România Liberă, iunie 1983 (Anul 41, nr. 12000-12025)

1983-06-01 / nr. 12000

Un an de la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1­­­2 iunie 1982 Amplu program de acţiune revoluţionară Se împlineşte un an de la Plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, moment de referinţă în viaţa partidului şi poporului nostru, cu care prilej tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a prezen­tat o magistrală Expunere cu privire la stadiul actual al edi­ficării socialismului in ţara noastră, la problemele teoretice, ideologice şi activitatea politică, educativă a partidului, docu­ment programatic ce stă la baza activităţii noastre ideologice şi politice. Făcind o aprofundată şi amplă analiză a stadiului actual al edi­ficării socialismului în Româ­nia şi îmbogăţind gîndirea re­voluţionară in procesul amplu şi complex al făuririi conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, Expunerea constituie o chemare înflăcărată la gîndirea vie, pro­fund dialectică. Axîndu-se pe cercetarea şi interpretarea şti­inţifică a realităţii, secretarul general al partidului a enunţat teze cutezătoare privind rapor­tul dialectic dintre viaţa mate­rială şi conştiinţa socială; deter­minarea obiectivă a contradicţi­ilor sociale şi a adoptării căilor adecvate a înlăturării lor ; înţe­legerea proprietăţii socialiste ca un raport social ; relaţia com­plexă dintre partid şi stat ; via­bilitatea naţiunii şi a valorilor sale ; stabilirea modalităţilor a­­părării păcii şi instituirii unei noi ordini economice internaţio­nale care să creeze relaţii de înţelegere şi colaborare între popoare. Pornind de la faptul că mun­ca teoretică, ideologică, politico­­educativă a partidului s-a trans­format intr-o puternică forţă de unire a eforturilor tuturor oa­menilor muncii, ale întregului popor în opera de făurire a so­cialismului, în dezvoltarea for­ţelor de producţie, în perfecţio­narea relaţiilor sociale, a forme­lor de conducere a societăţii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pus în faţa între­gului nostru popor un vast şi strălucit program de muncă şi de luptă, de gindire şi acţiune revoluţionară. Document impresionant, prin amploare, profunzime, viziune creatoare. Expunerea prezintă un model de analiză ştiinţifică, de prospectare a viitorului, con­­stituindu-se intr-un izvor nese­cat de învăţăminte, o cartă a ideilor-forţă care călăuzesc na­ţiunea noastră socialistă, o stră­lucită afirmare a demnităţii na­ţionale, a geniului creator al po­porului nostru. In acelaşi timp, Expunerea a făcut o amplă ana­liză profund ştiinţifică a trans­formărilor petrecute pe plan mondial şi a trasat cu deplină clarviziune politica pe care România o promovează, politică activă de colaborare şi priete­nie cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială. Inepuizabilă sursă de orien­tări în întreaga activitate ideo­logică politică şi cultural-educa­­tivă. Expunerea are, darul de a dezvolta şi­ mai puternic spiritul de răspundere al întregului po­por în înfăptuirea neabătută a Programului partidului, hotărîri­­lor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale parti­dului. Scoţînd în lumină specificul etapei de dezvoltare economico­­socială pe care o parcurgem, obiectivul şi caracteristicile a­­cesteia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dezvoltat conceptul de societate socialistă multilate­ral dezvoltată, dezvăluind noile ei semnificaţii, procesele şi ten­dinţele principale în evoluţia economico-socială a ţării, in contextul internaţional, ţinînd cont de resursele materiale şi umane de care dispune societa­tea şi — corelat cu aceasta — nivelul ce trebuie atins în dez­voltarea sistemului social.. „Am dat formularea «multilateral dezvoltată spunea la plenară tovarăşul Nicolae Ceauşescu, societăţii noastre viitoare pen­tru a nu se crea neînţelegeri, pentru a nu se lăsa loc neglijă­rii vreunei laturi a activităţii, pentru a nu se trage concluzia că, vorbind de societatea socia­listă dezvoltată, ne-am referi numai, sau mai cu seamă, la dezvoltarea bazei materiale“. Socialismul este