România Liberă, septembrie 1982 (Anul 40, nr. 11768-11793)

1982-09-15 / nr. 11780

•Pagina a 2-a — 15 septembrie 7982 \ f lMUl * Stagiunea Teatrului Tineretului din Piatra Neamț se deschide săptămîna aceasta cu spectacolul „Anotimpuri teatrale" de Eduard Covali, care semnează și regia. * La Muzeul de artă din Craiova s-a deschis expoziţia fotodocu­­mentară ,,Poezia franceză contemporană", reunind 21 de panouri ilus­trate cuprinzind reprezentanţi de frunte din patru generaţii de poeţi francezi. * Ansamblul folcloric „Borcânaşul“ al Institutului politehnic din Cluj-Napoca a întreprins un turneu în Norvegia, Danemarca şi Elve­ţia la invitaţia Asociaţiei folclorice din­ Oslo şi a Institutului politeh­nic­­federal din Lausanne. Ziarul „Aftenposten“ din Oslo scria după unul dintre spectacole: „Românaşul" ne-a fermecat. A adus cu el sobrietatea şi eleganţa folclorului autentic românesc. România are o comoară neobişnuit de bogată în muzica populară şi dansuri“. * Intre 21—25 septembrie, la Herculane, în judeţul Caraş-Severin, se va desfăşura concursul interjudeţean de poezie intitulat „Poemele luminii". * Joi, 16 septembrie, orele 18, la Galeriile de artă ale municipiu­lui Bucureşti, str. Academiei 15, va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură a lui Adrian Podoleanu. * La Casa de cultură din str. Mihai Vodă nr. 17, va avea loc joi, 16 septembrie, ora 18, vernisajul expoziţiei de pictură şi grafica Remus Botar. _________________________________ ­­ UNA PE ZI de MATTY /&'3vîv­i/-­ — Ceva imi spune că in căsnicia ăstora, lucrurile merg mai mult pe dos... fi[ Strategia repertoriului şi exigenţele publicului an comandamentul ACTUALITAJil Silviu Stănculescu, directorul Teatrului de Comedie : — Stra­tegia repertorială presupune or­ganizare, selecţie, ordonare, dar numai in relaţie cu noţiunea generală de politică. Sínt con­­■ vins că nici o strategie reper­torială nu poate fi valabilă — în sensul încărcării cu o proble­matică de interes pentru spec­tatorul contemporan — decit subordonată comandamentului de actualitate politică. De aceea voi fi întotdeauna un adept al repertoriului mare, al acelui repertoriu care în­globează piese importante de autori care au jalonat evo­luţia cultural-teatrală a lu­mii, întotdeauna va fi ne­cesar să aducem în faţa specta­torilor acele texte care au fă­cut din teatru o armă incon­­fundabilă, o armă a prezentu­lui, rostul fiind dintotdeauna a­­cela de a iradia adevăruri, care au constituit măsura faptelor, de a comunica, sancţiona şi a­­firma un flux de opinii. Iată de ce Teatrul de Comedie a în­scris pe afiş Moliére, Viktor Ro­­zov, Marin Sorescu, Kobo Abe, Mazilu, Suhovo-Kobi­in şi Sha­kespeare. Lumea noastră este astăzi prinsă în saltul timpului; schim­bările au o dinamică atît de ac­celerată incit revoluţionează şi timpul vieţii noastre zilnice, a­­fectează Însuşi felul în care sim­ţim lumea din jurul nostru, ceea ce schimbă in mod radical raporturile noastre cu universul de idei, artă şi valori. Modifi­carea esenţial nouă a structuri­lor economice, sociale, politice a stimulat şi la noi atît ten­dinţa teatrului de a cîştiga aten­ţia prin puterea impactului cit şi tendinţa de a antrena spec­tatorul în crearea lumii noi. Şi cea mai semnificativă trăsătu­ră a momentului actual in tea­trul românesc mi se pare a fi imensa audientă la public. In­­cercînd să vorbim de repertoriu, de strategie repertorială, în fapt vorbim de public, de aducerea lui în sălile de spectacol, de dia­logul necesar şi implicit cu pu­blicul ,fără de care teatrul nu ar putea exista. Și cum spu­neam, spectatorul nostru, con­temporanul nostru nu poate fi atins decât printr-un dialog care să-i satisfacă exigenţele. Pentru stagiunea ce începe, fără să so­cotim deloc uşoară întreprin­derea, vom realiza spectacolele „Arma secretă a lui Arhimede“ de Dumitru Solomon, „Proce­sul“ de Suhovo Kobilin şi „Doi tineri din Verona“ de Shakes­peare. Argumentele pentru a­­ceste opţiuni, le va găsi publicul in chiar spectacolele noastre. UN FERM PROGRAM REPERTORIAL Horea Pope­scu, director ad­junct artistic la Teatrul Naţio­nal „I. L. Caragiale“ . Reperto­riul stagiunii 1982—1983, ca şi al celor anterioare, in cadrul pro­gramului nostru ferm de educa­re a publicului, de formare a unei noi conştiinţe, a fost gîn­­dit în vederea realizării unor spectacole de