România Liberă, iulie 1982 (Anul 40, nr. 11716-11742)
1982-07-22 / nr. 11734
Anul XL Nr. 11734 6 pagini 50 bani Proletari din toate ţările Unulţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE BI» ACTIVITATEA OUIZATIM DIAMUNN $I ITĂIII SOCIALISTE BACĂU: Industria mică, izvor de mari venituri In multe cooperative agricola din judeţul Bacău, îndeosebi în localităţile submontane, valoarea veniturilor realizate din activităţile de mică industrie reprezintă aproape jumătate din valoarea producţiei globale totale. In cooperativa agricolă din comuna Poduri, de pildă, ca urmare a preocupărilor membrilor ODUS pentru punerea în valoare a resurselor locale (lemn provenit din operaţiile ele curăţire a pădurilor, agregate de rîu, plantaţii de răchită, argilă etc.), a fost realizată, anul trecut, o producţie globală industrială în valoare de 8,5 milioane lei, valoarea producţiei realizate în cursul acestui an ridicîndu-se la circa 6 milioane lei. Cooperatorii din comuna Pîrjol au livrat o parte din produsele industriei mici pe piaţa externă din Uniunea Sovietică, Grecia, Olanda, valoarea livrărilor din acest an cifrîndu-se la peste 5 milioane lei. De menţionat că programul judeţean de dezvoltare a industriei mici prevede ca, în sectorul cooperativelor agricole, să se realizeze, pînă la sfîrşitul cincinalului, o producţie de 148 milioane lei, ceea ce reprezintă o creştere de 201 la sută faţă de realizările anului 1981. (C. Azoituk BRAŞOV: Recondiţionarea _» Organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste de la uzina braşoveană „Hidromecanica" au iniţiat o acţiune de recuperare şi reintroducere în producţie a unor piese şi subansamble uzate. Constituit din cei mai pricepuţi meseriaşi, colectivul ce se ocupă de această acţiune preia turbosuflante uzate şi alte produse casate de la întreprinderea de reparat tractoare Cîmpina, ca şi de la alţi beneficiari. ALBA IULIA: Ferme şi pentru creşterea Printre activităţile prioritare la care participă organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste din judeţul Alba se înscrie şi amenajarea de ferme şi miniferme pentru creşterea iepurilor de casă. In comuna Stremţ a luat fiinţă o crescătorie de iepuri de rasă superioară, care urmează să asigure animale de reproducţie. Se preconizează, de asemenea, că fiecare unitate a Uniunii judeţene a cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor să-şi asigure o matcă de cel puţin cinci iepuri din rase superioara pieselor uzate procedind la înlocuirea elementelor uzate şi la recondiţionarea celorlalte repere. De la începutul acestui an, acţiunea de recuperare prin recondiţionare s-a soldat cu peste 1000 de carcase de turbină, 1200 statoare, 800 rotoare, 750 suporţi de lagăr şi alte subansamble, care, montate la alte maşini şi utilaje, trăiesc o a doua viaţă, aducînd substanţiale beneficii uzinei. (D. Bujdeiu), miniferme iepurilor de casă şi comune iar în cadrul a 20 de unităţi de alimentaţie publică să fie amenajate crescătorii de iepuri pentru carne. Anul acesta, cooperaţia va asigura circa 10 000 kg carne de iepure pentru consumul populaţiei şi, totodată, un mare număr de iepuri pentru creştere şi reproducţie. La rîndul lor, cadrele didactice din judeţ s-au angajat să organizeze miniferme în cadrul fiecărei şcoli, în aşa fel incit, chiar în cursul acestui an, să poată fi crescuţi citeva mii de iepuri. ,(X. Cojocaru). TUŞNAD: Amenajarea izvoarelor de apă minerală „Pentru a crea condiţii cit mai bune oaspeţilor staţiunii noastre — ne spune tovarăşul Spiridon Cristea, vicepreşedintele consiliului popular orăşenesc