică în marile bătălii de clasă revoluţionare, în lupta pentru înfăptuirea idealurilor de eliberare socială şi naţională, a revoluţiei socialiste, pentru ridicarea patriei pe noi trepte de progres, civilizaţie şi prosperitate, pentru întărirea forţei, a independenţei şi suveranităţii statului nostru. Cum a făcut-o întotdeauna cu asemenea prilejuri, marele bărbat al istoriei noastre a evocat glorioasele tradiţii de luptă ale poporului, ale tineretului care in toate epocile decisive ale devenirii naţiunii noastre a fost în primele rinduri. Tradiţiile i acestea s-au îmbogăţit şi adincit odată cu apariţia pe scena istoriei a mişcării muncitoreşti, a comuniştilor, ceea ce a conferit posibilitatea unei afirmări revoluţionare şi mai impetuoase a tineretului constituit, la numai un an după făurirea P.C.R., in Uniunea Tineretului Comunist., Contribuţia de preţ pe care tinerii comunişti au adus-o in anii de luptă împotriva asuprării de clasă, împotriva fascismului şi războiului a fost încă o dată relevată cu căldură. Tineretul prezent in sala adunării a răspuns la această apreciere cu entuziasmul recunoştinţei faţă de comunistul-erou care din cei mai fragezi ani s-a aflat in fruntea luptei pentru progres social, pentru socialism şi pace indemnind tinăra generaţie, prin propriul spirit de sacrificiu şi, prin patriotismul revoluţionar exemplar, să fie in permanenţă pe baricadele decisivelor înfruntări din anii marii crize economice, pina in cei ai înfăptuirii victorioase a revoluţiei de eliberare socială şi naţională. Beneficiind, in condiţiile edificării socialismului de aceeaşi îndrumare şi conducere de către partid, organizaţia revoluţionară a tineretului şi-a lărgit rindurile, şi-a perfecţionat formele de organizare şi activitate, intre acestea numărîndu-se şi înfiinţarea, în urmă cu 25 de ani a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, creindu-se astfel, condiţiile pentru ca munca şi activitatea creatoare a tineretului să ocupe o pondere tot mai însemnată în dobindirea tuturor izbânzilor socialiste ale poporului nostru. Fără îndoială, sporirea acestei contribuţii este, înainte de toate, rezultatul noilor şi generoaselor condiţii de viaţă de pregătire şi de muncă oferite generaţiilor tinere, rezultatul inţeleptei politici promovate de partid in această direcţie, expresia materială şi spirituală a acelor cuvinte cu adinei rezonanţe cu care se adresează de fiecare dată secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tinerei generaţii : „Dragi tovarăşi şi prieteni tineri“. Nu întimplător cuvintarea a înfăţişat cîteva din dimensiunile societăţii socialiste pe care am făurit-o, „spaţiul de creştere şi afirmare al tinerilor", cum ne place să o numim printr-o inspirată metaforă. Totodată, au fost abordate unele probleme la ordinea zilei ce decurg din înfăptuirea hotărîrilor celui de al Xll-lea Congres al partidului, a sarcinilor actualului cincinal, tocmai in scopul de a mobiliza şi mai intens tinăra generaţie să se implice cu toată dăruirea în soluţionarea lor. „Toate problemele legate de dezvoltarea patriei privesc întreg poporul — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — dar ele privesc deopotrivă tineretul, ca factor hotărîtor in procesul de producţie. Ele trebuie să stea, de aceea, permanent in faţa organizaţiilor revoluţionare ale tineretului". Desigur, aşa cum s-a subliniat în Cuvântare, participarea tineretului la întreagă viaţă economico-socială trebuie abordată în egală măsură, ca necesitate imperioasă a prezentului, dar şi din perspectiva viitorului, ca principală chezăşie a acestuia. Tocmai de aceea, problema esenţială ce se pune in faţa tinerei generaţii este aceea de a fi capabilă de o asemenea misiune istorică, de a fi pregătită multilateral, pe măsura cerinţelor societăţii pe care