anvergură, in pri­mul rînd in ce priveşte sub­stanţa ideilor şi calitatea artis­tică, de natură să concretizeze mai pregnant elementele compo­nente esenţiale ale programului Teatrului Naţional: îndeplini­rea indicaţiilor de partid pri­vind politica repertorială, pro­movarea cu prioritate a dra­maturgiei româneşti clasice şi contemporane, realizarea unor opţiuni de spectacol din dra­maturgia universală — clasică şi contemporană — pe baza u­­nor opere valoroase care să prilejuiască realizări artistice inedite şi mai ales care să con­tribuie în mod eficient la edu­carea publicului nostru. Conti­­nuînd realizarea proiectului de reprezentare, pe scena teatrului, nostru, a întregii dramaturgii caragiale ce ne-am oprit, în stagiunea aceasta la „D’ale car­navalului“. Tot din dramaturgia românească clasică am selectat şi „Vlaicu Vodă“ de Al. DaVila, care nu a mai fost de mult reprezentată pe scena acestui teatru. Din dramaturgia noas­tră contemporană vom prezen­ta: „Horia sau lapte de pasă­re“ de D.R. Popescu, piesă ce tratează, prin mijloacele come­diei problema răspunderii so­ciale; „Salonul" de Paul Eve­­rac, text ce subliniază, în mod critic, lipsa de perspectivă umană generoasă la cei care Îşi fac din societatea de consum un ideal de viaţă, „Inocentul" de Cristian Munteanu, ce se o­­cupă de acei care nu şi-au gă­sit drumul încă spre afirmarea plenară a aptitudinilor şi a in­dividualităţii fiecăruia. In re­pertoriu am înscris şi lucrarea unui debutant în dramaturgie: Radu Iţeuş, cu piesa în versuri „Harap Alb“. Pe afişul nostru vor mai apărea Moliere cu „Burghezul gentilom", Shakes­peare cu „A douăsprezecea noapte", Gorki cu „Egor Bulî­­ciov şi alţii", dramaturgul so­vietic contemporan A. Gherman cu piesa „Intre patru ochi" şi o dramatizare realizată de Dale Wasserman după celebrul roman „Zbor deasupra unui cuib de cuci" de K. Kesey. CU PRECĂDERE: DRAMATURGIE ORIGINALA Constantin Cubleşan, directo­rul Teatrului Naţional din Cluj-Napoca : Ideea care a stat la baza alcătuirii reper­toriului nostru a fost a­­ceea că Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, prin însăşi me­nirea înfiinţării sale, trebuie să promoveze cu precădere ab­solută dramaturgia naţională, clasică şi contemporană. Ex­perienţa ultimelor două sta­giuni ne-a arătat că publicul este deosebit de interesat de acele piese care abordează cu­rajos probleme ale vieţii noas­tre de azi­­în toată complexi­tatea ei. Festivalul de drama­turgie românească pe care l-am găzduit la începutul aces­tui an a fost o adevărată de­monstraţie a interesului mani­festat de publicul nostru pen­tru spectacolele cu piesa româ­nească de actualitate. De aceea, în repertoriul stagiunii care de­marează acum, alături de cla­sici ai literaturii universale ca Shakespeare şi Cervantes, de piese din dramaturgia contem­porană sovietică şi bulgară, am inclus în repertoriu piese ca „Tulburarea apelor" de Lucian Blaga, „Eseu“ de Tudor Mu­­şatescu, precum şi titluri noi de Vasile Rebreanu, D.R. Popes­cu, Paul Everac, Al. Voitin şi Radu Bădilă. De asemenea, pentru jubileul aniversării a 100 de ani de la naşterea lui A­­gîrbiceanu vom prezenta un spectacol-evocare a personalităţii acestuia, realizat în cadrul pro­gramului activităţii noastre de studiou. Credinţa noastră este că pu­blicul clujan va fi satisfăcut ast­fel în exigenţele sale căci este, poate, cel mai dificil public din ţară prin pretenţiile sale de pro­­fesionalitate artistică. Problema deosebită care ne frămîntă este, Insă, aceea a realizării unui salt calitativ în arta spectacolului pe care stagiunea 1982—1983 trebuie să-l marcheze. PROFUNDUL CARACTER POLITIC Al ACTULUI DE CULTURA Ion Besoiu, directorul Teatru­lui „Bulandra“ , încercăm pe li­nia pe care teatrul nostru s-a si­tuat întotdeauna, să răspundem interesului ce-l manifestă publi­cul pentru problemele lu­mii contemporane. Mă refer la problema păcii, a înţelege­rii interumane, a unei înal­te conştiinţe sociale care toate sunt subsumate ideii gene­rale a teatrului politic. Pentru că în definitiv orice act de cul­tură, ca orice fel de manifestare umană, are un profund caracter politic. Noi o să fim consecvenţi ideii că piesa românească con­temporană trebuie servită de cele mai importante forţe ar­tistice ale colectivului nostru, astfel incit fiecare seară a unei reprezentaţii cu o piesă româ­nească