România Liberă, iunie 1982 (Anul 40, nr. 11690-11715)

1982-06-01 / nr. 11690

Anul XL Nr. 11690 6 pagini 50 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae­­Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, luni, 31 mai, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. La şedinţă au participat ca invitaţi membrii guvernului. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat raportul privind cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar şi universitar 1982—1983 la învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, li­ceal, profesional, de maiştri, superior şi post­universitar, elaborate în conformitate cu pre­vederile Legii educaţiei şi învăţâmîntului şi pe baza propunerilor ministerelor, instituţiilor centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare. S-a apreciat că propunerile au fost făcute în strînsa concordanţă cu cerinţele vieţii economico-sociale din ţara noastră, asigurînd necesarul de cadre cu o temeinică pregătire, pentru toate domeniile de activitate, inclusiv pentru acţiunile de cooperare în străinătate, în conformitate cu planurile de perspectivă ale dezvoltării economiei noastre naţionale în anii următori. In spiritul politicii partidului nostru, de pre­gătire pentru muncă şi viaţă a tinerei gene­raţii, au fost adoptate măsuri privind dezvol­tarea învăţâmîntului preşcolar, primar şi li­ceal. S-a stabilit ca marea majoritate a elevi­lor clasei a IX-a să fie pregătiţi în liceele in­dustriale, de chimie industrială, agroindus­triale şi silvice, pentru a se asigura cadrele necesare acestor importante ramuri ale eco­nomiei ţării. Comitetul Politic Executiv a indi­cat să fie luate măsuri ca, în viitorul an şcolar, pregătirea celor care promovează clasa a Vlll-a din unităţile şcolare din mediul rural să se asigure, in cea mai mare parte, in comu­nele de domiciliu ale elevilor şi cu precădere, în specialităţile industrial-agricole — meca­nică, electrotehnică, mine, petrol, construcţii, materiale de construcţii, prelucrarea lemnului, pentru industriile uşoară şi alimentară. Măsu­rile stabilite asigură şcolarizarea integrală a copiilor de virsta claselor I—X. De asemenea, pentru pregătirea unui număr mai mare de cadre de muncitori cu o înaltă calificare, s-a indicat ca in anul şcolar viitor să sporească numărul elevilor în învăţămintul profesional, atît la cursurile de zi cit şi la cele serale. Totodată, pentru a da posibilitatea ab­solvenţilor liceelor, încadraţi în producţie, să-şi continue studiile, va creşte numărul locurilor la învăţămintul superior­­ seral şi fără frec­venţă. Comitetul Politic Executiv a aprobat, de ase­menea, numărul burselor ce se vor acorda în viitorul an şcolar elevilor şi studenţilor, asigu­­rîndu-se în continuare, în spiritul politicii uma­niste a partidului şi statului nostru, condiţii tot mai bune de pregătire tineretului patriei noastre. Comitetul Politic Executiv a cerut Ministeru­lui Educaţiei şi Invâţâmîntului, ministerelor economice, consiliilor populare, forurilor ştiin­ţifice şi politico-educative, organizaţiilor de partid, de tineret, de masă şi obşteşti, să ia toate măsurile pentru pregătirea şi buna des­făşurare a viitorului an şcolar, pentru apli­carea fermă a sarcinilor trasate de conducerea partidului şi statului nostru privind perfecţio­narea şi ridicarea continuă a conţinutului în­­vâţămîntului, legătura tot mai strînsa a şcolii de cerinţele producţiei, formarea şi educarea unui om nou, cu o înaltă conştiinţă patriotică, revoluţionară. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la recalcularea preţurilor de producţie şi de livrare in industrie, a tarifelor în transportul de mărfuri şi a preţu­rilor în construcţii-montaj. S-a subliniat că a­­ceasta măsură este impusă de majorarea pre­ţurilor la gazele naturale şi păcură, corespun­zător celor practicate pe piaţa externă, precum şi de necesitatea desfăşurării unei activităţi rentabile in toate ramurile economiei naţio­nale. Schimbarea preţurilor la gazele natu­rale şi păcură influenţează nivelul costurilor in toate sectoarele, fâcînd necesară recalcu­larea preţurilor de producţie şi de livrare. Comitetul Politic Executiv a cerut ministere­lor, centralelor şi întreprinderilor să acţioneze cu toată fermitatea în vederea reducerii, peste prevederile stabilite, care