o făurim in, prezent, a înaintării spre comunism. Deopotrivă, o asemenea pregătire trebuie să însemne însuşirea înaltelor virtuţi politico-ideologice proprii comuniştilor ca şi a celor mai înaintate cuceriri ale ştiinţei şi culturii. O importanţă deosebita are, in acest context, educarea tineretului in spiritul de frăţie şi solidaritate dintre români, maghiari, germani, sirbi şi alte naţionalităţi, a unităţii depline intre toţi fiii patriei, patriotismul revoluţionar fiind in acest sens o trăsătură definitorie. Formarea unor asemenea personalităţi complexe, maturizarea comunistă se impun cu atît mai mult cu cit tinerii trebuie să fie nu numai realizatori desăvîrşiţi ai bunurilor materiale şi spirituale ale societăţii, dar să participe, in acelaşi timp, la perfecţionarea vieţii şi organizării sa- Niculae Stoian (Continuare in pag. a 5-a) PRIMĂVARA ŞI RECOLTA O Ce arată cîteva date comparative din trei cooperative • Cum influenţează densitatea plantelor nivelul producţiei O Este necesar ca tehnologiile sâ fie respectate cu stricteţe O Acum fiecare oră bună de lucru trebuie folosită Se ştie, recolta depinde de mai mulţi factori, fiecare influenţînd mai mult sau mai puţin nivelul acesteia. Astăzi ne vom ocupa de doi dintre ei: perioada de semănat şi densitatea. Să comentăm puţin aceste date, specificind că unităţile agricole in cauză sunt vecine, deci cu condiţii asemănătoare. De ce sunt diferenţe mari de recoltă ? Cifrele ne dau răspunse vom referi doar la cultura porumbului în trei unităţi agricole cooperatiste din judeţul Giurgiu. Iată datele pe care le-am extras din situaţiile întocmite în 1981 : sul. In timp ce cooperatorii din Giurgiu au semănat întreaga suprafaţă în epoca optimă, cei de la Daia au realizat această lucrare doar pe 53 la sută din terenul afectat culturii porumbului.Altfel spus, 47 la sută din suprafaţă a primit săminţa cu întirziere. Rezultatul ? Nu toate seminţele au răsărit uniform, exploziv, unele plante neajungind la maturitate. Iată un prim element care a dus la realizarea unei producţii mai mici cu 2 367 kg şi respectiv cu 1212 kg la hectar, comparativ cu unităţile agricole vecine. Nici la Frăţeşti recolta nu a fost prea mare şi aceasta tot ca urmare a intîrzierii semănatului. Privind producţiile medii la hectar ale celor trei unităţi nu am putea afirma că ele reprezintă posibilităţile reale ale cooperativelor respective. Reflectă însă fidel grija mai mare sau mai mică care s-a acordat acestei culturi. Pentru că puterea pămintului este altă. „Ara avut parcele, spunea inginerul şef şi preşedintele cooperativei agricole din Giurgiu, Nistor Sîrbu, cu producţii de peste şase tone la hectar.“ De ce nu s-a obţinut atit pe întreaga suprafaţă? Cu aceasta ajungem să discutăm despre cel de-al doilea factor — densitatea, încă din start — de la se(Continuare in pag. a 3-a) C.A.F. Suprafața (ha) Perioada de semănat Densitatea realizată la : Producția Data hectar* semănat (mii pi.) recoltare (mii pi.) (kg/ha) Giurgiu 429 Pînă la 10.IV. 11—20.IV 200 229 60—05 50—55 4 708 Frătești 714 Pînă la 10.IV. ii—2o.Iv îl—30.IV 0 450 264 8008M 8 553 Data 1160 Pină la 10.IV. 11—20.IV 21—30.IV 1—15.V 0 250 360 550 #0—65 472 341 De azi, săptămîna pomiculturii Anul trecut producţia de fructe a ţării a fost de 1347 mii tone. O recoltă bună, am putea spune. Se putea mai mult ? Evident, aşa cum apreciaza specialiştii resursele. De altfel, prevederile pentru acest an vizează atingerea unei recolte totale de 2 424 mii tone, înseamnă că pe lingă modernizările aduse unor livezi, pe lingă plantaţiile care vor intra pe rod in acest an, există şi alte rezerve ce trebuie puse în valoare. Deci, o săptămînă de vîrf Lucrările care se vor efectua vor contribui substanţial la realizarea unei recolte bune. Am întrebat pe specialişti