România Liberă, iunie 1982 (Anul 40, nr. 11690-11715)
1982-06-01 / nr. 11690
Anul XL Nr. 11690 6 pagini 50 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului NicolaeCeauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, luni, 31 mai, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. La şedinţă au participat ca invitaţi membrii guvernului. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat raportul privind cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar şi universitar 1982—1983 la învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, de maiştri, superior şi postuniversitar, elaborate în conformitate cu prevederile Legii educaţiei şi învăţâmîntului şi pe baza propunerilor ministerelor, instituţiilor centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare. S-a apreciat că propunerile au fost făcute în strînsa concordanţă cu cerinţele vieţii economico-sociale din ţara noastră, asigurînd necesarul de cadre cu o temeinică pregătire, pentru toate domeniile de activitate, inclusiv pentru acţiunile de cooperare în străinătate, în conformitate cu planurile de perspectivă ale dezvoltării economiei noastre naţionale în anii următori. In spiritul politicii partidului nostru, de pregătire pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii, au fost adoptate măsuri privind dezvoltarea învăţâmîntului preşcolar, primar şi liceal. S-a stabilit ca marea majoritate a elevilor clasei a IX-a să fie pregătiţi în liceele industriale, de chimie industrială, agroindustriale şi silvice, pentru a se asigura cadrele necesare acestor importante ramuri ale economiei ţării. Comitetul Politic Executiv a indicat să fie luate măsuri ca, în viitorul an şcolar, pregătirea celor care promovează clasa a Vlll-a din unităţile şcolare din mediul rural să se asigure, in cea mai mare parte, in comunele de domiciliu ale elevilor şi cu precădere, în specialităţile industrial-agricole — mecanică, electrotehnică, mine, petrol, construcţii, materiale de construcţii, prelucrarea lemnului, pentru industriile uşoară şi alimentară. Măsurile stabilite asigură şcolarizarea integrală a copiilor de virsta claselor I—X. De asemenea, pentru pregătirea unui număr mai mare de cadre de muncitori cu o înaltă calificare, s-a indicat ca in anul şcolar viitor să sporească numărul elevilor în învăţămintul profesional, atît la cursurile de zi cit şi la cele serale. Totodată, pentru a da posibilitatea absolvenţilor liceelor, încadraţi în producţie, să-şi continue studiile, va creşte numărul locurilor la învăţămintul superior seral şi fără frecvenţă. Comitetul Politic Executiv a aprobat, de asemenea, numărul burselor ce se vor acorda în viitorul an şcolar elevilor şi studenţilor, asigurîndu-se în continuare, în spiritul politicii umaniste a partidului şi statului nostru, condiţii tot mai bune de pregătire tineretului patriei noastre. Comitetul Politic Executiv a cerut Ministerului Educaţiei şi Invâţâmîntului, ministerelor economice, consiliilor populare, forurilor ştiinţifice şi politico-educative, organizaţiilor de partid, de tineret, de masă şi obşteşti, să ia toate măsurile pentru pregătirea şi buna desfăşurare a viitorului an şcolar, pentru aplicarea fermă a sarcinilor trasate de conducerea partidului şi statului nostru privind perfecţionarea şi ridicarea continuă a conţinutului învâţămîntului, legătura tot mai strînsa a şcolii de cerinţele producţiei, formarea şi educarea unui om nou, cu o înaltă conştiinţă patriotică, revoluţionară. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la recalcularea preţurilor de producţie şi de livrare in industrie, a tarifelor în transportul de mărfuri şi a preţurilor în construcţii-montaj. S-a subliniat că aceasta măsură este impusă de majorarea preţurilor la gazele naturale şi păcură, corespunzător celor practicate pe piaţa externă, precum şi de necesitatea desfăşurării unei activităţi rentabile in toate ramurile economiei naţionale. Schimbarea preţurilor la gazele naturale şi păcură influenţează nivelul costurilor in toate sectoarele, fâcînd necesară recalcularea preţurilor de producţie şi de livrare. Comitetul Politic Executiv a cerut ministerelor, centralelor şi întreprinderilor să acţioneze cu toată