România Liberă, iulie 1982 (Anul 40, nr. 11716-11742)

1982-07-22 / nr. 11734

Anul XL Nr. 11734 6 pagini 50 bani Proletari din toate ţările U­nulţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE BI» ACTIVITATEA OUIZATIM DIAMUNN­ $I ITĂIII SOCIALISTE BACĂU: Industria mică, izvor de mari venituri In multe cooperative agricola din judeţul Bacău, îndeosebi în localităţile submontane, valoa­rea veniturilor realizate din ac­tivităţile de mică industrie re­prezintă aproape jumătate din valoarea producţiei globale tota­le. In cooperativa agricolă din comuna Poduri, de pildă, ca ur­mare a preocupărilor membri­lor ODUS pentru punerea în valoare a resurselor locale (lemn provenit din operaţiile ele cu­răţire a pădurilor, agregate de rîu, plantaţii de răchită, argilă etc.), a fost realizată, anul tre­cut, o producţie globală indus­trială în valoare de 8,5 milioa­ne lei, valoarea producţiei rea­lizate în cursul acestui an ridi­­cîndu-se la circa 6 milioane lei. Cooperatorii din comuna Pîrjol au livrat o parte din produsele industriei mici pe piaţa externă d­in Uniunea Sovietică, Grecia, Olanda, valoarea livrărilor din acest an cifrîndu-se la peste 5 milioane lei. De menţionat că programul ju­deţean de dezvoltare a indus­triei mici prevede ca, în sec­torul cooperativelor agricole, să se realizeze, pînă la sfîrşitul cincinalului, o producţie de 148 milioane lei, ceea ce reprezintă o creştere de 201 la sută faţă de realizările anului 1981. (C. Azoi­­tu­k BRAŞOV: Recondiţionarea _» Organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste de la uzina braşoveană „Hidromecanica" au iniţiat o acţiune de recuperare şi reintroducere în producţie a unor piese şi subansamble uza­te. Constituit din cei mai pri­cepuţi meseriaşi, colectivul ce se ocupă de această acţiune preia turbosuflante uzate şi alte produse casate de la întreprin­derea de reparat tractoare Cîm­­pina, ca şi de la alţi beneficiari. ALBA IULIA: Ferme şi pentru creşterea Printre activităţile prioritare la care participă organizaţiile democraţiei şi unităţii socialis­te din judeţul Alba se înscrie şi amenajarea de ferme şi mini­­ferme pentru creşterea iepurilor de casă. In comuna Stremţ a luat fiinţă o crescătorie de ie­puri de rasă superioară, care urmează să asigure animale de reproducţie. Se preconizează, de asemenea, că fiecare unitate a Uniunii judeţene a cooperative­lor de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor să-şi a­­sigure o matcă de cel puţin cinci iepuri din rase superioara pieselor uzate procedind la înlocuirea elemen­telor uzate şi la recondiţionarea celorlalte repere. De la începutul acestui an, acţiunea de recuperare prin re­­condiţionare s-a soldat cu peste 1000 de carcase de turbină, 1200 statoare, 800 rotoare, 750 suporţi de lagăr şi alte suban­samble, care, montate la alte maşini şi utilaje, trăiesc o a doua viaţă, aducînd substanţia­le beneficii uzinei. (D. Bujdeiu), miniferme iepurilor de casă şi comune iar în cadrul a 20 de unităţi de alimentaţie publică să fie amenajate crescătorii de iepuri pentru carne. Anul aces­ta, cooperaţia va asigura circa 10 000 kg carne de iepure pen­tru consumul populaţiei şi, tot­odată, un mare număr de iepuri pentru creştere şi reproducţie. La rîndul lor, cadrele didactice din judeţ s-au angajat să orga­nizeze miniferme în cadrul fiecărei şcoli, în aşa fel incit, chiar în cursul acestui an, să poată fi crescuţi citeva mii de iepuri. ,(X. Cojocaru). TUŞNAD: Amenajarea izvoarelor de apă minerală „Pentru a crea condiţii cit mai bune oaspeţilor staţiunii noastre — ne spune tovarăşul Spiridon Cristea, vicepreşedin­tele consiliului popular oră­şenesc