să cunoască o mare afluenţă de public, iar tex­tul să facă o serie lungă de spectacole aşa cum s-a Intimplat la teatrul nostru cu „Răceala", „Interviu", „Mormîn­­tul călăreţului avar" şi multe altele. De asemenea, vrem să pu­nem in contact publicul cu ma­rile valori ale culturii universale contemporane şi clasice care servesc ideilor enunţate mai îna­inte. Vrem, de asemenea, ca pu­blicul din capitală şi din ţară să vadă pe scenă pe cei mai buni actori ai trupei noastre, dar şi pe cei mai tineri, după cum vrem să asigurăm debutul bucureştean al tinerei generaţii de regizori — infuzie de tinereţe care să ne dea certitudinea că nu ne pîn­­deşte nici o clipă scleroza, că suntem­ un organism viu, un tea­tru mereu tînăr, pentru că tine­reţea este o chestiune de gîndire. Avem datoria să aducem la­ în­deplinire ceea ce s-a discutat în Plenara lărgită din 1­2 iunie şi la Congresul Educaţiei Politice şi Culturii Socialiste. Ideile ge­neroase cuprinse în cuvintările secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, punctele de vedere ale prticipan­­ţilor la discuţii trebuie să prindă viaţă pe cele două scene ale noastre, la cea mai incandescen­tă transfigurare artistică. Avem public mult, iubitor de teatru, fin, cunoscător al actului artistic faţă de care avem datorii pe, care sint convins că le vom onora in această stagiune mai mult decit in celelalte. Cred in publicul nostru care ştie să aleagă spectacolele foarte bune şi care ştie să respingă prompt neîmplinirile noastre. ★ Apare cu limpezime confir­mată , din spusele tuturor con­vorbitorilor noştri, că publicul românesc, din ce in ce mai avi­zat, mai exigent, işi manifestă interesul, în chip deosebit, pen­tru opera de valoare — piesă şi spectacol — aptă să răspundă la marile întrebări ale epocii noas­tre, pentru piesa contemporană românească ce aduce in discuţie existenţa societăţii noastre in datele ei esenţiale. Prin textul de dezbatere politică in specta­colul de calitate se întruneşte a­­deziunea spectatorilor. Fiecare instituţie teatrală, in efortul său de a-şi împlini rosturile educa­tive, de a-şi forma un profil distinct, definitoriu pentru trupă, de a-şi cîştiga un public propriu operează o selecţie riguroasă. Piesele anunţate aici şi intenţiile programatice expuse de condu­cătorii de teatre vădesc hotărirea tuturor de-a face din teatru o tribună politică,, de-a sluji dra­maturgia românească contempo­rană şi clasică, de-a lărgi aria­­ tematică şi geografică a literatu­rilor dramatice abordate răspun­­zind astfel comandamentelor so­ciale, politice şi estetice pe care le ridică partidul şi poporul in faţa culturii şi artei din ţara noastră. Florica Iehim O ctitorie (Urmare din pag. 1) fost tutorele şi proteguitorul iniţiativei care se încorona acum 40 de ani, nu el a fost ctitorul, după cum n-au fost niici Zaha­­ria Stancu, nici Tudor Vianu, nici Radu Beligan (căci teatrul a avut parte de directori excep­ţionali, in aceste decenii). Cti­torul muzeului este George Franga, ■ necunoscut, pe atunci, actor, cam prea necunoscut şi astăzi, cind spunem despre el că e creatorul, organizatorul, insu­­fleţitorul şi „adunătorul“, de pa­tru decenii, al instituţiei. Ceea ce a făcut George Franga aci este absolut extraordinar, şi trebuie s-o spunem răspicat şi apăsat, măcar atît, din moment ce o spunem rareori. El a ctitorit, şi el a făcut, cu mina lui, cu sufle­tul lui, cu ideea lui, muzeul. Fără Franga muzeul n-ar fi e­­xistat, fără Franga, el nu ar e­­xista. Deci, fără Franga această galerie de obiecte moarte, risipi­te, disparate, nu ar fi putut să devină niciodată, stringîndu-se la un loc, o asemenea lecţie vie, şi o asemenea splendidă aură a trecutului şi a teatrului româ­nesc. Ceea ce George Franga a fă­cut, ceea ce a lucrat asupra muzeului este, am spus, extraor­dinar, dar, azi, e un sfirşit, vi­zibil, aproape măsurabil. Insă mai extraordinar, poate, este ceea ce a făcut şi a lucrat Fran­ga asupra lui însuşi. Pentru a-şi realiza ideea, pentru a-şi con­cretiza pasiunea, pentru a-şi dărui sufletul, Franga s-a trans­format din actor, în istoric, in muzeograf, in etnograf, un fol­clorist, un scriitor (in ceea ce priveşte, de pildă, străvechile le­gături ale teatrului cult cu tea­trul folcloric, cu originile popu­lare şi anonime ale teatrului, nu cred că avem astăzi un specia­list egal cu el). A