România Liberă, iunie 1983 (Anul 41, nr. 12000-12025)
1983-06-01 / nr. 12000
Un an de la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 12 iunie 1982 Amplu program de acţiune revoluţionară Se împlineşte un an de la Plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, moment de referinţă în viaţa partidului şi poporului nostru, cu care prilej tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a prezentat o magistrală Expunere cu privire la stadiul actual al edificării socialismului in ţara noastră, la problemele teoretice, ideologice şi activitatea politică, educativă a partidului, document programatic ce stă la baza activităţii noastre ideologice şi politice. Făcind o aprofundată şi amplă analiză a stadiului actual al edificării socialismului în România şi îmbogăţind gîndirea revoluţionară in procesul amplu şi complex al făuririi conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, Expunerea constituie o chemare înflăcărată la gîndirea vie, profund dialectică. Axîndu-se pe cercetarea şi interpretarea ştiinţifică a realităţii, secretarul general al partidului a enunţat teze cutezătoare privind raportul dialectic dintre viaţa materială şi conştiinţa socială; determinarea obiectivă a contradicţiilor sociale şi a adoptării căilor adecvate a înlăturării lor ; înţelegerea proprietăţii socialiste ca un raport social ; relaţia complexă dintre partid şi stat ; viabilitatea naţiunii şi a valorilor sale ; stabilirea modalităţilor apărării păcii şi instituirii unei noi ordini economice internaţionale care să creeze relaţii de înţelegere şi colaborare între popoare. Pornind de la faptul că munca teoretică, ideologică, politicoeducativă a partidului s-a transformat intr-o puternică forţă de unire a eforturilor tuturor oamenilor muncii, ale întregului popor în opera de făurire a socialismului, în dezvoltarea forţelor de producţie, în perfecţionarea relaţiilor sociale, a formelor de conducere a societăţii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pus în faţa întregului nostru popor un vast şi strălucit program de muncă şi de luptă, de gindire şi acţiune revoluţionară. Document impresionant, prin amploare, profunzime, viziune creatoare. Expunerea prezintă un model de analiză ştiinţifică, de prospectare a viitorului, constituindu-se intr-un izvor nesecat de învăţăminte, o cartă a ideilor-forţă care călăuzesc naţiunea noastră socialistă, o strălucită afirmare a demnităţii naţionale, a geniului creator al poporului nostru. In acelaşi timp, Expunerea a făcut o amplă analiză profund ştiinţifică a transformărilor petrecute pe plan mondial şi a trasat cu deplină clarviziune politica pe care România o promovează, politică activă de colaborare şi prietenie cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială. Inepuizabilă sursă de orientări în întreaga activitate ideologică politică şi cultural-educativă. Expunerea are, darul de a dezvolta şi mai puternic spiritul de răspundere al întregului popor în înfăptuirea neabătută a Programului partidului, hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Scoţînd în lumină specificul etapei de dezvoltare economicosocială pe care o parcurgem, obiectivul şi caracteristicile acesteia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dezvoltat conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată, dezvăluind noile ei semnificaţii, procesele şi tendinţele principale în evoluţia economico-socială a ţării, in contextul internaţional, ţinînd cont de resursele materiale şi umane de care dispune societatea şi — corelat cu aceasta — nivelul ce trebuie atins în dezvoltarea sistemului social.. „Am dat formularea «multilateral dezvoltată spunea la plenară tovarăşul Nicolae Ceauşescu, societăţii noastre viitoare pentru a nu se crea neînţelegeri, pentru a nu se lăsa loc neglijării vreunei laturi a activităţii, pentru a nu se trage concluzia că, vorbind de societatea socialistă dezvoltată, ne-am referi numai, sau mai cu seamă, la dezvoltarea bazei materiale“. Socialismul