România Liberă, mai 1982 (Anul 40, nr. 11664-11689)
1982-05-01 / nr. 11664
TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIUA MUNCII! Proletați din toate țările, uniți-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XL Nr. 11664 Sîmbătă 1 Mai 1982 6 pagini 50 bani în prezența tovarăşului Ceauşescu, ieri a avut loc într-o atmosferă sărbătorească MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, vineri dupăamiaza, la marea adunare populară organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. in cinstea zilei de 1 Mai, sărbătoarea primăverii şi a muncii, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, simbol al spiritului revoluţionar şi al năzuinţelor de pace şi progres social. Miile de bucureşteni prezenţi la adunarea ce a avut loc la Palatul sporturilor şi culturii din Capitală, şi prin ei toţi cetăţenii patriei — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au adus, in această zi de tradiţională sărbătoare un fierbinte omagiu partidului, sub a cărui inţeleaptă cîrmuire îşi împlinesc cele mai înalte aspiraţii, şi-au îndreptat gindurile pline de dragoste şi recunoştinţă spre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, patriotul înflăcărat, revoluţionarul neînfricat care din fragedă tinereţe s-a ridicat cu hotărîre la luptă împotriva fascismului, asupririi şi nedreptăţilor sociale, pentru libertatea, independenţa şi suveranitatea ţării, pentru pro păşirea ei. " r. . Anul acesta, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită în întreaga ţară sub semnul muncii creatoare, puternic impulsionată de cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R., al activităţii susţinute pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor planului pe acest an, a hotărârilor Congresului al Xll-lea al partidului, pentru continua înflorire a patriei socialiste, sub semnul dorinţei de pace şi solidaritate internaţională. Prezenţa la marea adunare populară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, de numele cărora se leagă momente marcante ale luptei revoluţionare pe pămîntul României, a proiectat acest eveniment intr-o ambianţă sărbătorească deosebită. Dind expresie grăitoare simţămintelor de mare bucurie prilejuite de acest nou moment al întîlnirii cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, numeroşi locuitori ai Capitalei l-au întîmpinat pe secretarul general al partidului cu sentimente de neţărmurită dragoste, de profundă stimă şi preţuire. La intrarea in Palatul sporturilor şi culturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu puternice urale de mii şi mii de oameni. S-au scandat îndelung numele partidului, al secretarului său general. Pionieri şi şoimi ai patriei fluturau eşarfe roşii şi tricolore, rosteau cu înflăcărare numele secretarului general al partidului. Tineri şi tinere au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de flori. Sunt clipe emoţionante ce pun în lumină cu pregnanţă dragostea nemărginită cu care oamenii muncii, întregul nostru popor il înconjoară pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit, care, în fruntea partidului şi a statului, acţionează cu înaltă răspundere şi consecvenţă pentru propăşirea patriei socialiste, pentru creşterea prestigiului ei in lume, pentru binele celor ce muncesc. Ora 17, împreună cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în prezidiul adunării au luat loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Cuman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cornelia Filipaş, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Ştefan Andrei, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Ion Ursu, Richard Winter, Marin Enache. Din prezidiu au făcut parte, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, ai unor mari întreprinderi din Capitală, muncitori, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale. In sală erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu în ilegalitate, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene. Au participat reprezentanţi ai Federaţiei Sindicale Mondiale şi ai Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe, precum şi reprezentanţi ai unor centrale sindicale din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, Cuba, R.D. Germană, R.P. Mongolă, R.P. Polonă, R.P. Ungară, U.R.S.S., Angola, Franţa, Iran şi Siria. La adunare au participat, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine. Sala a îmbrăcat un aspect festiv, sărbătoresc. Deasupra tribuneioficiale se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapele roşii şi tricolore. Dedesubt era înscrisă urarea : „Tră (Continuare in pag. a 3-a) PRIMIRE LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU (în pagina a 4-a) Primăvara omului • • şi a muncii In Mai cind „rozele înfloresc“, la sărbătoarea muncii generale şi a speranţelor reînnoite, in ziua în care toate popoarele lumii meditează profund asupra existenţei omului în complexitatea prezentului, gindurile noastre converg către transformările revoluţionare înfăptuite in ţara noastră, visul realizat al tuturor care aspirau către lichidarea exploatării omului, către umanism. Se deschid în ţara noastră noi orizonturi de cunoaştere şi se definesc noi forme şi modalităţi de izbăvire a omului de racileţea vechilor rinduieli sociale. Ţara noastră nu neagă, ci afirmă cu hotărîre că, in lumea de astăzi, există încă numeroase probleme umanitare reale care-şi aşteaptă soluţionarea. Este un fapt incontestabil că mase largi de oameni sunt puternic afectate de criză şi de exploatare, de şomaj, de grave ",legalităţi sociale, care mai dăinuiesc anacronic, la sfîrşitul secolului douăzeci. " Adevărate sfidări la adresa umanismului le constituie ameninţarea apocaliptică a războiului, recrudescenţa reofascismului care atentează, de fapt, de libertatea întregii societăţi, intoleranţa şi terorismul, in faţa cărora omul este lipsit de apărare. In concepţia umanist-revoluţionară a României socialiste, premisa fundamentală a drepturilor omului constă in eliminarea primejdiei războiului, in lichidarea inegalităţii economice şi sociale în crearea condiţiilor pentru ca toţi oamenii să beneficieze efectiv şi plenar de roadele muncii lor, de cuceririle progresului şi civilizaţiei acestui sfîrşit de secol, in care oamenii au cucerit Luna dar nu încă pacea generală. . La sărbătoarea muncii, In primăvara care in sfîrşit pare să fi venit, nu poţi să nu te gindeşti. Ia redeşteptarea la o nouă viaţă, pe diferite meridiane, a unor plase uriaşe de oameni, a unor popoare întregi, dornice de a-şi făuri propria soartă, întemeiată pe conceptul fundamental că toţi oamenii se nasc egali în demnitate şi in drepturi. In concepţia ţării noastre, aspiraţia legitimă a popoarelor spre progres, libertate şi democraţie este condiţionată fundamental de pacea şi securitatea internaţională. Un om are dreptul primordial de a trăi in pace şi liber pentru a se desăvirşi, creator, in orice sferă de activitate, materială ori spirituală. Dar un om, un indi-Alexandru Bălăci (Continuare în pag. a 4-a) Intri Mai, sub trei culori... Se arată de cu zori Intii Mai cu mindre steaguri, bucurind in trei culori strămoşeştile meleaguri. Iară-n care orice vis, împlinit sub roşii astre, cu partidul noi l-am scris pe stindardul faptei noastre. Şi-nălţindu-l din Bucegi, gindul păcii pretutindeni il trimitem lumii-ntregi in frumoasa zi de-armindeni. Noi, simţirii dindu-i grai, vom purta mereu-nainte luminosul steag de mai şi al libertăţii sfinte. Steag de azur, de griu, de foc, fluturind sub zări curate, cu o stemă la mijloc ca o inimă ce bate. Victor Tulbure DEMNITATEA MUNCII Celebrăm 1 Mai rememorind cu emoţie marile idei şi marile simboluri cu care asociem aceasta minunata zi. Ceea ce trebuie sa subliniem, înainte de toate, şi