făcut de toate şi pe toate, dar le-a făcut lucid şi gindit, pentru ca opera lui — căci muzeul este o operă — să iasă cit mai frumoasă, mai bună, şi mai folositoare. Pentru a­­ceasta s-a dus atit de departe in trecut, incit, in muzeul lui, se poate spune ca intr-un poem al lui Arghezi : Şi-arată veacu­rile temelia“... Mere conservate de •­M albine Un roi natural s-a stabilit in­tr-urn măr in grădina unui să­tean din satul Cosniciu de Sus, comuna Ip (judeţul Sălaj). Cum pomul era sănătos şi n-avea scorburi, albinele şi-au construit fagurii agăţaţi de crengi in po­ziţie verticală după obiceiul pe care-l practică de milioane de ani. Dar in spaţiul necesar con­strucţiei crescuseră şi două fructe ale mărului şi atunci al­binele le-au conservat perfect, pur şi simplu învelindu-le in ceară şi propolis. (ION BE­CHERUL Paza bună Depozitele de furaje, dacă nu sunt bine amplasate şi ocrotite prin măsuri de pază contra in­cendiilor, pot deveni uşor surse inflamabile. Lucrul acesta il ştiu, desigur, conducerile uni­tăţilor agricole, dar nu peste tot se iau măsuri corespunzătoare de prevenire. La asemenea con­cluzii a ajuns şi din control fă­cut la mai multe depozite de furaje ale cooperativelor agri­cole burghitene — printre care cele din Cosmeni, Cirţa, Sin­­martin, Misenta şi altele —, unde s-au găsit instalaţii de pa­­ratrăznet defecte, posturi de in­cendii descompletate, echipe de intervenţie dezorganizate etc. De aceea, reamintim tuturor zicala despre paza bună care trece pri­mejdia rea... (B. DUMITRU). O FAPTĂ PE ZI LOCUL INTIMPLARII : Piaţa Cotroceni din Bucu­reşti. ÎMPREJURĂRI: O bătrî­­nă a fost nevoită să popo­sească pe o bancă. O bătrînă se sculase mai dimineaţă,­­ pentru a face tirguieni în piaţa Cotroceni din Bucureşti. Intenţiona să nu mai iasă cîteva zile din casă şi, de aceea, s-a gindit să cumpere o cantitate ceva mai mare de legume. A mai trecut şi pe la un magazin alimentar, aşa că sacoşele sale s-au îngreunat peste măsură. Nici n-a apucat să iasă din piaţă şi a simţit o ameţeală. A mai avut timp să ajungă la o bancă. Dintre obişnuiţii pieţei, o femeie cu părul alb s-a apropiat de ea şi, aflind despre ce-i vor­ba, i-a adus imediat puţină apă, a întins-o pe bancă şi, într-un tîrziu, cind a consi­derat că şi-a mai revenit, i-a propus s-o ajute să a­­jungă acasă . „Am să vă duc eu sacoşele" — a zis femeia. Şi au plecat, încet-încet. Şi din vorbă în vorbă, femeia care trecuse printr-un mo­ment greu a aflat că cea care o ajuta are vîrsta de 83 de ani, cu 11 ani mai mult de­cit ea, care are doar 72. Şi a mai aflat că femeia cu părul alb se numeşte Elisa­­beta Ionescu şi locuieşte pe strada Dr. Obedenaru nr. 14. Petre Mihai Băcanu­ VITRINA CĂRŢII Literatura comparată Comparatist de excepţională valoare, Edgar Papu ne dă o culegere de eseuri referitoare la opere şi autori care au ilus­trat începutul acestui veac, pe-­­ rioadă pe care o numeşte „pre­­contemporană". Retuşate, revă­zute şi adăugite, eseurile redac­tate intre 1957 şi 1978 au o scli­pire de prospeţime, deţ inedit ce vine nu din revizuirea opiniilor ci din schimbarea unghiului de vedere în abordarea textului. Se poate observa că autorii şi operele discutate prezintă de­nivelări axiologice explicabile prin situaţia că aceştia au făcut obiectul interesului critic cu prilejul unor sărbătoriri, unor solicitări ocazionale. Dar ceea ce interesează, in cazul unui cercetător de un asemenea înalt prestigiu, este metoda. O me­todă veche şi bună : prezenta­rea epocii, a vieţii scriitorului, a bibliografiei, a temelor abor­date, cu o deschidere compa­ratistă privind frecventarea a­­celeiaşi teme de mai mulţi scri­itori din ţări diferite şi din epoci diferite, caracterizări de personaje, motive literare, at­mosferă poetică etc. De unde atunci, strălucirea paginii, cind preocupările eseistului sînt din­tre cele obişnuite sau mai bine zis, „tradiţionale" ? Pe de o parte, evident, din vasta cultu­ră etalată, din şansa de a în­­tîlni asociaţii de nume ori epoci, neprevăzute, din iniţiativa de a ridica unele aspecte particu­lare la nivel de simbol, din şti­inţa centrării unui motiv lite­rar sau a unui personaj astfel incit să­ ajute la definirea celor­lalte personaje ale operei. Stu­diul despre Galsworthy este exemplar pentru felul In care o manieră didactică pe care unii ar putea-o considera vetustă, sparge