cit de mult influenţează asupra producţiei operaţiile ce se execută în timpul iernii şi acum în livezi. Dacă toate celelalte condiţii se menţin în limite normale atunci această influenţă vizează circa 80 la sută din recoltă. Tocmai de aceea s-a stabilit ca în luna martie să fie declarată săptăDe astăzi începe săptămîna pomiculturii, perioadă în care o serie de lucrări declanșate încă din iarnă trebuie unele continuate, altele finalizate. Care sînt sarcinile pomicultorilor din această săptămînă ? Urmărind datele din acest tabel ne putem daseama de volumul de muncă necesar, mîna pomiculturii, devenită tradiţională. Mai ales că tratamentele şi tăierile trebuie încheiate pinâ la sfîrşitul acestei luni, iar fertilizările şi arăturile pot continua şi in aprilie, în primăvara în care ne găsim, fondul pomicol al ţării va creşte cu 6 700 hectare, livezile ce Eugen Sosu (Continuare in pag. a 3-a) Lucrarea Plantări de pomi Plantări de arbuşti Pregătit teren pentru plantarea căpşunilor Tăieri de formare şi rodire Arat şi săpat Fertilizări cu îngrăşăminte organice Fertilizări cu îngrășăminte chimice Tratamentul 1 Tratamentul 11 U/M Total ha 2 230 ha 109 ha 3 140 ha 32 200 ha 42 244 ha 9 066 ha 31608 mii pomi 15 460 mii pomi 13 360 INTERVIUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU acordat grupului de ziare „Brabant Pers“ din Olanda După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, în ziua de 3 martie a.c., pe publicistul Jehan Kuypers, comentator de politică externă la grupul de ziare „Brabant Pers" din Olanda, că,ruia i-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, dumneavoastră aţi făcut multe vizite şi aţi călătorit mult, aveţi contacte permanente cu şefi de state şi personalităţi politice din întreaga lume. V-am ruga ca — in contextul frecventelor discuţii privind relaţiile dintre S.U.A. şi U.R.S.S. şi a problemei poloneze — să faceţi o apreciere asupra situaţiei internaţionale actuale şi a perspectivelor pe care le întrevedeţi. RĂSPUNS : în relaţiile internaţionale s-a ajuns la o încordare deosebit de gravă. Se poate spune că aceasta este un rezultat al marilor schimbări petrecute pe arena mondială in raportul de forţe, o consecinţă a continuării politicii sferelor , de influenţă, de reîmpărţire a acestor zone, a politicii de forţă şi dictat.. In acelaşi timp, încă nu s-a ajuns la un nou echilibru, ca urmare a schimbărilor ce s-au produs pe plan internaţional, a apariţiei de noi forţe, de noi grupări de state, care reclamă un rol mai important in viaţa internaţională. Aş menţiona, printre aceste schimbări, lichidarea deplină a vechiului sistem colonial, apariţia unui mare număr de state independente, afirmarea poziţiei ţărilor in curs de dezvoltare, a ţârilor nealiniate şi, in general, a ţârilor mici şi mijlocii. Aceste ţâri doresc să-şi asigure o independenţă cit mai deplină şi să participe mai activ la soluţionarea problemelor internaţionale, în spiritul principiilor egalităţii în drepturi, respectului independenţei, suveranităţii şi neamestecului în treburile interne. In acest context, desigur, ţările mari — Uniunea Sovietica şi Statele Unite — continuă sa aibă un rol important in viaţa internaţională , trebuie sa spunem insa ca ele nu mai pot sa soluţioneze singure problemele complexe cu care se confrunta omenirea, fără participarea şi a celorlalte state, fara a ţine seama de interesele noilor grupări, de noile forţe care se afirmă pe plan internaţional. Multe din conflictele existente sunt, de fapt, un rezultat direct al acestor probleme. De aceea, se impune ca o necesitate vitală soluţionarea cit mai rapidă prin tratative, a conflictelor existente, renimţindu-se la calea militară, la forţa sau la ameninţarea cu forţa. Este necesar sa se acţioneze pentru Soluţionarea politică, prin