România Liberă, octombrie 1982 (Anul 40, nr. 11794-11819)

1982-10-01 / nr. 11794

IAȘI. Románia liberó“ Pagina a 3-a — 1 octombrie 1982) DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE ■ Ş­I ALBA: Participare la rezolvarea unor probleme de larg Prezenţi în rezolvarea unor probleme economice şi soci­ale de mare actualitate, membrii organizaţiilor demo­craţiei­­şi unităţii socialiste din numeroase oraşe şi comu­ne ale judeţului Alba partici­pă din plin la acţiunile gos­podăreşti: „Duminica — ziua curăţeniei“, „Chipul localită­­ţii-oglindă a hărniciei locui­torilor“, etc. Rezultate deose­bite, în ce priveşte concursul dat de cetăţeni la realizarea unor lucrări edilitar-gospo­­dăreşti au obţinut organiza­ţiile democraţiei şi unităţii socialiste din Alba Iulia, Se­beş, Blaj, Cîmpeni, Ocna interes cetăţenesc Mureş, Cugir, Ighiu, Albac, Girda şi multe altele. Iniţi­ind, împreună cu organiza­ţiile de tineret, consiliile populare, organizaţiile de ma­să şi consiliile oamenilor muncii din întreprinderi, o „Săptămină a colectării ma­terialelor refolosibile“, orga­nizaţiile democraţiei şi unită­ţii socialiste au înregistrat cele mai bune rezultate din anul acesta în ce priveşte colectarea metalului vechi, ambalajelor din sticlă, deşe­urilor de hîrtie şi de textile. (I. Cojocaru) COVASNA: Acţiuni in sprijinul producţiei Organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste din cadrul combinatului pentru prelu­crarea lemnului, întreprinde­rii de maşini­ agregate şi subansamble auto şi între­prinderii judeţene de cons­­trucţii-montaj, toate din ora­şul Sf. Gheorghe, pornind de la realitatea neîndeplinirii unor norme individuale de către un număr însemnat de muncitori, in special tineri, au iniţiat o serie de acţiuni pentru sprijinirea celor ră­maşi în urmă. In primul rind, au fost întreprinse ana­lize temeinice la fiecare loc de muncă pentru depistarea cauzelor, după care s-a trecut la aplicarea unor măsuri in­dividualizate, menite să de­termine sporirea randamen­tului productiv. Iată cîteva dintre ele : reîncadrarea unor tineri în locuri de muncă ce corespund aptitudinilor şi nivelului lor de cunoştinţe profesionale, înfiinţarea unor cursuri de calificare pentru cei necalificaţi, precum şi a unor cursuri de îmbunătăţire şi perfecţionare a pregătirii meseriaşilor, constituirea unor echipe după modelul fruntaşilor în producţie, în­tărirea disciplinei la fiecare loc de muncă, eliminarea ab­senţelor şi întirzierilor, redu­cerea fluctuaţiei şi omogeni­zarea echipelor astfel incit fiecare muncitor să lucreze acolo unde dă cele mai bune rezultate in producţie (D. Bujdoiu) BISTRIŢA. Dublarea recoltei de legume Acţionînd in strinsă cola­borare cu organele consiliului popular municipal şi cu În­treprinderea de legume şi fructe, organizaţiile democra­ţiei şi unităţii socialiste din cartierele şi întreprinderile municipiului Bistriţa şi-au adus o însemnată contribu­ţie la realizarea programului de autoaprovizionare cu le­gume şi fructe. Faţă de anul trecut, suprafaţa cultivată a crescut cu 38 la sută, iar suprafaţa ocupată cu solarii a sporit cu 4 hectare, astfel că, la ora actuală, o treime din consumul de legume pla­nificat al municipiului este acoperit din curţile şi grădi­nile populaţiei. O iniţiativă deosebită în această privin­ţă au avut-o C.A.P. Bistriţa şi I.A.S. Bistriţa care au pus la dispoziţia unor întreprin­deri circa 26 hectare de plan­taţii tinere în scopul culti­vării cu legume a spaţiilor dintre rîndurile de pomi. Luînd în calcul şi contribuţia t­­unor întreprinderi