România Liberă, septembrie 1982 (Anul 40, nr. 11768-11793)
1982-09-15 / nr. 11780
•Pagina a 2-a — 15 septembrie 7982 \ f lMUl * Stagiunea Teatrului Tineretului din Piatra Neamț se deschide săptămîna aceasta cu spectacolul „Anotimpuri teatrale" de Eduard Covali, care semnează și regia. * La Muzeul de artă din Craiova s-a deschis expoziţia fotodocumentară ,,Poezia franceză contemporană", reunind 21 de panouri ilustrate cuprinzind reprezentanţi de frunte din patru generaţii de poeţi francezi. * Ansamblul folcloric „Borcânaşul“ al Institutului politehnic din Cluj-Napoca a întreprins un turneu în Norvegia, Danemarca şi Elveţia la invitaţia Asociaţiei folclorice din Oslo şi a Institutului politehnicfederal din Lausanne. Ziarul „Aftenposten“ din Oslo scria după unul dintre spectacole: „Românaşul" ne-a fermecat. A adus cu el sobrietatea şi eleganţa folclorului autentic românesc. România are o comoară neobişnuit de bogată în muzica populară şi dansuri“. * Intre 21—25 septembrie, la Herculane, în judeţul Caraş-Severin, se va desfăşura concursul interjudeţean de poezie intitulat „Poemele luminii". * Joi, 16 septembrie, orele 18, la Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti, str. Academiei 15, va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură a lui Adrian Podoleanu. * La Casa de cultură din str. Mihai Vodă nr. 17, va avea loc joi, 16 septembrie, ora 18, vernisajul expoziţiei de pictură şi grafica Remus Botar. _________________________________ UNA PE ZI de MATTY /&'3vîvi/- — Ceva imi spune că in căsnicia ăstora, lucrurile merg mai mult pe dos... fi[ Strategia repertoriului şi exigenţele publicului an comandamentul ACTUALITAJil Silviu Stănculescu, directorul Teatrului de Comedie : — Strategia repertorială presupune organizare, selecţie, ordonare, dar numai in relaţie cu noţiunea generală de politică. Sínt con■ vins că nici o strategie repertorială nu poate fi valabilă — în sensul încărcării cu o problematică de interes pentru spectatorul contemporan — decit subordonată comandamentului de actualitate politică. De aceea voi fi întotdeauna un adept al repertoriului mare, al acelui repertoriu care înglobează piese importante de autori care au jalonat evoluţia cultural-teatrală a lumii, întotdeauna va fi necesar să aducem în faţa spectatorilor acele texte care au făcut din teatru o armă inconfundabilă, o armă a prezentului, rostul fiind dintotdeauna acela de a iradia adevăruri, care au constituit măsura faptelor, de a comunica, sancţiona şi afirma un flux de opinii. Iată de ce Teatrul de Comedie a înscris pe afiş Moliére, Viktor Rozov, Marin Sorescu, Kobo Abe, Mazilu, Suhovo-Kobiin şi Shakespeare. Lumea noastră este astăzi prinsă în saltul timpului; schimbările au o dinamică atît de accelerată incit revoluţionează şi timpul vieţii noastre zilnice, afectează Însuşi felul în care simţim lumea din jurul nostru, ceea ce schimbă in mod radical raporturile noastre cu universul de idei, artă şi valori. Modificarea esenţial nouă a structurilor economice, sociale, politice a stimulat şi la noi atît tendinţa teatrului de a cîştiga atenţia prin puterea impactului cit şi tendinţa de a antrena spectatorul în crearea lumii noi. Şi cea mai semnificativă trăsătură a momentului actual in teatrul românesc mi se pare a fi imensa audientă la public. Incercînd să vorbim de repertoriu, de strategie repertorială, în fapt vorbim de public, de aducerea lui în sălile de spectacol, de dialogul necesar şi implicit cu publicul ,fără de care teatrul nu ar putea exista. Și cum spuneam, spectatorul nostru, contemporanul nostru nu poate fi atins decât printr-un dialog care să-i satisfacă exigenţele. Pentru stagiunea ce începe, fără să socotim deloc uşoară întreprinderea, vom realiza spectacolele „Arma secretă a lui Arhimede“ de Dumitru Solomon, „Procesul“ de Suhovo Kobilin şi „Doi tineri din Verona“ de Shakespeare. Argumentele pentru aceste opţiuni, le va găsi publicul in chiar spectacolele noastre. UN FERM PROGRAM REPERTORIAL Horea Popescu, director adjunct artistic la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ . Repertoriul stagiunii 1982—1983, ca şi al celor anterioare, in cadrul programului nostru ferm de educare a publicului, de formare a unei noi conştiinţe, a fost gîndit în vederea realizării unor