România Liberă, mai 1983 (Anul 41, nr. 11975-11999)
1983-05-03 / nr. 11975
Pagina a 2-a — 3 mai 1983 (Urmare din pag. I)MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI conducerea partidului şi statului sunt salutaţi cu puternice aplauze şi urale. Participanţii la adunare aclamă îndelung pentru partid şi secretarul său general. Inovaţiile asistenţei, în prezidiul adunării iau foc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Constantin Dăscălescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Vita Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Ion Dincă, Ludovic Fazekas, Alexandrina Găinuşe, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu, Constantin Olteanu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păran, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Nia Verdeţ, Ştefan Voitec, Ştefan Andrei, Ştefan Bîrlea, Min Dobrescu, Petru Emehe, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mureşan, Elena Nae, Ioan Totu, Ion Ursu, Richard Winter, Gheorghe Stoica. Iau loc, de asemenea, în prezidiu vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, conducători ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai unor mari întreprinderi din Capitală, muncitori, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. In sală se aflau membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine. Sala este împodobită festiv. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapele roşii şi tricolore, sub care se găseşte înscrisă urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. Pe laturile sălii se puteau citi, înscrise pe mari eşarfe, cuvintele cu profunde rezonanţe în conştiinţa şi sufletul naţiunii : „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi p o p o r u !“, „Ceauşescu — România, Pacea şi Prietenia“, precum şi urările „Trăiască eroica noastră clasă muncitoare !“, „Trăiască ţărănimea patriei noastre !“, „Trăiască intelectualitatea patriei noastre !“, „Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului nostru popor în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste !“, „Trăiască patria noastră liberă şi independentă , Republica Socialistă România !“. Era înscrisă, de asemenea, urarea adresată cu prilejul acestei zile sărbătoreşti : „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni“. In deschiderea adunării, s-a Intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Luind cuvintul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. primarul general al Capitalei a spus : Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi. Vă rog să-mi îngăduiţi ca, în numele participanţilor la adunarea populară consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai, al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din Capitală, să adresăm, din adîncul inimii, un semn de nemărginită dragoste şi preţuire, un cald salut celui mai de seamă fiu al poporului român, conducătorul iubit şi stimat al partidului şi statului nostru, strălucită personalitate a vieţii politice contemporane, militant revoluţionar consecvent pentru cauza socialismului, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Avem deosebita cinste şi onoare să salutăm, cu profundă stimă şi respect prezenţa la adunarea noastră a tovarăşei Elena Ceauşescu, remarcabil om politic şi savant de renume mondial, a cărei prestigioasă activitate reprezintă un mnait exemplu de slujire devotată a patriei şi poporului. Adresăm un călduros salut celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, prezenţi la adunare. Salutăm, de asemenea, oaspeţii străini şi pe reprezentanţii corpului diplomatic care participă adunarea noastră. Stimaţi tovarăşi, In spiritul îndelungatelor şi glorioaselor sale tradiţii revoluţionare, poporul român sărbătoreşte, anul acesta, măreaţa şi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, angajat cu toate forţele in înfăptuirea sarcinilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului pentru realizarea unei calităţi noi, superioare în toate domeniile de activitate. In întrecerea socialistă desfăşurată in cinstea zilei de 1 Mai, oamenii