ceea ce aruncă, o lumina revelatoare asupra tradiţiilor proletariatului şi ale mişcării noastre muncitoreşti, este Vechimea acestei sarpatea in Romania, iaca din 1339, cind, la propunerea lui Engels,lutar a fost consacrata ca zi a muncii şi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, aceasta nobilă iniţiativa a avut un puternic ecou, la noi gasmau şi expresia in manifestaţiile care s-au ţinut sub faldurile drapelului roşu. Fiecare an aducea boi mărturii ale creşterii energiei revoluţionare, are notarii, de a lichida exploatarea omului de către ora, de a clădi o societate noua, o lume a dreptăţii şi egalităţii sociale, a bunăstării şi fericirii, o lume fără războaie, o lume a păcii şi înfrăţirii. Dintre numeroasele acţiuni care s-au desfăşurat sub acest semn înaltşi care, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, „jalonează însăşi istoria bogată şi eroică a proletariatului român, drumul pe care l-a străbătut, de la începuturile organizării sale, pină la victoria revoluţiei socialiste şi edificarea cu succes a noii orinduiri in România“, ne aducem aminte, datorită actualităţii mesajului lor, de marile manifestaţii antifasciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939. Ele au înscris una dintre cele mai dense şi mai frumoase pagini in istoria poporului român, în cronica de lupta a partidului său comunist, dezvăluind lumii întregi hotărirea noastră de a ne împotrivi agresiunii, de a apăra, chiar cu preţul vieţii, libertatea şi integritatea patriei, de a salvgarda pacea şi a contribui la instituirea unui climat de înţelegere, conlucrare şi încredere între popoare. Atunci, ca şi acum, purtătorul acestei idei profund umaniste, al acestor năzuinţe şi idealuri înaripate, a fost tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exponent proeminent al naţiunii şi mesager al aspiraţiilor sale fierbinţi. Atunci, ca şi acum, el s-a impus ca portdrapel al unităţii muncitorimii şi a Întregului popor, ca un patriot clarvăzător şi ca un neînfricat revoluţionar. De 37 de ani, sărbătorim măreaţa zi de 1 Mai conferindu-i noi înţelesuri şi noi semnificaţii. Ea ne prilejuieşte trecerea in revistă a succeselor pe care le-am dobindit şi le dobindim in transformarea revoluţionară a societăţii, in făurirea unei noi civilizaţii materiale şi spirituale pe pămîntul nostru străbun. 1 Mai 1982 se integrează organic acestui flux major al istoriei contemporane a patriei avind, în același timp, identitatea sa distinctă,, relieful său propriu. Ziua muncii este, în climatul favorabil pe care l-a creat socialismul, o zi de plenară a Mir lon Pavelescu (Continuare in pag. a 4-a) . Elogiu constructorilor 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionala a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni, găseşte din nou poporul roman la datorie pe ogoare şi şantiere, in fabrici şi uzine, in instituţii de invăţămint şi cercetare, in adîncul minelor şi pe întinsele ape, in transporturi, oriunde pulsează civilizaţia şi cultura modernă. In acest miez de primăvară, prin actul nobil al muncii, omul se leagă încă o dată cu pămîntul ţării care l-a zămislit. Omul pămihtului cintă, cu o semnificaţie rituală, în batrina doină : „Vară, vară, primăvară / Toate plugurile ară la ogor de primăvară“... Ară, trase de herghelii de tractoare care însumează sute de mii de cai putere, expresie a puternicei noastre dezvoltări industriale din anii socialismului. Mai vine la noi din ramuri de Armindeni, din cultul străvechi al muncii, atribut caracteristic al poporului nostru care a aşezat munca printre valorile definitorii ale fiinţei umane, socotind, in literatura sa paremiologică, de multă vreme, că „munca face omul om şi pomul pom“, că numai ea ne poate feri de trei neajunsuri : „de aiii, de fapte rele, şi de nevoi“, deoarece „munca e blagoslovită, cind te ţii de ea ai pită“. Omul harnic, întreprinzător, vrednic, cinstit