Tuşnad-Băi — au fost preluate şi rezolvate de organi­zaţiile democraţiei şi unităţii socialiste o serie de lucrări edi­­litar-gospodăreşti. Astfel, ame­najarea şi întreţinerea izvoare­lor de apă minerală a fost în­scrisă pe agenda de lucru a O.D.U.S., iniţiindu-se mai multe acţiuni la care au fost atraşi şi antrenaţi numeroşi localnici“. Aflăm de la interlocutorul nostru că cele şapte organizaţii ale democraţiei şi unităţii socia­liste din cadrul unităţilor şi ins­tituţiilor locale au preluat cite un izvor de apă minerală în în­treţinere şi îngrijire permanen­tă. Pînă acum s-au reconstruit captările, copertinele şi cabine­le de intrare la izvoare, s-au afişat, la fiecare izvor, plăcuţe cu compoziţia mineralogică res­pectivă şi cu afecţiunile indica­te, fiind în curs de execuţie lu­crări de întreţinere a zonelor de protecţie. Răspunzînd chemării aceloraşi organizaţii, cetăţenii oraşului au participat, prin muncă patrio­tică, la amenajarea unui nou izvor de apă termală (peste 60 de grade Celsius) şi la construi­rea unui bazin terapeutic de 700 metri patraţi. (B. Dumitru). BOTOŞANI: Extinderea cultivării ciupercilor Pornind de la experienţa acu­mulată de localităţile Vlădeni şi Bucecea în ce priveşte cultiva­rea ciupercilor, organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste din judeţul Botoşani şi-au pro­pus generalizarea cultivării ciu­percilor, pe baza unui program special de acţiune. Printre pri­mele unităţi identificate a avea condiţii prielnice pentru culti­varea ciupercilor se numără se­ra legumicolă de la Bucecea, asociaţiile de legume din Boto­şani, Săveni, întreprinderea de stat Dîngeni şi cooperativele agricole de producţie din Stău­­ceni, Roma şi Dorohoi, ai căror lucrători, profilaţi pe această activitate, au făcut un curs de instruire la Mogoşoaia. Paralel, organizaţiile democraţiei şi uni­tăţii socialiste din localităţile judeţului desfăşoară intense acţiuni pentru a cîştiga intere­sul cit mai multor cetăţeni în amenajarea de ciupercării în gospodăriile proprii. Potrivit programului întocmit, judeţul Botoşani va produce, pînă în 1985, peste 500 de tone de ciuperci, iar in 1990 peste 4 000 de tone, adică dublul pro­ducţiei de ciuperci obţinută pe ţară anul trecut. (C. Viorel). 11 ,1« SECERIŞ ’82 PUTERNICĂ ANGAJARE PE FRONTUL RECOLTEI RITMUL LA SECERIŞUL GRÎULUI TREBUIE ACCELERAT (datele se referă la ziua de 20 iulie a. c.) .­ ­ In Judeţul Prahova se acţionează din plin la recoltarea griului. Datorită bunei organizări a muncii, silnic unităţile cultivatoare depăşesc vitezele planificate. In pagina a 3-a ancheta : Organizarea exemplară şi grijă pentru recoltă. Judeţul Viteza zilnică la recoltat (în hectare) Judeţul Viteza zilnică la recoltat (in hectare) Prevăzută Realizată Prevăzută Realizată Caraş-Severin 2 500 2 350 Botoşani 7 000 6 308 Tulcea 7 000 6 323 Vrancea 4 000 3 510 Galați 8 000 5 505 Bacău 5 000 4 050 Bihor 7 000 4 280 Alba 3 000 2 172 Dâmbovița 5 000 2 839 Gorj 2 000 1 139 Timiș 20 000 9 683 Satu Mare 6 000 2 485 V.­­....... ' ' .. ................ •1 V, ■ Centrele oraşelor au Intrat masiv (şi uneori agresiv) In re­construcţie. Ceea ce a stirnit vii reacţii chiar din partea arhitec­ţilor, cele mai recente fiind or­ganizarea unei expoziţii consa­crate tradiţiilor de construcţie urbană şi a unei dezbateri la faţa locului, cu participarea şi a altor oameni de cultură. Expoziţia amintită (29 iunie — 20 iulie a.c. la Institutul de arhitectură „Ion Mincu“) repre­zintă, de fapt, o inedită partici­pare — prin proiecte şi studii — la Festivalul naţional „Cinta­­rea României“. Realizatori sunt arh. Constantin Enache şi arh. Carmen