muncii din Capitală au realizat peste prevederile planului o producţie marfă in valoare de 1,2 miliarde lei şi o producţie netă de peste 800 milioane lei. Aceste rezultate au fost obţinute pe seama creşterii productivităţii muncii, în condiţiile reducerii cu aproape 9 lei a cheltuielilor materiale prevăzute la 1 000 lei producţie marfă şi a modernizării accentuate a întregii producţii. Au fost realizate 4 000 de apartamente, numeroase unităţi comerciale şi alte obiective socialculturale. In agricultură au fost executate la timp şi in bune condiţii lucrările prevăzute pentru această perioadă, ca o premisă hotărîtoare în vederea realizării sarcinilor cuprinse în programele de autoaprovizionare. La marea sărbătoare a muncii, ne angajăm solemn, în faţa partidului şi poporului, a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că vom acţiona şi în viitor cu toată hotărîrea pentru a ne îndeplini exemplar sarcinile pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru a contribui, într-o măsură sporită, la continua dezvoltare economico-socială a patriei. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Marea adunare populară s-a încheiat intr-o atmosferă înălţătoare. Participanţii au scandat cu însufleţire, minute in şir, „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România, stima noastră şi mîndria!“. ..Ceauşescu — Pace !". In aceste momente sărbătoreşti erau reafirmate vibrant neţărmurita încredere a naţiunii in partid şi în secretarul său general, în politica internă şi externă a Partidului si statului, sentimentele de aleasă dragoste şi stimă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit, care acţionează cu înaltă răspundere pentru binele şi fericirea celor ce muncesc, pentru propăşirea patriei noastre socialiste, pentru creşterea prestigiului ei in lume. S-a dat, totodată, expresie voinţei oamenilor muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — a tuturor cetăţenilor ţării, de a înfăptui exemplar hotăririle Congresului al Xll-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, de a transpune în viaţă luminosul Program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, de a milita cu fermitate revoluţionară pentru împlinirea idealurilor de libertate, independenţă, pace şi progres ale tuturor popoarelor. In continuare a avut loc un spectacol festiv dedicat zilei de 1 Mai. La sfîrşitul spectacolului, un grup de pionieri şi şoimi ai patriei au oferit flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. întreaga sală a ovaţionat din nou pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă, pentru harnicul şi talentatul popor român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu căldură manifestărilor entuziaste ale participanţilor. In aclamaţiile puternice ale asistenţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului părăsesc sala, parcurgînd apoi pe jos frumoasa esplanadă a Parcului Tineretului. Pe-ntregul traseu sunt întîmpinaţi de mii de locuitori ai oraşului — bărbaţi şi femei, virstnici şi tineri — care le oferă cu afecţiune flori şi îi ovaţionează îndelung. Reîntîlnirea cu conducătorul iubit şi stimat al partidului şi statului constituie pentru bucureştenii prezenţi un nou şi fericit prilej pentru a-i adresa, direct şi cald, profunda dragoste şi recunoştinţă pentru tot ceea ce a făcut şi face ca Înfăţişarea Capitalei, a ţării întregi, să devină mereu mai prosperă, ca viaţa oamenilor, a întregii naţiuni să fie tot mai îmbelşugată, ca România socialistă să aibă un rol activ pe arena mondială şi să ocupe un loc demn în rîndul naţiunilor lumii. Dînd glas acestor simţăminte, mulţimea scandează neîntrerupt, cu înflăcărare. „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România, stima noastră şi minciuna!“, „Ceauşescu — Pace !