cu profil agricol, cum sunt staţiunea de cercetare şi producţie pomi­colă, întreprinderea de legu­me şi fructe, se poate afirma că producţia de legume rea­lizată in municipiul Bistriţa pentru populaţia locală s-a dublat față de anul 1980. (Radu Piciu) Modalităţi cultivarea In contextul unor intense preocupări pentru extinderea culturii ciupercilor, membrii organizaţiilor democraţiei şi unităţii socialiste din judeţul Iaşi au identificat, cu spri­jinul specialiştilor, spaţiile ce se pretează pentru cultura respectivă şi care, pentru în­ceput, însumează 8.500 mp. Odată identificate, în acest scop, o serie de grajduri, pu­­terniţe, solarii, sere, pivniţe, magazii etc. , numeroase unităţi din judeţ au şi trecut la lucru. Printre ele se nu­ pentru ciupercilor fără întreprinderea de pro­ducere a legumelor, ferma Vlădeni, secţia I.V.V.-Carap­­ceni, I.A.S.-Cotnari şi coope­rativele agricole de producţie din Grozeşti, Corban, Deleni şi altele. Aflată în situaţia de a recolta şi valorifica pri­mele produse, cooperativa agricolă de producţie Ipatele împărtăşeşte experienţa do­­bîndită şi celorlalte ciuper­­cării din judeţ. (Viorel Chiurtu), diverse PREDEAL. Gazde bune pentru turişti Consimţind că solicitaţi­­Aflaţi în pragul sezonului nou faţă de oaspeţii veniţi, la odihnă se măsoară şi în spi­rit gospodăresc, membrii or­ganizaţiei democraţiei şi u­­nităţii socialiste din cadrul O.J.T. Predeal au lansat cîte­va acţiuni menite să condu­că la modernizarea şi buna gospodărire a bazei mate­riale. Astfel, cu concursul în­tregului personal — lucrători ,din restaurante, hoteluri şi vile, personalul dispecera­tului de cazare, al secţiilor de agrement şi jocuri sportive — au fost reamenajate şi mo­dernizate mai multe vile, îm­­bunătăţindu-li-se, in felul a­­cesta, gradul de confort. Au fost extinse, totodată, şi spaţiile gospodăriei anexe, în scopul realizării unei au­­togospodăriri şi autoaprovi­­zionări superioare faţă de anii trecuţi. rece, lucrătorii restaurante­lor din­­staţiune s-au preocu­pat din timp de însilozarea, conservarea şi prepararea legumelor şi zarzavaturilor pentru cămara de iarnă. Cî­teva cifre­­ sunt edificatoare : la restaurantul „Orizont“ au fost însilozate, până acum, peste 30 000 kg cartofi, s-au preparat şi conservat 7 000 kg legume şi murături ; la restaurantul „Bulevard“ — 14 tone cartofi şi 3,5 tone ră­­dăcinoase, iar la cabana Ti­miş s-au pus în cămări toate cantităţile necesare de car­tofi, fasole, roşii, prune, pere murate, bureţi, fructe de pă­dure etc., parte din produse fiind asigurate de solariul propriu, experiment, cu re­zultate excelente, în condiţii­le de climă şi altitudine mon­tană. (B. Dumitru). CLUJ. Lucrări gospodăreşti in valoare de peste 450 Un recent bilanţ gospodă­resc evidenţiază faptul că, sprijinite efectiv de orga­nizaţiile democraţiei şi uni­tăţii socialiste, consiliile populare din judeţul Cluj au realizat cu participarea largă a cetăţenilor lucrări in valoare de peste 450 de mi­lioane lei. Printre lucrările efectuate de cetăţeni se în­scriu repararea a 2 200 po­duri şi podeţe­­în diferite localităţi, construirea a a­­proape 190 000 ml trotuare, repararea şi întreţinerea a 350 km drumuri şi a 1,1 mi­lioane m.l. de străzi, planta­rea a 314 000 pomi şi arbori, într-o serie de comune, ca Jichişul de Jos, Iara, Alu­­niş, Buza etc., prezenţa ac­tivă a membrilor organiza­ţiilor democraţiei şi unităţii socialiste pe şantierele ob­şteşti a determinat depăşirea considerabilă a angajamen­telor luate pe întregul an 1982, (Virgil Lázár), milioane lei