un sistem so­cial multilateral, avînd în vede­re toate laturile vieţii sociale — baza materială, conducerea şi dezvoltarea democraţiei, rolul tot mai important al ştiinţei şi culturii, al activităţii ideologice şi politico-educative. In îndepli­nirea acestui obiectiv strategic, rolul principal îl are partidul comunist, centrul vital al socie­tăţii, forţa dinamizatoare a ener­giilor creatoare. în această cali­tate, partidul, pentru a-şi înde­plini misiunea sa istorică trebuie să se perfecţioneze, mergînd un pas cu marile transformări so­ciale, revoluţionare. „Partidul, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie să emită lu­mina care să călăuzească în­treaga naţiune“. Torţa străluci­toare a activităţii ideologice şi politico-educative a partidului ne luminează paşii spre ţelurile înalte înscrise in Programul devenirii noastre socialiste şi comuniste. A trecut un an de la istoricul eveniment din iunie 1982 şi for­ţa mobilizatoare a tezelor cu­prinse în Expunerea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu s-a făcut din plin simţită pe toate planu­rile de activitate din ţara noas­tră. Construim socialismul, per­­fecţionînd continuu societatea, relaţiile sociale, perfecţionînd cadrul organizat de participare a maselor populare la conduce­rea societăţii, dezvoltînd pro­prietatea socialistă, autocon­du­cerea muncitorească, dezvoltînd impetuos forţele de producţie de care este strîns legată reali­zarea noii calităţi a muncii şi vieţii in societatea noastră, în anul care a trecut, marcat de Conferinţa Naţională a parti­dului, de numeroase alte eveni­mente politice de deosebită în­semnătate, poporul nostru a în­registrat importante succese care ilustrează forţa transformatoare a tezelor fundamentate de se­cretarul general al partidului. Tabloul amplu cu privire la sta­diul actual al edificării socialis­mului, la realizarea Planului naţional unic de dezvoltare eco­nomico-socială, la programele speciale şi măsurile pentru în­deplinirea cu succes a cincina­lului, a hotăririlor Congresului al XII-lea, tablou prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in însufleţitorul Raport, rostit cu acest prilej, vădeşte creşterea conştiinţei socialiste a maselor populare, înţelegerea mai pro­fundă a rolului de proprietar, producător şi beneficiar pe ca- Const. Sîrbu (Continuare in pag. a 5-a) 1 iunie — Ziua internaţională a copilului V­ii­torul însuş Cine vrea să înţeleagă spiri­tul unei ţări are de ales între a-i studia tradiţiile, a-i cunoaş­te economia, a-i cerceta reali­zările culturale, a-i privi arhi­tectura oraşelor. Dar şi mai profund se poate edifica pri­­vindu-i pe copiii acelei ţări. Ca un seismograf ultrasensibil, felul lor de a fi reflectă dina­mica intimă a vieţii sociale. Copiii din România, cu jocu­rile lor fericite, care sugerează i­n timp constructiv şi paşnic, cu încrederea senină în pro­tecţia oferită de părinţi şi de toţi oamenii maturi din jur, cu strădania de a descifra încă din primii ani de şcoală no­ţiuni complicate, cu ataşamen­tul lor sincer şi pur faţă de ţara în care s-au născut, ex­primă fidel şi emoţionant cli­matul de la noi. Ei au o certi­tudine a vîrstei care vorbeşte despre realizările din România mai elocvent decât orice statis­tică. Această stare de certitudine, trăită cu candoarea specifică copilăriei, se bazează nu pe ac­cidentale acte filantropice, ci pe o întreagă politică, com­plexă şi riguroasă. Grija faţă de copii, în ţara noastră, se manifestă încă înainte ca ei să se nască, printr-un adevărat cult al familiei şi al materni­tăţii. Un cult profesat ştiinţific şi constînd în preocuparea de a asigura locuinţe moderne tinerilor căsătoriţi, într-o asis­tenţă sanitară promptă pentru viitoarele mame, în ajutoare băneşti şi concedii medicale, în reglementări juridice care apără viaţa copilului încă din stadiul prenatal şi asigură un regim special de ocrotire fe­meii Însărcinate. Apoi, după naştere, copiii sunt primiţi de către societate cu dragoste şi căldură. Ştim din viaţa de zi cu zi că există la noi o adevă­rată lume a copiilor, pe care o descoperim şi o