tratative, a problemelor deosebit de grave care s-au creat ca rezultat al cursei înarmărilor şi al decalajelor mari dintre ţările bogate şi cele sărace. De fapt, se poate spune că, in actuala situaţie internaţională, contradicţiile dintre ţările bogate şi ţările sărace constituie factorul cel mai important, care poate să ducă — dacă se va acţiona pentru soluţionarea acestor probleme şi realizarea noii ordini economice internaţionale — la o politică de destindere şi de pace, sau, dacă nu, să contribuie la o agravare şi mai mare a vieţii internaţionale. Consider că evenimentele din Polonia sunt probleme strict interne ale Poloniei, determinate de o serie de factori interni şi, îndeosebi, de greşelile, săvirşite. Dar trebuie spus că anumite cercuri din exterior încearcă să folosească această situaţie pentru a determina atit agravarea situaţiei din Polonia, cit şi a relaţiilor intre Est şi Vest — cum se spune de regulă —, ceea ce duce, de fapt, la o nouă încordare in Viaţa internaţională, îndeosebi în Europa. De aceea, după părerea noastră, este necesar să nu se întreprindă nimic care ar putea duce la o agravare a situaţiei din Polonia, să nu se întreprindă măsuri de sancţiuni economice sau de altă natură. Dimpotrivă, ţările europene ar trebui să acţioneze indirecţia ajutorării Poloniei în depăşirea greutăţilor, această constituind un factor important pentru dezvoltarea ei economico-socială, care trebuie să continue pe calea socialistă. In acelaşi timp, aceasta ar avea — şi are — o importanţă deosebită pentru securitatea, destinderea şi pacea înEuropa şi in întreaga lume. în acest context, noi considerăm că trebuie făcut totul pentru ca Reuniunea de la Madrid să se încheie cu rezultate cit mai pozitive, sa se asigure convocarea unei conferinţe pentru încredere şi dezarmare, cit şi continuitatea reuniunilor de tipul celei de la Madrid, începute după reuniunea de la Helsinki. Este in interesul ţărilor europene sa pastiam şi să dezvoltăm acest cadru organizat de convorbiri, de tratative. Europa este vital interesată intr-o politică de destindere, de colaborare, de pace. Ţărileeuropene trebuie să realizeze o colaborare — aş putea spune chiar o unitate — mai strînsă intre ele, unitate bazată, desigur, pe orinduirile lor sociale, pe independenţa naţională a fiecărei ţâri. Ţările europene trebuie să pornească de la faptul că dezvoltarea economicosocială şi independenţa fiecăreia sunt legate de dezvoltarea şi independenţa tuturor statelor europene, de păstrarea Europei ca un continent al păcii şi securităţii, de o politică mai independentă a Europei in viaţa internaţională, de o contribuţie mai puternică a continentului nostru la ■ soluţionarea problemelor complexe ale vieţii internaţionale. Consider că — cu toate aspectele grave manifestate in viaţa internaţională — există posibilitatea depăşirii acestor greutăţi, a reluării politicii de destindere şi dezvoltării unei colaborări multilaterale, egale dintre toate statele. ÎNTREBARE : Din moment ce convorbirile de la Geneva au început , credeţi, domnule preşedinte, cu marile demonstraţii şi acţiuni împotriva armelor nucleare şi pentru pace care au avut loc şi care continuă intr-un număr însemnat de ţari din Europa, inclusiv în România, . ‘ ar necesita o intensificare ? RĂSPUNS : Ca urmare a continuării împărţirii Europei în blocuri militare opuse, s-au acumulat pe continentul nostru imense cantităţi de arme, inclusiv armamentul atomic. După cum este cunoscut, urmează să fie amplasate noi rachete americane cu rază medie de acţiune in Vest, şi sâ s© dezvolte rachetele sovietice. Trebuie să spunem că, atit rachetele americane, cit şi cele sovietice, privesc nemijlocit Europa şi creează noi pericole pentru însăşi existenţa şi viaţa pe continentul nostru. De aceea, noi considerăm