trebuie considerate ca minime, a consumului de materii prime, materiale, combustibili şi energie electrică, precum şi a valorificării lor superioare, a creş­terii gradului de utilizare a materialelor recu­perabile şi refolosibile, a indicelui de folosire a maşinilor şi utilajelor, sporirii suplimentare a productivităţii muncii, diminuării importuri­lor. Toate acestea trebuie să ducă la o scă­dere generală a cheltuielilor şi costurilor, ast­fel încît efectele creşterii preţurilor la gaze na­turale şi păcură să fie cît mai mici. In domeniul investiţiilor, s-a indicat minis­terelor, celorlalte organe centrale şi locale să asigure scăderea în continuare, a consumuri­lor de materiale, combustibil şi energie, apli­carea de noi tehnologii şi soluţii constructive mai eficiente şi mai ieftine şi diminuarea, pe această cale, a normelor de deviz, utilizarea, în mai mare măsură, a materialelor din re­surse locale, folosirea utilajelor la întreaga ca­pacitate, astfel încît să se obţină o reducere simţitoare a costului lucrărilor de construcţii­­montaj. A fost evidenţiată, de asemenea, ne­cesitatea întreprinderii unor acţiuni hotârîte pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii şi parametrilor tehnico-funcţionali ale tuturor produselor, îndeosebi ale celor destinate ex­portului, pentru o mai bună valorificare a mărfurilor româneşti pe piaţa externă. Comitetul Politic Executiv a apreciat că recalcularea preţurilor de producţie şi de livrare va contribui la creşterea eficienţei şi a rentabilităţii în toate sectoarele de activitate, la sporirea, pe această bază, a venitului na­ţional, la îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor, in concordanţă cu hotârîrile Congresu­lui al Xll-lea al partidului. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat un program privind creşterea gradu­lui de participare a flotei maritime româneşti la transportul mărfurilor de comerţ exterior, astfel incit, pînă la finele anului 1985, aceasta să asigure transportul în proporţie de 75 la sută din volumul total. In acest scop, s-au stabilit o serie de măsuri pentru dotarea cu noi nave a trans­portului maritim şi fluvial, a flotei de pescuit, corespunzător sarcinilor prevăzute în actualul cincinal, pentru îmbunătăţirea tehnologiilor şi promovarea progresului tehnic în activitatea şantierelor navale, construirea de noi capa­cităţi de producţie şi folosirea mai eficientă a celor existente, sporirea indicelui de utilizare a vaselor, asigurarea întregului necesar de reparaţie a navelor şi pregătire a forţei de muncă corespunzătoare. Comitetul Politic Executiv a cerut Ministe­rului Industriei Construcţiilor de Maşini, Mi­nisterului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, celorlalte ministere cărora le revin sarcini în acest domeniu, să acţioneze cu toată răspun­derea pentru realizarea, la timp şi in bune condiţii, a măsurilor adoptate, pentru tra­ducerea in viaţă a programului de dezvoltare şi modernizare a flotelor maritimă, fluvială şi de pescuit româneşti. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita oficială de prietenie pe care a efec­tuat-o in zilele de 25 şi 26 mai in Republica Arabă Siriană, la invitaţia secretarului gene­ral al Partidului Baas Arab Socialist, pre­şedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al- Assad. Comitetul Politic Executiv a dat o deosebită apreciere rezultatelor fructuoase ale vizitei, exprimîndu-şi încrederea că ea va marca — asemenea tuturor întîlnirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad — un moment important în întărirea şi dezvoltarea bunelor relaţii româno-siriene. Comitetul Politic Executiv a subliniat cu satisfacţie că, în cursul convorbirilor, cei doi conducători de partid şi de stat au afirmat voinţa lor de a acţiona şi în viitor, cu toată fermitatea, pentru a asigura amplificarea şi diversificarea raporturilor de strînsa şi rodnică colaborare dintre România şi Siria, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de activitate, extinderea cooperării şi a legăturilor comerciale, în con­formitate cu potenţialul economic al celor două ţări, considerînd că aceasta corespunde pe deplin intereselor naţionale fundamentale ale României şi Siriei, cauzei păcii şi coope­rării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a evidenţiat în­semnătatea