România Liberă, mai 1983 (Anul 41, nr. 11975-11999)

1983-05-03 / nr. 11975

Pagina a 2-a — 3 mai 1983 (Urmare din pag. I)­MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI conducerea partidului şi sta­tului sunt salutaţi cu puternice aplauze şi urale. Participanţii la adunare aclamă îndelung pentru partid şi secretarul său general. In­ovaţiile asistenţei, în pre­zidiul adunării iau foc tovară­şul Nicolae Ceauşescu, tova­răşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Constantin Dăscălescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Vita Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Ion Dincă, Ludovic Fazekas, Alexandrina Găinuşe, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu, Constantin Olteanu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păran, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, N­ia Verdeţ, Ştefan Voitec, Ştefan Andrei, Ştefan Bîrlea, Min Dobrescu, Petru Em­ehe, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mureşan, Elena Nae, Ioan Totu, Ion Ursu­, Richard Winter, Gheorghe Stoica. Iau loc, de asemenea, în pre­zidiu vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, conducători ai or­ganizaţiilor de masă şi obşteşti, ai unor mari întreprinderi din Capitală, muncitori, personali­tăţi ale vieţii ştiinţifice şi cul­turale. In sală se aflau membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegali­tate, reprezentanţi ai unor ins­tituţii centrale, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din în­treprinderi şi instituţii bucu­­reştene. Erau de faţă şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine. Sala este împodobită festiv. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapele roşii şi tricolore, sub care se găseşte înscrisă urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. Pe laturile sălii se puteau citi, înscrise pe mari eşarfe, cuvin­tele cu profunde rezonanţe în conştiinţa şi sufletul naţiu­nii : „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi p o p o r u !“, „Ceauşescu — România, Pacea şi Prietenia“, precum şi urările „Trăiască eroica noastră clasă muncitoare !“, „Trăiască ţără­nimea patriei noastre !“, „Trăiască intelectualitatea pa­triei noastre !“, „Trăiască uni­tatea de nezdruncinat a între­gului nostru­ popor în cadrul Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste !“, „Trăiască pa­tria noastră liberă şi indepen­dentă , Republica Socialistă România !“. Era înscrisă, de asemenea, urarea adresată cu prilejul aces­tei zile sărbătoreşti : „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni“. In deschiderea adunării, s-a Intonat Imnul de Stat al Repu­blicii Socialiste România. Luind cuvintul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R. primarul general al Capitalei a spus : Mult stimate şi iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi. Vă rog să-mi îngăduiţi ca, în numele participanţilor la adu­narea populară consacrată săr­bătoririi zilei de 1 Mai, al co­muniştilor, al tuturor oameni­lor muncii din Capitală, să adre­săm, din adîncul inimii, un semn de nemărginită dragoste şi preţuire, un cald salut celui mai de seamă fiu al poporu­lui român, conducătorul iubit şi stimat al partidului şi sta­tului nostru, strălucită persona­litate a vieţii politice contem­porane, militant revoluţionar consecvent pentru cauza socia­lismului, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Avem deosebita cinste şi onoare să salutăm, cu profundă stimă şi respect prezenţa la adunarea noastră a tovarăşei Elena Ceauşescu, remarcabil om politic şi savant de renume mondial, a cărei prestigioasă activitate reprezintă un mnait exemplu de slujire devotată a patriei şi poporului. Adresăm un călduros salut celorlalţi tovarăşi din conduce­rea partidului şi statului, pre­zenţi la adunare. Salutăm, de asemenea, oas­peţii străini şi pe reprezentanţii corpului diplomatic care parti­cipă­­ adunarea noastră. Stimaţi tovarăşi, In spiritul îndelungatelor şi glorioaselor sale tradiţii revo­luţionare, poporul român săr­bătoreşte, anul acesta, măreaţa şi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, angajat cu toate forţele in înfăptuirea sar­cinilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului pentru realizarea unei calităţi noi, su­perioare în toate domeniile de activitate. In întrecerea socialistă desfă­şurată in cinstea zilei de 1 Mai, oamenii muncii din Capitală au realizat peste prevederile pla­nului o producţie marfă in va­loare de 1,2 miliarde lei şi o producţie netă de peste 800 mi­lioane lei. Aceste rezultate au fost obţinute pe seama creşterii productivităţii muncii, în con­diţiile reducerii cu aproape 9 lei a cheltuielilor materiale pre­văzute la 1 000 lei producţie marfă şi a modernizării accen­tuate a întregii producţii. Au fost realizate 4 000 de aparta­mente, numeroase unităţi co­merciale şi alte obiective social­­culturale. In agricultură au fost executate la timp şi in bune condiţii lucrările prevăzute pen­tru această perioadă, ca o pre­misă hotărîtoare în vederea realizării sarcinilor cuprinse în programele de au­toa­pro­vizio­nare. La marea sărbătoare a mun­cii, ne angajăm solemn, în faţa partidului şi poporului, a secre­tarului general al partidului, preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­ că vom ac­ţiona şi în viitor cu toată ho­­tărîrea pentru a ne îndeplini exemplar sarcinile pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru a contribui, într-o măsură spo­rită, la continua dezvoltare eco­­nomico-socială a patriei. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Marea adunare populară s-a încheiat intr-o atmosferă înăl­ţătoare. Participanţii au scan­dat cu însufleţire, minute in şir, „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România, stima noastră şi mîndria!“. ..Ceauşescu — Pace !". In aceste momente sărbătoreşti erau reafirmate vibrant neţărmurita încredere a naţiunii in partid şi în secreta­rul său general, în politica in­ternă şi externă a Partidului si statului, sentimentele de aleasă dragoste şi stimă faţă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, con­ducătorul iubit, care acţionează cu înaltă răspundere pentru binele şi fericirea celor ce muncesc, pentru propăşirea patriei noastre socialiste, pentru creşterea prestigiului ei in lume. S-a dat, tot­odată, expresie voinţei oa­menilor muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — a tuturor cetă­ţenilor ţării, de a înfăptui exemplar hotăririle Congresului al Xll-lea şi Conferinţei Na­ţionale ale partidului, de a transpune în viaţă luminosul Program de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a României spre comunism, de a milita cu fermitate revoluţionară pentru împlinirea idealurilor de liber­tate, independenţă, pace şi pro­gres ale tuturor popoarelor. In continuare a avut loc un spectacol festiv dedicat zilei de 1 Mai. La sfîrşitul spectacolului, un grup de pionieri şi şoimi ai pa­triei au oferit flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. întreaga sală a ovaţionat din nou pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă, pentru har­nicul şi talentatul popor român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu căldură manifestă­rilor entuziaste ale participan­ţilor. In aclamaţiile puternice ale asistenţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statu­lui părăsesc sala, parcurgînd apoi pe jos frumoasa esplanadă a Parcului Tineretului. Pe-ntregul traseu sunt întîm­­pinaţi de mii de locuitori ai oraşului — bărbaţi şi femei, virstnici şi tineri — care le oferă cu afecţiune flori şi îi ovaţionează îndelung. Reîntîl­­nirea cu conducătorul iubit şi stimat al partidului şi statului constituie pentru bucureştenii­ prezenţi un nou şi fericit prilej pentru a-i adresa, direct şi cald, profunda dragoste şi re­cunoştinţă pentru tot ceea ce a făcut şi face ca Înfăţişarea Ca­pitalei, a ţării întregi, să de­vină mereu mai prosperă, ca viaţa oamenilor, a întregii na­ţiuni să fie tot mai îmbelşugată, ca România socialistă să aibă un rol activ pe arena mondială şi să ocupe un loc demn în rîn­­dul naţiunilor lumii. Dînd glas acestor simţăminte, mulţimea scandează neîntrerupt, cu înflă­cărare. „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România, stima noastră şi minciuna!“, „Ceauşescu — Pace !