că trebuie să se facă totul pentru a opri amplasarea noilor rachete americane cu rază medie de acţiune şi pentru retragerea şi distrugerea rachetelor cu rază medie de acţiune, sovietice. In perspectivă, să se acţioneze in direcţia diminuării pînă la eliminarea completă a rachetelor nucleare din Europa. Aceasta corespunde intereselor tuturor ţarilor europene. De aceea, noi am salutat şi considerăm că sunt importante tratativele privind problema rachetelor care au început la Geneva. Din păcate, ele se desfăşoară încă destul de greoi. De aceea, România consideră — şi a făcut propuneri in acest sens — că statele europene trebuie să participe, într-o formă sau alta, la aceste tratative ; ele privesc direct toate ţările europene. Cu atit mai mult, este necesar ca popoarele europene să continue să acţioneze cu toată forţa pentru a determina încheierea cu succes a acestor tratative, oprirea amplasării noilor rachete şi trecerea la retragerea şi distingerea celor existente. Intr-adevăr, marile demonstraţii care au avut loc in multe state europene, inclusiv cele din România, au avut — după părerea mea — o mare însemnătate in începerea tratativelor de la Geneva. Este necesar ca, in actualele împrejurări, să se intensifice aceste manifestări şi demonstraţii. Ele trebuie să capete forme şi mai active pentru a determina rezultate pozitive legate de aceste rachete, de dezarmare, in general, şi de o politică de , destindere şi de pace. Este in joc viitorul Europei, al generaţiilor de azi şi de miine. Este, de fapt, in joc însăşi viaţa — creaţiasupremă a naturii — iar in numele vieţii, al dreptului fundamental al oamenilor de a trăi liberi, trebuie să facem totul, sâ dăm o nouă amploare mişcărilor pentru pace, pentru dezarmare. ÎNTREBARE : Vă rugăm să ne spuneţi ce perspective se întrevăd in regiunea Balcanilor şi care este stadiul actual al relaţiilor României cu ţările din această zonă ? RĂSPUNS : După cum este cunoscut, in trecut Balcanii erau consideraţi un „butoi de pulbere“. Din fericire, în ultimii ani situaţia intre ţările balcanice a cunoscut o îmbunătăţire, deşi trebuie să spunem că există incă multe probleme ce urmează să fie soluţionate, printre care şi problema Ciprului Noi ne pronunţăm şi in ce priveşte Balcanii , pentru soluţionarea pe calea tratativelor a problemelor existente, pentru dezvoltarea unei colaborări multilaterale şi realizarea unei regiuni fără arme nucleare, ca o parte a înfăptuirii unei Europe fară armament atomic. Trebuie să menţionez că România întreţine relaţii bune cu toate ţările din Balcani, fară deosebire de orânduirea lor socială. Ne pronunţăm pentru realizarea unei intilniri la nivel înalt a şefilor de state şi guverne din Balcani, pentru discutarea impreună a noilor paşi ce trebuie întreprins in direcţia depăşirii unor probleme existente, a dezvoltării încrederii, colaborării şi cooperării economice, tehnico-ştiinţifice, cit şi în direcţia dezarmării şi înfăptuirii uneizone fără arme atomice in Balcani. Considerăm că in actualele împrejurări este posibil şi necesar să se realizeze o asemenea intilnire. Aceasta ar corespunde intereselor tuturor ţărilor din Balcani, dar şi intereselor Europei, a celorlalte zone din vecinătate — mă refer la Orientul Mijlociu şi Mediterana, in general —, ar constitui o contribuţie la cauza destinderii şi păcii in întreaga lume. ÎNTREBARE : In presa occidentală se scrie atit despre succesele economice ale României, cit şi despre unele greutăţi intimpinate. Aţi fi atit de amabil, Excelenţă, să faceţi o apreciere pentru cetăţenii olandezi asupra dezvoltării actuale a ţării dumneavoastră, răspunzind şi acelora care vorbesc despre existenţa unei crize ? Care sunt marile probleme economico-sociale care vă preocupă. RĂSPUNS: Intr-adevăr, România a obţinut succese