In această toamnă grădinile oferă posibilitatea obţinerii unor recolte sporite, deci un dublu ciştig atît pentru producători, cit şi pentru consumatori. Dar legu­mele, produse oferite acum din belşug de pămîntul grădinilor, prin natura lor sínt supuse unui proces rapid de degradare dacă nu sunt adunate,la timp. Deci, ca să nu se piardă, pentru ca pe pieţe să ajungă în starea proas­pătă şi în cantităţi mari este nevoie de multă operativitate la recoltat, ca şi la transport. Sun­tem­ in anotimpul în care cere­rea este mare, fiecare cumpără­tor dorind să găsească tot ceea ce are nevoie pentru iarnă. La fel, industria producătoare are nevoie de suficiente cantităţi pentru a putea lucra la parame­tri maximi, fără întrerupere, pentru a contribui mai substan­ţial la buna aprovizionare a pie­ţelor. Ce se întîmplă în aceste grădini ? Am trecut prin cîteva din ele aparţinînd judeţelor M­­LOMIJA şi PRAHOVA. Ce am constatat ? Un ajutor bine venit şi... Ferma nr. 10 a întreprinderii de producere a legumelor din Urziceni. Recoltă bună de to­mate şi fasole verde. Nu, nu se risipeşte. In ajutorul lucrători­lor de aici au venit elevii şcolii generale din Coşereni, ca şi cei ai liceului industrial din Urzi­ceni. Sunt peste 400 de tineri. In lăzi şi găleţi ei adună cu grijă recolta pe care o transportă la drumul de acces, acolo unde sunt aşteptate camioanele. Stăm de vorbă cu­ şeful fermei, ing. Emil Stoica. „Este a cincea zi de cînd elevii au început să lucreze la noi, dar se cunoaşte. In urma lor nu găseşti nimic „uitat“. Le-am arătat cum trebuie să culeagă — în cazul fasoiii tecile mai mici sunt lăsate pe vreji pentru a mai creşte, iar la to­mate fructele necoapte încă — şi fac o treabă bună. Adică, culeg zilnic 50 tone de legume“. Şi în judeţul Prahova s-au sta­bilit măsuri pentru ca recoltarea să decurgă mai operativ. Mai ales că, până anul trecut, acest judeţ „importa“ mari cantităţi din alte zone ale ţării. Atit car­tofii, cit mai ales legumele, sunt asigurate în prezent pe plan lo­cal. Ne-am­ convins că se lucrea­ză bine, trecind prin cîteva fer­me ale asociaţiei legumicole din Ciorani. La Fulga, la Sălciile etc., culturi de tomate, de vine­te, de rădăcinoase, de cea mai bună calitate, se recoltau şi se expediau către pieţele, din Cim­­pina, Sinaia etc. sau spre indus­tria prelucrătoare. Gh. Dumitriu, preşedintele consiliului unic, spunea că, zilnic, se string şi li­vrează peste 200 tone de legume. Asta în condiţiile în care, până nu demult, se spunea că această zonă nu este propice pentru le­gumicultura. La ferma nr. 4, specializată în producerea rădă­­cinoaselor, consemnăm adevăra­te recorduri. Inginerul Mihai Raicu, directorul asociaţiei amin­tite, afirma că la morcovi şi păs­­tîrnac producţiile vor fi cu 10 tone la hectar peste prevederi. Lucrătorii, alături de care mun­ceau şi elevii, culegeau cu grijă aceste "produse. De reţinut că majoritatea elevilor diri Ciorani erau prezenţi nu doar la recol­tarea rădăcinoaselor ci şi la to­mate, vinete, gogoşari. ...Cîteva explicaţii ale minusurilor Ca să-ţi faci o imagine asupra activităţii unei întreprinderi de mărimea celei de la Urziceni, de exemplu — in componenţa sa are 10 ferme care se întind pe 1 320 ha — nu poţi să nu stai de vorbă cu un cadru de conduce­re. Aşa că, iată-ne la Moviliţa, acolo unde aflasem că îl vom găsi pe directorul întreprinderii, ing. Nicolae Mîndru. Este drept, ca să-l întilnim a fost nevoie de multă alergătură. Pină la urmă am reuşit, însă. Prima întrebare a fost următoarea : — Cum staţi cu recoltarea şi livrarea