şi iscusit e un ideal etic al poporului nostru, căci aceste virtuţi fac omul de omenie. Spre un asemenea om se îndreaptă toată simpatia şi preţuirea creaţiilor populare, după cum către gură-cască şi pierde-vară, către leneşul Care întreabă : „muieţi-s posmagii" se revarsă dispreţul şi critica intransigentă a omului din popor, care ştie că nimic nu pică din cer de-a gata, totul trebuie produs prin muncă. In viziunea noastră etică, munca a fost mereu preţuită, deşi pină in anii socialismului care a desfiinţat pentru totdeauna exploatarea omului de către om, roadele, ei nu erau ale celor ce trudeau, căci „uniii Săpau viile şi alţii beau vinurile“. Munca cinstită dă sens vieţii, îi asigură omului liniştea şi fericirea, îi modelează conştiinţa, il desăvârşeşte ca fiinţă superioară. Chiar in vremurile cele mai grele, ea ii dă omului o satisfacţie şi il răsplăteşte. Munca şi omenia. Faţa moşului cea cuminte din basmul lui Ispirescu, pornită să caute ,,o zară de foc“ pentru mama vitregă, e răsplătită pentru că, muncind cu omenie, face binele unei grădini părăgi Ion Dodu Bălan (Continuare în pag. a 4-a) BILANŢ usc UTILAJE TEHNOLOGICE LIVRATE IN DEVANS. Colectivele de oameni ai muncii din secţiile cunoscutei întreprinderi sătmărene „Unio“ au reuşit, printr-o mobilizare exemplară, să livreze in devans o gama largă de utilaje tehnologice pentru echiparea unor unităţi din sectorul energetic şi productiv. Astfel pentru Combinatul minier Valea Jiului au fost livrate 15 bucăţi transportoare T.R.-4 si 25 bucăţi transportoare T.R.-3, iar pentru unităţile Centralei minereurilor neferoase Baia Mare 4 locomotive electrice de mina si alte utilaje. De asemenea, in vederea realizării programului energetic naţional, pe adresa întreprinderii „Electrocentrale“ Rovinari au fost expediate tot in devans peste 500 tone de utilaj tehnologic în special transportoare pentru cărbune de mare capacitate. (Radu Piciu). OTEL PENTRU AUTOTURISME. La Combinatul siderurgic din Reşiţa a fost asimilată, pentru prima dată în ţară, o nouă marcă de oţel aliat destinat fabricării articulaţiilor autoturismelor româneşti. Este cea de a 5-a marcă de oţel de înaltă puritate elaborată anul acesta in cuptoarele Reşiţei, care a trecut cu succes toate solicitările la care a fost supusă, oferind deplină securitate pieselor autoturismelor in timpul exploatării. (Ion Medoia). Odată cu ziua de 1 Mai, la întreprinderea mecanică „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ, intră in producţie de serie o MAŞINA AGRICOLA COMPLEXA de semănat pe teren nearat, pe şase rinduri. Ea va executa simultan prelucrarea solului, insăminţarea şi incorporarea îngrăşămintelor. La întreprinderea de accesorii pentru mijloace de transport din Oradea, tinerii sculeri au realizat ZECE NOI REPERE pentru autotu-rismul „Dacia 1300“. Tot aici au fost asimilate peste 60 de repere pentru noul autoturism „Oltcit“. NOI OBIECTIVE INDUSTRIALE ŞI SOCIALE IN FUNCŢIUNE. Constructorii şi instalatorii clujeni au dat in funcţiune în cinstea zilei de 1 Mai noi obiective industriale şi sociale mărind astfel zestrea judeţului. Intre aceste realizări, se înscrie o instalaţie modernă de fabricare a glucozei tehnice şi injectabile la întreprinderea „Terapia“ din Cluj-Napoca, instalaţie dată in folosinţă cu aproape 100 zile înainte de termen , o unitate pentru producţia electrocorindonului, la „Carbochim“, precum şi o serie de noi instalaţii la Combinatul de lianţi şi materiale refractare din Turda, întreprinderea de sticlă din Cluj-Napoca, precum şi la Combinatul metalurgic din Cîmpia Turzii. Au fost, de asemenea, terminate şi date in folosinţă peste 2200 m.p., spaţii comerciale întrunind citeva noi magazine alimentare şi pentru mărfuri industriale — realizate în avans cu nouă luni — precum şi 315 apartamente, în noile cartiere „Zorile“, Piaţa Mărăşti şi alte zone din Cluj-Napoca. (Virgil Lazăr).