redescoperim ori de câte ori privim în jur. Există creşe şi grădiniţe în care medici şi pedagogi supra­veghează, cu competenţă pro­fesională şi cu devotament, pri­mii paşi făcuţi de cei­­ mici. E­­xistă fabrici care produc haine pentru copii, alimente pentru copii, jucării pentru copii. E­­xistă magaziile speciale care desfac aceste produse. Există şcoli luminoase în care copiii învaţă să mînuiască cifre, să citească, în dulcea limbă ro­mână, să devină folositori co­lectivităţii şi implicit să-şi con­struiască personalitatea. Exis­tă organizaţii ale copiilor — şoimii patriei şi organizaţiile de pionieri — în cadrul cărora cei mai tineri cetăţeni ai ţării îşi­­ fac o educaţie bazată pe­­dragostea faţă de muncă, faţă de valorile civilizaţiei socialis­te, faţă de patrie, faţă de cei­lalţi copii de vîrsta lor, indife­rent de naţionalitate. Există ta­bere pentru copii, în care ei petrec vacanţe de neuitat. E­­xistă cărţi pentru copii şi au­tori care îşi consacră viaţa scrierii acestor cărţi. Există locuri de joacă, amenajate de cei mari cu fantezie şi tandre­^­ţe. Există presă pentru copii­, filme pentru copii, emisiuni la radio şi televiziune pentru co­pii, concursuri pentru copii, sporturi pentru copii, cîntece pentru copii. în cursul vizitelor sale de lucru, devenite tradiţionale, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţine să-i vadă pe copii, să-i facă să simtă că ei reprezintă pentru România o valoare supremă, „viitorul însuşi al patriei“, cum i-a numit cu atîtea prilejuri. Acest gest simbolic, imortalizat in fotografii şi filme, in dese­ne şi picturi, exprimă intr-un mod­­ mişcător preocuparea per­manentă a secretarului gene­ral al partidului pentru soarta celor mai mici cetăţeni ai pa­triei. Nenumărate iniţiative lu­ate de partidul şi statul nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exprimă tocmai a­­ceastă grijă. Dacă ne-am gîndi numai la demersurile de mare anvergură şi cu larg răsunet în întreaga lume făcute în favoa­rea dezarmării şi păcii şi tot ar fi deajuns pentru a ne da seama cit de arzător este ide­alul de­ a asigura copiilor o copilărie fără griji şi un viitor neîntunecat de primejdia dis­trugerii civilizaţiei. Aproape tot ceea ce se plâ­­nuieşte şi se realizează la noi se plănuieşte şi se realizează cu gindul şi la generaţiile vi­itoare, care trebuie să trăiască mai bine, mai frumos, mai a­­devărat. Construim clădiri şi monumente care ne vor supra­vieţui şi de care se vor bucura copiii noştri. Ocrotim străve­chea şi mirifica natură româ­nească tot pentru ei. Ne stră­duim să ridicăm societatea ro­mânească la un înalt nivel de civilizaţie şi progres însufleţiţi nu numai de grandoarea aces­tei opere, ci şi de sentimentul răspunderii faţă de cei care ne vor succeda. De aceea se poa­te spune că nu numai activita­tea specializată, legată în mod direct de creşterea şi educarea copiilor, ci şi întreaga operă de construire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre co­munism reprezintă o garanţie a viitorului copiilor noştri. în aceste condiţii, sărbători­rea zilei de 1 Iunie capătă o rezonanţă mult mai profundă decit aceea a unei simple festi­vităţi. Este o zi în care duioşia faţă de cei mici se asociază cu încrederea în sistemul de edu­caţie din ţara noastră şi cu conştiinţa îndatoririlor pe care le mai avem in acest impor­tant domeniu de activitate. In Raportul prezentat la Confe­rinţa Naţională a partidului, din decembrie 1982, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia ne­cesitatea unei maxime con­secvenţe în formarea tinerei generaţii : „O atenţie deosebită trebuie acordată educaţiei ti­neretului, pregătirii sale pen­tru muncă şi viaţă. Să sădim in conştiinţa tineretului spiri­tul­ revoluţionar, dorinţa de a-şi însuşi cele mai noi cuce­riri ale ştiinţei şi cunoaştem umane, voinţa­ de a acţiona in toate împrejurările ca revolu­ţionari, ca patrioţi, de a-şi ser­vi întotdeauna poporul, cauza socialismului, pacea.