“. Formaţii artistice interpretau cintece închinate partidului şi secretarului său general, patriei noastre socialiste. Echipe de copii, de tineri şi tinere exprimau, prin vers, melodie şi dans, bucuria tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, de a munci şi trăi liberi şi fericiţi, în strînsă frăţie, în patria lor liberă şi înfloritoare. Băieţi şi fete, în costume populare, invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu să se prindă în horă, care încheie, potrivit tradiţiei, această manifestare sărbătorească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu salută apoi, încă o dată, cu prietenie miile de bucureşteni prezenţi. Locuitorii Capitalei înconjoară din nou pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu, la plecare, cu cele mai calde simţăminte de dragoste şi stimă. Puternice aplauze, urale şi ovaţii fac să vibreze văzduhul frumoasei zile de primăvară. Prin întreaga ei desfăşurare, manifestarea a oferit o imagine a bucuriei şi optimismului cu care poporul român, liber şi stăpin pe soarta sa, sărbătoreşte ziua de 1 Mai, relevînd, totodată, cu elocvenţa celei mai vii realităţi, unitatea indestructibilă a naţiunii in jurul partidului şi al secretarului său general, unitate ce dă forță și trăinicie orinduirii noastre socialiste. Adunări festive în judeţe Sub semnul luminoaselor tradiţii de luptă ziua de 1 Mai a fost marcată, în oraşele de reşedinţă ale tuturor judeţelor ţării, prin însufleţitoare adunări festive, în cadrul cărora participanţii au adoptat entuziaste telegrame adresate C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU. Oameni ai muncii de toate vîrstele şi profesiile, fără deosebire de naţionalitate, au adresat un profund omagiu secretarului general al partidului, exprimînd, totodată, întreaga lor recunoştinţă, cele mai fierbinţi urări de viaţă îndelungată în fruntea partidului şi a statului, pentru binele şi fericirea Întregii noastre naţiuni. In telegrame se subliniază că omagierea Intiului de Mai are loc anul acesta in condiţiile în care toţi cei ce muncesc de la oraşe şi sate acţionează cu abnegaţie revoluţionară, cu înaltă răspundere patriotică pentru îndeplinirea neabătută a sarcinilor de excepţională însemnătate stabilite de Congresul al Xll-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, de plenara C.C. al P.C.R. din martie a.c., pentru transpunerea în Viaţă a orientărilor şi indicaţiilor de inestimabilă valoare teoretică şi practică date de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în telegrame se menţionează că, sub conducerea organizaţiilor de partid oamenii muncii de la oraşe şi sate au obţinut realizări de seamă in întrecerea socialistă desfăşurată in cinstea zilei de 1 Mai. Sunt, astfel, evidenţiate succesele importante obţinute de mineri şi petrolişti, care s-au angajat de toate forţele in marea bătălie pentru asigurarea independenţei energetice a ţării, realizările constructorilor de maşini şi chimiştilor, ale constructorilor de pe şantiere, ale muncitorilor din transporturi, ale oamenilor muncii de la sate, care acţionează cu abnegaţie pentru executarea la timp şi în condiţii de calitate a tuturor lucrărilor agricole de sezon. Exprimîndu-şi întreaga lor adeziune la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, participanţii la adunări asigură Comitetul Central al partidului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului, eminent conducător revoluţionar al patriei noastre spre înfăptuirea destinului ei comunist, luptător consecvent şi neînfricat pentru progresul omenirii, pentru triumful nării în lume, că nu-şi vor precupeţi eforturile, angajindu-se să acţioneze cu toate energiile în scopul înfăptuirii obiectivelor luminoase înscrise in Programul de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. SĂRBĂTOAREA TINEREŢII O coincidenţă semnificativă şi emoţionantă face ca un calendar ziua muncii şi ziua tineretului să fie îngemănate ca două ramuri de măr înflorit. Tinara generaţie din România de azi are, intr-adevăr, această mare şansă de a fi asociată în politica partidului şi statului nostru — cu ideea de muncă creatoare, de afirmare plenară, de participare lucidă şi responsabilă la construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, premisă a edificării comunismului in patria noastră. Iată de ce, in fiecare an, există o zi in care tineretul este sărbătorit ca viitorul însuşi al ţării ; iată de