pe care o prezintă, pentru dez­voltarea generală a relaţiilor româno-siriene, hotărîrea celor două părţi de a întări con­lucrarea dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Baas Arab Socialist, prin intensifi­carea contactelor directe şi a schimbului de experienţă în domeniul construcţiei economice şi sociale. A fost reliefată, de asemenea, semnificaţia schimbului aprofundat de păreri dintre pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad cu privire la probleme internaţionale actuale şi la procesele care au loc în lumea contem­porană, o atenţie deosebită fiind acordată situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi pre­şedinţi şi-au manifestat — şi de această dată — convingerea că nu se poate ajunge la o soluţie globală, justă şi durabilă a conflic­tului din Orientul Mijlociu decît pe baza retragerii complete şi urgente a Israelului din toate teritoriile arabe ocupate în 1967 - in­clusiv din Ierusalimul arab — şi a recunoaşte­rii drepturilor naţionale inalienabile ale po­porului palestinian, inclusiv a dreptului său la autodeterminare, la reîntoarcerea la cămi­nele sale şi edificarea unui stat propriu in­dependent, în conformitate cu rezoluţiile per­tinente ale O.N.U. referitoare la problema palestiniană. . S-a subliniat, totodată, că dialogul româno­­sirian la nivel înalt a pus în evidenţă marea însemnătate pe care România şi Siria o a­­corda edificării securităţii europene, înfăp­tuirii dezarmării generale, în primul rînd a dezarmării nucleare, eliminării stărilor de tensiune din lume, reluării politicii de pace, destindere şi colaborare internaţională, lichi­dării subdezvoltării şi instaurării unei noi or­dini economice internaţionale. Comitetul Politic Executiv a luat act cu pro­fundă satisfacţie de faptul că preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au con­venit să întărească conlucrarea dintre Româ­nia şi Siria pe arena mondială, să menţină contactele permanente dintre cele două ţâri şi să se procedeze la consultări bilaterale ori de cîte ori este nevoie, în legătură cu problemele internaţionale majore de interes reciproc. Aprobînd în unanimitate concluziile şi înţe­legerile la care s-a ajuns cu prilejul noului dialog româno-sirian la nivel înalt, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsurile necesare pentru realizarea, în bune condiţii, a acordu­rilor şi obiectivelor de colaborare şi cooperare stabilite, pentru dezvoltarea continuă, multi­laterală, a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare. Comitetul Politic Executiv a relevat, de ase­menea, importanţa noii întîlniri pe care tova­răşul Nicolae Ceauşescu a avut-o, în timpul vizitei în Siria, cu preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Pa­lestinei, Yasser Arafat, în cadrul căreia a fost reafirmată hotărîrea partidului și statului nos­tru de a acorda, în continuare, întregul sprijin cauzei drepte a poporului palestinian. Comitetul Politic Executiv a apreciat că vi­zita în Siria a constituit o nouă ilustrare a con­secvenţei cu care România socialistă, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, acţionează pen­tru edificarea unei lumi a păcii, înţelegerii şi colaborării între naţiuni. 1­ Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul agriculturii al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, în cursul zilei de luni, pe tovarăşul Valentin Karpovici Mescat, ministrul agriculturii al U.R.S.S., care, în fruntea unei delegaţii, face o vizită in ţara noastră. La primire a participat tova­răşul Ion Teşu, ministrul agri­culturii şi industriei alimentare. A fost de faţă V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu Un salut cordial , şi urări de sănătate şi succes din partea tovarăşilor L.I. Brejnev, secretar general al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S., şi N.A. Tihonov, preşedintele Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S. Totodată, ministrul sovietic a exprimat, vii mulţumiri pentru întrevederea acordată, pentru prilejul oferit de a vizita Româ­nia, de a cunoaşte nemijlocit progresul obţinut de oamenii muncii români in dezvoltarea agriculturii, a celorlalte ramuri ale vieţii economico-sociale a ţării. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru urările trans­mise şi a adresat, la rindul său, un călduros salut şi cele mai bune urări tovarăşilor L.I. Brej­nev şi N.A. Tihonov. In cursul întrevederii s-a ex­primat satisfacţia faţă de dez­voltarea multilaterală şi rodnică pe care o cunosc relaţiile româ­no-sovietice pe multiple planuri. In acest cadru, a fost evidenţiată buna colaborare dintre cele două ţări în agricultură, apreciindu-se, totodată, că există condiţii favo­rabile pentru extinderea şi adîn­­cirea ei în viitor. A fost mani­festată de ambele părţi dorinţa de a se acţiona pentru identifi­carea unor noi domenii de cooperare în acest important sector, valorificîndu-se cit mai eficient posibilităţile pe care le oferă potenţialul agricol, tehno­logic şi de cercetare al Româ­niei şi Uniunii Sovietice, ceea ce va contribui la progresul agri­culturii şi la dezvoltarea econo­­mico-socială generală a celor două ţări. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovără­şească. Rodrigo Carazo Odio, fost preşedinte al Republicii Costa Rica Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democra­ţiei şi Unităţii Socialiste, a pri­mit, luni după-amiază, la Sna­­gov, pe Rodrigo Carazo Odio, fost preşedinte al Republicii Costa Rica, care ne vizitează ţara la invitaţia Consiliului Na­ţional al F.D.U.S. La întrevedere a luat parte Mihai Burcă, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.D.U.S. Oaspetele a arătat că pre­şedintele Partidului Eliberarea Naţională din Costa Rica­­, Jose Figueres Ferrer, i-a în­credinţat plăcuta misiune de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut şi cele mai cordiale urări. Totodată,­ Ro­drigo Carazo Odio şi-a manifes­tat satisfacţia de a fi primit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi a adresat vii mul­ţumiri pentru posibilitatea ofe­rită de a vizita România, de a cunoaşte din munca şi preocu­pările poporului român, din realizările sale, remarcabile in dezvoltarea economico-socială a patriei, pentru calda ospitalitate de care s-a bucurat pretutindeni în ţara noastră. Oaspetele a dat o deosebită apreciere politicii externe a României, contribuţiei preşedintelui Nicolae Ceauşescu la soluţionarea constructivă a marilor probleme ce preocupă omenirea, la înfăptuirea înalte­lor idealuri de pace, libertate, independenţă şi progres ale tu­turor naţiunilor. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se trans­mită preşedintelui Partidului Eliberarea Naţională din Costa Rica salutul său şi cele mai bune urări. In timpul convorbirii, a fost manifestată dorinţa ca relaţiile prieteneşti dintre România şi Costa Rica să cunoască o conti­nuă extindere, în folosul ambe­lor ţări şi popoare, al cauzei păcii, cooperării şi înţelegerii între naţiuni. S-au abordat, de asemenea, probleme actuale ale situaţiei internaţionale, subliniindu-se faptul că sporirea cheltuielilor militare, adincirea crizei econo­mice şi monetar-financiare afec­tează grav dezvoltarea tuturor statelor, îndeosebi a ţărilor in curs de dezvoltare. S-a apreciat că se impune întărirea solidari­tăţii şi colaborării statelor în curs de dezvoltare în lupta pentru lichidarea subdezvoltării şi reducerea decalajelor dintre ţările bogate şi ţările sărace, pentru aşezarea şi desfăşurarea relaţiilor economice pe baze echitabile şi, în acest context, stabilirea unor dobînzi raţiona­le, pentru încetarea cursei înar­mărilor şi trecerea la măsuri concrete, eficiente, de dezarma­re, în primul rînd de dezarmare nucleară, pentru instaurarea unei noi ordini economice inter­naţionale, care să asigure pro­gresul mai rapid al tuturor statelor, cu precădere al celor rămase în urmă, precum şi sta­bilitatea economică şi politică mondială. A fost evidenţiată, totodată, necesitatea de a­ se ac­ţiona in mod ferm pentru opri­rea agravării situaţiei internaţi­onale, pentru reluarea şi conti­nuarea politicii de destindere, co­laborare şi respect al indepen­denţei naţionale, pentru soluţio­narea pe cale politică, prin trata­tive, a tuturor stărilor conflictu­­ale şi diferendelor dintre state, întrevederea a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească. LA INVITAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU O delegaţie de partid şi de stat din R. P. Polona, condusă de tovarăşul Wojciech Jaruzelski, va efectua o vizită oficială de prietenie în ţara La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat condusă