“ Este evi­dent că aceste nobile dezidera­te pot fi realizate doar în con­diţiile începerii activităţii de educaţie încă din etapa în care copiii îşi formează primele no­ţiuni despre viaţă şi societate. Este cunoscut­­ efortul care se face la noi pentru ca în pri­mele clase de şcoală şi chiar mai înainte, la grădiniţă, copiii să deprindă plăcerea muncii şi creaţiei, să cunoască trecutul eroic al patriei, cu faptele pil­duitoare ale străbunilor, să în­veţe să colaboreze şi să lucreze în echipă, anticipînd astfel in­tegrarea lor în societate. A­­ceste strădanii ne dau siguran­ţa că ziua de 1 Iunie va fi in fiecare an un prilej de­ a înre­gistra noi rezultate valoroase în munca de creştere şi edu­care a copiilor. Că „viitorul în­suşi al patriei“ are frumuseţe şi trăinicie. Al. Ştefănescu ­ Chipul cel al patriei (in pagina a 3-a) Dolj. A început recoltarea orzului Marţi, în lanurile cooperative­lor agricole de producţie Celaru, Călăraşi şi Dobroteşti din jude­ţul Dolj au intrat combinele la recoltarea orzului pe primele din cele aproape 25 000 hectare cultivate. Lucrarea, care în ur­mătoarele zile va fi declanşată şi în alte unităţi agricole coope­ratiste şi de stat doljene urmea­ză să se încheie, potrivit pro­gramului adoptat de comanda­mentul agricol judeţean, în şase zile de lucru. Pentru aceasta combinele, celelalte utilaje au fost deplasate pe cîmp la mar­ginea tarlalelor, acţiunea de se­ceriş desfăşurindu-se zi-lumină, iar unde condiţiile permit şi în timpul nopţii. O atenţie deosebi­tă se va acorda golirii operative a buncărelor combinelor din mers, eliberării operative a te­renului şi insăminţării imediate a culturilor duble pe toate su­prafeţele planificate. Paralel, importante forţe ac­ţionează în toate unităţile din judeţ la întreţinerea culturilor prăşitoare şi la irigaţii, lucrări care zilnic se realizează pe 20 000 şi respectiv, pe mai mult de 12 000 de hectare. wm ; i i m m L, $s % ■ - 5 ; mm •» s lilfe Sr L ii/jfi m i Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Actualitatea agricolă Pentru recolta de inline trebuie apă acum! (în pagina a 2-a) Bătălia pentru resurse Permanente ale sondorilor gorjeni Existenţa Schelei de foraj de la Tîrgu-Cărbuneşti se datorează măsurilor iniţiate, la începu­tul primăverii, de conducerea partidului şi a statului privind apropierea mai accentuată a acestei activităţi de cardinală însemnătate economică de locu­rile şi zonele cu perspective de­osebite, de problemele cele mai stringente ale producţiei. La ora actuală, in cadrul în­trecerii pe Trustul petrolului din Tg. Jiu a sondorilor de la foraj, colectivul Schelei Tîrgu-Cărbu­neşti se găseşte in primele rin­­duri cu depăşiri de plan la me­tri foraţi echivalente cu adînci­­mea unei sonde medii. Partea covîrşitoare a metrajului săpat suplimentar — circa 75 la sută — revine aici forajului de cer­cetare a subsolului din această zonă care a dat viclenii anilor ’50. Dealtfel, la capitolul „sonde săpate integral“, colectivul sche­lei raportează o sondă în plus Ion Becheru (Continuare in pag. a 5-a) Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pag. 2-« PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R. F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia­liste România­, a primit, marţi, 31 mai, la Snagov, pe Hans- Dietrich Genscher, vicecance­lar şi ministru de externe al R.F. Germania, card face o vi­zită în ţara noastră. La primire a luat parte Şte­fan Andrei, ministrul afaceri­lor externe. A fost prezent Gerald von Braunmühl, director în Minis­terul de Externe al R.F. Ger­mania. Ministrul vest-german de ex­terne a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cor­dial, precum şi urări de sănă­tate din partea preşedintelui R.F. Germania, Karl Carstens, şi a cancelarului federal, Helmut Kohl. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită preşedintelui şi can­celarului R.F. Germania salutul său prietenesc şi cela mai bune urări. în cursul întrevederii, s-a efectuat un schimb de vederi asupra stadiului şi perspecti­velor relaţiilor româno-vest­­germane, precum şi referitor la situaţia internaţională actuală. în acest cadru, s-a manifes­tat dorinţa comună de a acţio­na pentru continuarea şi ex­tinderea raporturilor dintre cele două ţări pe baza avantajului şi interesului reciproc, în spi­ritul egalităţii în drepturi, in­dependenţei naţionale şi ne­amestecului în treburile inter­ne, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii, securităţii, des­tinderii şi înţelegerii în Euro­pa şi în întreaga lume. Un ac­cent deosebit s-a pus pe căile de dinamizare şi amplificare a­schimburilor comerciale, cola­borării in producţie şi pe terţe pieţe, conlucrării in domeniile tehnico-ştiinţific şi cultural şi a fost manifestată dorinţa co­mună de a se acţiona pentru a da un nou şi puternic impuls raporturilor româno-vest-ger­­mane în general. Abordindu-se unele probleme internaţionale actuale, a fost exprimată preocuparea faţă de încordarea existentă in lume şi a fost subliniată necesitatea de a se acţiona pentru oprirea ten­siunii, pentru reluarea şi conti­nuarea politicii de destindere, pace, colaborare şi respect şi independenţei popoarelor, pen­tru eliminarea forţei sau a ameninţării cu forţa din rela­ţiile dintre state, pentru: solu­ţionarea, prin mijloace paşni­ce, prin tratative a stărilor con­­flictuale din diferite zona ale globului,­în centrul convorbirii au stat problemele legate de situaţia din Europa, de întărirea secu­rităţii şi cooperării pe conti­nent, de oprire a cursei înar­mărilor nucleare, de trecere la măsuri de dezarmare şi în pri­mul rînd de dezarmare nuclea­ră, de asigurare a succesului tratativelor sovieto-americane de la Geneva, a negocierilor de la Viena privind reducerea re­ciprocă a trupelor şi armamen­telor şi măsuri, adiacente în Europa centrală, precum şi cu privire la asigurarea succesu­lui reuniunii de la Madrid. Pentru a se asigura dinamica procesului de securitate şi co­operare în Europa s-a subliniat că se impune să se acţioneze pentru încheierea cit mai grab­­nică a reuniunii de la Madrid, orientîndu-se eforturile tuturor statelor in direcţia ajungerii la un document care să prevadă convocarea unei conferinţa con­sacrate dezarmării şi încrederii in Europa, continuităţii proce­sului Început în capitala Fin­landei. A fost exprimată preocuparea faţă de continuarea cursei înar­mărilor, subliniindu-se necesita­tea opririi acesteia, trecerii la măsuri de reducere a cheltuieli­lor militare, a efectivelor și ar­mamentelor, la dezarmare și in special la dezarmare nucleară, pentru stabilirea unui echilibru militar la un nivel cit mai scă­zut, prin oprirea amplasării da noi rachete cu rază medie de ac­ţiune in Europa, pentru retrage­rea şi distrugerea celor existente. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri în legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, subliniindu-se că se impune că sa acţioneze pentru soluţionarea globală, justă şi durabilă, a con­flictului din zonă, pentru asi­gurarea securităţii, independen­ţei şi integrităţii teritoriale a Libanului, pentru soluţionarea problemei palestiniene, găsi­rea căilor de statornicire a securităţii şi păcii in această parte a lumii. S-a subliniat că întărirea co­laborării dintre cele două ţări pe plan internaţional serveşte politicii de pace, securitate şi înţelegere în întreaga lume. ★ Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reţinut, apoi, la dejun pe Hans-Dietrich Genscher, vice­cancelar şi ministru de externe al R.F. Germania. întrevederea şi dejunul au decurs în­tr-o atmosferă cor­dială, prietenească. Preşedintele Fundaţiei „Apelul pentru conştiinţă“ din S.U.A. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialis­te România, a primit, marţi di­mineaţa, pe Arthur Schneier, preşedintele Fundaţiei „Apelul pentru conştiinţă“ din S.U.A., care a făcut o vizită în ţara noastră. La primire a participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor ex­terne. Oaspetele a mulţumit pentru primirea acordată şi şi-a expri­mat satisfacţia de a se reintîlni cu şeful statului român. In cursul convorbirii au fost abordate probleme legate da dezvoltarea relaţiilor româ­­no-americane şi unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale şi îndeosebi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială.

Next