legumelor ? — Planul, inclusiv pe luna in curs, deci pe nouă luni, este de 35 500 tone. Realizări la 15 sep­tembrie — 18 400 tone. Prelimi­năm pină la sfîrşitul lunii în curs încă 8 500 tone. Deci, un to­tal de 27 000 tone. Cu 8 500 mai puţin. — De ce? — Noi preluăm legumele şi de la 23 de cooperative agricole din zona noastră. Trebuiau să ne li­vreze in primele nouă luni ale anului 21 000 tone. Ne-au dat pină acum doar 11 000 tone. De pildă, cooperativa agricolă din Bărcăneşti, din 400 tone ne-a li­vrat doar 55. De la Sineşti am preluat 350 tone în loc de 852, de la Manasia 200 tone în loc de 630. Dacă pentru acest sector nu există preocupare din partea conducerilor unităţilor agricole, sigur că acestea sunt rezultatele. La Sineşti, bunăoară, lipsa asis­tenţei tehnice din partea ingi­nerului şef şi a şefului de fer­mă, neexecutarea tratamentelor, au condus la realizarea unor recolte mici de legume, în alte locuri nu se strînge producţia la timp sau se recoltează în salturi, ceea ce conduce la diminuarea producţiei bune de livrat. Că nu există grijă pentru recoltă, am văzut şi la Fierbinţi. La margi­nea grădinii stăteau aruncate şi, evident, depreciate, cantităţi mari de gogoşari şi vinete. Sigur că în aceste condiţii recolta se diminuează. Sau, ce să spunem despre co­operatorii şi specialiştii de la Gorgota, judeţul Prahova, unde producţiile de legume sunt mari, dar oamenii stau în şedinţe. Şi asta nu seara sau la prima oră a dimineţii. Nu, ci exact la ora 12, atunci cînd ar fi trebuit să se găsească in grădini. Primarul comunei, Nicolae Marin, pre­şedintele cooperativei, S. Ale­xandru şi toţi şefii de fermă discutau despre... recoltarea cul­turilor de toamnă. Decit vorbe, mai bine fapte,­­pentru că în grădină nu se găsea decit un achizitor şi paznicul. Ca şi la Pucheni, de altfel, unde în gră­dină se aflau doar trei coopera­tori şi 20 de elevi. Nu s-ar pu­tea spune că nu aveau ce recol­ta. Erau suficiente tomate, unele căzute pe pămînt­ (semn că de mult nu mai intrase nimeni in grădină), altele, necoapte. Dar, în lipsa unui cadru tehnic — ne referim la şeful fermei ing. Anton Bogdan — elevii adunau şi fructe bune, şi rele, şi pe cele mici care ar mai fi avut timp să crească etc. Firesc ar fi fost ca de prima ,dată elevii să fie învăţaţi să facă o treabă bună. Asta ar fi fost şi în interesul producătorilor care pe legume de calitate superioară obţin preţuri mai mari. Ca să nu mai vorbim de cheltuielile în plus cerute de sortarea legume­lor. Dacă aceasta se mai face. Pentru că, altfel, ajung în de­pozite sau în pieţe produse pe care nimeni nu le cumpără. Aşa, de pildă, cooperatorii din Gher­­ghiţa, cei din Petroşani, ca şi cei din Albeşti, nu au făcut nimic ca să sorteze cartofii pe care i-au produs. în acest fel, pe­ ­ piaţă şi in punctele de însilozare ale Ploieştiului au ajuns mari cantităţi care nu pot fi consu­mate sau păstrate în depozite pentru a asigura aprovizionarea pe timpul iernii. Se impune o concluzie. Avem recoltă bună de legume. Tocmai pentru că este aşa trebuie să existe o preocupare susţinută­­spre a fi recoltată şi valorificată integral. Sau să se găsească so­luţii pentru semiindustrializare. Aşa cum se procedează la I.P.I.L.F. Vălenii de Munte unde, după cum am aflat de la directorul acestei unităţi, ing. Vasile Tabără, pentru ca recolta să nu se piardă s-a trecut la realizarea unor produse noi, ca să le spunem aşa, produse care nu solicită instalaţii suplimenta­re. O idee asemănătoare au avut şi cei de la I.P.L. Urziceni care transformă o parte din