tiparele binecunoscute •­ Edgar Papu — Orizonturi la Început de veac. Editura Eminescu, 1982. printr-o puzderie de observaţii de mare fineţe ce se resfiră a­­coperind domenii variate — psi­hologia, estetica, istoria litera­turilor, sociologia, lingvistica. A­­nalizind, între altele, arta por­tretistică a celui ce a dat „Forsyte Saga“ notează folosi­rea frecventă a stilului Indirect liber, şi a unei tehnici utilizate în film, „montarea subiectivă", prim-planurile filmice, asemă­nări şi deosebiri cu alţi scriitori (Dickens, Balzac), portretele prezentate aşa cum le văd per­sonajele, debitul verbal al indi­vizilor, opinia lui Leonardo da Vinci despre modelul omului mut, categorii ale frumuseţii, frumuseţea morală, conceptul schillerian de „suflet frumos“ şi îmbogăţirea lui cu semnifi­caţii sociale la George Sand, tema frumuseţii feminine şi re­laţiile sale cu Arta, cu ideea de libertate şi cu atitudini sociale specific burgheze. Ca să pre­zinte figura Irenei din ciclul­­ epic al familiei Forsyte se vor­beşte (relevîndu-se asemănări şi deosebiri) despre apariţiile fe­minine în dulcele stil nou ita­lian, evanescentele imagini fe­minine din poezia lui Poe, se­ria închipuirilor simbolice ale femeii în poezia engleză, chipu­rile tinerelor femei din tablou­rile vechilor pictori italieni. Ca un rîu ce işi lărgeşte mereu albia, cursul eseului se dilată cuprinzind „teritorii“ noi — Des­tinul Frumuseţii, Frumuseţea feminină tratată in artă, în ca­tegorii distincte ce exprimă tendinţe opuse, In principal două ce grupează scriitori cum nu se poate mai diferiţi : prima ar fi categoria în care frumu­seţea femeii deţine un rol des­­tructiv de germene al corupţiei şi al degradării (Zola în Nana, Daudet în Sappho, Wedeckind in Lulu, Wagner in vrăjitoarea Kundry din Parsifal, D’Annun­zio in Mila di Codra din Fiica lui lorio), a doua este categoria în care Frumuseţea feminină „deţine o atribuţie nobilă, în­dreptată către idealul libertă­ţii şi el demnităţii umane", aici exemplul cel mai cunoscut este Nora din opera dramatică a lui Ibsen. Aşa se face că aceste studii care încep domol, didac­tic, creînd o primă impresie că il instalează pe cititor în zona confortabilă a prelegerii uni­versitare tradiţionale, fără mari surprize, fără notele acute ale interpretărilor foarte personale iau pe parcurs o dezvoltare neaşteptată, uimind prin nepre­văzutul asociaţiilor de idei, prin crearea unor multiple constela­ţii de scriitori şi de opere, prin expresivitatea citatelor. Cartea aceasta, în care se vor­beşte despre Rilke, Leonid An­­dréev, Saint-John Perse, Tho­mas Mann, O’Neill, Huizinga şi alte nume de răsunet în litera­tura planetei, porneşte din con­vingerea că literatura naţiona­lă este cu neputinţă fără o pers­pectivă comparatistă căci „cu cit luăm, însă, contact mai te­meinic cu unele opere sau cu unii literaţi din afară, cu atît ne şi desluşim locul firesc al anumitor scriitori români şi, mai departe, al întregii noastre literaturi, în context universal“. Prin felul în care prezintă lectura unui text, Edgar Papu este, în eseurile din ultimii ani, nu doar un erudit ci un adevă­rat poet sensorial şi asociativ, care, ca să-i folosim cuvintele „captează imagini neaşteptate, trăieşte senzaţii dezmierdă­­toare“. Este, în cărţile mai recente ale sale, tonul unui om de bi­bliotecă pentru care volume date, nume s-au topit în reve­rie, şi în frumoase clipe de vi­sare lucidă, astfel incit astăzi, avem în Edgar Papu un mare poet al istoriei literare. Adriana Iliescu Descriptio Romania. Intr-un­ stil sobru dar nu lip­­­sit de vibraţie şi poezie, cu o gîndire profundă, complexă şi dialectică, Vasile Nicorovici — unul dintre cei mai statornici reporteri din literatura noastră actuală — realizează, sub un titlu care ne duce cu gîndul la Dimitrie Cantemir dar şi la Alecu Russo, o Descriptio Ro­mániae, o modernă „Cîntare a României". Topindu-şi vechile note de reporter — strinse in­tr-o viaţă de om — intr-o vi­ziune nouă, de eseu, intr-o bună măsură filozofic, Vasile Nico­rovici descrie o călătorie gin­­dită, care nu e insă o drumeţie intîmplătoare, prin ţară, cu sentimentul că „a călători în­seamnă a vedea" iar ,a şti să vezi înseamnă a şti să gîndeşti", adică „a şti să supui spaţiul văzut unor desfaceri şi recons­trucţii mentale". Fireşte, după propria mărturisire a autoru­lui — metoda utilizată aceea pe care am numit-o „a privelişti­lor gindite" determină şi struc­tura oarecum singulară a cărţii de faţă. O structură în care istoricul, geograful, , geologul, sociologul, eseistul, folcloristul se unesc în fiinţa spirituală a reporterului cu o viziune îndrăz­*) Vasile Nicorovici : Descrip­tio Romániae. Editura Sport- Turism, Bucureşti 1982. neaţă, modernă, care forează realităţile cu gindul şi nu cu vorbele goale. Am putea spune, că sub pana lui Vasile Nicoro­vici o ţară a devenit o Carte, o admirabilă cîntare a propriului ei suflet şi chip. Ţara e sur­prinsă în timpul ei istoric şi în spaţiul ei specific. In dialectica devenirii civilizaţiilor, in trans­formările şi mutaţiile care au avut şi au loc astăzi în vremea socialistă, in chipul luminos al oamenilor ei de omenie, în munca şi geniul lor creator, In fapte concrete şi nu In declara­ţii retorice. Despre farmecul şi frumuseţea acestei ţări vorbesc apele ei, dealurile şi munţii-ce­tate, şesurile cu dropii — ca pe vremea lui Odobescu — lumina ca peisaj şi flăcările cetăţilor de foc, despre istoria ei vorbesc descoperirile arheologice şi sa­cra povară a timpului, senza­ţionalul ca firesc al istoriei, heraldica Bucureştilor, sufletul străvechi al satelor, monada prezentului etern, modernitatea oraşelor cu ambiţia, grandoarea construcţiilor industriale, dez­voltarea agriculturii, înflorirea ştiinţei şi culturii naţionale, în spaţiul şi peisajul româ­nesc evocat şi descris de Vasile Nicorovici stă omul-om ca să generalizăm o expresie folosită de autor pentru caracterizarea lui Horia din Albac. Puternic implantat in solul spiritual al prezentului socialist, autorul şi-a rînduit itinerariul descripţiei sale In aşa fel incit fiecare loc al ţării, fiecare atri­but al acestui moment istoric, al oamenilor noi să treacă prin faţa soarelui numit Adevăr pentru a fi văzut, gindit şi în­ţeles mai bine. Concluzia repor­terului este aceea că „Ţara stă înaintea lumii întregi ca lucea­fărul. Adică Înaltă, curată, glo­rioasă". Ion Dodu Bălan CENACLUL FLACĂRA AL TINERETULUI REVOLUŢIONAR Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluţionar, organizat de C.C. al U.T.C. şi Revista Flacăra, ce­naclu condus de poetul Adrian Păunescu, va fi prezent în zilele de jia—19 septembrie la Blaj, pe Cîmpia Libertăţii (orele 18) şi la Ţebea (orele 11), la mormintul lui Avram Iancu, cu două mani­festări dedicate împlinirii a 110­ ani de la stingerea din viaţă a eroului. In ziua de 17 septembrie, în drum spre Cimpia Libertăţii, ce­naclul va fi prezent la Cluj-Na­poca, pentru un nou spectacol de muzică tinără şi poezie. Spec­tacolul va avea loc la Sala spor­turilor, incepînd de la orele 18. ^mTSWMWWWt Noaptea, pe crestele Făgăraşului La cabana Podragu, situată la cea mai mare altitudine, la cota 2 136 m, în munţii Făgăraşului, o tinără turistă se îmbolnăveşte subit de apendicită acută, ope­raţia impunindu-se fără intir­­ziere. Deşi era seara tîrziu, au fost alertaţi salvamontiştii Gerd Stehzel şi Gutt Reinhold şi au fost chemate prin radio maşinile salvării să aştepte la cabana Turnuri, situată spre poalele munţilor. Celor doi salvamon­­tişti li s-au adăugat voluntar alţi patru tineri şi, astfel, echi­pajul a pornit cu bolnava prin noapte, pe potecile intortochiate, iluminindu-şi drumul cu lan­ternele. In întîmpinare le-au ve­nit şi salv­amontiştii (patru la număr) din oraşul Victoria, cu care au făcut joncţiunea la ora 3 noaptea. Coborârea a decurs rapid şi fără incidente, maşina salvării era la locul stabilit şi drumul spre Sibiu s-a desfăşu­rat normal, dar contra cronome­tru. Însănătoşită, tânără a ru­gat să se transmită mulţumiri tuturor celor ce­ au contribuit la reîntoarcerea ei cu bine acasă. (V. LAZAR). Ceramică Filiala „Cero“ din Cluj-Na­poca, a Institutului de cercetări şi proiectări sticlă şi ceramică fină, a organizat la Casa de cul­tură a studenţilor, o interesantă expoziţie de plastică aplicată in ceramică şi de design in ce­ramică. Au fost prezentate aici, realizate în ceramică, por­tretele lui Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu etc. — lucrări semnate de Mircea Vaideanu. Vasele ornamentale realizate de György Bacsanczi, picturile în relief ale lui Ovi­­diu Avram, tablourile lui loan Bălăceanu, figurile de șah în for­mă de statuete, precum şi bibe­­lourile plăsmuite