spectacole de anvergură, in primul rînd in ce priveşte substanţa ideilor şi calitatea artistică, de natură să concretizeze mai pregnant elementele componente esenţiale ale programului Teatrului Naţional: îndeplinirea indicaţiilor de partid privind politica repertorială, promovarea cu prioritate a dramaturgiei româneşti clasice şi contemporane, realizarea unor opţiuni de spectacol din dramaturgia universală — clasică şi contemporană — pe baza unor opere valoroase care să prilejuiască realizări artistice inedite şi mai ales care să contribuie în mod eficient la educarea publicului nostru. Continuînd realizarea proiectului de reprezentare, pe scena teatrului, nostru, a întregii dramaturgii caragiale ce ne-am oprit, în stagiunea aceasta la „D’ale carnavalului“. Tot din dramaturgia românească clasică am selectat şi „Vlaicu Vodă“ de Al. DaVila, care nu a mai fost de mult reprezentată pe scena acestui teatru. Din dramaturgia noastră contemporană vom prezenta: „Horia sau lapte de pasăre“ de D.R. Popescu, piesă ce tratează, prin mijloacele comediei problema răspunderii sociale; „Salonul" de Paul Everac, text ce subliniază, în mod critic, lipsa de perspectivă umană generoasă la cei care Îşi fac din societatea de consum un ideal de viaţă, „Inocentul" de Cristian Munteanu, ce se ocupă de acei care nu şi-au găsit drumul încă spre afirmarea plenară a aptitudinilor şi a individualităţii fiecăruia. In repertoriu am înscris şi lucrarea unui debutant în dramaturgie: Radu Iţeuş, cu piesa în versuri „Harap Alb“. Pe afişul nostru vor mai apărea Moliere cu „Burghezul gentilom", Shakespeare cu „A douăsprezecea noapte", Gorki cu „Egor Bulîciov şi alţii", dramaturgul sovietic contemporan A. Gherman cu piesa „Intre patru ochi" şi o dramatizare realizată de Dale Wasserman după celebrul roman „Zbor deasupra unui cuib de cuci" de K. Kesey. CU PRECĂDERE: DRAMATURGIE ORIGINALA Constantin Cubleşan, directorul Teatrului Naţional din Cluj-Napoca : Ideea care a stat la baza alcătuirii repertoriului nostru a fost aceea că Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, prin însăşi menirea înfiinţării sale, trebuie să promoveze cu precădere absolută dramaturgia naţională, clasică şi contemporană. Experienţa ultimelor două stagiuni ne-a arătat că publicul este deosebit de interesat de acele piese care abordează curajos probleme ale vieţii noastre de aziîn toată complexitatea ei. Festivalul de dramaturgie românească pe care l-am găzduit la începutul acestui an a fost o adevărată demonstraţie a interesului manifestat de publicul nostru pentru spectacolele cu piesa românească de actualitate. De aceea, în repertoriul stagiunii care demarează acum, alături de clasici ai literaturii universale ca Shakespeare şi Cervantes, de piese din dramaturgia contemporană sovietică şi bulgară, am inclus în repertoriu piese ca „Tulburarea apelor" de Lucian Blaga, „Eseu“ de Tudor Muşatescu, precum şi titluri noi de Vasile Rebreanu, D.R. Popescu, Paul Everac, Al. Voitin şi Radu Bădilă. De asemenea, pentru jubileul aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Agîrbiceanu vom prezenta un spectacol-evocare a personalităţii acestuia, realizat în cadrul programului activităţii noastre de studiou. Credinţa noastră este că publicul clujan va fi satisfăcut astfel în exigenţele sale căci este, poate, cel mai dificil public din ţară prin pretenţiile sale de profesionalitate artistică. Problema deosebită care ne frămîntă este, Insă, aceea a realizării unui salt calitativ în arta spectacolului pe care stagiunea 1982—1983 trebuie să-l marcheze. PROFUNDUL CARACTER POLITIC Al ACTULUI DE CULTURA Ion Besoiu, directorul Teatrului „Bulandra“ , încercăm pe linia pe care teatrul nostru s-a situat întotdeauna, să răspundem interesului ce-l manifestă publicul pentru problemele lumii contemporane. Mă refer la problema păcii, a înţelegerii interumane, a unei înalte conştiinţe sociale care toate sunt subsumate ideii generale a teatrului politic. Pentru că în definitiv orice act de cultură, ca orice fel de manifestare umană, are un profund caracter politic. Noi o să fim consecvenţi ideii că piesa românească contemporană trebuie servită de cele mai importante forţe artistice ale colectivului nostru, astfel incit fiecare seară a unei reprezentaţii cu o piesă