produc­ţia de tomate un suc chiar pe cimp, ceea ce conduce la redu­cerea numărului de mijloace de transport din cimp la fabrica de conserve, la evitarea pierderilor prin manipulare. Și, pentru că am amintit de mijloacele de transport, ne pro­punem ca intr-un număr viitor al ziarului să ne ocupăm pe larg de această problemă deosebit de importantă pentru soarta recoltei. Dumitru Tecuţă Eugen Sasu PRIN GRĂDINI LA VREMEA CULESULUI Se pare ca in acest an Asociaţia de legume Ciorani a realizat ceea ce şi-a propus : depăşirea producţiilor la hectar. La ferma nr 1, bunăoară, de unde prezentăm această imagine, tomatele reprezintă o producţie de virf in condiţiile în care n-au fost irigate. Elevii de la Coşereni, ca şi cei de la Liceul industrial din Urziceni culeg zilnic peste 50 tone de legume. Ce rămîne in urma culegătorilor din Fierbinţi ? Se vede in ima­ginile alăturate, intr-o parte gogoşari stricaţi, in­zita „foste" vinete. La Cooperativa agricolă din Pucheni există o fermă legumicolă cu producţie foarte bună. Din păcate, în aceste zile, din această fermă lipsesc culegătorii. Spiritul muncii (Urmare din pag. 1) a structurilor administrative şi economice (pornind desigur,­­ de la o revoluţionare a princi­piilor şi a normativelor legale) de amploarea celei pe care o făurim in prezent. Este greu să învingi peste noapte o men­talitate atît de îndelung exersată la noi, căci tocmai in aceasta se află obstacolul cel mai rezis­tent. Aşa cum preciza tovară­şul Nicolae Ceauşescu la Con­sfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 19—20 august, este necesar să se pună capăt ace­lor manifestări din unele ju­deţe care, nerealizînd producţia, au consumat mai mult decit era prevăzut in plan in condiţiile realizării integrale a produc­ţiei. „A avea doar dreptul să ceri şi să consumi, aceasta nu este nici autoconducere, nici autoaprovizionare, este anarhie, nihilism, lipsă de răspundere“ , arăta secretarul general al partidului. Hotărirea cu care se impune să acţionăm în con­tinuare in această direcţie tre­buie să întroneze pentru tot­deauna spiritul unei munci pe deplin , eficiente şi neprecupeţi­te ,in vederea transpunerii in fapt a programelor de dezvol­tare multilaterală şi in­dependen­­tă a ţării. Succese de prestigiu PIATRA NEAMŢ. Colecti­vele a numeroase întreprin­deri din judeţul­ Neamţ, prin­tre care cele de la Combina­tul de lianţi şi azbociment Bicaz, întreprinderea de ce­luloză şi hîrtie ,(Comuna din Paris“ şi IFET — Piatra Neamţ, întreprinderea de in­dustrializare a sfeclei de za­hăr din Roman şi-au îndepli­nit înainte ţie termen sarci­nile pe 9 luni ale anului. Da­torită avansului cîştigat, fo­restierii şi muncitorii din in­dustria zahărului vor realiza pină la sfîrşitul lunii o pro­ducţie suplimentară în valoa­re de 52 şi respectiv 50 mi­lioane lei. Succese remarca­bile au înregistrat în aceas­tă perioadă şi cimentiştii de la Bicaz, care au produs şi livrat suplimentar beneficia­rilor din ţară şi de peste ho­­tî­re mai mult de 100 000 de tone de ciment, cantitate cu care se pot construi peste 5 000 de apartamente. Este primul colectiv de muncă din judeţul Neamţ care şi-a rea­lizat integral angajamentele asumate pe întregul an. (Const. Azoiţii) (Urmare din pag. 1) 120, tot în această perioadă s-a terminat asfaltarea întregului oraş, s-a dublat reţeaua de apă potabilă. Sporindu-şi debitul de la 90 la 160 litri pe secundă , anul viitor canalizarea va fi şi ea terminată. S-a dat in folo­sinţă hotelul „Dierna“ cu 200 locuri, s-a construit din contri­buţia bănească a populaţiei