Eftimie, in colaborare cu un larg activ studenţesc din învăţămintul superior de arhitec­tură. Structurarea exponatelor prezentate s-a făcut după o­­ idee aparţinînd arhitectului Pe­ter Derer. Deci, e vorba de cre­aţie şi nu de inventariere a u­­nor imagini. Deşi, cum vom ve­dea, acesta este totuşi unul din­tre mesajele expoziţiei, adoptat şi de participanţii la dezbateri : identificarea tuturor valorilor care compun patrimoniul arhi­tectural. Ar fi un act de patrio­tism şi de cultură. Consemnăm, deocamdată, că ambele acţiuni — şi expoziţia şi dezbaterea ini­ţiată chiar in incinta expoziţio­­nala — şi-au asumat deviza : „Un viitor pentru trecutul ora­şelor şi trecut pentru viitorul lor“. Iată o succintă trecere In revistă a lucrărilor de refe­rinţă prezentate. Institutul­­gazdă „Ion Mincu" propune atenţiei generale o seamă de studii precum şi proiecte, unele constituind contracte, altele lucrări de diplo­mă, unele aplicate, altele in curs de realizare, cum sunt : de­limitarea centrului istoric al municipiului Bucureşti, restau­rarea ansamblului Bărăţia din Capitală, pieţe tradiţionale, lo­cuinţă cu specific, ansamblul rezidenţial, primărie de sector, pseudolapidarium (propunere pentru un Muzeu al arhitecturii române , piese de valoare repre­zentativă, recuperate din clă­diri dispărute ori reparate), e­­voluţia oraşelor în România. Institutul „Proiect-Bucureşti“ : Rezervaţia Curtea Veche ; zona comercială Lipscani. Institutul de proiectări „Carpaţi“ : Cen­trul comercial Lipscani ; Pala­tul consfătuirilor — Sinaia. In­stitutul pentru sistematizare, gospodărie comunală şi locativă: centrul istoric Bistriţa ş.a. Ce posibilităţi există la ora ac­tuală pentru protejarea şi pu­nerea în valoare a patrimoniu­lui arhitectural ? Mai întîi opi­nia unui istoric, dr. Panait Pa­nnait, invitat la dezbatere : „Toc­mai am avut prilejul să asist la un eveniment remarcabil, care evidenţiază preocupările salu­tare existente în Capitală pen­tru salvgardarea valorilor is­torice şi de arhitectură atestînd, in acelaşi timp, largile posibili­tăţi tehnice şi financiare mobili­zate de stat. Este vorba de stră­mutarea Schitului maicilor, mo­nument postbrâncovenesc — început în secolul XVIII. In Cornelia Preda (Continuare In pag. a I-a) _________________________/ Construcţiile urbane în dezbaterea arhitecţilor 9 al partidului AVÎNTUL CHIMIEI ROMÂNEŞTI de Continuăm să oglindim succesele înregistrate de chimia românească în perioada care a trecut­­de la Congresul al IX-lea al partidului. P In anii construcţiei socialismului, cu deosebire în ultimii 17 ani, industria chimică din Romania a realizat unul din cele mai inalte ritmuri de dezvoltare. Semnificativ este faptul că, in pre­zent, în industria chimică se realizează o pro­ducţie de 305 ori mai mare decit in 1938 şi de aproape 180 ori mai mare decit in 1950. Impor­tanţa deosebită acordată industriei chimice în ca­drul economiei naţionale este ilustrată şi de locul pe care îl ocupă azi in lume ţara noastră din acest punct de vedere. Beneficiar — agricultura • La drept vorbind nici nu ar fi fost posibilă creşterea producţiei agricole şi zootehnice fără aplicarea tehnologiilor in­tensive, prin administrarea În­grăşămintelor chimice, ca şi a altor produse chimice: pesticide, erbicide, fungicide, medicamen­te de uz veterinar, biostimula­­tori de creştere şi altele. • Privind harta economică a ţării observăm că repartizarea combinatelor de îngrăşăminte chimice este cit se poate de ra­ţională: Craiova, Turnu Mă­gurele, Arad, Slobozia, Făgăraş, Tirgu Mureş, Piatra Neamţ, Ba­cău, Valea Călugărească, Năvo­dari, ceea ce prezintă un dublu avantaj: posibilităţi