românească să cunoască o mare afluenţă de public, iar textul să facă o serie lungă de spectacole aşa cum s-a Intimplat la teatrul nostru cu „Răceala", „Interviu", „Mormîntul călăreţului avar" şi multe altele. De asemenea, vrem să punem in contact publicul cu marile valori ale culturii universale contemporane şi clasice care servesc ideilor enunţate mai înainte. Vrem, de asemenea, ca publicul din capitală şi din ţară să vadă pe scenă pe cei mai buni actori ai trupei noastre, dar şi pe cei mai tineri, după cum vrem să asigurăm debutul bucureştean al tinerei generaţii de regizori — infuzie de tinereţe care să ne dea certitudinea că nu ne pîndeşte nici o clipă scleroza, că suntem un organism viu, un teatru mereu tînăr, pentru că tinereţea este o chestiune de gîndire. Avem datoria să aducem la îndeplinire ceea ce s-a discutat în Plenara lărgită din 12 iunie şi la Congresul Educaţiei Politice şi Culturii Socialiste. Ideile generoase cuprinse în cuvintările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, punctele de vedere ale prticipanţilor la discuţii trebuie să prindă viaţă pe cele două scene ale noastre, la cea mai incandescentă transfigurare artistică. Avem public mult, iubitor de teatru, fin, cunoscător al actului artistic faţă de care avem datorii pe, care sint convins că le vom onora in această stagiune mai mult decit in celelalte. Cred in publicul nostru care ştie să aleagă spectacolele foarte bune şi care ştie să respingă prompt neîmplinirile noastre. ★ Apare cu limpezime confirmată , din spusele tuturor convorbitorilor noştri, că publicul românesc, din ce in ce mai avizat, mai exigent, işi manifestă interesul, în chip deosebit, pentru opera de valoare — piesă şi spectacol — aptă să răspundă la marile întrebări ale epocii noastre, pentru piesa contemporană românească ce aduce in discuţie existenţa societăţii noastre in datele ei esenţiale. Prin textul de dezbatere politică in spectacolul de calitate se întruneşte adeziunea spectatorilor. Fiecare instituţie teatrală, in efortul său de a-şi împlini rosturile educative, de a-şi forma un profil distinct, definitoriu pentru trupă, de a-şi cîştiga un public propriu operează o selecţie riguroasă. Piesele anunţate aici şi intenţiile programatice expuse de conducătorii de teatre vădesc hotărirea tuturor de-a face din teatru o tribună politică,, de-a sluji dramaturgia românească contemporană şi clasică, de-a lărgi aria tematică şi geografică a literaturilor dramatice abordate răspunzind astfel comandamentelor sociale, politice şi estetice pe care le ridică partidul şi poporul in faţa culturii şi artei din ţara noastră. Florica Iehim O ctitorie (Urmare din pag. 1) fost tutorele şi proteguitorul iniţiativei care se încorona acum 40 de ani, nu el a fost ctitorul, după cum n-au fost niici Zaharia Stancu, nici Tudor Vianu, nici Radu Beligan (căci teatrul a avut parte de directori excepţionali, in aceste decenii). Ctitorul muzeului este George Franga, ■ necunoscut, pe atunci, actor, cam prea necunoscut şi astăzi, cind spunem despre el că e creatorul, organizatorul, insufleţitorul şi „adunătorul“, de patru decenii, al instituţiei. Ceea ce a făcut George Franga aci este absolut extraordinar, şi trebuie s-o spunem răspicat şi apăsat, măcar atît, din moment ce o spunem rareori. El a ctitorit, şi el a făcut, cu mina lui, cu sufletul lui, cu ideea lui, muzeul. Fără Franga muzeul n-ar fi existat, fără Franga, el nu ar exista. Deci, fără Franga această galerie de obiecte moarte, risipite, disparate, nu ar fi putut să devină niciodată, stringîndu-se la un loc, o asemenea lecţie vie, şi o asemenea splendidă aură a trecutului şi a teatrului românesc. Ceea ce George Franga a făcut, ceea ce a lucrat asupra muzeului este, am spus, extraordinar, dar, azi, e un sfirşit, vizibil, aproape măsurabil. Insă mai extraordinar, poate, este ceea ce a făcut şi a lucrat Franga asupra lui însuşi. Pentru a-şi realiza ideea, pentru a-şi concretiza pasiunea, pentru a-şi dărui sufletul, Franga s-a transformat din actor, în istoric, in muzeograf, in etnograf, un folclorist, un scriitor (in ceea ce priveşte, de pildă, străvechile legături ale teatrului cult cu teatrul folcloric, cu originile populare şi anonime ale teatrului, nu cred că avem astăzi un specialist egal cu el). A făcut