o casă a pionierilor, după cum din aceleaşi surse au început lucră­rile la un club subordonat con­siliului popular orăşenesc. Este un curs de a fi dată în folosinţă o bază nautică pentru „flotila“ naţională ce urmează să-şi mute aici reşedinţa de la Snagov. O casă a ştiinţei şi tehnicii pentru tinereţ e proiectată, a se înălţa pe insula situată chiar în faţa centrului oraşului. Edificiile noului complex şcolar­­de mari­nă sunt, şi ele, într-o fază îna­intată, astfel că dintre acestea cele 22 săli de clasă îşi vor des­chide uşile pentru elevi chiar în cursul acestui an şcolar. HI Pe Calea Dudeşti, la nr. 26 se află unitatea 21 a I.C.L. Tehno­­metal. O singură gestiune glo­bală valorică şi trei raioane : o fierărie, chimicale şi articole teh­­nico-sanitare. Gestionar : Jan Pâslea, ajutat de alţi şapte vin­­zători şi o casieră. Un telefon primit de conducerea IC.L. Tehnometal de la un cetăţean, telefon ce sesiza grave abateri de la regulile comerţului avea să declanşeze inventarul. Rezulta­tul : o lipsă în gestiune de 226 452 lei. Revizorilor nu le vine să creadă. Se refac listele, se numără şi se cîntăreşte totul din nou, se verifică fiecare intrare de marfă. Minusul rămîne, însă, acelaşi. Ca intr-un cor, toată lumea, vînzători şi casieră îl acuză acum pe Pâslea, arătîndu-i cu degetul: „El a furat, el e hoţul“. Dar să vedem, ce spune Ileana Botezatu, casieră: „Pâslea venea la mine cu cite un bon de retur şi-mi spunea să-i dau banii înapoi deoarece clientul s-a răzgîndit şi nu mai vrea să cumpere marfa. Cred că i-am dat în acest fel aproape 10 000 lei. îmi aduc aminte că odată au venit nişte sobe. Nu le-a des­cărcat un magazin, ci le-a vîn­­dut el, direct la nişte cunoscuţi. Ce-a făcut cu banii, nu ştiu“. Viorica Chirigiu, vinzătoare : „Şeful de unitate avea clienţii lui. Tot ce era mai bun descărca direct acasă la unul pe care ştiu că-l cheamă Marin. Aici se fă­ceau şi operaţiunile de vînzare­­cumpărare. Banii şi-i oprea el. Cind se întorcea de acolo venea şi cu sticla de vin. Dacă a furat să plătească“. Marioara Popa: „Am primit şi eu bonuri de retur de la Pâslea, îmi spunea să dau marfă echi­valentă cu contravaloarea bonu­­lui pe care mi-l dădea el. Era vorba numai de articole cu va­loare mare: aragazuri, sobe. Nu l-am văzut să dea niciodată ba­nii înapoi clienţilor. Proceda aşa ca să scoată banii din gestiune“. Acuzaţiile foştilor colegi de muncă ai lui Jan Pâslea sunt dure şi la obiect, dovedind că Orşova, mutaţii in timp Locuitori din tată in fiu ai a­­cestei vetre sau proaspăt aşe­zaţi aici ca urmare a recentelor prefaceri, orşovenii işi iubesc noul oraş şi nu-şi precupeţesc energiile cind este vorba să-l consolideze în noile sale temelii, fie prin lucrări hidroedilitare de protejare, in valoare de 2,3 milioane lei anual, fie prin ac­ţiuni de gospodărire şi înfrumu­seţare, volumul muncii patrioti­ce ridicindu-se la peste 25 mi­lioane lei. Orşova are şi alura unei sta­ţiuni turistice, destinaţie pe­­ care şi-o va ciştiga tot mai mult cu timpul, de pe acum dispunind de o bază in acest sens pe înăl­ţimile de la „Căprioara“, ca­­ şi un număr de locuri pentru ca­zare pe nave. La baza „Căpri­oara“ este, de altfel, în construc­ţie o nouă unitate alimentară care va întregi complexul în stil rustic. Elevarea naturală a oraşului, datorită aşezării sale montano­­mediteraneene, pe coasta mun­ţilor şi sub poalele Almajului, în golful creat de lac şi conflu­enţa Cernei cu Dunărea cunoaş­te şi un relief social-cultural dintre cele mai semnificative. Cei 3 500 de elevi, ciţi învaţă