lesnicioase de asigurare cu materii prime şi personal muncitor şi o mai mare uşurinţă în desfacerea produse­lor la consumatori. • »Cantitatea medie anuală de Îngrăşăminte chimice adminis­trată la un hectar teren arabil a crescut an de an ajungind in momentul de faţă la circa 115 kg (Continuare in pag. a 3-a) Joi 22 iulie 1982 A intrat integral în exploatare magistrala feroviară electrificată București - Suceava Odată cu punerea sub' 'tensiune a tronsonului feroviar Vereşti — Burdujeni, miercuri a intrat integral in exploatare magistrala elec­trificata București—S Suceava. S-a încheiat astfel o importantă lucrare de investiţii cu implicaţii favorabile asupra bunei desfăşurări a transportului feroviar, de mărfuri şi de călători, pe această prin­cipala rută. Concomitent cu electrificarea, numai in secţiunea Ad­­jud—Suceava au fost realizate, între altele, dublarea liniei pe o dis­tanţă de 206 kilometri, centralizarea şi sistematizarea staţiilor de pe traseu, instalarea unui bloc de linie automat şi construirea a 251 de poduri. Toate acestea permit creşterea capacităţii de circulaţie, sporirea vitezei trenurilor ,n condiţii de maximă siguranţă, precum şi remorcarea de garnituri cu tonaj mărit comparativ cu cele trac­tate de locomotivele Diesel. in telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAL­.SIBLU de participanţii la adunarea organizată cu prilejul dării in exploatare a liniei electrificate Bucureşti — Suceava se spune, printre altele : Oamenii muncii de pe cuprinsul Regionalei de căi ferate Iaşi işi exprimă dragostea lor neţărmurită şi profun­dul ataşament faţă de Partidul Comunist Român, faţă de dumnea­voastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, hotărirea fermă de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea neabătută a politicii ştiinţifice interne şi externe a partidului şi statului, pentru realizarea in cele mai bune condiţii a sarcinilor încredinţate. Aceste sentimente de stimă şi preţuire pentru tot ceea ce fa­ceţi spre binele şi fericirea poporului nostru ne mobilizează în preocupările noastre pentru creşterea calităţii şi eficienţei sub toa­te aspectele a activităţii de transport, pentru satisfacerea integra­lă şi operativă, in cele mai bune condiţii, a transporturilor de mărfuri şi călători, pentru gospodărirea raţională a combustibili­lor şi energiei, a tuturor resurselor materiale. Călăuziţi de documentele celui de-al XII-lea Congres al Parti­dului Comunist Român şi ale Plenarei lărgite a C.C. al P.C.R. din 1­2 iunie a.c., ne angajăm cu toată fermitatea şi convingerea să ducem la Îndeplinire sarcinile ce ne revin din planul cincinal 1981—1985, militînd cu fierbinte patriotism şi dăruire revoluţiona­ră pentru materializarea la cote mereu superioare a politicii in­terne şi externe a României socialiste. Acţiune şi Un ţel primordial al omului, făcind parte integrantă din struc­­tura ta, este ca propria-i acţiu­ne, iu orice împrejurare, să fie eficace. Din ne­gura timpuri­lor stră-stră­­străbunul nos­tru n-a comis acte gratuite, numai de dragul de-a te afla in treabă, n-a acţio­nat decit in virtutea unui scop, dirijindu-şi eforturile, in­teligenţa, visurile, întotdea­una, către turnarea în fapt a ideii, a speranţei, pentru a găsi soluţia necesară, corespunzătoa­re memeritului, situării in timp şi spaţiu. De aceea, cind mai dai, ici şi cei», peste cite un ins care „se face că face“, pe bună dreptate , socoteşti un anacro­nic, un retrograd, fiindcă, in primul fi in primul rind, el işi eficacitate trădează „condiţia umană“. Nici un fel de piedică, de di­ficultate, nu justifică la om abandonarea forţei de care