“. Formaţii artistice interpretau cintece închinate partidului şi secretarului său general, patriei noastre socia­liste. Echipe de copii, de tineri şi tinere exprimau, prin vers, melodie şi dans, bucuria tutu­ror cetăţenilor ţării, fără deo­sebire de naţionalitate, de a munci şi trăi liberi şi fericiţi, în strînsă frăţie, în patria lor liberă şi înfloritoare. Băieţi şi fete, în costume populare, invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tova­răşa Elena Ceauşescu să se prindă în horă, care încheie, potrivit tradiţiei, această ma­nifestare sărbătorească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena­ Ceauşescu salută apoi, încă o dată, cu prietenie miile de bucureşteni prezenţi. Locuitorii Capitalei încon­joară din nou pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tova­răşa Elena Ceauşescu, la ple­care, cu cele mai calde simţă­minte de dragoste şi stimă. Pu­ternice aplauze, urale şi ovaţii fac să vibreze văzduhul fru­moasei zile de primăvară. Prin întreaga ei desfăşurare, manifestarea a oferit o imagine a bucuriei şi optimismului cu care poporul român, liber şi stăpin pe soarta sa, sărbăto­reşte ziua de 1 Mai, relevînd, totodată, cu elocvenţa celei mai vii realităţi, unitatea indestruc­tibilă a naţiunii in jurul parti­dului şi al secretarului său ge­neral, unitate ce dă forță și trăinicie orinduirii noastre so­cialiste. Adunări festive în judeţe Sub semnul luminoaselor tra­diţii de luptă ziua de 1 Mai a fost marcată, în oraşele de re­şedinţă ale tuturor judeţelor ţării, prin însufleţitoare adu­nări festive, în cadrul cărora participanţii au adoptat entu­ziaste telegrame adresate C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU. Oameni ai muncii de toate vîrstele şi profesiile, fără deo­sebire de naţionalitate, au adresat un profund omagiu se­cretarului general al partidului, exprimînd, totodată, întreaga lor recunoştinţă, cele mai fierbinţi urări de viaţă înde­lungată în fruntea partidului şi a statului, pentru binele şi fericirea Întregii noastre na­ţiuni. In telegrame se subliniază că omagierea Int­iului de Mai are loc anul acesta in condiţiile în care toţi cei ce muncesc de la oraşe şi sate acţionează cu abnegaţie revoluţionară, cu înaltă răspundere patriotică pentru îndeplinirea neabătută a sarcinilor de excepţională în­semnătate stabilite de Congre­sul al Xll-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, de plenara C.C. al P.C.R. din mar­tie a.c., pentru transpunerea în Viaţă a orientărilor şi indica­ţiilor de inestimabilă valoare teoretică şi practică date de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. în telegrame se menţionează că, sub conducerea organiza­ţiilor de partid oamenii muncii de la oraşe şi sate au obţinut realizări de seamă in întrecerea socialistă desfăşurată in cinstea zilei de 1 Mai. Sunt, astfel, evi­denţiate succesele importante obţinute de mineri şi petrolişti, care s-au angajat de toate for­ţele in marea bătălie pentru asigurarea independenţei ener­getice a ţării, realizările con­structorilor de maşini şi chi­­miştilor, ale constructorilor de pe şantiere, ale muncitorilor din transporturi, ale oamenilor muncii de la sate, care acţio­nează cu abnegaţie pentru exe­cutarea la timp şi în condiţii de calitate a tuturor lucrărilor agricole de sezon. Exprimîndu-şi întreaga lor adeziune la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, participanţii la adunări asigură Comitetul Central al partidului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului, eminent conducător revoluţionar al patriei noastre spre înfăptuirea destinului ei comunist, luptător consecvent şi neînfricat pentru progresul omenirii, pentru triumful nării în lume, că nu-şi vor precupeţi eforturile, angajindu-se să ac­ţioneze cu toate energiile în scopul înfăptuirii obiectivelor luminoase înscrise in Progra­mul de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. SĂRBĂTOAREA TINEREŢII O coincidenţă semnificativă şi emoţionantă face ca un calendar ziua muncii şi ziua tineretului să fie îngemănate ca două ra­muri de măr înflorit. Tinara ge­neraţie din România de azi are, intr-adevăr, această mare şansă de a fi asociată­­ în politica partidului şi statului nostru — cu ideea de muncă creatoare, de afirmare plenară, de participare lucidă şi responsabilă la