ce în fiecare an există trei sute şaizeci şi cinci de zile în care tineretul constituie o preocupare de prim ordin pentru toţi factorii de decizie şi, in primul rind, pentru preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care in cele aproape două decenii de rind se află la conducerea partidului, a imprimat un stil nou activităţii de educare a tinerei generaţii. Dragostea şi devotamentul faţă de muncă au devenit componente indestructibile ale procesului de formare a tinerilor, de formare a unui om cu o conştiinţă revoluţionară şi o personalitate multilaterală, în concordanţă cu imperativele epocii. Organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist, asociaţiile studenţilor comunişti, organizaţiile de pionieri şi chiar organizaţiile celor mai mici cetăţeni ai ţării, „şoimii patriei“ şi-au făcut un program şi un deziderat intim însuşit din educarea tinerilor prinşi pentru muncă. Invăţămîntul, cercetarea şi producţia, integrate intr-un sistem unic şi complex, constituie în momentul de faţă, ca şi marile şantiere, ca şi ogoarele patriei, o vastă şcoală a muncii şi creaţiei. Grija manifestată de partid, de secretarul său general faţă , de destinul tinerei generaţii are drept cadru efortul colectiv, de o anvergură fără precedent, îndreptat în direcţia dezvoltării ţării întregi, din punct de vedere .________________________ social, economic, cultural. Această adevărată renaştere care se petrece pe pămintul milenar al României creează un generos spaţiu de afirmare pentru milioane de tineri, concretizat în locuri de muncă, in instituţii de invăţâmint moderne, în posturi de conducere care necesita competenţă profesională abnegaţie şi spiirit înnoitor. Cu toate că în multe părţi ale lumii, ca o consecinţă a crizei economice, se reduce progresiv numărul locurilor de muncă, la noi în ţară numărul locurilor de muncă este în creştere, in cursul anului 1982, de exemplu, personalul muncitor înregistrind o sporire cu 120 001 de oameni. Impresionant este şi procesul de integrare a noi şi noi tineri in rîndurile glorioasei clase muncitoare ; numai in 1983 vor fi pregătiţi prin învăţămintul profesional şi liceal de specialitate 293 000 de muncitori Calificaţi. Peste 125 000 de tineri urmează, în momentul de faţă, Cursurile unor instituţii de invăţămint superior. Aceste cifre şi numeroase altele, pe care nici o evidenţă nu le poate cuprinde în întregime, din cauza dinamicii lor impetuoase, trebuie corelate, ca să avem o imagine clară asupra condiţiei tinerei generaţii din România de azi. Cu locuinţele noi primite de tinerele familii, cu asistenţa sanitară ghidată de principiul că omul reprezintă valoarea supremă a societăţii noastre, cu miile de cărţi publicate anual. Cu cluburile şi casele de cultură, cu amenajările sportive şi turistice, cu tot ceea ce constituie pentru tinerii de la noi, indiferent, de naţionalitate, sensul însuşi al vîrstei lor. Aproape nu există document important de partid sau de stat, aproape nu există cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in care preocuparea pentru tînăra generaţie să nu ocupe un 100 central, beneficiind de o uriaşă investiţie de încredere şi de o îndrumare clarvăzătoare. „O atenţie deosebită — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul prezentat la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român de la sfârşitul anului trecut — trebuie acordată educaţiei tineretului, pregătirii sale pentru muncă şi viaţă. Să sădim în conştiinţa tineretului spiritul revoluţionar, dorinţa de a-şi însuşi cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii umane, voinţa de a acţiona in toate împrejurările ca revoluţionari, ca patrioţi, de a-şi servi întotdeauna poporul, cauza socialismului, pacea.