de toate şi pe toate, dar le-a făcut lucid şi gindit, pentru ca opera lui — căci muzeul este o operă — să iasă cit mai frumoasă, mai bună, şi mai folositoare. Pentru aceasta s-a dus atit de departe in trecut, incit, in muzeul lui, se poate spune ca intr-un poem al lui Arghezi : Şi-arată veacurile temelia“... Mere conservate de •M albine Un roi natural s-a stabilit intr-urn măr in grădina unui sătean din satul Cosniciu de Sus, comuna Ip (judeţul Sălaj). Cum pomul era sănătos şi n-avea scorburi, albinele şi-au construit fagurii agăţaţi de crengi in poziţie verticală după obiceiul pe care-l practică de milioane de ani. Dar in spaţiul necesar construcţiei crescuseră şi două fructe ale mărului şi atunci albinele le-au conservat perfect, pur şi simplu învelindu-le in ceară şi propolis. (ION BECHERUL Paza bună Depozitele de furaje, dacă nu sunt bine amplasate şi ocrotite prin măsuri de pază contra incendiilor, pot deveni uşor surse inflamabile. Lucrul acesta il ştiu, desigur, conducerile unităţilor agricole, dar nu peste tot se iau măsuri corespunzătoare de prevenire. La asemenea concluzii a ajuns şi din control făcut la mai multe depozite de furaje ale cooperativelor agricole burghitene — printre care cele din Cosmeni, Cirţa, Sinmartin, Misenta şi altele —, unde s-au găsit instalaţii de paratrăznet defecte, posturi de incendii descompletate, echipe de intervenţie dezorganizate etc. De aceea, reamintim tuturor zicala despre paza bună care trece primejdia rea... (B. DUMITRU). O FAPTĂ PE ZI LOCUL INTIMPLARII : Piaţa Cotroceni din Bucureşti. ÎMPREJURĂRI: O bătrînă a fost nevoită să poposească pe o bancă. O bătrînă se sculase mai dimineaţă, pentru a face tirguieni în piaţa Cotroceni din Bucureşti. Intenţiona să nu mai iasă cîteva zile din casă şi, de aceea, s-a gindit să cumpere o cantitate ceva mai mare de legume. A mai trecut şi pe la un magazin alimentar, aşa că sacoşele sale s-au îngreunat peste măsură. Nici n-a apucat să iasă din piaţă şi a simţit o ameţeală. A mai avut timp să ajungă la o bancă. Dintre obişnuiţii pieţei, o femeie cu părul alb s-a apropiat de ea şi, aflind despre ce-i vorba, i-a adus imediat puţină apă, a întins-o pe bancă şi, într-un tîrziu, cind a considerat că şi-a mai revenit, i-a propus s-o ajute să ajungă acasă . „Am să vă duc eu sacoşele" — a zis femeia. Şi au plecat, încet-încet. Şi din vorbă în vorbă, femeia care trecuse printr-un moment greu a aflat că cea care o ajuta are vîrsta de 83 de ani, cu 11 ani mai mult decit ea, care are doar 72. Şi a mai aflat că femeia cu părul alb se numeşte Elisabeta Ionescu şi locuieşte pe strada Dr. Obedenaru nr. 14. Petre Mihai Băcanu VITRINA CĂRŢII Literatura comparată Comparatist de excepţională valoare, Edgar Papu ne dă o culegere de eseuri referitoare la opere şi autori care au ilustrat începutul acestui veac, pe- rioadă pe care o numeşte „precontemporană". Retuşate, revăzute şi adăugite, eseurile redactate intre 1957 şi 1978 au o sclipire de prospeţime, deţ inedit ce vine nu din revizuirea opiniilor ci din schimbarea unghiului de vedere în abordarea textului. Se poate observa că autorii şi operele discutate prezintă denivelări axiologice explicabile prin situaţia că aceştia au făcut obiectul interesului critic cu prilejul unor sărbătoriri, unor solicitări ocazionale. Dar ceea ce interesează, in cazul unui cercetător de un asemenea înalt prestigiu, este metoda. O metodă veche şi bună : prezentarea epocii, a vieţii scriitorului, a bibliografiei, a temelor abordate, cu o deschidere comparatistă privind frecventarea aceleiaşi teme de mai mulţi scriitori din ţări diferite şi din epoci diferite, caracterizări de personaje, motive literare, atmosferă poetică etc. De unde atunci, strălucirea paginii, cind preocupările eseistului sînt dintre cele obişnuite sau mai bine zis, „tradiţionale" ? Pe de o parte, evident, din vasta cultură etalată, din şansa de a întîlni asociaţii de nume ori epoci, neprevăzute, din iniţiativa de a ridica unele aspecte particulare la nivel de simbol, din ştiinţa centrării unui motiv literar sau a unui personaj astfel incit să ajute la definirea celorlalte personaje ale operei. Studiul despre Galsworthy este exemplar pentru felul In care o manieră didactică pe care unii ar putea-o considera vetustă, sparge tiparele