este un sistem social multilateral, avînd în vedere toate laturile vieţii sociale — baza materială, conducerea şi dezvoltarea democraţiei, rolul tot mai important al ştiinţei şi culturii, al activităţii ideologice şi politico-educative. In îndeplinirea acestui obiectiv strategic, rolul principal îl are partidul comunist, centrul vital al societăţii, forţa dinamizatoare a energiilor creatoare. în această calitate, partidul, pentru a-şi îndeplini misiunea sa istorică trebuie să se perfecţioneze, mergînd un pas cu marile transformări sociale, revoluţionare. „Partidul, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie să emită lumina care să călăuzească întreaga naţiune“. Torţa strălucitoare a activităţii ideologice şi politico-educative a partidului ne luminează paşii spre ţelurile înalte înscrise in Programul devenirii noastre socialiste şi comuniste. A trecut un an de la istoricul eveniment din iunie 1982 şi forţa mobilizatoare a tezelor cuprinse în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu s-a făcut din plin simţită pe toate planurile de activitate din ţara noastră. Construim socialismul, perfecţionînd continuu societatea, relaţiile sociale, perfecţionînd cadrul organizat de participare a maselor populare la conducerea societăţii, dezvoltînd proprietatea socialistă, autoconducerea muncitorească, dezvoltînd impetuos forţele de producţie de care este strîns legată realizarea noii calităţi a muncii şi vieţii in societatea noastră, în anul care a trecut, marcat de Conferinţa Naţională a partidului, de numeroase alte evenimente politice de deosebită însemnătate, poporul nostru a înregistrat importante succese care ilustrează forţa transformatoare a tezelor fundamentate de secretarul general al partidului. Tabloul amplu cu privire la stadiul actual al edificării socialismului, la realizarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, la programele speciale şi măsurile pentru îndeplinirea cu succes a cincinalului, a hotăririlor Congresului al XII-lea, tablou prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in însufleţitorul Raport, rostit cu acest prilej, vădeşte creşterea conştiinţei socialiste a maselor populare, înţelegerea mai profundă a rolului de proprietar, producător şi beneficiar pe ca- Const. Sîrbu (Continuare in pag. a 5-a) 1 iunie — Ziua internaţională a copilului Viitorul însuş Cine vrea să înţeleagă spiritul unei ţări are de ales între a-i studia tradiţiile, a-i cunoaşte economia, a-i cerceta realizările culturale, a-i privi arhitectura oraşelor. Dar şi mai profund se poate edifica privindu-i pe copiii acelei ţări. Ca un seismograf ultrasensibil, felul lor de a fi reflectă dinamica intimă a vieţii sociale. Copiii din România, cu jocurile lor fericite, care sugerează in timp constructiv şi paşnic, cu încrederea senină în protecţia oferită de părinţi şi de toţi oamenii maturi din jur, cu strădania de a descifra încă din primii ani de şcoală noţiuni complicate, cu ataşamentul lor sincer şi pur faţă de ţara în care s-au născut, exprimă fidel şi emoţionant climatul de la noi. Ei au o certitudine a vîrstei care vorbeşte despre realizările din România mai elocvent decât orice statistică. Această stare de certitudine, trăită cu candoarea specifică copilăriei, se bazează nu pe accidentale acte filantropice, ci pe o întreagă politică, complexă şi riguroasă. Grija faţă de copii, în ţara noastră, se manifestă încă înainte ca ei să se nască, printr-un adevărat cult al familiei şi al maternităţii. Un cult profesat ştiinţific şi constînd în preocuparea de a asigura locuinţe moderne tinerilor căsătoriţi, într-o asistenţă sanitară promptă pentru viitoarele mame, în ajutoare băneşti şi concedii medicale, în reglementări juridice care apără viaţa copilului încă din stadiul prenatal şi asigură un regim special de ocrotire femeii Însărcinate. Apoi, după naştere, copiii sunt primiţi de către societate cu dragoste şi căldură. Ştim din viaţa de zi cu zi că există la noi o adevărată lume