constru­irea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate, premisă a edi­ficării comunismului in patria noastră. Iată de ce, in fiecare an, există o zi in care tineretul este sărbătorit ca viitorul însuşi al ţării ; iată de ce în fiecare an există trei sute şaizeci şi cinci de zile în care tineretul consti­tuie o preocupare de prim ordin pentru toţi factorii de decizie şi, in primul rind, pentru preşedin­tele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care in cele aproape două decenii de rind se află la conducerea partidului, a impri­mat un stil nou activităţii de educare a tinerei generaţii. Dra­gostea şi devotamentul faţă de muncă au devenit componente indestructibile ale procesului de formare a tinerilor, de formare a unui om cu o conştiinţă revo­luţionară şi o personalitate mul­tilaterală, în concordanţă cu im­perativele epocii. Organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist, asociaţiile studenţilor comunişti, organizaţiile de pionieri şi chiar organizaţiile celor mai mici ce­tăţeni ai ţării, „şoimii patriei“ şi-au făcut un program şi un deziderat intim însuşit din edu­carea tinerilor prin­şi pentru muncă. Invăţămîntul, cercetarea şi producţia, integrate intr-un sistem unic şi complex, consti­tuie în momentul de faţă, ca şi marile şantiere, ca şi ogoarele patriei, o vastă şcoală a muncii şi creaţiei. Grija manifestată de partid, de secretarul său general faţă , de destinul tinerei generaţii are drept cadru efortul colectiv, de o anvergură fără precedent, în­dreptat în direcţia dezvoltării ţării întregi, din punct de vedere .­­________________________ social, economic, cultural. A­­ceastă adevărată renaştere care se petrece pe pămintu­l milenar al României creează un generos spaţiu de afirmare pentru mi­lioane de tineri, concretizat în locuri de muncă, in instituţii de invăţâmint moderne, în posturi de conducere care necesita com­petenţă profesională abnegaţie şi spiirit înnoitor. Cu toate că în multe părţi ale lumii, ca o con­secinţă a crizei economice, se reduce progresiv numărul locu­rilor de muncă, la noi în ţară numărul locurilor de muncă este în creştere, in cursul anului 1982, de exemplu, personalul muncitor înregistrind o sporire cu 120 00­1 de oameni. Impresionant este şi procesul de integrare a noi şi noi tineri in rîndurile glorioasei clase muncitoare ; numai in 1983 vor fi pregătiţi prin învăţămin­­tul profesional şi liceal de spe­cialitate 293 000 de muncitori Ca­lificaţi. Peste 125 000 de tineri urmează, în momentul de faţă, Cursurile unor instituţii de invă­­ţămint superior. Aceste cifre şi numeroase altele, pe care nici o evidenţă nu le poate cuprinde în întregime, din cauza dinami­cii lor impetuoase, trebuie core­late, ca să avem o imagine clară asupra condiţiei tinerei generaţii din România de azi. Cu locuinţele noi primite de tinerele familii, cu asistenţa sanitară ghidată de principiul că omul reprezintă valoarea supremă a societăţii noastre, cu miile de cărţi publi­cate anual. Cu cluburile şi casele de cultură, cu amenajările spor­tive şi turistice, cu tot ceea ce constituie pentru tinerii de la noi, indiferent, de naţionalitate, sensul însuşi al vîrstei lor. Aproape nu există document important de partid sau de stat, aproape nu există cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu­ in care preocuparea pentru tînăra generaţie să nu ocupe un 100 central, beneficiind de o uriaşă investiţie de încredere şi de o îndrumare clarvăzătoare. „O atenţie deosebită — sublinia to­varăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul prezentat la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român de la sfârşitul anului tre­cut — trebuie acordată educaţiei tineretului, pregătirii sale pentru muncă şi viaţă. Să sădim în con­ştiinţa tineretului spiritul revo­luţionar, dorinţa de a-şi însuşi cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii umane, voinţa de a acţiona in toate împrejurările ca revoluţionari, ca patrioţi, de a-şi servi întotdeauna poporul, cauza socialismului, pacea.