binecunoscute • Edgar Papu — Orizonturi la Început de veac. Editura Eminescu, 1982. printr-o puzderie de observaţii de mare fineţe ce se resfiră acoperind domenii variate — psihologia, estetica, istoria literaturilor, sociologia, lingvistica. Analizind, între altele, arta portretistică a celui ce a dat „Forsyte Saga“ notează folosirea frecventă a stilului Indirect liber, şi a unei tehnici utilizate în film, „montarea subiectivă", prim-planurile filmice, asemănări şi deosebiri cu alţi scriitori (Dickens, Balzac), portretele prezentate aşa cum le văd personajele, debitul verbal al indivizilor, opinia lui Leonardo da Vinci despre modelul omului mut, categorii ale frumuseţii, frumuseţea morală, conceptul schillerian de „suflet frumos“ şi îmbogăţirea lui cu semnificaţii sociale la George Sand, tema frumuseţii feminine şi relaţiile sale cu Arta, cu ideea de libertate şi cu atitudini sociale specific burgheze. Ca să prezinte figura Irenei din ciclul epic al familiei Forsyte se vorbeşte (relevîndu-se asemănări şi deosebiri) despre apariţiile feminine în dulcele stil nou italian, evanescentele imagini feminine din poezia lui Poe, seria închipuirilor simbolice ale femeii în poezia engleză, chipurile tinerelor femei din tablourile vechilor pictori italieni. Ca un rîu ce işi lărgeşte mereu albia, cursul eseului se dilată cuprinzind „teritorii“ noi — Destinul Frumuseţii, Frumuseţea feminină tratată in artă, în categorii distincte ce exprimă tendinţe opuse, In principal două ce grupează scriitori cum nu se poate mai diferiţi : prima ar fi categoria în care frumuseţea femeii deţine un rol destructiv de germene al corupţiei şi al degradării (Zola în Nana, Daudet în Sappho, Wedeckind in Lulu, Wagner in vrăjitoarea Kundry din Parsifal, D’Annunzio in Mila di Codra din Fiica lui lorio), a doua este categoria în care Frumuseţea feminină „deţine o atribuţie nobilă, îndreptată către idealul libertăţii şi el demnităţii umane", aici exemplul cel mai cunoscut este Nora din opera dramatică a lui Ibsen. Aşa se face că aceste studii care încep domol, didactic, creînd o primă impresie că il instalează pe cititor în zona confortabilă a prelegerii universitare tradiţionale, fără mari surprize, fără notele acute ale interpretărilor foarte personale iau pe parcurs o dezvoltare neaşteptată, uimind prin neprevăzutul asociaţiilor de idei, prin crearea unor multiple constelaţii de scriitori şi de opere, prin expresivitatea citatelor. Cartea aceasta, în care se vorbeşte despre Rilke, Leonid Andréev, Saint-John Perse, Thomas Mann, O’Neill, Huizinga şi alte nume de răsunet în literatura planetei, porneşte din convingerea că literatura naţională este cu neputinţă fără o perspectivă comparatistă căci „cu cit luăm, însă, contact mai temeinic cu unele opere sau cu unii literaţi din afară, cu atît ne şi desluşim locul firesc al anumitor scriitori români şi, mai departe, al întregii noastre literaturi, în context universal“. Prin felul în care prezintă lectura unui text, Edgar Papu este, în eseurile din ultimii ani, nu doar un erudit ci un adevărat poet sensorial şi asociativ, care, ca să-i folosim cuvintele „captează imagini neaşteptate, trăieşte senzaţii dezmierdătoare“. Este, în cărţile mai recente ale sale, tonul unui om de bibliotecă pentru care volume date, nume s-au topit în reverie, şi în frumoase clipe de visare lucidă, astfel incit astăzi, avem în Edgar Papu un mare poet al istoriei literare. Adriana Iliescu Descriptio Romania. Intr-un stil sobru dar nu lipsit de vibraţie şi poezie, cu o gîndire profundă, complexă şi dialectică, Vasile Nicorovici — unul dintre cei mai statornici reporteri din literatura noastră actuală — realizează, sub un titlu care ne duce cu gîndul la Dimitrie Cantemir dar şi la Alecu Russo, o Descriptio Romániae, o modernă „Cîntare a României". Topindu-şi vechile note de reporter — strinse intr-o viaţă de om — intr-o viziune nouă, de eseu, intr-o bună măsură filozofic, Vasile Nicorovici descrie o călătorie gindită, care nu e insă o drumeţie intîmplătoare, prin ţară, cu sentimentul că „a călători înseamnă a vedea" iar ,a şti să vezi înseamnă a şti să gîndeşti", adică „a şti să supui spaţiul văzut unor desfaceri şi reconstrucţii mentale". Fireşte, după propria mărturisire a autorului — metoda utilizată