a copiilor, pe care o descoperim şi o redescoperim ori de câte ori privim în jur. Există creşe şi grădiniţe în care medici şi pedagogi supraveghează, cu competenţă profesională şi cu devotament, primii paşi făcuţi de cei mici. Există fabrici care produc haine pentru copii, alimente pentru copii, jucării pentru copii. Există magaziile speciale care desfac aceste produse. Există şcoli luminoase în care copiii învaţă să mînuiască cifre, să citească, în dulcea limbă română, să devină folositori colectivităţii şi implicit să-şi construiască personalitatea. Există organizaţii ale copiilor — şoimii patriei şi organizaţiile de pionieri — în cadrul cărora cei mai tineri cetăţeni ai ţării îşi fac o educaţie bazată pedragostea faţă de muncă, faţă de valorile civilizaţiei socialiste, faţă de patrie, faţă de ceilalţi copii de vîrsta lor, indiferent de naţionalitate. Există tabere pentru copii, în care ei petrec vacanţe de neuitat. Există cărţi pentru copii şi autori care îşi consacră viaţa scrierii acestor cărţi. Există locuri de joacă, amenajate de cei mari cu fantezie şi tandre^ţe. Există presă pentru copii, filme pentru copii, emisiuni la radio şi televiziune pentru copii, concursuri pentru copii, sporturi pentru copii, cîntece pentru copii. în cursul vizitelor sale de lucru, devenite tradiţionale, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţine să-i vadă pe copii, să-i facă să simtă că ei reprezintă pentru România o valoare supremă, „viitorul însuşi al patriei“, cum i-a numit cu atîtea prilejuri. Acest gest simbolic, imortalizat in fotografii şi filme, in desene şi picturi, exprimă intr-un mod mişcător preocuparea permanentă a secretarului general al partidului pentru soarta celor mai mici cetăţeni ai patriei. Nenumărate iniţiative luate de partidul şi statul nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exprimă tocmai această grijă. Dacă ne-am gîndi numai la demersurile de mare anvergură şi cu larg răsunet în întreaga lume făcute în favoarea dezarmării şi păcii şi tot ar fi deajuns pentru a ne da seama cit de arzător este idealul de a asigura copiilor o copilărie fără griji şi un viitor neîntunecat de primejdia distrugerii civilizaţiei. Aproape tot ceea ce se plânuieşte şi se realizează la noi se plănuieşte şi se realizează cu gindul şi la generaţiile viitoare, care trebuie să trăiască mai bine, mai frumos, mai adevărat. Construim clădiri şi monumente care ne vor supravieţui şi de care se vor bucura copiii noştri. Ocrotim străvechea şi mirifica natură românească tot pentru ei. Ne străduim să ridicăm societatea românească la un înalt nivel de civilizaţie şi progres însufleţiţi nu numai de grandoarea acestei opere, ci şi de sentimentul răspunderii faţă de cei care ne vor succeda. De aceea se poate spune că nu numai activitatea specializată, legată în mod direct de creşterea şi educarea copiilor, ci şi întreaga operă de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism reprezintă o garanţie a viitorului copiilor noştri. în aceste condiţii, sărbătorirea zilei de 1 Iunie capătă o rezonanţă mult mai profundă decit aceea a unei simple festivităţi. Este o zi în care duioşia faţă de cei mici se asociază cu încrederea în sistemul de educaţie din ţara noastră şi cu conştiinţa îndatoririlor pe care le mai avem in acest important domeniu de activitate. In Raportul prezentat la Conferinţa Naţională a partidului, din decembrie 1982, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia necesitatea unei maxime consecvenţe în formarea tinerei generaţii : „O atenţie deosebită trebuie acordată educaţiei tineretului, pregătirii sale pentru muncă şi viaţă. Să sădim in conştiinţa tineretului spiritul revoluţionar, dorinţa de a-şi însuşi cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cunoaştem umane, voinţa de a acţiona in toate împrejurările ca revoluţionari, ca patrioţi, de a-şi servi întotdeauna poporul, cauza socialismului, pacea.