“ Această preocupare pentru soarta tineretului este mani­festată de România, după cum se ştie, şi pe plan internaţional, peste treizeci de rezoluţii ale Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite pri­vind tineretul — inclusiv rezo­luţia referitoare la instituirea unui alt mondial al tineretului — au drept autoare sau coautoare ţara noastră, care şi-a făcut un crez din considerarea tinerei ge­neraţii drept o forţă importantă in lupta pentru pace şi progres. Tineretul din România, însu­fleţit de sentimentul râspurtiderii, se străduieşte permanent să fie la înălţimea grijii şi Încrederii care i se acordă. In mine şi pe marile platforme industriale, pe cimpurile mănoase ale ţării şi in laboratoarele unde se duce lupta cu necunoscutul, pe scena atot­cuprinzătoare a Festivalului na­ţional „Dictarea României“ şi pe terenurile „Daciadei", mii şi mii de tineri cuceresc izbînzi pre­ţioase în lupta cu propriile lor limite, în efortul de perfecţio­nare morală şi profesională, in Strădania de a fi gata orictid să ducă la îndeplinire sarcini complexe legate de dezvoltarea ţării sau, dacăt situaţia o va cere vreodată, să-şi apere cu spirit de sacrificiu patria. Marile şan­tiere ale ţării — Canalul Dunăre- Mărea Neagră, Porţile de Fier II, Bazinul minier „Oltenia“, Combinatul petrochimic Midia- Năvodari şi toate celelalte — au răsunat şi răsună de cintecele mobilizatoare ale tinerilor care au făcut să renască tradiţia par­ticipării entuziaste la construi­rea marilor obiective ale socia­lismului şi comunismului. Pe acest fundal de importante realizări şi insufleţitoare aspira­ţii, 2 Mai, Ziua tineretului din Republica Socialistă România, s-a profilat ca un învolburat stindard al tinereţii şi primăve­rii, al bucuriei de a trăi şi al încrederii in viitor. Sălile de spectacole, parcurile, terenurile, de sport de pe intreg cuprinsul ţării s-au transformat intr-o pri­­mavâratică revărsare de fantezie tinerească, de Veselie, de elan. Pentru a lua pulsul acestor tra­diţionale manifestări, reporterul a vizitat citeva dintre locurile de agrement din capitală şi şi-a notat date referitoare la progra­mele artistice, la concursurile sportive, la atmosfera de sărbă­toare din Complexul „Tei“, din parcul Herăstrău, de la Arenele Romane, din parcul Tineretului. Aşteptat şi pregătit ca un eve­niment, Carnavalul tineretului a avut o desfăşurare strălucitoare, făcindu-i pe tineri să se distre­ze, să danseze, să lege prietenii, să râmină cu amintiri de neuitat, dintre acelea care la anii matu­rităţii iluminează chipul oricărui om. împodobit feeric, parcul Ti­neretului, de pildă, era un vîrtej de muzică şi de lumini, de vir­tuozitate artistică şi exuberanţă tinerească. Pe estrada din gră­dina cunoscutului aşezâmint cul­tural al tineretului Tehnic Club au evoluat un flux continuu Fan­fara clubului, avînd un reperto­riu „fiori alese“ din muzica populară, Ansamblu­ folcloric „Hora tinereţii", artişti amatori din rîndurile tineretului ca in­terpreţii de muzică folk Dan Zamfirescu şi Sergiu Moşneaga, actori invitaţi Ca Nae Lăzarescu, Dan Mitoşeru şi Ion Duţu. în sala de la demisolul clubului se desfăşura un antrenant program disco şi video. Concomitent, la Estrada cu dale, imensă platfor­mă d® dans in aer liber, mii de tineri dansau sau ascultau mu­zică, în aerul curat şi Înmires­mat al lunii mai. Constantin Ca­­lafeteanu, elev in anul III la Li­ceul industrial 11 şi rugbist la „Locomotiva“, Nicolae Cră­­ciunoi şi Ion Racz, buni prie­teni, primul strungar la „Ener­­goutilaj" Bucureşti, al doilea­­ mecanic maşini şi utilaje la în­treprinderea mecanică Sighetu- Marmaţiei, tinerii Toţi Maria şi Victor Mironescu, împreună cu fiul lor de patru ani, Bogdan, s-au smuls pentru citeva clipe din iureşul de voie bună şi de efervescentă comuniune sufle­tească şi au stat de vorbă cu reporterul mărturisindu-i ce im­portanţă are pentru ei această superbă seară de primăvară, in care simt intens şi direct ferici­rea de a trăi intr-o ţară con­structivă şi paşnică, liberă şi demnă, reprezentată in lume de un conducător cu mare prestigiu. Artiştii pe care tinerii i-au in­vitat in mijlocul lor au venit cu plăcere in faţa unui public atît de sensibil şi entuziast, care ştie să răsplătească prin aplauze ge­neroase orice reuşită artistică. Dar şi mai impresionant este faptul că tinerii au şi proprii lor artişti, unii dintre ei suficient de populari