dis­pune, fizică, intelectuală, psihi­că, nici un fel de „explicaţie“ contorsionată n-are cum mo­tiva delăsarea, apatia, risipa şi inerţia... Omul, dacă vrea, poa­te ! Istoria umanităţii o dove­deşte cu prisosinţă. Aurul cenuşiu reprezintă, fără doar şi poate, o avere nepreţui­tă, insumindu-se altor şi altor bogăţii care intră, toate, in pa­trimoniul naţional. De aceea, acum, intr-o perioadă de bilanţ important, măsurindu-se ceea Mihai Stoian (Continuare in pag. a 2-a) File de carnet Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pao. o­r­o­ m Noi exploatări miniere CARANSEBEŞ . In ur­ma unor prospecţiuni geo­logice ale întreprinderii „Banatul“, în judeţele Ca­­raş-Severin şi Timiş se lu­crează la deschiderea unor noi exploatări miniere me­nite să pună in valoare ză­cămintele de cărbune des­coperite in zonă. In comuna Mehadia, bunăoară, a intrat in exploatare o mină pilot pentru lignit iar la Buchin, în apropierea Caransebeșu­lui, și la Darova, în apro­pierea Lugojului, unde se conturează noi bazine car­bonifere, au fost săpate pri­mele planuri înclinate spre straturile de lignit. (Ion Me­­doia). Roboţi­i industriali BRAŞOV . Absolvenţi ai Facilităţii de construcţii de maşini, Corina Ionescu şi Eugen Milea, au realizat, ca proiect de diplomă, un ro­bot industrial de tip secven­ţial. Experimentat la în­treprinderea de autocamioa­ne, noul robot, a cărui func­ţionare se bazează pe ele­mente pneumatice tipizate, este adaptat pentru patru poziţii de mobilitate, două translaţii şi două rotaţii, este comandat de un biselec­­tor de secvenţe şi poate fi programat pentru aprovizio­narea maşinilor-unelte cu piese mici de pînă la două ki­lograme. (Dumitru Bujdoiu). Extinderea gamei de mobilier SIBIU . Proiectanţii de la întreprinderea de prelu­crare a lemnului din Sibiu au elaborat noi modele de mobilier : bucătăria „SB- 518“, în două variante, do­tată cu aparatură electro­­casnică înglobată şi prevă­zută cu accesorii ; bucătă­ria „Roxana“ şi „Cindrelul“, intr-o linie modernă, fie­care piesă avînd o funcţio­nalitate deplină, ambele in două variante : „Mirabela“, o garnitură de dormitor şi bi­bliotecă realizate din furnir de stejar cu aplicaţii din lemn masiv ; holul „Mădă­­lin“ complet tapiţat, cu fo­tolii rabatabile, care pot forma, fiecare, un pat pentru copil sau, puse faţă în faţă, un pat pentru adulţi etc. (Virgil Lázár). Cuptor electric de mare capacitate BRĂILA : La întreprinde­rea de utilaj greu „Progre­sul“ din Brăila a fost dat în folosinţă un nou cuptor elec­tric pentru elaborarea oţe­lului. Avînd o capacitate de 6 tone, cuptorul va per­mite constructorilor de ma­şini braileni să elaboreze în­treaga gamă de oţeluri de care au nevoie pentru rea­lizarea excavatoarelor, piese­lor navale sau celor desti­nate vagoanelor etc. Totodată, intrarea în funcţiune a nou­lui cuptor creează condiţii bune pentru turnarea unor piese de mare performanţă şi de greutate, care pînă acum se aduceau de la alte uni­tăţi de profil din ţară. (Viorel Chiurtu). Pentru turiştii din munţii Bucovinei Pentru a veni în sprijinul turiştilor aflaţi în situaţii di­ficile , cu ocazia drumeţiilor pe care le întreprind de-a lungul celor 25 trasee însu­­mind aproximativ 700 ki­lometri, la Cimpulung Mol­dovenesc au luat fiinţă mai multe echipe „Salvamont“. In afara echipamentelor de ri­goare, la dispoziţia salva­­montiştilor au fost puse şi două poligoane de antrena­ment in care aceştia îşi de­săvârşesc pregătirea teh­nică şi fizică, în locurile mai izolate se prevede con­struirea, cu mijloace locale, a unor refugii pentru a­­dăpostirea turiştilor sur­prinşi de furtuni şi viscole. (Constantin Azoifii).

Next