fermitatea în vederea reducerii, peste prevederile stabilite, care trebuie considerate ca minime, a consumului de materii prime, materiale, combustibili şi energie electrică, precum şi a valorificării lor superioare, a creşterii gradului de utilizare a materialelor recuperabile şi refolosibile, a indicelui de folosire a maşinilor şi utilajelor, sporirii suplimentare a productivităţii muncii, diminuării importurilor. Toate acestea trebuie să ducă la o scădere generală a cheltuielilor şi costurilor, astfel încît efectele creşterii preţurilor la gaze naturale şi păcură să fie cît mai mici. In domeniul investiţiilor, s-a indicat ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale să asigure scăderea în continuare, a consumurilor de materiale, combustibil şi energie, aplicarea de noi tehnologii şi soluţii constructive mai eficiente şi mai ieftine şi diminuarea, pe această cale, a normelor de deviz, utilizarea, în mai mare măsură, a materialelor din resurse locale, folosirea utilajelor la întreaga capacitate, astfel încît să se obţină o reducere simţitoare a costului lucrărilor de construcţiimontaj. A fost evidenţiată, de asemenea, necesitatea întreprinderii unor acţiuni hotârîte pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii şi parametrilor tehnico-funcţionali ale tuturor produselor, îndeosebi ale celor destinate exportului, pentru o mai bună valorificare a mărfurilor româneşti pe piaţa externă. Comitetul Politic Executiv a apreciat că recalcularea preţurilor de producţie şi de livrare va contribui la creşterea eficienţei şi a rentabilităţii în toate sectoarele de activitate, la sporirea, pe această bază, a venitului naţional, la îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor, in concordanţă cu hotârîrile Congresului al Xll-lea al partidului. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat un program privind creşterea gradului de participare a flotei maritime româneşti la transportul mărfurilor de comerţ exterior, astfel incit, pînă la finele anului 1985, aceasta să asigure transportul în proporţie de 75 la sută din volumul total. In acest scop, s-au stabilit o serie de măsuri pentru dotarea cu noi nave a transportului maritim şi fluvial, a flotei de pescuit, corespunzător sarcinilor prevăzute în actualul cincinal, pentru îmbunătăţirea tehnologiilor şi promovarea progresului tehnic în activitatea şantierelor navale, construirea de noi capacităţi de producţie şi folosirea mai eficientă a celor existente, sporirea indicelui de utilizare a vaselor, asigurarea întregului necesar de reparaţie a navelor şi pregătire a forţei de muncă corespunzătoare. Comitetul Politic Executiv a cerut Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, celorlalte ministere cărora le revin sarcini în acest domeniu, să acţioneze cu toată răspunderea pentru realizarea, la timp şi in bune condiţii, a măsurilor adoptate, pentru traducerea in viaţă a programului de dezvoltare şi modernizare a flotelor maritimă, fluvială şi de pescuit româneşti. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita oficială de prietenie pe care a efectuat-o in zilele de 25 şi 26 mai in Republica Arabă Siriană, la invitaţia secretarului general al Partidului Baas Arab Socialist, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al- Assad. Comitetul Politic Executiv a dat o deosebită apreciere rezultatelor fructuoase ale vizitei, exprimîndu-şi încrederea că ea va marca — asemenea tuturor întîlnirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad — un moment important în întărirea şi dezvoltarea bunelor relaţii româno-siriene. Comitetul Politic Executiv a subliniat cu satisfacţie că, în cursul convorbirilor, cei doi conducători de partid şi de stat au afirmat voinţa lor de a acţiona şi în viitor, cu toată fermitatea, pentru a asigura amplificarea şi diversificarea raporturilor de strînsa şi rodnică colaborare dintre România şi Siria, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de activitate, extinderea cooperării şi a legăturilor comerciale, în conformitate cu potenţialul economic al celor două ţări, considerînd că aceasta corespunde pe deplin intereselor naţionale fundamentale ale României şi Siriei, cauzei păcii şi