“ Această preocupare pentru soarta tineretului este manifestată de România, după cum se ştie, şi pe plan internaţional, peste treizeci de rezoluţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite privind tineretul — inclusiv rezoluţia referitoare la instituirea unui alt mondial al tineretului — au drept autoare sau coautoare ţara noastră, care şi-a făcut un crez din considerarea tinerei generaţii drept o forţă importantă in lupta pentru pace şi progres. Tineretul din România, însufleţit de sentimentul râspurtiderii, se străduieşte permanent să fie la înălţimea grijii şi Încrederii care i se acordă. In mine şi pe marile platforme industriale, pe cimpurile mănoase ale ţării şi in laboratoarele unde se duce lupta cu necunoscutul, pe scena atotcuprinzătoare a Festivalului naţional „Dictarea României“ şi pe terenurile „Daciadei", mii şi mii de tineri cuceresc izbînzi preţioase în lupta cu propriile lor limite, în efortul de perfecţionare morală şi profesională, in Strădania de a fi gata orictid să ducă la îndeplinire sarcini complexe legate de dezvoltarea ţării sau, dacăt situaţia o va cere vreodată, să-şi apere cu spirit de sacrificiu patria. Marile şantiere ale ţării — Canalul Dunăre- Mărea Neagră, Porţile de Fier II, Bazinul minier „Oltenia“, Combinatul petrochimic Midia- Năvodari şi toate celelalte — au răsunat şi răsună de cintecele mobilizatoare ale tinerilor care au făcut să renască tradiţia participării entuziaste la construirea marilor obiective ale socialismului şi comunismului. Pe acest fundal de importante realizări şi insufleţitoare aspiraţii, 2 Mai, Ziua tineretului din Republica Socialistă România, s-a profilat ca un învolburat stindard al tinereţii şi primăverii, al bucuriei de a trăi şi al încrederii in viitor. Sălile de spectacole, parcurile, terenurile, de sport de pe intreg cuprinsul ţării s-au transformat intr-o primavâratică revărsare de fantezie tinerească, de Veselie, de elan. Pentru a lua pulsul acestor tradiţionale manifestări, reporterul a vizitat citeva dintre locurile de agrement din capitală şi şi-a notat date referitoare la programele artistice, la concursurile sportive, la atmosfera de sărbătoare din Complexul „Tei“, din parcul Herăstrău, de la Arenele Romane, din parcul Tineretului. Aşteptat şi pregătit ca un eveniment, Carnavalul tineretului a avut o desfăşurare strălucitoare, făcindu-i pe tineri să se distreze, să danseze, să lege prietenii, să râmină cu amintiri de neuitat, dintre acelea care la anii maturităţii iluminează chipul oricărui om. împodobit feeric, parcul Tineretului, de pildă, era un vîrtej de muzică şi de lumini, de virtuozitate artistică şi exuberanţă tinerească. Pe estrada din grădina cunoscutului aşezâmint cultural al tineretului Tehnic Club au evoluat un flux continuu Fanfara clubului, avînd un repertoriu „fiori alese“ din muzica populară, Ansamblu folcloric „Hora tinereţii", artişti amatori din rîndurile tineretului ca interpreţii de muzică folk Dan Zamfirescu şi Sergiu Moşneaga, actori invitaţi Ca Nae Lăzarescu, Dan Mitoşeru şi Ion Duţu. în sala de la demisolul clubului se desfăşura un antrenant program disco şi video. Concomitent, la Estrada cu dale, imensă platformă d® dans in aer liber, mii de tineri dansau sau ascultau muzică, în aerul curat şi Înmiresmat al lunii mai. Constantin Calafeteanu, elev in anul III la Liceul industrial 11 şi rugbist la „Locomotiva“, Nicolae Crăciunoi şi Ion Racz, buni prieteni, primul strungar la „Energoutilaj" Bucureşti, al doilea mecanic maşini şi utilaje la întreprinderea mecanică Sighetu- Marmaţiei, tinerii Toţi Maria şi Victor Mironescu, împreună cu fiul lor de patru ani, Bogdan, s-au smuls pentru citeva clipe din iureşul de voie bună şi de efervescentă comuniune sufletească şi au stat de vorbă cu reporterul mărturisindu-i ce importanţă are pentru ei această superbă seară de primăvară, in care simt intens şi direct fericirea de a trăi intr-o ţară constructivă şi paşnică, liberă şi demnă, reprezentată in lume de un conducător cu mare prestigiu. Artiştii pe care tinerii i-au invitat in mijlocul lor au venit cu plăcere in faţa unui public atît de sensibil şi entuziast, care ştie să răsplătească prin aplauze generoase orice reuşită artistică. Dar şi mai impresionant este faptul că tinerii au şi proprii lor artişti, unii dintre ei suficient de populari pentru a fi recunoscuţi din primul moment al apariţiei pe scenă. Participarea lor, ca şi întreaga atmosferă prin care