la şcoala generală şi in cele două licee, cei încă vreo 700, cîţi frec­ventează complexele creşe-gra­­diniţe, reprezintă aproape un sfert din populaţie. O cochetă casă de cultură cu o sală de spectacole de 400 locuri, un ci­nematograf, cluburile de la în­treprinderi sunt tot atîtea spa­ţii destinate cultivării popu­laţiei, îndeosebi celei tinere. Discuţia purtată despre toate aceste aspecte cu primarul Sto­­lojescu între oficierea a două­­trei căsătorii dintre cele 200— 250 ‘ înregistrate anual o continui cu secretarul adjunct al Comite­fostul şef de unitate a delapi­dat peste 200 000 lei, îşi aduc aminte chiar ziua şi ora cînd Pâslea a luat din casa de bani o mie de lei, ştiu precis de cite ori a venit in stare de ebrietate la magazin, cunosc faptul că a adus din afară, fără acte legale, 600 kg parafină pentru a o va­lorifica în scopuri personale, la preţ de speculă. O spun în faţa justiţiei. Dar pină a se ajunge aici nimeni nu a scos o vorbă, toţi au tăcut chitic. — Aproape săptămînal, ne­tului orăşenesc de partid, Petre Căprioru, el însuşi împătimit al verbului publicistic din mo­ment ce un decurs de numai o săptămină îl­­ citisem, într-un mare cotidian şi îl ascultasem la radio, prezentind cîteva file de aur din cronica noului oraş printre ai cărui edili se numără şi el de vreo 6 ani încoace. Dis­cuţia are loc mai mult cu privi­re la străzile cu nume pline de rezonanţă ca : Porţile de Fier, Bulevardul 1 Decembrie (cunos­cut şi ca Aleea Trandafirilor de pa­raleză). Traian şi Decebal sau Al. Vlahuţă Un soare de toamnă blinda, cum e mai tot timpul clima aici, tiveşte şi poleieşte cu fire şi pînze de aur tînărul oraş ce creşte în trepte pe malul gol­fului în care sunt ancorate nave şi ambarcaţiuni mici de marfă şi pasageri. Din pridvorul mon­tan de la „Căprioara“, de unde cu­ o revizie de fond pe an. In­­formindu-ne insă la timp de cele ce se petreceau în unita­tea lor, totul ar fi putut fi curmat din vreme, iar paguba ar fi fost mult mai mică. Așa, lucrurile s-au perpetuat de la o zi la alta, exact în perioada dintre două inventare, ajungin­­du-se la această sumă impor­tantă delapidată, permiţîndu-i lui Pâslea să facă ce vrea cu bunurile şi banii statului. Ba mai mult decit atît, am­ spune noi, toţi cei care au mum­ Infracţiunea şi martorii ei pasivi toţi ştiau pină la cel mai mic amănunt, modalitatea in care şeful de unitate işi băga miinile în buzunarul statului. Nu o fă­cea intîmplător, ci aproape în fiecare zi, fără jenă, fără să se ferească de nimeni. Fura ca un codru. O dată o sută de lei, alte­ori mii de lei. Partide întregi de marfă le descărca în afara uni­tăţii însuşindu-şi contravaloarea. „Avea clienţii lui“, spun acum foştii colegi ai gestionarului necinstit. „Ştiam că ia banii şi nu-i mai depunea la casă. O dată a venit un cetăţean care i-a plă­tit cu obligaţiuni CEC. Nu avea voie să facă aşa ceva, dar nu m-am băgat. Nu era treaba mea“ — declară Corneliu Bogdan. Puşi să dea socoteală în faţa legii, vînzătorii şi casiera unită­ţii nr. 21 I.C.L. Tehnometal se apără, expunînd cu lux de amă­nunte toate procedeele prin care spune tovarăşa Cleopatra Nico­lae, şefa serviciului revizori din cadrul I.C.L. Tehnometal, cineva din conducerea întreprinderii a trecut pe la unitatea nr. 21. Ne-am întîlnit cu toţii dezbătind diverse cazuri de furt din avu­tul obştesc. Discuţiile erau aşa­dar, la obiect. Cu toate acestea nici vînzătorii, nici casiera nu au venit să ne sesizeze faptele lui Pâslea, cu toate că, aşa cum s-a dovedit, ei le cunoşteau foarte bine. Nu vreau să-l