cooperării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a evidenţiat însemnătatea pe care o prezintă, pentru dezvoltarea generală a relaţiilor româno-siriene, hotărîrea celor două părţi de a întări conlucrarea dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Baas Arab Socialist, prin intensificarea contactelor directe şi a schimbului de experienţă în domeniul construcţiei economice şi sociale. A fost reliefată, de asemenea, semnificaţia schimbului aprofundat de păreri dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad cu privire la probleme internaţionale actuale şi la procesele care au loc în lumea contemporană, o atenţie deosebită fiind acordată situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi şi-au manifestat — şi de această dată — convingerea că nu se poate ajunge la o soluţie globală, justă şi durabilă a conflictului din Orientul Mijlociu decît pe baza retragerii complete şi urgente a Israelului din toate teritoriile arabe ocupate în 1967 - inclusiv din Ierusalimul arab — şi a recunoaşterii drepturilor naţionale inalienabile ale poporului palestinian, inclusiv a dreptului său la autodeterminare, la reîntoarcerea la căminele sale şi edificarea unui stat propriu independent, în conformitate cu rezoluţiile pertinente ale O.N.U. referitoare la problema palestiniană. . S-a subliniat, totodată, că dialogul românosirian la nivel înalt a pus în evidenţă marea însemnătate pe care România şi Siria o acorda edificării securităţii europene, înfăptuirii dezarmării generale, în primul rînd a dezarmării nucleare, eliminării stărilor de tensiune din lume, reluării politicii de pace, destindere şi colaborare internaţională, lichidării subdezvoltării şi instaurării unei noi ordini economice internaţionale. Comitetul Politic Executiv a luat act cu profundă satisfacţie de faptul că preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au convenit să întărească conlucrarea dintre România şi Siria pe arena mondială, să menţină contactele permanente dintre cele două ţâri şi să se procedeze la consultări bilaterale ori de cîte ori este nevoie, în legătură cu problemele internaţionale majore de interes reciproc. Aprobînd în unanimitate concluziile şi înţelegerile la care s-a ajuns cu prilejul noului dialog româno-sirian la nivel înalt, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsurile necesare pentru realizarea, în bune condiţii, a acordurilor şi obiectivelor de colaborare şi cooperare stabilite, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală, a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare. Comitetul Politic Executiv a relevat, de asemenea, importanţa noii întîlniri pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut-o, în timpul vizitei în Siria, cu preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, în cadrul căreia a fost reafirmată hotărîrea partidului și statului nostru de a acorda, în continuare, întregul sprijin cauzei drepte a poporului palestinian. Comitetul Politic Executiv a apreciat că vizita în Siria a constituit o nouă ilustrare a consecvenţei cu care România socialistă, preşedintele Nicolae Ceauşescu, acţionează pentru edificarea unei lumi a păcii, înţelegerii şi colaborării între naţiuni. 1 Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul agriculturii al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, în cursul zilei de luni, pe tovarăşul Valentin Karpovici Mescat, ministrul agriculturii al U.R.S.S., care, în fruntea unei delegaţii, face o vizită in ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Ion Teşu, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. A fost de faţă V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu Un salut cordial , şi urări de sănătate şi succes din partea tovarăşilor L.I. Brejnev, secretar general al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi N.A. Tihonov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Totodată, ministrul sovietic a exprimat, vii mulţumiri pentru întrevederea acordată, pentru prilejul oferit de a vizita România, de a cunoaşte nemijlocit progresul obţinut de oamenii muncii români in dezvoltarea agriculturii, a celorlalte ramuri ale vieţii economico-sociale a ţării. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru urările transmise şi a adresat, la rindul său, un călduros salut şi cele mai bune urări tovarăşilor L.I. Brejnev şi N.A. Tihonov. In cursul întrevederii s-a exprimat satisfacţia faţă de dezvoltarea multilaterală şi rodnică pe care o cunosc relaţiile româno-sovietice pe multiple planuri. In acest cadru, a fost evidenţiată buna colaborare dintre cele două ţări în agricultură, apreciindu-se, totodată, că există condiţii favorabile pentru extinderea şi adîncirea ei în viitor. A fost manifestată de ambele părţi dorinţa de a se acţiona pentru identificarea unor noi domenii de cooperare în acest important sector, valorificîndu-se cit mai eficient posibilităţile pe care le oferă potenţialul agricol, tehnologic şi de cercetare al României şi Uniunii Sovietice, ceea ce va contribui la progresul agriculturii şi la dezvoltarea economico-socială generală a celor două ţări. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Rodrigo Carazo Odio, fost preşedinte al Republicii Costa Rica Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, a primit, luni după-amiază, la Snagov, pe Rodrigo Carazo Odio, fost preşedinte al Republicii Costa Rica, care ne vizitează ţara la invitaţia Consiliului Naţional al F.D.U.S. La întrevedere a luat parte Mihai Burcă, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.D.U.S. Oaspetele a arătat că preşedintele Partidului Eliberarea Naţională din Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, i-a încredinţat plăcuta misiune de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut şi cele mai cordiale urări. Totodată, Rodrigo Carazo Odio şi-a manifestat satisfacţia de a fi primit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi a adresat vii mulţumiri pentru posibilitatea oferită de a vizita România, de a cunoaşte din munca şi preocupările poporului român, din realizările sale, remarcabile in dezvoltarea economico-socială a patriei, pentru calda ospitalitate de care s-a bucurat pretutindeni în ţara noastră. Oaspetele a dat o deosebită apreciere politicii externe a României, contribuţiei preşedintelui Nicolae Ceauşescu la soluţionarea constructivă a marilor probleme ce preocupă omenirea, la înfăptuirea înaltelor idealuri de pace, libertate, independenţă şi progres ale tuturor naţiunilor. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Partidului Eliberarea Naţională din Costa Rica salutul său şi cele mai bune urări. In timpul convorbirii, a fost manifestată dorinţa ca relaţiile prieteneşti dintre România şi Costa Rica să cunoască o continuă extindere, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, cooperării şi înţelegerii între naţiuni. S-au abordat, de asemenea, probleme actuale ale situaţiei internaţionale, subliniindu-se faptul că sporirea cheltuielilor militare, adincirea crizei economice şi monetar-financiare afectează grav dezvoltarea tuturor statelor, îndeosebi a ţărilor in curs de dezvoltare. S-a apreciat că se impune întărirea solidarităţii şi colaborării statelor în curs de dezvoltare în lupta pentru lichidarea subdezvoltării şi reducerea decalajelor dintre ţările bogate şi ţările sărace, pentru aşezarea şi desfăşurarea relaţiilor economice pe baze echitabile şi, în acest context, stabilirea unor dobînzi raţionale, pentru încetarea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri concrete, eficiente, de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, care să asigure progresul mai rapid al tuturor statelor, cu precădere al celor rămase în urmă, precum şi stabilitatea economică şi politică mondială. A fost evidenţiată, totodată, necesitatea de a se acţiona in mod ferm pentru oprirea agravării situaţiei internaţionale, pentru reluarea şi continuarea politicii de destindere, colaborare şi respect al independenţei naţionale, pentru soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor conflictuale şi diferendelor dintre state, întrevederea a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească. LA INVITAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU O delegaţie de partid şi de stat din R. P. Polona, condusă de tovarăşul Wojciech Jaruzelski, va efectua o vizită oficială de prietenie în ţara