s-a caracterizat constelaţia manifestărilor cu prilejul Zilei tineretului din acest an, au dovedit Încă o dată ce forţă creatoare inepuizabilă deţine tineretul nostru, ce clare ii sunt opţiunile, ce puternic sentiment al certitudinii şi încrederii in viitor 11 ghidează. După Ziua tineretului, sărbătorită prin dans, prin muzică, prin veselie, prin sport, urmează acum alte şi alte zile ale tineretului, autentificate prin muncă, prin învăţătură, prin creaţie. Şi nu există nici o îndoială că ele vor fi la fel de strălucitoare ca şi acest început de mai în care acolada metaforei a unit încă o dată tinereţea şi primăvara. Al. Ştefânescu „Románia libera“ INTERVIUL acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Agenţiei „China Nouă“ (Urmare din pag. l) principiile socialiste de relaţii internaţionale şi anume de la necesitatea realizării intre ţările socialiste, intre toate statele lumii a unor relaţii bazate pe principiile deplinei egalităţi in drepturi, respectului independenţei, suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, precum şi de la necesitatea renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa in relaţiile dintre state. Pe această bază, România a dezvoltat şi dezvoltă larg relaţiile cu toate ţările socialiste, considerind că este necesar să se facă totul pentru dezvoltarea colaborării dintre aceste state pe principiile socialismului ştiinţific, de egalitate in drepturi şi de întrajutorare. Am pornit şi pornim de la faptul că unele divergenţe şi deosebiri de păreri trebuie soluţionate pe calea negocierilor, a tratativelor in scopul găsirii căilor de depăşire a oricâroi contradicţii, de întărire a colaborării şi solidarităţii. Desigur, avem in vedere că fiecare partid comunist din ţările socialiste, fiecare ţară socialistă trebuie să-şi realizeze sarcinile sale în făurirea socialismului, ţinînd seama de condiţiile dir fiecare ţară, de răspunderea ce le revine faţă de propriul popor. In actualele împrejurări internaţionale, considerăm cu atit mai mult că este necesar să se asigure întărirea colaborării şi solidarităţii intre ţările socialiste din vederea promovării ferme a politicii de pace, de dezarmare, pentru noua ordine economică internaţională, pentru soluţionarea tuturor problemelor în interesul independenţei fiecărei naţiuni. In acelaşi timp, ne-am pronunţat şi ne pronunţăm ferm şi dezvoltăm larg relaţiile cu ţările in curs de dezvoltare, cu ţările nealiniate. Doresc să menţionez că România întreţine relaţii cu toate ţările in curs de dezvoltare, dezvoltind o largă colaborare cu aceste state, ceea ce corespunde politicii generale a ţării noastre, antiimperialiste şi anticolonialiste, politică de pace, de realizare a unei noi ordini economice mondiale. Dezvoltăm, de asemenea, larg — pe baza principiilor coexistenţei paşnice — relaţiile şi cu ţările capitaliste dezvoltate. Considerăm că este necesară participarea activă la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul de valori materiale şi spirituale internaţionale. Intr-adevăr, toate acestea au adus României mulţi prieteni, au făcut, ca ţara n°astră să se bucure de bune aprecieri pe plan internaţional, care au avut şi au un rol important în dezvoltarea economico-socială, in înfăptuirea programului de construcţie socialistă in România. Este evident — şi doresc să menţionez acest lucru — că relaţiile de colaborare economică cu ţările socialiste, colaborarea în cadrul C.A.E.R. au avut un rol important în înfăptuirea programului de dezvoltare economico-socială a ţării, aşa cum un rol important l-au avut şi îl au relaţiile pe care le întreţinem cu ţările in curs de dezvoltare, cu ţările capitaliste dezvoltate d in general, participarea activă la schimburile economice, cooperarea in producţie, colaborarea tehnico-ştiinţifică şi culturală. Consider necesar să subliniez că in actualele împrejurări ale crizei economice mondiale este necesar — şi România acţionează cu toată fermitatea — pentru a contribui la depăşirea greutăţilor economice mondiale, pentru înlăturarea din viaţa internaţională a măsurilor şi restricţiilor in