importante în dezvoltarea sa economico-socială. Dacă avem în vedere nivelul de la care am pornit, aceste rezultate sunt, intr-adevăr, deosebit de mari. M-as (Continuare in pag. a 6-a) -v-'f . cv . *■ ' Colectivele unităţilor economice de pe raza municipiului Rm. Vâlcea au expediat, pe adresa unor beneficiari de peste hotare, în plus faţă de obligaţiile contractuale importante bunuri materiale. Printre întreprinderile care şi-au adus o importantă contribuţie la obţinerea succesului amintit se numără Combinatul chimic şi de produse sodice, (în imaginea de mai sus). Se cuvine menţionat şi faptul că primul trimestru din cel de-al doilea an al actualului cincinal a marcat debutul pe piaţa externă a unor noi produse cum sunt ciclohexilamina şi diizobutilamina, precum şi pompele destinate echipării instalaţiilor de extracţie a ţiţeiului. MATERIALELE REFOLOSIBILE. EXISTĂ MARI RESURSE După cum se ştie, in întreaga lume, chiar şi în ţări dezvoltate din punct de vedere economic, reciclarea resurselor materiale şi energetice devine din ce în ce mai mult o sursă principală de materiale pentru producţie. Sunt investigate cele mai diferite căi de recuperare şi introducere in circuitul economic a materialelor folosite, sunt cercetate, in vederea valorificării, cele mai diverse resturi materiale şi energetice. Această intensă preocupare este determinată de faptul că pe piaţa mondială preţul la materii prime, în ultimul deceniu, a crescut enorm. La ţiţei, preţurile externe au crescut de peste 22 ori, la cărbune de 2,5 ori, la bauxită de peste 5 ori, la bumbac de peste 2 ori, la piei de animale de 3,6 ori, iar la minereu de fier cu 70 la sută şi la cupru cu 55 la sută. Aceste creşteri de preţuri la materiile prime de bază au determinat o serie de ţări dezvoltate — printre care RF, Germania, Elveţia, Austria, Belgia, Olanda, Italia, franţa — să înfiinţeze, încă din anul 1972, „burse ale deşeurilor“, care reglementează întregul circuit al acestor materiale. Astfel, pe piaţa mondială preţul unei tone de fier vechi a crescut in ultimii ani de aproape trei ori, ajungind in prezent, in funcţia de calitate, la 90—120 de dolari, cu numai 8—31 la sută mai puţin decit o tonă de fontă de oţelărie ; deşeurile de cupru costă 1 300 dolari tona, adică 81 la sută din preţul tonei de cupru electrolitic ; deşeurile de aluminiu costă 700 dolari tona, adică 67 la sută din preţul tonei de aluminiu lingou. Creşterea preţurilor pe piaţaexternă este o primă şi importantă dovadă că materialele refolosibile devin din ce în ce mai preţioase, sunt din ce in ce mai căutate. O dovadă este şi faptulcă a crescut gradul de refolosire a materialelor in procesul de fabricaţie. Iată cum se prezintă valorificarea materialelor refolosibile şi ponderea lor d in procente d in materia primă folosită in unele ţări ,dezvoltate industrial comparativ cu cele înregistrate in ţara noastră . In producţia de oţel: S.U.A. şi R.D.G. — 75 ; Italia — 62 ; Spania — 59 ; Anglia şi Canada — 52 ; România — 46. In producţia de hirtie : Anglia şi R.D.G. — 48 ; Olanda — 45 ; Japonia — 41 ; — Franţa — 36 ; România — 28. . Reşaparea anvelopelor: Anglia — 49 ; R.D.G. — 43 ; R.F.G. — 41 ; România — 16. Comparînd consumul energetic pentru a obţine produse pe bază de material refolosibil cu consumul energetic utilizat în cazul tehnologiilor de obţinere a aceloraşi produse, rezultă că în primul caz acest consum este mult mai mic, reprezentind doar : 4 la sută la aluminiu, 5 la sută la mase plastice, 12 la sută la cupru, 14 la sută la zinc, 38 la sută la oţel şi 45 la sută la plumb. Considerentele economice in favoarea utilizării pe scară largă a materialelor refolosibile sunt demonstrate şi de marile economii de materii prime ce se pot obţine cum este de exemplu : o tonă de fier vechi înlocuieşte