La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat condusă de tovarăşul Wojciech Jaruzelski, prim-secretar al Curni noastră Jetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, preşedintele Consiliului de Miniştri şi al Consiliului Militar pentru Salvare Naţională ale R. P. Polone, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România la începutul lunii iunie a.c. Ziua internaţională pentru apărarea copilului Copiii României Ţara, ca o bună şi afectuoasă familie, îşi serbează astăzi copiii. Ii serbează pe cei peste cinci milioane de şoimi ai patriei, pionieri şi elevi, care alcătuiesc pe drept cuvint o impresionantă „populaţie şcolară“ , ce reprezintă nu mai puţin de un sfert din numărul total al locuitorilor. Aşadar, astăzi întreaga ţară va fi şi mai înflorită căci la culorile bujorilor şi garoafelor de la răspîntii şi din parcuri se vor adăuga cele ale costumelor imaculate purtate de milioanele de prichindei cărora colegii lor, micii agenţi de circulaţie, le vor da cale liberă spre sălile de festivităţi sau stadioane. 1 iunie, zi tradiţională de sărbătoare românească, are şi rezonanţă internaţională căci ea este, totodată, zi a apărării drepturilor copilului, speranţa şi încrederea omenirii, lumina clară şi curată a planetei noastre.Bine aleasă, la început de Cireşar, această sărbătoare confirmă faptul, ilustrat de realitate, că în România socialistă copiilor, cei mai tineri cetăţeni, li s-au asigurat condiţii depline pentru a se instrui, pentru a creşte şi a se împlini. Dreptul la învăţătură spre care tînjesc atîţia copii din ţările unde copilăria este o floare veştejită, este asigurat şi garantat in România socialistă căci populaţia noastră şcolară are la dispoziţie condiţii excelente de învăţătură, pregătindu-se prin muncă, pentru muncă. Cînd au mai existat ca astăzi, în România atîtea şcoli moderne, cu laboratoare, ateliere, săli şi terenuri de sport ? Cînd au mai existat atîtea cercuri de iniţiere în tainele ştiinţei şi tehnicii, veritabile piste de decolare spre perpetue cuceriri ? Cînd a mai avut România atiţia laureaţi ca acei pe care-i consacră popularul şi larg stimulatorul Festival „Ciitarea României“ ? Dreptul copiilor noştri la învăţătură, la sănătate şi ocrotire, dreptul la viaţa liberă, protejată cu grijă de partid, sunt cuceriri revoluţionare, sporite şi îmbogăţite an de an. De aceea milioanele de copii îşi vor manifesta şi în această zi recunoştinţa lor fierbinte faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu, în întîmpinarea cărora, suntem obişnuiţi a-i vedea venind de fiecare dată, cu braţele încărcate de flori. Pregătirea tinerei generaţii pentru ziua de miine, cu exigenţele ei, constituie o importantă problemă de stat, o pregătire concepută şi înfăptuită într-un sistem unitar, în strînsa legătură cu solicitările dezvoltării economice şi sociale. In acest cadru propice, care aşează şcoala românească pe temelii revoluţionare, treptele de învăţămint sunt orînduite într-o indisolubilă unitate, începind cu grâdini- Const. Sîrbu (Continuare in pag. a I-a) Copii şi părinţi FILE DE CARNET Acolo unde ţint mulţi copii, e şi noroc cu carul. Un maramureşean mi-a spus mai demult această înţelepciune bătrinească. Era meşterul unei mori de lemn,pe apa Izei, care invirtea sprinten o roată plină de mîzgă verde. Avea şapte copii, unii mărunţi, care ţineau palma spre a şi-o încălzi cu făina blindă ce şiroia din şipotul de lemn. Apoi dădeau fuga pe pirloagele din jur, ca să se zbenguie printre flori sălbatice şi ciulini. I-a crescut greu morarul de odinioară pe aceşti copii puzderie, dintre care doi am intilnit mai deunăzi, cu prilejul unor culegeri de cintece. Ajunseseră oameni și ei, cu copii la rindul lor, care intrau pe poarta unei școli noi, in văpaia soarelui de primăvară. Moara de ieri nu mai era bojdeuca de bîrne înnegrite, ci o clădire albă, pe soclu de cărămidă, in care duduiau mecanisme modeme mirosind a ulei încins. Copiii, ca in urmă cu o jumătate de veac, se zbenguiau aidoma, însă nu printre ciulini şi năsturei de floare sălbatică, ci pe un teren amenajat pentru jocuri sportive. Zarea, prididită cindva de linişte, hăulea de chiotele mărunţilor voi-George Sbârcea (Continuare in pag. a 2-a)