aceea pe care am numit-o „a priveliştilor gindite" determină şi structura oarecum singulară a cărţii de faţă. O structură în care istoricul, geograful, , geologul, sociologul, eseistul, folcloristul se unesc în fiinţa spirituală a reporterului cu o viziune îndrăz*) Vasile Nicorovici : Descriptio Romániae. Editura Sport- Turism, Bucureşti 1982. neaţă, modernă, care forează realităţile cu gindul şi nu cu vorbele goale. Am putea spune, că sub pana lui Vasile Nicorovici o ţară a devenit o Carte, o admirabilă cîntare a propriului ei suflet şi chip. Ţara e surprinsă în timpul ei istoric şi în spaţiul ei specific. In dialectica devenirii civilizaţiilor, in transformările şi mutaţiile care au avut şi au loc astăzi în vremea socialistă, in chipul luminos al oamenilor ei de omenie, în munca şi geniul lor creator, In fapte concrete şi nu In declaraţii retorice. Despre farmecul şi frumuseţea acestei ţări vorbesc apele ei, dealurile şi munţii-cetate, şesurile cu dropii — ca pe vremea lui Odobescu — lumina ca peisaj şi flăcările cetăţilor de foc, despre istoria ei vorbesc descoperirile arheologice şi sacra povară a timpului, senzaţionalul ca firesc al istoriei, heraldica Bucureştilor, sufletul străvechi al satelor, monada prezentului etern, modernitatea oraşelor cu ambiţia, grandoarea construcţiilor industriale, dezvoltarea agriculturii, înflorirea ştiinţei şi culturii naţionale, în spaţiul şi peisajul românesc evocat şi descris de Vasile Nicorovici stă omul-om ca să generalizăm o expresie folosită de autor pentru caracterizarea lui Horia din Albac. Puternic implantat in solul spiritual al prezentului socialist, autorul şi-a rînduit itinerariul descripţiei sale In aşa fel incit fiecare loc al ţării, fiecare atribut al acestui moment istoric, al oamenilor noi să treacă prin faţa soarelui numit Adevăr pentru a fi văzut, gindit şi înţeles mai bine. Concluzia reporterului este aceea că „Ţara stă înaintea lumii întregi ca luceafărul. Adică Înaltă, curată, glorioasă". Ion Dodu Bălan CENACLUL FLACĂRA AL TINERETULUI REVOLUŢIONAR Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluţionar, organizat de C.C. al U.T.C. şi Revista Flacăra, cenaclu condus de poetul Adrian Păunescu, va fi prezent în zilele de jia—19 septembrie la Blaj, pe Cîmpia Libertăţii (orele 18) şi la Ţebea (orele 11), la mormintul lui Avram Iancu, cu două manifestări dedicate împlinirii a 110 ani de la stingerea din viaţă a eroului. In ziua de 17 septembrie, în drum spre Cimpia Libertăţii, cenaclul va fi prezent la Cluj-Napoca, pentru un nou spectacol de muzică tinără şi poezie. Spectacolul va avea loc la Sala sporturilor, incepînd de la orele 18. ^mTSWMWWWt Noaptea, pe crestele Făgăraşului La cabana Podragu, situată la cea mai mare altitudine, la cota 2 136 m, în munţii Făgăraşului, o tinără turistă se îmbolnăveşte subit de apendicită acută, operaţia impunindu-se fără intirziere. Deşi era seara tîrziu, au fost alertaţi salvamontiştii Gerd Stehzel şi Gutt Reinhold şi au fost chemate prin radio maşinile salvării să aştepte la cabana Turnuri, situată spre poalele munţilor. Celor doi salvamontişti li s-au adăugat voluntar alţi patru tineri şi, astfel, echipajul a pornit cu bolnava prin noapte, pe potecile intortochiate, iluminindu-şi drumul cu lanternele. In întîmpinare le-au venit şi salvamontiştii (patru la număr) din oraşul Victoria, cu care au făcut joncţiunea la ora 3 noaptea. Coborârea a decurs rapid şi fără incidente, maşina salvării era la locul stabilit şi drumul spre Sibiu s-a desfăşurat normal, dar contra cronometru. Însănătoşită, tânără a rugat să se transmită mulţumiri tuturor celor ce au contribuit la reîntoarcerea ei cu bine acasă. (V. LAZAR). Ceramică Filiala „Cero“ din Cluj-Napoca, a Institutului de cercetări şi proiectări sticlă şi ceramică fină, a organizat la Casa de cultură a studenţilor, o interesantă expoziţie de plastică aplicată in ceramică şi de design in ceramică. Au fost prezentate aici, realizate în ceramică, portretele lui Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu etc. — lucrări semnate de Mircea Vaideanu. Vasele ornamentale realizate de György Bacsanczi, picturile în relief ale lui Ovidiu Avram, tablourile lui loan Bălăceanu, figurile de șah în formă de statuete, precum şi bibelourile plăsmuite de Monica