domeniul economic, în această direcţie acţionăm îndeosebi pentru o reorganizare a sistemului financiar şi de credite, pentru lichidarea subdezvoltării şi realizarea unei noi ordini economice internaţionale, bazată pe echitate şi egalitate. Partidul, statul nostru consideră că problemele complexe ale vieţii economice mondiale nu pot fi depăşite decit printr- o largă colaborare internaţională. In acest cadru, aş dori să menţionez preocuparea României pentru îmbunătăţirea activităţii C.A.E.R. Ne pregătim temeinic pentru a participa la intilnirea la nivel inai, care va aborda aceste probleme, pornind de la necesitatea de a se aduce îmbunătăţirile necesare în activitatea acestui organism, spre a permite o mai bună conlucrare între statele membre, soluţionarea in comun a problemelor complexe privind asigurarea cu energie, materii prime, specializarea in producţie şi altele. Desigur, pornim ferm de la necesitatea ca această colaborare să se bazeze pe principii de egalitate şi de neamestec in treburile interne. Ea trebuie să permită o dezvoltare a fiecărei economii naţionale, o apropiere a dezvoltării economice a ţărilor respective, crearea condiţiilor pentru a se putea soluţiona, cu forţe unite, o serie de probleme complexe ale vieţii economice mondiale, inclusiv in domeniul ştiinţei şi tehnicii moderne. Considerăm că aceasta va permite ca ţările membre ale C.A.E.R. să poată participa mai activ la soluţionarea complexelor probleme economice internaţionale. In acelaşi timp, doresc să subliniez, încă o dată, că acordăm o mare însemnătate şi depunem largi eforturi pentru dezvoltarea colaborării economice cu toate, ţările socialiste. Considerăm că numai în asemenea condiţii vom avea posibilităţi mai bune in vederea înfăptuirii programului partidului, ridicării continue a gradului de civilizaţie, a bunăstării materiale şi spirituale a poporului — ţelul suprem al politicii partidului, esenţa societăţii noastre so cialiste. I ÎNTREBARE : Intre cele două partide, ţări şi popoare, ale Chinei şi României, există bune relaţii de prietenie şi colaborare. Cum apreciaţi dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, stadiul actual şi perspectivele acestor relaţii ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, intre popoarele român şi chinez s-au dezvoltat şi există relaţii puternice de prietenie, încredere şi colaborare. Aş menţiona, în acest cadru, că in decursul multor ani partidele şi ţările noastre au conlucrat activ în împrejurări grele pentru dezvoltarea lor economico-socială şi, totodată, in soluţionarea multor probleme internaţionale. Doresc să menţionez rolul important pe care l-au avut relaţiile României cu China în înfăptuirea programului de dezvoltare economico-sociala, de construcţie socialistă. Aşa cum am menţionat şi in cursul vizitei pe care am făcut-o anul trecut la Beijing, în convorbirile cu conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Populara Chineze, relaţiile dintre partidele şi ţările noastre au rezistat multor greutăţi şi şi-au demonstrat trăinicia lor. Pot spune că stadiul actual al acestor relaţii este deosebit de bun şi că avem toate perspectivele — pornind de la raporturile dintre partidele şi popoarele noastre, dar şi de la programele de dezvoltare economico-socială ale ambelor ţări — pentru a extinde mult colaborarea in toate domeniile de activitate. Aş menţiona, totodată, faptul că în decursul anilor, partidele şi popoarele noastre au colaborat activ în soluţionarea multor probleme internaţionale. Şi în momentul de faţă, în problemele fundamentale, avem poziţii identice sau foarte apropiate, acţionăm pentru o politică de dezarmare, de pace, pentru respectul şi afirmarea independenţei popoarelor, pentru realizarea noii ordini economice internaţionale. Un rol important l-au avut in acest cadru vizitele la diferite niveluri, intilnirile la nivel înalt, care — de fiecare dată — au dat posibilitatea să se găsească căile îmbunătăţirii şi dezvoltării continue a prieteniei şi colaborării dintre partidele şi statele noastre. Aştept cu multă plăcere, iar poporul nostru va saluta