dis­culp nicicum pe fostul gestionar, dar prin întreaga lor atitudine de crasă indolenţă, mizînd pe faptul că „nu-i treaba mea, n-am furat eu, nu mă interesează“, ei au contribuit indirect la această mare delapidare din avutul obştesc. Oricîte eforturi am face noi, celor 232 de unităţi „Tehno­metal“, cu peste 300 de ges­tiuni, nu le putem efectua de­cit alături de infractori, aveau obligaţia de serviciu, dacă pe cea morală au uitat-o, de a in­forma conducerea I.C.L. Teh­nometal de gravele abateri de la regulile comerţului practicate aici, reguli pe care toţi le cu­noşteau şi trebuiau să le res­pecte. Ne referim la mărfurile vîndute şi primite înapoi. Le­gea spune clar, nu numai pen­tru Pâslea ci pentru toţi lucră­torii comerciali: „o marfă vîn­­dută nu se primeşte înapoi decit cu avizul conducerii în­treprinderii şi cu condiţia exis­tenţei bonului de vînzare“. Clar. Şi totuşi, la unitatea nr. 21, principala modalitate de sus­tragere a banilor a constituit-o bonurile de retur. Dar să mer­gem mai departe. într-una din zile, în magazin sunt aduse de o persoană neidentificată, 600 kg parafină, începe tocmeala contemplăm priveliştea, ni se deschide atît spre sud, unde Du­nărea pătrunde dinspre dreapta în lac pentru a-şi purta după a­­ceea apele îmbogăţite spre ba­rajul de la Porţile de Fier cit şi spre nord, şi nord-vest, de unde curge Cerna şi se înalţă muntele ducînd în spate zidiri­le noi, o perspectivă rar intil­­nită nu numai în ţară ci şi în alte locuri de pe pămînt. Contemplu cu nesaţ priveliş­tea atît de generoasă şi în minte îmi vine orologiul din biroul primarului Stolojescu, dăruit autorităţilor cu decenii în urmă de vestitul ceasornicar din Or­şova, Bela Teicher. Din ceea ce a fost altădată „doar ceasornicul urmează lunga timpului cărare“, repet eu un adagiu eminescian. Numai orologiul e egal cu sine în acest oraş al armoniilor rea­lizate în mod revoluţionar. Fiin­­că Orşova nu e numai oraşul u­­nei spectaculoase strămutări, al unei mutaţii în spaţiu, ci şi al unei miraculoase mutaţii în timp, între Pâslea şi vinzătorul oca­zional. Acesta ia din casă o sumă de bani, ii dă şi gata, afacerea este încheiată. Totul se face în văzul lumii, fără ru­şine, fără frică. Să nu fi ştiut chiar nici unul din vînzători că introducerea de mărfuri străine în unităţile comerciale este strict interzisă, indiferent în ce scop a fost adusă, fie chiar depozi­tarea sau păstrarea? Toţi se împiedică de parafina ’ pusă undeva in magazie, toţi văd cum se vinde la­ preţ de spe­culă dar, din nou, nimeni nu spune nimic cu toate că pe aici trec în tot acest interval nu­meroase organe de control din centrală. .Nu relatăm toate aceste as­pecte pentru a diminua gravi­tatea faptelor comise de Jan Pâslea. Ele sunt indubitabile şi sub acest aspect întreaga sa activitate infracţională ne scu­teşte de orice comentariu. Am făcut-o pentru a dovedi rolul nefast ce-i poate juca mediul i care ''hoţul îşi desfăşoară activitatea infracţională. Dacă în tramvai, să zicem, cineva ar fi băgat mina în buzunarul unui vînzător de la unitatea nr. 21, cu siguranţă acesta ar fi strigat „Ajutor! Prindeţi hoţul! Am fost jefuit!“ Aceiaşi oameni însă, au fost martori ,­timp de un an la un furt evident cu mult mai mare, petrecut zi de zi în faţa ochilor lor. Nu i-a privit direct, e­ adevărat, pe niciunul din ei. De aceea poate nimeni nu a strigat „prindeţi hoţul !“ Recent, Tribunalul Municipiu­lui Bucureşti secţia I penală, l-a condamnat pe Jan Pâslea la zece ani închisoare şi confis­carea parţială a averii. Marius Georgescu

Next