Toch, macheta de module semnată de Felix Mirea și piesele de design, în special lămpile de masă, galeria de păpuși sculptate de Nelu Mărăscu, oglinzile înrămate în ceramică decorată în relief color de Claudia Érsek, lucrările lui loan Sumedria, loan Rusu, Anca Moldovan, Anca Scripu etc. — toate dovedesc o intensă preocupare spre unitate de o certă valoare şi de mare fineţe artistică. (L. VIRGIL). Cine e „stăpînul“? Spre bucuria copiilor, in oraşul Cîmpulung Muscel a fost amenajat un patinoar artificial. Toate bune şi frumoase — numai că nimeni nu este dispus să preia acest obiectiv ! C.J.E.F.S. — Argeş — sub egida căruia ar trebui să-şi desfăşoare activitatea noul patinoar nu vrea să audă de aşa ceva, ca şi cind patinajul n-ar face parte din disciplinele sportive ale acestei instituţii. Două lucruri sunt însă foarte clare : că această aminare îi frustrează pe tinerii interesaţi în practicarea acestui sport şi că investiţiile făcute nu pot fi amortizate decit dacă patinoarul işi găseşte,stăpinul Deci... (P. IOANA) Braconierii Vînătorii loan, Brustur şi Petru Vasile, din Tîrnăveni, s-au apucat, aflîndu-se pe un fond de vînătoare, să tragă cu armele ca în...codru, deşi n-aveau autorizaţie şi nici dreptul să vîneze în ziua respectivă. Foarte repede le-au căzut pradă trei mistreţi. Deferiţi justiţiei, au fost obligaţi să plătească prejudiciul de 9 000 de lei şi cite 1 400 lei cheltuieli de judecată. In plus, au rămas fără arme şi fără permise de vînătoare ! (I. COJOCARU). Sub pardoseală Imecs Vilhelmina, din Tomeşti — Harghita, căreia i se făcea o percheziţie la domiciliu. ,Románia libera" s-a făcut galbenă ca ceara cind a fost întrebată : „Ce aveţi in cutia aceea ?" „Cremă de ghete...“ a zis ea. „Atunci de ce-o ţineţi sub pardoseală De ce ? Pentru că în crema de ghete se aflau... şapte verighete, două inele şi un lănţişor de aur — surpriza continuînd cu găsirea altor „mărunţişuri“ ca : 47 lămpi de televizor, 18 cupoane de material supraelastic, etc. Obiecte pe care I. V. le cumpăra ieftin şi le revindea scump, ceea ce în termenii codului penal se cheamă speculă şi se pedepseşte ca atare! (D. BUJDOIU). 7 luni pentru 4 zile De la o vreme frezorul Galfi Lajos, de la I.R.A. Tirgu Mureş, căpătase unele năravuri, nu-şi îndeplinea sarcinile de serviciu iar citeodată venea şi cu chef la lucru. Ba, într-o zi, s-a gindit să falsifice şi certificate medicale ! Beneficiind deo scutire medicală de trei zile, el şi-a mai acordat singur încă patru zile, prin modificarea datelor din certificat. Pentru această ultimă ispravă a fost condamnat la muncă corecţională pe timp de 7 luni. (I. COJOCARU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu Miercuri 15 septembrie Soarele răsare la ora 6,53 și apune la ora 19,28 TELEVIZIUNE Programei 1 şi 2 In jurul orei 11 Transmisiune directă de la Palatul Consiliului de Stat : solemnitatea semnării documentelor oficiale româno-nigeriene. In jurul orei 11,45 — Transmisiune directă de la aeroportul Otopeni , ceremonia plecării preşedintelui Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari, care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat o vizită oficiala de prietenie in ţara noastră. Programul 16 : Telex ; 16,05 : Tinerii şi creativitatea ; 16,25 : Viaţa culturală ; 17 : Universul femeilor ; 17,50 : 1 001 de seri ; 20 : Telejurnal ; 20,25 : Actualitatea economică ; 20,40 : Bun găsit, şcoală ; 21 : Telecinemateca . Castanele sunt bune. Cu : Gianni Morandi, Franco Fabrizi, Nicoletta Machiavelli, Stefania Casini, Patricia Atlinnen, Giuseppe Rinaldi. Regia Pietro Germi ; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 20 : Telejurnal ; 20,25 : Buletinul rutier al Capitalei ; 20,40 : Moment folcloric ; 21 : Viaţa economică a Capitalei ; 21,30 : Din ţările socialiste ; 21,45 ; Jazz de pretutindeni ! 22,20 , Telejurnal. TEATRE GIMNASTICA SENTIMENTALA : Teatrul National „I. I. Caragiale11* (14 71 71), ora 19 sala Atelier ; MORMINTUL CĂLĂREȚULUI AVAR ora 19,30 : Teatrul „L. S. Bulandra" sala din bd. Schitu Măgureanu (14 75 46) si POEZIA MUZICII TINERE ora 19,30 sala Studio (12 44 16); ORDINATORUL ora 19,30 : Teatrul Giuleşti sala Majestic (14 72 34) ; SPECTACOL DE FOLCLOR EVREIESC ora 18,30 : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) CINE SE TEME DE CROCODIL ? ora 10 : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55) ; STELA, STELELE ŞI BOEMA ora 19,30 : Teatrul „C. Tănase" (15 56 78) grădina Boema şi FUNCŢIONARUL DE LA DOMENII ora 19,30 sala Sovoy ; LA IZVOR DE DOR ŞI CINTEC ora 18,30 : Anasamblul Rapsodia Română (13 13 00). CINEMATOGRAFE CINE IUBEŞTE ŞI LASA Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 . Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. UNIVERSIADA '81 Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. ZESTREA DOMNITEI RALU : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20. DRUMUL OASELOR : Pacea (60 30 65), orele 15,30 - 17,30 - 19.30. INTILNIREA : Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20.15. Studio (59 53 15), orele 10 - 12 - 14 - 16 , 18 - 19.30. NEA MARIN MILIARDAR : Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. FIUL MUNȚILOR ; Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20 ; CURSA INFERNALA : Patria (11 86 25), orele 9 - 11.15 - 13,30 -15,45 - 18 -20,15 ; București (15 61 54), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15. SANDOKAN, TIGRUL MALAYEZIEI | Palatul sporturilor si culturii (75 77 20), ora 20, la Arenele Romane, I SE SPUNEA BULDOZERUL ! Sala Mică a Palatului, orele 14,30 — 17,15 - 20. COLIBA UNCHIULUI TOM : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11.30 -14.15 - 17 - 19,30. NUNTA DE PIATRA : Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. PIRATII SECOLULUI XX : Festival (15 63 84), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30. RĂZBUNAREA: Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 11 - 20,15. EROII DE LA TELEMARK Capitol (16 29 17), orele 10,30 - 13 - 15,30 - 18 — 20,30 ; grădina Capitol ora 19,45. SFINX: Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18 — 20 ; Grădina Arta, ora 20,30; Grădina Luceafărul (15 87 67), ora 20. BUNUL MEU VECIN SAM : Dacia (50 35 94), orele 9 - 12 - 16 - 19. OLIMPIADA '40 I Union (13 49 04),, orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. POPETE MARINARUL : Doina (16 35 38), orele 9,15 - 10,45. CELE MAI BUNE MOMENTE CU STAN SI BRAN : Doina, orele 12,15 -13,45 - 15,45 - 17,45 - 19,45. ASTEPTIND UN TREN : Grivita (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 — 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. ULTIMUL CARTUŞ : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. COMOARA DIN LACUL DE ARGINT: Bureşti (50 43 58), orele 9-11-13- 15 — 17 — 19 ; Grădina Buzeşti, ora 20. APAŞII : Drumul Sării (31 28 13). orele 16 - 18 - 20. TEHERAN43: Cotroceni (49 48 48). orele 15,30 - 17,45 - 20. SUB ACELAŞI CER : Viitorul (11 48 03). orele 15,30 - 17,30 - 19,30. RAPIDUL 34: Munca (21 50 97). orele 15,30 - 17,15 - 19,30. AU-BABA ŞI CEI 40 DE HOŢI : Caimos (27 54 95), orele 9 - 12 - 16 - 19. GOZLAN : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădina Gloria (47 46 75), ora 20,15. ACEL BLESTEMAT TREN BLINDAT : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20 ; Grădina Parc Hotel (17 08 58), ora 20,30 ;. Grădina Lira, ora 20,15. O FATA FERICITA : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. SAFARI EXPRESS : Giulești (17 55 46) orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 . Grădina Festival (15 63 84), ora 20. CONTRABANDIȘTII DIN SANTA LUCIA : Floreasca (33 29 71), orele 9 — 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20. COLOSUL DIN RHODOS : Aurora (35 04 66), orele 9 - 12 - 16 - 19. PROVOCAREA DRAGONULUI : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 18 - 20; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 18 - 20 ; Grădina Tomis, ora 20,45. EUROPENII: Popular (35 15 17), orele 15,30 - 17,15 - 19,30. MN ARŞIŢA NOPŢII : Grădina Modern (23 71 01), ora 20. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu ECATERINA ION BORDEI, ne comunică : VREMEA va fi frumoasă cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla slab pînâ la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22 şi 30 grade, iar minimele de la noapte între 6 şi 16 grade. Dimineaţa şi seara în Transilvania, Crişana, Maramureş şi la munte frecvent se va produce ceaţă. LA BUCUREŞTI : Vremea va fi frumoasă cu cerul mai mult senin. Temperatura maximă va urca pina la 26 grade, iar minima va cobori pînâ la 14 grade.