Tuşnad-Băi — au fost preluate şi rezolvate de organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste o serie de lucrări edilitar-gospodăreşti. Astfel, amenajarea şi întreţinerea izvoarelor de apă minerală a fost înscrisă pe agenda de lucru a O.D.U.S., iniţiindu-se mai multe acţiuni la care au fost atraşi şi antrenaţi numeroşi localnici“. Aflăm de la interlocutorul nostru că cele şapte organizaţii ale democraţiei şi unităţii socialiste din cadrul unităţilor şi instituţiilor locale au preluat cite un izvor de apă minerală în întreţinere şi îngrijire permanentă. Pînă acum s-au reconstruit captările, copertinele şi cabinele de intrare la izvoare, s-au afişat, la fiecare izvor, plăcuţe cu compoziţia mineralogică respectivă şi cu afecţiunile indicate, fiind în curs de execuţie lucrări de întreţinere a zonelor de protecţie. Răspunzînd chemării aceloraşi organizaţii, cetăţenii oraşului au participat, prin muncă patriotică, la amenajarea unui nou izvor de apă termală (peste 60 de grade Celsius) şi la construirea unui bazin terapeutic de 700 metri patraţi. (B. Dumitru). BOTOŞANI: Extinderea cultivării ciupercilor Pornind de la experienţa acumulată de localităţile Vlădeni şi Bucecea în ce priveşte cultivarea ciupercilor, organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste din judeţul Botoşani şi-au propus generalizarea cultivării ciupercilor, pe baza unui program special de acţiune. Printre primele unităţi identificate a avea condiţii prielnice pentru cultivarea ciupercilor se numără sera legumicolă de la Bucecea, asociaţiile de legume din Botoşani, Săveni, întreprinderea de stat Dîngeni şi cooperativele agricole de producţie din Stăuceni, Roma şi Dorohoi, ai căror lucrători, profilaţi pe această activitate, au făcut un curs de instruire la Mogoşoaia. Paralel, organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste din localităţile judeţului desfăşoară intense acţiuni pentru a cîştiga interesul cit mai multor cetăţeni în amenajarea de ciupercării în gospodăriile proprii. Potrivit programului întocmit, judeţul Botoşani va produce, pînă în 1985, peste 500 de tone de ciuperci, iar in 1990 peste 4 000 de tone, adică dublul producţiei de ciuperci obţinută pe ţară anul trecut. (C. Viorel). 11 ,1« SECERIŞ ’82 PUTERNICĂ ANGAJARE PE FRONTUL RECOLTEI RITMUL LA SECERIŞUL GRÎULUI TREBUIE ACCELERAT (datele se referă la ziua de 20 iulie a. c.) . In Judeţul Prahova se acţionează din plin la recoltarea griului. Datorită bunei organizări a muncii, silnic unităţile cultivatoare depăşesc vitezele planificate. In pagina a 3-a ancheta : Organizarea exemplară şi grijă pentru recoltă. Judeţul Viteza zilnică la recoltat (în hectare) Judeţul Viteza zilnică la recoltat (in hectare) Prevăzută Realizată Prevăzută Realizată Caraş-Severin 2 500 2 350 Botoşani 7 000 6 308 Tulcea 7 000 6 323 Vrancea 4 000 3 510 Galați 8 000 5 505 Bacău 5 000 4 050 Bihor 7 000 4 280 Alba 3 000 2 172 Dâmbovița 5 000 2 839 Gorj 2 000 1 139 Timiș 20 000 9 683 Satu Mare 6 000 2 485 V........ ' ' .. ................ •1 V, ■ Centrele oraşelor au Intrat masiv (şi uneori agresiv) In reconstrucţie. Ceea ce a stirnit vii reacţii chiar din partea arhitecţilor, cele mai recente fiind organizarea unei expoziţii consacrate tradiţiilor de construcţie urbană şi a unei dezbateri la faţa locului, cu participarea şi a altor oameni de cultură. Expoziţia amintită (29 iunie — 20 iulie a.c. la Institutul de arhitectură „Ion Mincu“) reprezintă, de fapt, o inedită participare — prin proiecte şi studii — la Festivalul naţional „Cintarea României“. Realizatori sunt arh. Constantin