pentru a fi recunos­cuţi din primul moment al apa­riţiei pe scenă. Participarea lor, ca şi întreaga atmosferă prin care s-a caracterizat constelaţia manifestărilor cu prilejul Zilei tineretului din acest an, au dovedit Încă o dată ce for­ţă creatoare inepuizabilă de­ţine tineretul nostru, ce cla­re ii sunt opţiunile, ce puter­nic sentiment al certitudinii şi încrederii in viitor 11 ghidează. După Ziua tineretului, sărbăto­rită prin dans, prin muzică, prin veselie, prin sport, urmează a­­cum alte şi alte zile ale tinere­tului, autentificate prin muncă, prin învăţătură, prin creaţie. Şi nu există nici o îndoială că ele vor fi la fel de strălucitoare ca şi acest început de mai în care acolada metaforei a unit încă o dată tinereţea şi primăvara. Al. Ştefânescu „Románia libera“ INTERVIUL acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Agenţiei „China Nouă“ (Urmare din pag. l) principiile socialiste de relaţii internaţionale şi anume de la necesitatea realizării intre ţă­rile socialiste, intre toate sta­tele lumii a unor relaţii baza­te pe principiile deplinei egali­tăţi in drepturi, respectului in­dependenţei, suveranităţii na­ţionale, neamestecului in tre­burile interne şi avantajului reciproc, precum şi de la nece­sitatea renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa in relaţiile dintre state. Pe această bază, România a dezvoltat şi dezvoltă larg rela­ţiile cu toate ţările socialiste, considerind că este necesar să se facă totul pentru dezvoltarea colaborării dintre aceste state pe principiile socialismului şti­inţific, de egalitate in drepturi şi de întrajutorare. Am pornit şi pornim de la faptul că unele divergenţe şi deosebiri de păreri trebuie so­luţionate pe calea negocierilor, a tratativelor in scopul găsirii căilor de depăşire a oricâroi contradicţii, de întărire a cola­borării şi solidarităţii. Desigur, avem in vedere că fiecare partid comunist din ţările socialiste, fiecare ţară socialistă trebuie să-şi realizeze sarcinile sale în făurirea socialismului, ţinînd seama de condiţiile dir­ fiecare ţară, de răspunderea ce le re­vine faţă de propriul popor. In actualele împrejurări in­ternaţionale, considerăm cu atit mai mult că este necesar să se asigure întărirea colaborării şi solidarităţii intre ţările socia­liste d­in vederea promovării ferme a politicii de pace, de dezarmare, pentru noua ordine economică internaţională, pen­tru soluţionarea tuturor proble­melor în interesul independen­ţei fiecărei naţiuni. In acelaşi timp, ne-am pro­nunţat şi ne pronunţăm ferm şi dezvoltăm larg relaţiile cu ţările in curs de dezvoltare, cu ţările nealiniate. Doresc să menţionez că România întreţine relaţii cu toate ţările in curs de dezvoltare, dezvoltind o largă colaborare cu aceste state, ceea ce corespunde politicii generale a ţării noastre, antiimperialiste şi anticolonialiste, politică de pace, de realizare a unei noi ordini economice mondiale. Dezvoltăm, de asemenea, larg — pe baza principiilor coexistenţei paşnice — relaţiile şi cu ţările capitaliste dezvolta­te. Considerăm că este necesară participarea activă la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul de valori materiale şi spirituale internaţionale. Intr-adevăr, toate acestea au adus României mulţi prieteni, au făcut, ca ţara n°astră să se bucure de bune aprecieri pe plan internaţional, care au avut şi au un rol important în dez­voltarea economico-socială, in înfăptuirea programului de con­strucţie socialistă in România. Este evident — şi doresc să menţionez acest lucru — că re­laţiile de colaborare economică cu ţările socialiste, colaborarea în cadrul C.A.E.R. au avut un rol important în înfăptuirea programului de dezvoltare eco­­nomico-socială a ţării, aşa cum un rol important l-au avut şi îl au relaţiile pe care le întreţi­nem cu ţările in curs de dez­voltare, cu ţările capitaliste dez­voltate d in general, participa­rea activă la schimburile eco­nomice, cooperarea in produc­ţie, colaborarea tehnico-ştiinţi­­fică şi culturală. Consider necesar să subliniez că in actualele împrejurări ale crizei economice mondiale este necesar — şi România acţio­nează cu toată fermitatea — pentru a contribui la depăşirea greutăţilor economice