“ Este evident că aceste nobile deziderate pot fi realizate doar în condiţiile începerii activităţii de educaţie încă din etapa în care copiii îşi formează primele noţiuni despre viaţă şi societate. Este cunoscut efortul care se face la noi pentru ca în primele clase de şcoală şi chiar mai înainte, la grădiniţă, copiii să deprindă plăcerea muncii şi creaţiei, să cunoască trecutul eroic al patriei, cu faptele pilduitoare ale străbunilor, să înveţe să colaboreze şi să lucreze în echipă, anticipînd astfel integrarea lor în societate. Aceste strădanii ne dau siguranţa că ziua de 1 Iunie va fi in fiecare an un prilej de a înregistra noi rezultate valoroase în munca de creştere şi educare a copiilor. Că „viitorul însuşi al patriei“ are frumuseţe şi trăinicie. Al. Ştefănescu Chipul cel al patriei (in pagina a 3-a) Dolj. A început recoltarea orzului Marţi, în lanurile cooperativelor agricole de producţie Celaru, Călăraşi şi Dobroteşti din judeţul Dolj au intrat combinele la recoltarea orzului pe primele din cele aproape 25 000 hectare cultivate. Lucrarea, care în următoarele zile va fi declanşată şi în alte unităţi agricole cooperatiste şi de stat doljene urmează să se încheie, potrivit programului adoptat de comandamentul agricol judeţean, în şase zile de lucru. Pentru aceasta combinele, celelalte utilaje au fost deplasate pe cîmp la marginea tarlalelor, acţiunea de seceriş desfăşurindu-se zi-lumină, iar unde condiţiile permit şi în timpul nopţii. O atenţie deosebită se va acorda golirii operative a buncărelor combinelor din mers, eliberării operative a terenului şi insăminţării imediate a culturilor duble pe toate suprafeţele planificate. Paralel, importante forţe acţionează în toate unităţile din judeţ la întreţinerea culturilor prăşitoare şi la irigaţii, lucrări care zilnic se realizează pe 20 000 şi respectiv, pe mai mult de 12 000 de hectare. wm ; i i m m L, $s % ■ - 5 ; mm •» s lilfe Sr L ii/jfi m i Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Actualitatea agricolă Pentru recolta de inline trebuie apă acum! (în pagina a 2-a) Bătălia pentru resurse Permanente ale sondorilor gorjeni Existenţa Schelei de foraj de la Tîrgu-Cărbuneşti se datorează măsurilor iniţiate, la începutul primăverii, de conducerea partidului şi a statului privind apropierea mai accentuată a acestei activităţi de cardinală însemnătate economică de locurile şi zonele cu perspective deosebite, de problemele cele mai stringente ale producţiei. La ora actuală, in cadrul întrecerii pe Trustul petrolului din Tg. Jiu a sondorilor de la foraj, colectivul Schelei Tîrgu-Cărbuneşti se găseşte in primele rinduri cu depăşiri de plan la metri foraţi echivalente cu adîncimea unei sonde medii. Partea covîrşitoare a metrajului săpat suplimentar — circa 75 la sută — revine aici forajului de cercetare a subsolului din această zonă care a dat viclenii anilor ’50. Dealtfel, la capitolul „sonde săpate integral“, colectivul schelei raportează o sondă în plus Ion Becheru (Continuare in pag. a 5-a) Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pag. 2-« PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R. F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, 31 mai, la Snagov, pe Hans- Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania, card face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. A fost prezent Gerald von Braunmühl, director în Ministerul de Externe al R.F. Germania. Ministrul vest-german de externe a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cordial, precum şi urări de sănătate din partea preşedintelui R.F. Germania, Karl Carstens, şi a cancelarului federal, Helmut Kohl. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită preşedintelui şi cancelarului R.F. Germania salutul său prietenesc şi cela mai bune urări. în cursul întrevederii, s-a efectuat un schimb de vederi asupra stadiului şi perspectivelor relaţiilor româno-vestgermane, precum şi referitor la situaţia internaţională actuală. în acest cadru, s-a manifestat dorinţa comună de a acţiona pentru continuarea şi extinderea raporturilor dintre cele două ţări pe baza avantajului şi interesului reciproc, în spiritul egalităţii în drepturi, independenţei naţionale şi neamestecului în treburile interne, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii, securităţii, destinderii şi înţelegerii în Europa şi în întreaga lume. Un accent deosebit s-a pus pe căile de dinamizare şi amplificare aschimburilor comerciale, colaborării in producţie şi pe terţe pieţe, conlucrării in domeniile tehnico-ştiinţific şi cultural şi a fost manifestată dorinţa comună de a se acţiona pentru a da un nou şi puternic impuls raporturilor româno-vest-germane în general. Abordindu-se unele probleme internaţionale actuale, a fost exprimată preocuparea faţă de încordarea existentă in lume şi a fost subliniată necesitatea de a se acţiona pentru oprirea tensiunii, pentru reluarea şi continuarea politicii de destindere, pace, colaborare şi respect şi independenţei popoarelor, pentru eliminarea forţei sau a ameninţării cu forţa din relaţiile dintre state, pentru: soluţionarea, prin mijloace paşnice, prin tratative a stărilor conflictuale din diferite zona ale globului,în centrul convorbirii au stat problemele legate de situaţia din Europa, de întărirea securităţii şi cooperării pe continent, de oprire a cursei înarmărilor nucleare, de trecere la măsuri de dezarmare şi în primul rînd de dezarmare nucleară, de asigurare a succesului tratativelor sovieto-americane de la Geneva, a negocierilor de la Viena privind reducerea reciprocă a trupelor şi armamentelor şi măsuri, adiacente în Europa centrală, precum şi cu privire la asigurarea succesului reuniunii de la Madrid. Pentru a se asigura dinamica procesului de securitate şi cooperare în Europa s-a subliniat că se impune să se acţioneze pentru încheierea cit mai grabnică a reuniunii de la Madrid, orientîndu-se eforturile tuturor statelor in direcţia ajungerii la un document care să prevadă convocarea unei conferinţa consacrate dezarmării şi încrederii in Europa, continuităţii procesului Început în capitala Finlandei. A fost exprimată preocuparea faţă de continuarea cursei înarmărilor, subliniindu-se necesitatea opririi acesteia, trecerii la măsuri de reducere a cheltuielilor militare, a efectivelor și armamentelor, la dezarmare și in special la dezarmare nucleară, pentru stabilirea unui echilibru militar la un nivel cit mai scăzut, prin oprirea amplasării da noi rachete cu rază medie de acţiune in Europa, pentru retragerea şi distrugerea celor existente. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri în legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, subliniindu-se că se impune că sa acţioneze pentru soluţionarea globală, justă şi durabilă, a conflictului din zonă, pentru asigurarea securităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Libanului, pentru soluţionarea problemei palestiniene, găsirea căilor de statornicire a securităţii şi păcii in această parte a lumii. S-a subliniat că întărirea colaborării dintre cele două ţări pe plan internaţional serveşte politicii de pace, securitate şi înţelegere în întreaga lume. ★ Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reţinut, apoi, la dejun pe Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania. întrevederea şi dejunul au decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. Preşedintele Fundaţiei „Apelul pentru conştiinţă“ din S.U.A. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi dimineaţa, pe Arthur Schneier, preşedintele Fundaţiei „Apelul pentru conştiinţă“ din S.U.A., care a făcut o vizită în ţara noastră. La primire a participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. Oaspetele a mulţumit pentru primirea acordată şi şi-a exprimat satisfacţia de a se reintîlni cu şeful statului român. In cursul convorbirii au fost abordate probleme legate da dezvoltarea relaţiilor româno-americane şi unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale şi îndeosebi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială.