România Liberă, mai 1982 (Anul 40, nr. 11664-11689)

1982-05-01 / nr. 11664

TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIUA MUNCII! Proletați din toate țările, uniți-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XL Nr. 11664 Sîmbătă 1 Mai 1982 6 pagini 50 bani în prezența tovarăşului Ceauşescu, ieri a avut loc într-o atmosferă sărbătorească MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, vineri după­­a­miaza, la marea adunare populară organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. in cinstea zilei de 1 Mai, sărbătoarea primăverii şi a mun­cii, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, simbol al spiritului revo­luţionar şi al năzuinţelor de pace şi progres social. Miile de bucureşteni prezenţi la adunarea ce a avut loc la Palatul sporturilor şi culturii din Capitală, şi prin ei toţi cetăţenii patriei — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au adus, in această zi de tradiţională sărbătoare un fierbinte oma­giu partidului, sub a cărui inţeleaptă cîrmuire îşi împlinesc cele mai înalte aspiraţii, şi-au îndreptat gindurile pline de dragoste şi recunoştinţă spre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, patriotul înflăcărat, revoluţionarul neînfricat care din fragedă tinereţe s-a ridicat cu hotărîre la luptă împotriva fascismului, asupririi şi nedrep­tăţilor sociale, pentru libertatea, independenţa şi suveranitatea ţării, pentru pro­­ păşirea ei. "­­ r. . Anul acesta, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită în întreaga ţară sub semnul muncii crea­toare, puternic impulsionată de cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R., al ac­tivităţii susţinute pentru în­făptuirea cu succes a prevede­rilor planului pe acest an, a ho­tărârilor Congresului al Xll-­lea al partidului, pentru continua înflorire a patriei socialiste, sub semnul dorinţei de pace şi solidaritate internaţională. Prezenţa la marea adunare populară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, de numele cărora se leagă momente marcante ale luptei revoluţionare pe pămîn­­tul României, a proiectat acest eveniment intr-o ambianţă săr­bătorească deosebită. Dind expresie grăitoare sim­­ţămintelor de mare bucurie pri­lejuite de acest nou moment al întîlnirii cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, numeroşi locuitori ai Capitalei l-au întîmpinat pe se­cretarul general al partidului cu sentimente de neţărmurită dra­goste, de profundă stimă şi pre­ţuire. La intrarea in Palatul sporturilor şi culturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu puternice urale de mii şi mii de oameni. S-au scandat înde­lung numele partidului, al secre­tarului său general. Pionieri şi şoimi ai patriei fluturau eşarfe roşii şi tricolore, rosteau cu înflăcărare numele se­cretarului general al partidului. Tineri şi tinere au oferit tova­răşului Nicolae Ceauşescu şi to­varăşei Elena Ceauşescu fru­moase buchete de flori. Sunt clipe emoţionante ce pun în lumină cu pregnanţă dragostea nemărgi­nită cu care oamenii muncii, în­tregul nostru popor il înconjoară pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit, care, în frun­tea partidului şi a statului, ac­ţionează cu înaltă răspundere şi consecvenţă pentru propăşirea patriei socialiste, pentru creş­terea prestigiului ei in lume, pentru binele celor ce muncesc. Ora 17, împreună cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în pre­zidiul adunării au luat loc to­varăşa Elena Ceauşescu, tovară­şii Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Ca­­zacu, Lina Ciobanu, Ion Cuman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cor­nelia Filipaş, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Du­mitru Popescu, Gheorghe Rădu­­lescu, Ştefan Voitec, Ştefan An­drei, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mu­­reşan, Elena Nae, Constantin Ol­­teanu, Cornel Onescu, Ion Ursu, Richard Winter, Marin Enache. Din prezidiu au făcut parte, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncito­reşti din ţara noastră, reprezen­tanţi ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, ai unor mari între­prinderi din Capitală, muncitori, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale. In sală erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu în ilegalitate, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderi şi insti­tuţii bucureştene. Au participat reprezentanţi ai Federaţiei Sindicale Mondiale şi ai Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe, precum şi reprezentanţi ai unor centrale sindicale din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, Cuba, R.D. Ger­mană, R.P. Mongolă, R.P. Po­lonă, R.P. Ungară, U.R.S.S., An­gola, Franţa, Iran şi Siria. La adunare au participat, de asemenea, şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucu­reşti, membri ai corpului di­plomatic, corespondenţi ai presei străine. Sala a îmbrăcat un aspect festiv, sărbătoresc. Deasupra tribunei­­oficiale se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapele roşii şi tricolore. Dede­subt era înscrisă urarea : „Tră­ (Continuare in pag. a 3-a) PRIMIRE LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU (în pagina a 4-a) Primăvara omului • • şi a muncii In Mai cind „rozele înfloresc“, la sărbătoarea muncii generale şi a speranţelor reînnoite, in ziua în care toate popoare­le lu­mii meditează profund asupra existenţei omului în complexi­tatea prezentului, gindurile noastre converg către transfor­mările revoluţionare înfăptuite in ţara noastră, visul realizat al tuturor care aspirau către li­chidarea exploatării omului, că­tre umanism. Se deschid în ţara noastră noi orizonturi de cunoaştere şi se definesc noi forme şi modalităţi de izbăvire a omului de racileţe­a vechilor rinduieli sociale. Ţara noastră nu neagă, ci afir­mă cu hotărîre că, in lumea de astăzi, există încă numeroase probleme umanitare reale ca­­re-şi aşteaptă soluţionarea. Este un fapt incontestabil că mase largi de oameni sunt puternic afectate de criză şi de exploa­tare, de şomaj, de grave ",lega­lităţi sociale, care mai dăinuiesc anacronic, la sfîrşitul secolului douăzeci. " Adevărate sfidări la adresa umanismului le constituie ame­ninţarea apocaliptică a războ­iului, recrudescenţa r­eofascis­­mului care atentează, de fapt, de libertatea întregii societăţi, in­toleranţa şi­ terorismul, in faţa cărora omul este lipsit de apă­rare. In concepţia umanist-revoluţi­onară a României socialiste, pre­misa fundamentală a drepturilor omului constă in eliminarea pri­mejdiei războiului, in lichidarea inegalităţii economice şi sociale în crearea condiţiilor pentru ca toţi oamenii să beneficieze efec­tiv şi plenar de roadele muncii lor, de cuceririle progresului şi civilizaţiei acestui sfîrşit de secol, in care oamenii au cuce­rit Luna dar nu încă pacea ge­nerală. . La sărbătoarea muncii, In pri­măvara care in sfîrşit pare să fi venit, nu poţi să nu te gindeşti. Ia redeşteptarea la o nouă via­ţă, pe diferite meridiane, a unor­ plase uriaşe de oameni, a unor popoare întregi, dornice de a-şi făuri propria soartă, întemeiată pe conceptul fundamental că toţi oamenii se nasc egali în demni­tate şi in drepturi. In concepţia ţării noastre, as­piraţia legitimă a popoarelor spre progres, libertate şi demo­craţie este condiţionată funda­mental de pacea şi securitatea internaţională. Un om are dreptul primordial de a trăi in pace şi liber pentru a se desăvirşi, creator, in orice sferă de activitate, materială ori spirituală. Dar un om, un indi-Alexandru Bălăci (Continuare în pag. a 4-a) Intri Mai, sub trei culori... Se arată de cu zori Intii Mai cu mindre steaguri, bucurind in trei culori strămoşeştile meleaguri. Iară-n care orice vis, împlinit sub roşii astre, cu partidul noi l-am scris pe stindardul faptei noastre. Şi-nălţindu-l din Bucegi, gindul păcii pretutindeni il trimitem lumii-ntregi in frumoasa zi de-armindeni. Noi, simţirii dindu-i grai, vom purta mereu-nainte luminosul steag de mai şi al libertăţii sfinte. Steag de­ azur, de griu, de foc, fluturind sub zări curate,­­ cu o stemă la mijloc ca o inimă ce bate. Victor