mondiale, pentru înlăturarea din viaţa in­ternaţională a măsurilor şi res­tricţiilor in domeniul economic, în această direcţie acţionăm în­deosebi pentru o reorganizare a sistemului financiar şi de cre­dite, pentru lichidarea subdez­voltării şi realizarea unei noi ordini economice internaţionale, bazată pe echitate şi egalitate. Partidul, statul nostru consi­deră că problemele complexe ale vieţii economice mondiale nu pot fi depăşite decit printr- o largă colaborare internaţională. In acest cadru, aş dori să menţionez preocuparea Româ­niei pentru îmbunătăţirea acti­vităţii C.A.E.R. Ne pregătim temeinic pentru a participa la intilnirea la nivel inai­, care va aborda aceste probleme, por­nind de la necesitatea de a se aduce îmbunătăţirile necesare în activitatea acestui organism, spre a permite o mai bună con­lucrare între statele membre, soluţionarea in comun a proble­melor complexe privind asigu­rarea cu energie, materii prime, specializarea in producţie şi altele. Desigur, pornim ferm de la necesitatea ca această colabora­re să se bazeze pe principii de egalitate şi de neamestec in tre­burile interne. Ea trebuie să permită o dezvoltare a fiecărei economii naţionale, o apropiere a dezvoltării economice a ţări­lor respective, crearea condiţi­ilor pentru a se putea soluţiona, cu forţe unite, o serie de pro­bleme complexe ale vieţii eco­nomice mondiale, inclusiv in domeniul ştiinţei şi tehnicii mo­derne. Considerăm că aceasta va permite ca ţările membre ale C.A.E.R. să poată participa mai activ la soluţionarea com­plexelor probleme economice internaţionale. In acelaşi timp, doresc să sub­liniez, încă o dată, că acordăm o mare însemnătate şi depunem largi eforturi pentru dezvolta­rea colaborării economice cu toate, ţările socialiste. Conside­răm că numai în asemenea con­diţii vom avea posibilităţi mai bune in vederea înfăptuirii pro­gramului partidului, ridicării continue a gradului de civiliza­ţie, a bunăstării materiale şi spirituale a poporului — ţelul suprem al politicii partidului, esenţa societăţii noastre so­­ cialiste. I­ ÎNTREBARE : Intre cele două partide, ţări şi popoa­re, ale Chinei şi României, există bune relaţii de priete­nie şi colaborare. Cum apre­ciaţi dumneavoastră, tovară­şe Nicolae Ceauşescu, stadiul actual şi perspectivele aces­tor relaţii ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, în­tre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, intre popoarele român şi chi­nez s-au dezvoltat şi există re­laţii puternice de prietenie, în­credere şi colaborare. Aş men­ţiona, în acest cadru, că in de­cursul multor ani partidele şi ţările noastre au conlucrat ac­tiv în împrejurări grele pentru dezvoltarea lor economico-so­­cială şi, totodată, in soluţiona­rea multor probleme interna­ţionale. Doresc să menţionez rolul important pe care l-au avut re­laţiile României cu China în înfăptuirea programului de dez­voltare economico-sociala, de construcţie socialistă. Aşa cum am menţionat şi in cursul vizi­tei pe care am făcut-o anul trecut la Beijing, în convorbiri­le cu conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Populara Chineze, relaţiile dintre parti­dele şi ţările noastre au rezistat multor greutăţi şi şi-au de­monstrat trăinicia lor. Pot spu­ne că stadiul actual al acestor relaţii este deosebit de bun şi că avem toate perspectivele — pornind de la raporturile din­tre partidele şi popoarele noas­tre, dar şi de la programele de dezvoltare economico-socială ale ambelor ţări — pentru a ex­tinde mult colaborarea in toate domeniile de activitate. Aş menţiona, totodată, faptul că în decursul anilor, partidele şi popoarele noastre au colabo­rat activ în soluţionarea multor probleme internaţionale. Şi în momentul de faţă, în problemele fundamentale, avem poziţii identice sau foarte apropiate, acţionăm pentru o politică de dezarmare, de pace, pentru res­pectul şi afirmarea independen­ţei popoarelor, pentru realiza­rea noii ordini economice inter­naţionale. Un rol important l-au avut in acest cadru vizitele la diferite niveluri, intilnirile la nivel înalt, care — de fiecare dată — au dat posibilitatea să se gă­sească căile îmbunătăţirii şi dezvoltării continue a prieteni­ei şi colaborării