circa o tonă de fontă lichidă, pentru elaborarea căreia sunt necesare 2 tone minereu, 1 tonă cărbune cocsificat, 0,5 t calcar, 40 kWh, fără a mai socoti investiţiile deosebit de mari necesare la realizarea de cocserii, fabrici de aglomerare şi secţii de furnale, precum şi de cheltuieli de exploatare. De asemenea, 1000 tone de hirtie, carton sau maculatură, înlocuiesc 1000 tone de celuloză, care se obţin din 3 000—4 000 mc lemn, 700 kWh de energie electrică, 250 tone de combustibil convenţional şi salvează de la tăiere 5—7 ha pădure de răşinoase. Prin folosirea unei tone de cioburi sticlă se renunţă la prelucrarea a 738 kg nisip cuarţos, 231 kg de sodă, 140 kg de calcar şi 70 kg de feldspat, materiale care consumă energie in producţia extractivă şi în procesele electrolitice ale industriei chimice. în prezent, nici o ţară, cit ar fi ea de bogată, nu-ţi mai permite să irosească resursele materiale, indiferent dacă ţint resturi tehnologice sau deşeuri. Pornindu-se de la însemnătatea cu totul deosebită a recuperării Ing. Ion Gh. Badea din Ministerul Aprovizionării Tehnico- Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe (Continuare in pag. a 5-a) \f wBS\ Ţăranul şi tara Limba română e unica din întreaga latinitate in care criniul „terra“ a lăsat moştenire aceste două vorbe surori : Ţară şi Ţăran. In România, unul din doi locuitori este ţăran din prima sau a doua generaţie ; ogorul şi pădurea ne sunt peisajul ancestral, chiar dacă aparţinem azi civilizaţiei indus- _______ trial-urbane devreme ce numărăm 11 milioane de orăşeni şi numai 8 milioane de săteni. Spre deosebire de un trecut nu prea îndepărtat, acum, in întreaga lume şi chiar în lumea cea mai, industrializată, întoarcerea la natură, la izvoare, preocupă cercuri tot mai largi ale noii generaţii atrase de dorinţa de a-şi redescoperi „rădăcinile Mi-aduc aminte de profunda mirare şi admiraţie a unui cuplu de studenţi străini, — români de origine, din a treia generaţie, — veniţi să-şi cunoască locul de baştină, văzind că limba şi portul strămoşesc şi obiceiurile şi cintecul popular supravieţuiesc cu mindrie valului de uniformizare şi tubcultură stereotipă ca buntute devastator prin alte locuri şi că, mai mult încă, politica culturală a României protejează şi promovează tezaurul culturii naţionale şi frumuseţile artei Sale populare, adică ţărăneşti. Noi am putut pricepe că cine nu a înţeles ţărănimea n-a înţeles poporul şi cine dispreţuieşte ţăranul dispreţuieşte Ţara. Inelaborarea corpus-ului de lucrări ştiinţifice fundamentale privind istoria civilizaţiei şi culturii naţionale, am putut constata că nu numai istoria, dar şi preistoria poporului român oferă temeiuri inconfundabile şi incontestabile ale unităţii şi continuităţii pe teritoriul etnogenezei sale şi aceasta datorită studiului comparat al moştenirii nealterate, lingvistice, socio-istorice şi culturale, conservate şi trans- mise posterităţii prin înşişi viaţa ţăranului român. Pentru a reexemplifica această concluzie, azi unanim dovedită, n-aş vrea să dau decit un singur exemplu. Se ştie că multă vreme nu s-au cercetat decit urmele concrete ale trecutului, Inscripţii in piatră ori pe hrisoave, sau obiecte de artă ori de uz practic, de la zidul de cetate şi casa de lemn pînă la uneltele tradiţionale, folclorul, ceramica, tapiseria, arta şi poezia populară. Un distins cercetător al istoriei Instituţiilor din România a avut acum iniţiativa de a face un studiu comparat al ideii de justiţie, a ceea ce se cuprinde de fapt in termenul „obiceiului pămintului” in materie de împărţire a dreptăţii, în toate provinciile româneşti, a Legii nescrise. Aşa cum s-a păstrat în viaţa satului şi s-a transmis prin tradiţie orală, pină mal de aurind, in codul de (Continuare in pag. a 2-a) FILE DE CARNET de Mihnea Gheorghiu