cu entuziasm, vizita în România a tovarăşului Hu Yaobang, considerind că aceasta va reprezenta un nou moment important in relaţiile dintre partidele şi popoarele noastre, că ea va contribui la intensificarea conlucrării economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, precum şi a conlucrării pe plan internaţional. Pe baza tuturor acestora, doresc să menţionez încă o dată că relaţiile dintre partidele şi popoarele noastre nu un viitor măreţ şi noi vom face totul pentru dezvoltarea lor, aceasta fiind in interesul ambelor popoare, al cauzei păcii, independenţei şi colaborării internaţionale. ÎNTREBARE : Ar fi o mare plăcere pentru Agenţia „China Nouă" şi transmită poporului chinez gindurile dumneavoastră. RĂSPUNS : Am avut prilejul, în nenumărate rinduri, să cunosc îndeaproape munca şi activitatea poporului chinez, si cunosc marile sale realizări in înfăptuirea socialismului, in transformarea Chinei intr-o ţară socialistă, cu o industrie şi o agricultură dezvoltate. Aş dori să folosesc, deci, şi acest prilej pentru a ura poporului prieten chinez succese tot mai mari în înfăptuirea programului de dezvoltare socialistă, de ridicare continuă a gradului de civilizaţie, a bunăstării materiale şi spirituale, sâ-i urez multă prosperitate și pace ! - « A . Si-Si CONSACRE ÎNTREAGA ENERGIE CREATOARE JELORIRII PATRIEI SOCIALISTE Telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul Zilei tineretului (Urmare din pag. 1) mării comuniste a tineretului, suntem hotăriţi să acţionăm cu inaltă răspundere pentru educarea întregului tineret in spiritul principiilor, valorilor şi normelor vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste, pentru cultivarea dragostei neţărmurite a tuturor tinerilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, faţă de patrie şi partid, pentru creşterea spiritului revoluţionar, combativ, critic şi autocritic, a intransigenţei faţă de neajunsuri, combaterea cu fermitate a tuturor manifestărilor retrograde, a misticismului şi obscurantismului, a tendinţelor de nesocotire şi încălcare a legilor ţării. Sărbătorind, in această primăvară, aniversarea făuririi Partidului Comunist Român, precum şi a cuceririi independenţei de stat a României, vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general că suntem ferm hotărâţi să ne consacram toate forţele, tot ce avem mai bun şi mai drept pentru ca idealurile sacre, de libertate socială şi naţională, de progres şi prosperitate pentru care au luptat cei mai buni fii ai patriei să triumfe pe deplin prin munca liberă, unită şi demnă a tinerei generaţii de astăzi, a întregului nostru popor. Fiind pe deplin conştienţi că principiile fundamentale ale politicii externe a partidului şi V___________________ statului nostru corespund intru totul aspiraţiilor şi voinţei întregii noastre naţiuni, ne exprimăm şi cu acest prilej, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai profunde şi alese sentimente de recunoştinţă pentru contribuţia strălucită ce o aduceţi la cauza făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune pe planeta noastră şi ne angajăm că vom , milita cu toată hotărîrea in vederea unirii şi întăririi forţei de acţiune a tineretului revoluţionar, democratic şi progresist din întreaga lume împotriva imperialismului, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru libertatea şi independenţa popoarelor, pentru pace, pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru dezarmarea generală şi, in primul rind, nu pleară, pentru Instaurarea unei noi ordini economice internaţionale. In aceste momente sărbătoreşti, Întregul nostru tineret se angajează solemn in faţa dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, că va face totul ca hotăririle Congresului al Xll-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului — minunat şi multilateral program de muncă şi de luptă pentru înaintarea fermă, neabătută a României pe drumul socialismului şi comunismului — să fie aplicate neabătut în viaţă, să contribuie astfel la ridicarea patriei străbune pe cele mai inalte culmi de progres și civilizație.