dintre partidele şi statele noastre. Aştept cu multă plăcere, iar poporul nostru va saluta cu en­tuziasm, vizita în România a tovarăşului Hu Yaobang, consi­­derind că aceasta va reprezenta un nou moment important in relaţiile dintre partidele şi popoarele noastre, că ea va contribui la intensificarea con­lucrării economice, tehnico-şti­­inţifice şi culturale, precum şi a conlucrării pe plan interna­ţional. Pe baza tuturor acestora­, do­resc să menţionez încă o dată că relaţiile dintre partidele şi popoarele noastre nu un­ viitor măreţ şi noi vom face totul pentru dezvoltarea lor, aceasta fiind in interesul ambelor popoare, al cauzei păcii, inde­pendenţei şi colaborării inter­naţionale. ÎNTREBARE : Ar fi o mare plăcere pentru Agen­ţia „China Nouă" şi trans­mită poporului chinez gin­­durile dumneavoastră. RĂSPUNS : Am avut prilejul, în nenumărate rinduri, să cu­nosc îndeaproape munca şi ac­tivitatea poporului chinez, si cunosc marile sale realizări in înfăptuirea socialismului, in transformarea Chinei intr-o ţară socialistă, cu o industrie şi o agricultură dezvoltate. Aş dori să folosesc, deci, şi acest prilej pentru a ura poporului prieten chinez succe­se tot mai mari în înfăptuirea programului de dezvoltare so­cialistă, de ridicare continuă a gradului de civilizaţie, a bună­stării materiale şi spirituale, sâ-i urez multă prosperitate și pace !­ ­- « A . Si-Si CONSACRE ÎNTREAGA ENERGIE CREATOARE JELORIRII PATRIEI SOCIALISTE Telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul Zilei tineretului (Urmare din pag. 1) mării comuniste a tineretului, suntem­ hotăriţi să acţionăm cu inaltă răspundere pentru edu­carea întregului tineret in spiritul princi­piilor, valorilor şi normelor vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste, pentru cultivarea dragostei neţărmurite a tu­turor tinerilor patriei, fără deosebire de na­ţionalitate, faţă de patrie şi partid, pentru creşterea spiritului revoluţionar, combativ, critic şi autocritic, a intransigenţei faţă de neajunsuri, combaterea cu fermitate a tutu­ror manifestărilor retrograde, a misticismului şi obscurantismului, a tendinţelor de neso­cotire şi încălcare a legilor ţării. Sărbătorind, in această primăvară, aniver­sarea făuririi Partidului Comunist Român, precum şi a cuceririi independenţei de stat a României, vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general că suntem­ ferm ho­­tărâţi să ne consacram toate forţele, tot ce avem mai bun şi mai drept pentru ca idea­lurile sacre, de libertate socială şi naţională, de progres şi prosperitate pentru care au luptat cei mai buni fii ai patriei să triumfe pe deplin prin munca liberă, unită şi demnă a tinerei generaţii de astăzi, a întregului nos­tru popor.­­ Fiind pe deplin conştienţi că principiile fun­damentale ale politicii externe a partidului şi V___________________ statului nostru corespund intru totul aspira­ţiilor şi voinţei întregii noastre naţiuni, ne exprimăm şi cu acest prilej, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai profunde şi alese sentimente de recunoştinţă pentru­­ contribuţia strălucită ce o aduceţi la cauza făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune pe planeta noastră şi ne angajăm că vom , milita cu toată hotărîrea in vederea unirii şi întăririi forţei de acţiune a tineretului re­voluţionar, democratic şi progresist din în­treaga lume împotriva imperialismului, a co­lonialismului şi neocolonialismului, pentru liber­tatea şi independenţa popoarelor, pentru pace, pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru dez­armarea generală şi, in primul rind, nu pleară, pentru Instaurarea unei noi ordini economice internaţionale. In aceste momente sărbătoreşti, Întregul nostru tineret se angajează solemn in faţa dumneavoastră, mult stimate şi iubite tova­răşe secretar general, că va face totul ca hotăririle Congresului al Xll-lea şi Conferin­ţei Naţionale ale partidului — minunat şi multilateral program de muncă şi de luptă pentru înaintarea fermă, neabătută a Româ­niei pe drumul socialismului şi comunismului — să fie aplicate neabătut în viaţă, să contri­buie astfel la ridicarea patriei străbune pe cele mai inalte culmi de progres și civi­lizație.

Next