de tovară­şul Wojciech Jaruzelski, prim-secretar al Curni­ noastră Jetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, preşedintele Consiliului de Miniştri şi al Consiliului Militar pentru Salvare Naţională ale R. P. Polone, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România la în­ceputul lunii iunie a.c. Ziua internaţională pentru apărarea copilului Copiii României Ţara, ca o bună şi afectuoasă familie, îşi serbează astăzi co­piii. Ii serbează pe cei peste cinci milioane de şoimi ai pa­triei, pionieri şi elevi, care al­cătuiesc pe drept cuvint o im­presionantă „populaţie şcolară“ , ce reprezintă nu mai puţin de un sfert din numărul total al locuitorilor. Aşadar, astăzi în­treaga ţară va fi şi mai înflori­tă căci la culorile bujorilor şi garoafelor de la răspîntii şi din parcuri se vor adăuga cele ale costumelor imaculate purtate de milioanele de prichindei că­rora colegii lor, micii agenţi de circulaţie, le vor da cale liberă spre sălile de festivităţi sau stadioane. 1 iunie, zi tradiţională de săr­bătoare românească, are şi re­zonanţă internaţională căci ea este, totodată, zi a apărării drepturilor copilului, speranţa şi încrederea omenirii, lumina clară şi curată a planetei noas­­tre.Bine aleasă, la început de Ci­­reşar, această sărbătoare con­firmă faptul, ilustrat de realita­te, că în România socialistă co­piilor, cei mai tineri cetăţeni, li s-au asigurat condiţii depline pentru a se instrui, pentru a creşte şi a se împlini. Dreptul la învăţătură spre care tînjesc atîţia copii din ţările unde co­pilăria este o floare veştejită, este asigurat şi garantat in România socialistă căci popu­laţia noastră şcolară are la dis­poziţie condiţii excelente de învăţătură, pregătindu-se prin muncă, pentru muncă. Cînd au mai existat ca astăzi, în Româ­nia atîtea şcoli moderne, cu la­boratoare, ateliere, săli şi tere­nuri de sport ? Cînd au mai existat atîtea cercuri de iniţie­re în tainele ştiinţei şi tehnicii, veritabile piste de decolare spre perpetue cuceriri ? Cînd a mai avut România atiţia lau­reaţi ca acei pe care-i consacră popularul şi larg stimulatorul Festival „Ciitarea României“ ? Dreptul copiilor noştri la în­văţătură, la sănătate şi ocrotire, dreptul la viaţa liberă, proteja­tă cu grijă de partid, sunt cu­ceriri revoluţionare, sporite şi îmbogăţite an de an. De aceea milioanele de copii îşi vor ma­nifesta şi în această zi recu­noştinţa lor fierbinte faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general­ al partidului, preşedintele Re­publicii, faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu, în întîmpinarea că­rora, suntem­ obişnuiţi a-i vedea venind de fiecare dată, cu bra­ţele încărcate de flori. Pregătirea tinerei generaţii pentru ziua de miine, cu exigen­ţele ei, constituie o importantă problemă de stat, o pregătire concepută şi înfăptuită într-un sistem unitar, în strînsa legă­tură cu solicitările dezvoltării economice şi sociale. In acest cadru propice, care aşează şcoa­la românească pe temelii revo­luţionare, treptele de învăţămint sunt orînduite într-o indisolubi­lă unitate, începind cu grâdini- Const. Sîrbu (Continuare in pag. a I-a) Copii şi părinţi FILE DE CARNET Acolo unde ţint mulţi copii, e şi noroc cu carul. Un mara­mureşean mi-a spus mai demult această înţelepciune bătrinească. Era meşterul unei mori de lemn,­pe apa Izei, care invirtea sprinten o roată plină de mîzgă verde. Avea şapte copii, unii mărunţi, care ţineau palma spre a şi-o încălzi cu făina blindă ce şiroia din şipotul de lemn. Apoi dădeau fuga pe pirloagele din jur, ca să se zbenguie printre flori sălbatice şi ciulini. I-a crescut greu morarul de odinioară pe aceşti copii puzde­rie, dintre care doi am intilnit mai deunăzi, cu prilejul unor culegeri de cintece. Ajunseseră oameni și ei, cu copii la rindul lor, care intrau pe poarta unei școli noi, in văpaia soarelui de primăvară. Moara de ieri nu mai era bojdeuca de bîrne înnegri­te, ci o clădire albă, pe soclu de cărămidă, in care duduiau me­canisme modeme mirosind a ulei încins. Copiii, ca in urmă cu o jumătate de veac, se zben­guiau aidoma, însă nu printre ciulini şi năsturei de floare săl­batică, ci pe un teren amenajat pentru jocuri sportive. Zarea, prididită cindva de linişte, hă­­ulea de chiotele mărunţilor voi-George Sbârcea (Continuare in pag. a 2-a)

Next