de Monica Toch, macheta de module sem­nată de Felix Mirea și piesele de design, în special lămpile de masă, galeria de păpuși sculptate de Nelu Mărăscu, oglinzile înră­mate în ceramică decorată în relief color de Claudia Érsek, lu­crările lui loan Sumedria, loan Rusu­, Anca Moldovan, Anca Scripu etc. — toate dovedesc o intensă preocupare spre unitate de o certă valoare şi de mare fi­neţe artistică. (L. VIRGIL). Cine e „stăpînul“? Spre bucuria copiilor, in ora­şul Cîmpulung Muscel a fost a­­menajat un patinoar artificial. Toate bune şi frumoase — numai că nimeni nu este dispus să preia acest obiectiv ! C.J.E.F.S. — Argeş — sub egida căruia ar trebui să-şi desfăşoare activi­tatea noul patinoar nu vrea să audă de aşa ceva, ca şi cind pa­tinajul n-ar face parte din dis­ciplinele sportive ale acestei in­stituţii. Două lucruri sunt însă foarte clare : că această aminare îi frustrează pe tinerii interesaţi în practicarea acestui sport şi că investiţiile făcute nu pot fi amortizate decit dacă patinoarul işi găseşte­­,stăpinul Deci... (P. IOANA) Braconierii Vînătorii loan, Brustur şi Pe­tru Vasile, din Tîrnăveni, s-au apucat, aflîndu-se pe un fond de vînătoare, să tragă cu arme­le ca în...codru, deşi n-aveau autorizaţie şi nici dreptul să vî­­neze în ziua respectivă. Foarte repede le-au căzut pradă trei mistreţi. Deferiţi justiţiei, au fost obligaţi să plătească pre­judiciul de 9 000 de lei şi cite 1 400 lei cheltuieli de judecată. In plus, au rămas fără arme şi fără permise de vînătoare ! (I. COJOCARU). Sub pardoseală Imecs Vilhelmina, din To­­meşti — Harghita, căreia i se făcea o percheziţie la domiciliu. ,Románia libera" s-a făcut galbenă ca ceara cind a fost întrebată : „Ce aveţi in cutia aceea ?" „Cremă de ghete...“ a zis ea. „Atunci de ce-o ţineţi sub pardoseală De ce ? Pentru că în crema de ghete se aflau... şapte veri­ghete, două inele şi un lănţişor de aur — surpriza continuînd cu găsirea altor „mărunţişuri“ ca : 47 lămpi de televizor, 18 cu­poane de material supraelastic, etc. Obiecte pe care I. V. le cumpăra ieftin şi le revindea scump, ceea ce în termenii codu­lui penal se cheamă speculă şi se pedepseşte ca atare! (D. BUJ­­DOIU). 7 luni pentru 4 zile De la o vreme frezorul Galfi Laj­os, de la I.R.A. Tirgu Mu­reş, căpătase unele năravuri, nu-şi îndeplinea sarcinile de ser­viciu iar cite­o­dată venea şi cu chef la lucru. Ba, într-o zi, s-a­ gindit să falsifice şi certificate medicale ! Beneficiind de­­o scu­tire medicală de trei zile, el şi-a mai acordat singur încă patru zile, prin modificarea datelor din certificat. Pentru această ultimă ispravă a fost condam­nat la muncă corecţională pe timp de 7 luni. (I. COJOCARU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu Miercuri 15 septembrie Soarele răsare la ora 6,53 și apune la ora 19,28 TELEVIZIUNE Programei­ 1 şi 2 In jurul orei 11 Transmi­siune directă de la Palatul Con­siliului de Stat : solemnitatea semnării documentelor oficiale ro­­mâno-nigeriene. In jurul orei 11,45 — Transmi­siune directă de la aeroportul O­­topeni , ceremonia plecării pre­şedintelui Republicii Federale Ni­geria, Alhaji Shehu Shagari, care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat o vizită oficiala de prietenie in ţara noastră. Programul­­ 16 : Telex ; 16,05 : Tinerii şi crea­tivitatea ; 16,25 : Viaţa culturală ; 17 : Universul femeilor ; 17,50 : 1 001 de seri ; 20 : Telejurnal ; 20,25 : Actua­litatea economică ; 20,40 : Bun gă­sit, şcoală ; 21 : Telecinemateca . Castanele sunt bune. Cu : Gianni Mo­randi, Franco Fabrizi, Nicoletta Ma­chiavelli, Stefania Casini, Patricia At­­linnen, Giuseppe Rinaldi. Regia Pie­tro Germi ; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 20 : Telejurnal ; 20,25 : Buletinul rutier al Capitalei ; 20,40 :­ Moment folcloric ; 21 : Viaţa economică a Capitalei ; 21,30 : Din ţările socia­liste ; 21,45 ; Jazz de pretutindeni ! 22,20 , Telejurnal. TEATRE GIMNASTICA SENTIMENTALA : Tea­trul National „I. I. Caragiale11* (14 71 71), ora 19 sala Atelier ; MOR­MINTUL CĂLĂREȚULUI AVAR ora 19,30 : Teatrul „L. S. Bulandra" sala din bd. Schitu Măgureanu (14 75 46) si POEZIA MUZICII TINERE ora 19,30 sala Studio (12 44 16); ORDINATORUL ora 19,30 : Teatrul Giuleşti sala Ma­jestic (14 72 34) ; SPECTACOL DE FOLCLOR EVREIESC ora 18,30 : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70)­­ CINE SE TEME DE CROCODIL ? ora 10 : Tea­trul „Ion Creangă" (50 26 55) ; STELA, STELELE ŞI BOEMA ora 19,30 : Teatrul „C. Tănase" (15 56 78) grădina Boema şi FUNCŢIONARUL DE LA DOMENII ora 19,30 sala Sovoy ; LA IZVOR DE DOR ŞI CINTEC ora 18,30 : Anasam­­blul Rapsodia Română (13 13 00). CINEMATOGRAFE CINE IUBEŞTE ŞI LASA­­ Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 . Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. UNIVERSIADA '81­­ Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. ZESTREA DOMNITEI RALU : Fero­viar (50 51 40), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20. DRUMUL OASELOR : Pacea (60 30 65), orele 15,30 - 17,30 - 19.30. INTILNIREA : Volga (79 71 26), ore­le 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20.15. Studio (59 53 15), orele 10 - 12 - 14 - 16 ,­ 18 - 19.30. NEA MARIN MILIARDAR : Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. FIUL MUNȚILOR ; Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20 ; CURSA INFERNALA : Patria (11 86 25), orele 9 - 11.15 - 13,30 -15,45 - 18 -20,15 ; București (15 61 54), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15. SANDOKAN, TIGRUL MALAYEZIEI | Palatul sporturilor si culturii (75 77 20), ora 20, la Arenele Romane, I SE SPUNEA BULDOZERUL ! Sala Mică a Palatului, orele 14,30 — 17,15 - 20. COLIBA UNCHIULUI TOM : Lu­ceafărul (15 87 67), orele 9 - 11.30 -14.15 - 17 - 19,30. NUNTA DE PIATRA : Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. PIRATII SECOLULUI XX : Festival (15 63 84), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30. RĂZBUNAREA: Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 11 - 20,15. EROII DE LA TELEMARK­­ Capitol (16 29 17), orele 10,30 - 13 - 15,30 - 18 — 20,30 ; grădina Capitol ora 19,45. SFINX: Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18 — 20 ; Grădina Arta, ora 20,30; Grădina Luceafărul (15 87 67), ora 20. BUNUL MEU VECIN SAM : Dacia (50 35 94), orele 9 - 12 - 16 - 19. OLIMPIADA '40 I Union (13 49 04),, orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. POPETE MARINARUL : Doina (16 35 38), orele 9,15 - 10,45. CELE MAI BUNE MOMENTE CU STAN SI BRAN : Doina, orele 12,15 -13,45 - 15,45 - 17,45 - 19,45. ASTEPTIND UN TREN : Grivita (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 — 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. ULTIMUL CARTUŞ : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. COMOARA DIN LACUL DE ARGINT: Bureşti (50 43 58), orele 9-11-13- 15 — 17 — 19 ; Grădina Buzeşti, ora 20. APAŞII : Drumul Sării (31 28 13). orele 16 - 18 - 20. TEHERAN­­43: Cotroceni (49 48 48). orele 15,30 - 17,45 - 20. SUB ACELAŞI CER : Viitorul (11 48 03). orele 15,30 - 17,30 - 19,30. RAPIDUL 34­: Munca (21 50 97). orele 15,30 - 17,15 - 19,30. AU-BABA ŞI CEI 40 DE HOŢI : Cai­­mos (27 54 95), orele 9 - 12 - 16 - 19. GOZLAN : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădina Gloria (47 46 75), ora 20,15. ACEL BLESTEMAT TREN BLINDAT : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20 ; Grădina Parc Hotel (17 08 58), ora 20,30 ;. Grădina Lira, ora 20,15. O FATA FERICITA : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. SAFARI EXPRESS : Giulești (17 55 46) orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 . Grădina Festival (15 63 84), ora 20. CONTRABANDIȘTII DIN SANTA LU­CIA : Floreasca (33 29 71), orele 9 — 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20. COLOSUL DIN RHODOS : Aurora (35 04 66), orele 9 - 12 - 16 - 19. PROVOCAREA DRAGONULUI : Mio­riţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 18 - 20; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45­­ 18 - 20 ; Grădina Tomis, ora 20,45. EUROPENII: Popular (35 15 17), o­­rele 15,30 - 17,15 - 19,30. MN ARŞIŢA NOPŢII : Grădina Mo­dern (23 71 01), ora 20. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu ECATERINA ION BORDEI, ne comunică : VREMEA va fi frumoasă cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla slab pînâ la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22 şi 30 grade, iar minimele de la noapte între 6 şi 16 grade. Dimineaţa şi seara în Transil­vania, Crişana, Maramureş şi la mun­te frecvent se va produce ceaţă. LA BUCUREŞTI : Vremea va fi fru­moasă cu cerul mai mult senin. Tem­peratura maximă va urca pina la 26 grade, iar minima va cobori pînâ la 14 grade.

Next