Tulbure DEMNITATEA MUNCII Celebrăm 1 Mai rememorind cu emoţie marile idei şi marile simboluri cu care asociem aceas­ta minunata zi. Ceea ce trebuie­­ sa subliniem, înainte de toate, şi ceea ce aruncă, o­ lumina re­velatoare asupra tradiţiilor pro­letariatului şi ale mişcării noas­tre muncitoreşti, este Vechimea acestei sarpatea in Romania, iaca din 1339, cind, la propune­rea lui Engels,­­­lutar a fost consacrata ca zi a muncii şi a solidarităţii internaţionale a ce­lor ce muncesc, aceasta nobilă iniţiativa a avut un puternic ecou, la noi gasmau­ şi expresia in manifestaţiile care s-au ţinut sub faldurile drapelului roşu. Fiecare an aducea boi mărturii ale creşterii energiei revoluţio­nare, are notarii, de­ a lichida exploatarea omului de către ora, de a clădi o societate noua, o lume a dreptăţii şi egalităţii so­ciale, a bunăstării şi fericirii, o lume fără războaie, o lume a păcii şi înfrăţirii. Dintre numeroasele acţiuni care s-au desfăşurat sub acest semn înalt­­şi care, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, „jalonează însăşi is­toria bogată şi eroică a prole­tariatului român, drumul pe care l-a străbătut, de la începuturile organizării sale, pină la victoria revoluţiei socialiste şi edificarea cu succes a noii orinduiri in România“, ne aducem aminte, datorită actualităţii mesaj­ulu­i lor, de marile manifestaţii anti­fasciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939. Ele au înscris una dintre cele mai dense şi mai frumoase pagini in istoria po­porului român, în cronica de lup­ta a partidului său comunist, dezvăluind lumii întregi hotări­­rea noastră de a ne împotrivi agresiunii, de a apăra, chiar cu preţul vieţii, libertatea şi inte­gritatea patriei, de a salvgarda pacea şi a contribui la institui­rea unui climat de înţelegere, conlucrare şi încredere între popoare. Atunci, ca şi acum, purtătorul acestei idei profund umaniste, al acestor năzuinţe şi idealuri înaripate, a fost tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exponent proeminent al naţiunii şi mesa­ger al aspiraţiilor sale fierbinţi. Atunci, ca şi acum, el s-a impus ca portdrapel al unităţii munci­torimii şi a Întregului popor, ca un patriot clarvăzător şi ca un neînfricat revoluţionar. De 37 de ani, sărbătorim mă­reaţa zi de 1 Mai conferindu-i noi înţelesuri şi noi semnificaţii. Ea ne prilejuieşte trecerea in revistă a succeselor pe care le-am dobindit şi le dobindim in transformarea revoluţionară a societăţii, in făurirea unei noi civilizaţii materiale şi spiri­tuale pe pămîntul nostru stră­bun. 1 Mai 19­82 se integrează organic acestui flux major al is­toriei contemporane a patriei avind, în același timp, identita­tea sa distinctă,, relieful său propriu. Ziua muncii este, în climatul favorabil pe care l-a creat so­cialismul, o zi de plenară a Mir­ lon Pavelescu (Continuare in pag. a 4-a) . Elogiu constructorilor 1 Mai, Ziua solidarităţii inter­naţionala a celor ce muncesc, ziu­a frăţiei muncitorilor de pre­tutindeni, găseşte din nou po­porul roman la datorie pe ogoa­re şi şantiere, in fabrici şi uzi­ne, in instituţii de invăţămint şi cercetare, in adîncul minelor şi pe întinsele ape, in transporturi, oriunde pulsează civilizaţia şi cultura modernă. In acest miez de primăvară, prin actul nobil al muncii, omul se leagă încă o dată cu pămîn­­tul ţării care l-a zămislit. Omul pămihtului cintă, cu o semnifi­caţie rituală, în batrina doină : „Vară, vară, primăvară / Toate plugurile ară la ogor de primă­vară“... Ară, trase de herghelii de tractoare care însumează su­te de mii de cai putere, expre­sie a puternicei noastre dezvol­tări industriale din anii socialis­mului.