Enache şi arh. Carmen Eftimie, in colaborare cu un larg activ studenţesc din învăţămintul superior de arhitectură. Structurarea exponatelor prezentate s-a făcut după o idee aparţinînd arhitectului Peter Derer. Deci, e vorba de creaţie şi nu de inventariere a unor imagini. Deşi, cum vom vedea, acesta este totuşi unul dintre mesajele expoziţiei, adoptat şi de participanţii la dezbateri : identificarea tuturor valorilor care compun patrimoniul arhitectural. Ar fi un act de patriotism şi de cultură. Consemnăm, deocamdată, că ambele acţiuni — şi expoziţia şi dezbaterea iniţiată chiar in incinta expoziţionala — şi-au asumat deviza : „Un viitor pentru trecutul oraşelor şi trecut pentru viitorul lor“. Iată o succintă trecere In revistă a lucrărilor de referinţă prezentate. Institutulgazdă „Ion Mincu" propune atenţiei generale o seamă de studii precum şi proiecte, unele constituind contracte, altele lucrări de diplomă, unele aplicate, altele in curs de realizare, cum sunt : delimitarea centrului istoric al municipiului Bucureşti, restaurarea ansamblului Bărăţia din Capitală, pieţe tradiţionale, locuinţă cu specific, ansamblul rezidenţial, primărie de sector, pseudolapidarium (propunere pentru un Muzeu al arhitecturii române , piese de valoare reprezentativă, recuperate din clădiri dispărute ori reparate), evoluţia oraşelor în România. Institutul „Proiect-Bucureşti“ : Rezervaţia Curtea Veche ; zona comercială Lipscani. Institutul de proiectări „Carpaţi“ : Centrul comercial Lipscani ; Palatul consfătuirilor — Sinaia. Institutul pentru sistematizare, gospodărie comunală şi locativă: centrul istoric Bistriţa ş.a. Ce posibilităţi există la ora actuală pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural ? Mai întîi opinia unui istoric, dr. Panait Pannait, invitat la dezbatere : „Tocmai am avut prilejul să asist la un eveniment remarcabil, care evidenţiază preocupările salutare existente în Capitală pentru salvgardarea valorilor istorice şi de arhitectură atestînd, in acelaşi timp, largile posibilităţi tehnice şi financiare mobilizate de stat. Este vorba de strămutarea Schitului maicilor, monument postbrâncovenesc — început în secolul XVIII. In Cornelia Preda (Continuare In pag. a I-a) _________________________/ Construcţiile urbane în dezbaterea arhitecţilor 9 al partidului AVÎNTUL CHIMIEI ROMÂNEŞTI de Continuăm să oglindim succesele înregistrate de chimia românească în perioada care a trecutde la Congresul al IX-lea al partidului. P In anii construcţiei socialismului, cu deosebire în ultimii 17 ani, industria chimică din Romania a realizat unul din cele mai inalte ritmuri de dezvoltare. Semnificativ este faptul că, in prezent, în industria chimică se realizează o producţie de 305 ori mai mare decit in 1938 şi de aproape 180 ori mai mare decit in 1950. Importanţa deosebită acordată industriei chimice în cadrul economiei naţionale este ilustrată şi de locul pe care îl ocupă azi in lume ţara noastră din acest punct de vedere. Beneficiar — agricultura • La drept vorbind nici nu ar fi fost posibilă creşterea producţiei agricole şi zootehnice fără aplicarea tehnologiilor intensive, prin administrarea Îngrăşămintelor chimice, ca şi a altor produse chimice: pesticide, erbicide, fungicide, medicamente de uz veterinar, biostimulatori de creştere şi altele. • Privind harta economică a ţării observăm că repartizarea combinatelor de îngrăşăminte chimice este cit se poate de raţională: Craiova, Turnu Măgurele, Arad, Slobozia, Făgăraş, Tirgu Mureş, Piatra Neamţ, Bacău, Valea Călugărească, Năvodari, ceea ce prezintă un dublu avantaj: posibilităţi lesnicioase de asigurare cu materii prime şi personal muncitor şi o mai mare uşurinţă în desfacerea produselor la consumatori. • »Cantitatea medie anuală de Îngrăşăminte chimice administrată la un hectar teren arabil a crescut an de an ajungind in momentul de faţă la circa 115 kg (Continuare in pag. a 3-a) Joi 22 iulie 1982 A intrat integral în exploatare magistrala feroviară electrificată București - Suceava Odată cu punerea sub' 'tensiune a tronsonului feroviar Vereşti — Burdujeni, miercuri a intrat integral in exploatare magistrala electrificata București—S Suceava. S-a încheiat astfel o importantă lucrare de investiţii cu implicaţii favorabile asupra bunei desfăşurări a transportului feroviar, de mărfuri şi de călători, pe această principala rută. Concomitent cu electrificarea, numai in secţiunea Adjud—Suceava au fost realizate, între altele, dublarea liniei pe o distanţă de 206 kilometri, centralizarea şi sistematizarea staţiilor de pe traseu, instalarea unui bloc de linie automat şi construirea a 251 de poduri. Toate acestea permit creşterea capacităţii de circulaţie, sporirea vitezei trenurilor ,n condiţii de maximă siguranţă, precum şi remorcarea de garnituri cu tonaj mărit comparativ cu cele tractate de locomotivele Diesel. in telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAL.SIBLU de participanţii la adunarea organizată cu prilejul dării in exploatare a liniei electrificate Bucureşti — Suceava se spune, printre altele : Oamenii muncii de pe cuprinsul Regionalei de căi ferate Iaşi işi exprimă dragostea lor neţărmurită şi profundul ataşament faţă de Partidul Comunist Român, faţă de dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, hotărirea fermă de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea neabătută a politicii ştiinţifice interne şi externe a partidului şi statului, pentru realizarea in cele mai bune condiţii a sarcinilor încredinţate. Aceste sentimente de stimă şi preţuire pentru tot ceea ce faceţi spre binele şi fericirea poporului nostru ne mobilizează în preocupările noastre pentru creşterea calităţii şi eficienţei sub toate aspectele a activităţii de transport, pentru satisfacerea integrală şi operativă, in cele mai bune condiţii, a transporturilor de mărfuri şi călători, pentru gospodărirea raţională a combustibililor şi energiei, a tuturor resurselor materiale. Călăuziţi de documentele celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român şi ale Plenarei lărgite a C.C. al P.C.R. din 12 iunie a.c., ne angajăm cu toată fermitatea şi convingerea să ducem la Îndeplinire sarcinile ce ne revin din planul cincinal 1981—1985, militînd cu fierbinte patriotism şi dăruire revoluţionară pentru materializarea la cote mereu superioare a politicii interne şi externe a României socialiste. Acţiune şi Un ţel primordial al omului, făcind parte integrantă din structura ta, este ca propria-i acţiune, iu orice împrejurare, să fie eficace. Din negura timpurilor stră-străstrăbunul nostru n-a comis acte gratuite, numai de dragul de-a te afla in treabă, n-a acţionat decit in virtutea unui scop, dirijindu-şi eforturile, inteligenţa, visurile, întotdeauna, către turnarea în fapt a ideii, a speranţei, pentru a găsi soluţia necesară, corespunzătoare memeritului, situării in timp şi spaţiu. De aceea, cind mai dai, ici şi cei», peste cite un ins care „se face că face“, pe bună dreptate , socoteşti un anacronic, un retrograd, fiindcă, in primul fi in primul rind, el işi eficacitate trădează „condiţia umană“. Nici un fel de piedică, de dificultate, nu justifică la om abandonarea forţei de care dispune, fizică, intelectuală, psihică, nici un fel de „explicaţie“ contorsionată n-are cum motiva delăsarea, apatia, risipa şi inerţia... Omul, dacă vrea, poate ! Istoria umanităţii o dovedeşte cu prisosinţă. Aurul cenuşiu reprezintă, fără doar şi poate, o avere nepreţuită, insumindu-se altor şi altor bogăţii care intră, toate, in patrimoniul naţional. De aceea, acum, intr-o perioadă de bilanţ important, măsurindu-se ceea Mihai Stoian (Continuare in pag. a 2-a) File de carnet Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pao. oro m Noi exploatări miniere CARANSEBEŞ . In urma unor prospecţiuni geologice ale întreprinderii „Banatul“, în judeţele Caraş-Severin şi Timiş se lucrează la deschiderea unor noi exploatări miniere menite să pună in valoare zăcămintele de cărbune descoperite in zonă. In comuna Mehadia, bunăoară, a intrat in exploatare o mină pilot pentru lignit iar la Buchin, în apropierea Caransebeșului, și la Darova, în apropierea Lugojului, unde se conturează noi bazine carbonifere, au fost săpate primele planuri înclinate spre straturile de lignit. (Ion Medoia). Roboţii industriali BRAŞOV . Absolvenţi ai Facilităţii de construcţii de maşini, Corina Ionescu şi Eugen Milea, au realizat, ca proiect de diplomă, un robot industrial de tip secvenţial. Experimentat la întreprinderea de autocamioane, noul robot, a cărui funcţionare se bazează pe elemente pneumatice tipizate, este adaptat pentru patru poziţii de mobilitate, două translaţii şi două rotaţii, este comandat de un biselector de secvenţe şi poate fi programat pentru aprovizionarea maşinilor-unelte cu piese mici de pînă la două kilograme. (Dumitru Bujdoiu). Extinderea gamei de mobilier SIBIU . Proiectanţii de la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Sibiu au elaborat noi modele de mobilier : bucătăria „SB- 518“, în două variante, dotată cu aparatură electrocasnică înglobată şi prevăzută cu accesorii ; bucătăria „Roxana“ şi „Cindrelul“, intr-o linie modernă, fiecare piesă avînd o funcţionalitate deplină, ambele in două variante : „Mirabela“, o garnitură de dormitor şi bibliotecă realizate din furnir de stejar cu aplicaţii din lemn masiv ; holul „Mădălin“ complet tapiţat, cu fotolii rabatabile, care pot forma, fiecare, un pat pentru copil sau, puse faţă în faţă, un pat pentru adulţi etc. (Virgil Lázár). Cuptor electric de mare capacitate BRĂILA : La întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ din Brăila a fost dat în folosinţă un nou cuptor electric pentru elaborarea oţelului. Avînd o capacitate de 6 tone, cuptorul va permite constructorilor de maşini braileni să elaboreze întreaga gamă de oţeluri de care au nevoie pentru realizarea excavatoarelor, pieselor navale sau celor destinate vagoanelor etc. Totodată, intrarea în funcţiune a noului cuptor creează condiţii bune pentru turnarea unor piese de mare performanţă şi de greutate, care pînă acum se aduceau de la alte unităţi de profil din ţară. (Viorel Chiurtu). Pentru turiştii din munţii Bucovinei Pentru a veni în sprijinul turiştilor aflaţi în situaţii dificile , cu ocazia drumeţiilor pe care le întreprind de-a lungul celor 25 trasee însumind aproximativ 700 kilometri, la Cimpulung Moldovenesc au luat fiinţă mai multe echipe „Salvamont“. In afara echipamentelor de rigoare, la dispoziţia salvamontiştilor au fost puse şi două poligoane de antrenament in care aceştia îşi desăvârşesc pregătirea tehnică şi fizică, în locurile mai izolate se prevede construirea, cu mijloace locale, a unor refugii pentru adăpostirea turiştilor surprinşi de furtuni şi viscole. (Constantin Azoifii).