­­ Mai vine la noi din ramuri de Armindeni, din cultul stră­vechi al muncii, atribut caracte­ristic al poporului nostru care a aşezat munca printre valorile definitorii ale fiinţei umane, so­cotind, in literatura sa paremio­logică, de multă vreme, că „munca­ face omul om şi pomul pom“, că numai ea ne poate feri de trei neajunsuri : „de aiii, de fapte rele, şi de nevoi“, deoarece „munca e blagoslovită, cind te ţii de ea ai pită“. Omul harnic, întreprinzător, vrednic, cinstit şi iscusit e un ideal etic al poporului nostru, căci aceste virtuţi fac omul de omenie. Spre un asemenea om se îndreaptă toată simpatia şi preţuirea creaţiilor populare, după cum către gură-cască şi pierde-vară, către­ leneşul Care întreabă : „muieţi-s posmagii" se revarsă dispreţul şi critica in­transigentă a omului din­ po­por, care ştie că nimic nu pică din cer de-a gata, totul trebuie produs prin muncă. In viziu­nea noastră etică, munca a fost mereu preţuită, deşi pină in anii­ socialismului care a desfiinţat pentru totdeauna exploatarea omului de către om, roadele, ei nu erau ale celor ce trudeau, căci „uniii Săpau viile şi alţii beau vinurile“. Munca cinstită dă sens vieţii, îi asigură omului liniştea şi feri­cirea, îi modelează conştiinţa, il desăvârşeşte ca fiinţă superioară. Chiar in vremurile cele mai gre­le, ea ii dă omului o satisfacţie şi il răsplăteşte. Munca şi ome­nia. Faţa moşului cea cuminte din basmul lui Ispirescu, porni­tă să caute ,,o zară de foc“ pen­tru mama vitregă, e răsplătită pentru că, muncind cu omenie, face binele unei grădini părăgi­ Ion Dodu Bălan (Continuare în pag. a 4-a) BILANŢ u­sc UTILAJE TEHNOLOGICE LIVRATE IN DEVANS. Co­lectivele de oameni ai mun­cii din secţiile cunoscutei întreprinderi sătmărene „U­­nio“ au reuşit, printr-o mo­bilizare exemplară, să li­vreze in devans o gama lar­gă de utilaje tehnologice pentru echiparea unor uni­tăţi din sectorul energetic şi productiv. Astfel pentru Combinatul minier Valea Jiului au fost livrate 15 bu­căţi transportoare T.R.-4 si 25 bucăţi transportoare T.R.-3, iar pentru unităţile Centralei minereurilor nefe­roase Baia Mare 4 locomo­tive electrice de mina si alte utilaje. De asemenea, in vederea realizării progra­mului energetic naţional, pe adresa întreprinderii „Elec­­trocentrale“ Rovinari au fost expediate tot in devans peste 500 tone de utilaj teh­nologic în special transpor­toare pentru cărbune de mare capacitate. (Radu Pi­­ciu). OTEL PENTRU AUTO­TURISME. La Combinatul siderurgic din Reşiţa a fost asimilată, pentru prima dată în ţară, o nouă marcă de oţel aliat destinat fabricării articulaţiilor autoturismelor româneşti. Este cea de a 5-a marcă de oţel de înaltă pu­ritate elaborată anul acesta in cuptoarele Reşiţei, care a trecut cu succes toate solici­tările la care a fost supusă, oferind deplină securitate pieselor autoturismelor in timpul exploatării. (Ion Me­­doia). Odată cu ziua de 1 Mai, la întreprinderea mecanică „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ, intră in producţie de serie o MAŞINA AGRICOLA COM­PLEXA de semănat pe te­ren nearat, pe şase rinduri. Ea va executa simultan pre­lucrarea solului, insăminţa­­rea şi incorporarea îngrăşă­mintelor. La întreprinderea de accesorii pentru mijloace de transport din Oradea, tine­rii sculeri au realizat ZECE NOI REPERE pentru autotu-­­rismul „Dacia 1300“. Tot aici au fost asimilate peste 60 de repere pentru noul autotu­rism „Oltcit“. NOI OBIECTIVE INDUS­TRIALE ŞI SOCIALE IN FUNCŢIUNE. Constructorii şi instalatorii clujeni au dat in funcţiune în cinstea zilei de 1 Mai noi obiective in­dustriale şi sociale mărind astfel zestrea judeţului. In­tre aceste realizări, se în­scrie o instalaţie modernă de fabricare a glucozei teh­nice şi injectabile la între­prinderea „Terapia“ din Cluj-Napoca, instalaţie dată in folosinţă cu aproape 100 zile înainte de termen , o unitate pentru producţia e­­lectrocorindonului, la „Car­­bochim“,­ precum şi o serie de noi instalaţii la Combinatul de lianţi şi materiale refrac­tare din Turda, întreprinde­rea de sticlă din Cluj-Na­­poca, precum şi la Com­binatul metalurgic din Cîm­­pia Turzii. Au fost, de ase­menea, terminate şi date in folosinţă peste 2200 m.p., spaţii comerciale întrunind citeva noi magazine alimen­tare şi pentru mărfuri in­dustriale — realizate în a­­vans cu nouă luni — pre­cum şi 315 apartamente, în noile cartiere „Zorile“, Pia­ţa Mărăşti şi alte zone din Cluj-Napoca. (Virgil Lazăr).

Next