România Liberă, august 1983 (Anul 41, nr. 12052-12077)

1983-08-01 / nr. 12052

PRODUCŢIA DE CĂRBUNE POATE SPORI SUBSTANŢIAL. SI li PRIMO­­RIND II VALEA JIULUI Colectivele din cadrul Combi­natului minier Valea Jiului s-au angajat să dea anul acesta o cantitate însemnată de cărbune peste prevederile planului şi să-şi perfecţioneze întreaga ac­tivitate economico-financiară. Mai precis, adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor mun­cii din combinat a hotărît să se dea patriei, suplimentar, 60 000 tone cărbune net, o producţie netă de 11 milioane lei şi altele. In legătură cu problemele ce tre­buie rezolvate pentru atingerea acestor obiective, am avut o con­vorbire cu inginerul Dan Otto Surulescu, directorul general al Combinatului minier Valea Jiu­lui. Evident, discuţia a început de la confirmările pe care pri­mul semestru le-a adus in de­rularea programului de realiza­re a acestor producţii.­­ Răspunzînd indicaţiilor date de conducerea partidului, mine­rii din Valea Jiului şi de la Anina s-au angajat să sporeas­că productivitatea muncii, calcu­lată la producţia netă, cu 580 lei pe fiecare persoană. Cum am în­cheiat semestrul ? Faţă de anul 1982, acum producţia medie zil­nică de cărbune este mai mare cu peste 3 200 tone. Faţă de sar­cinile de plan pentru cele 6 luni, productivitatea muncii a fost de­păşită cu peste 176 kg cărbune pe post de lucru in abataje şi cu aproape 60 kg pe post la ca­riere. Colectivele de muncă de la Cariera Cimpu­lui-Neag, între­prinderea minieră Petrila, între­prinderea minieră Lupeni şi în­treprinderea minieră Anina au realizat înainte de termen pla­nurile semestriale. Pe combinat s-au dat suplimentar câteva mii de tone de huilă netă, dar avem restanţe la producţia brută, la huilă pentru cocs şi la alţi indi­catori din plan. Pe baza anali­zelor din ultimele luni, am esti­mat că in semestrul II rezultat­­ele vor fi mai bune iar pină la finele anului ne vom onora obli­gaţiile asumate prin planuri şi angajamente. Realizările mai • Exemplul celor mai buni : sarcina planifi­cată de creştere a productivităţii muncii a fost depăşită • De ce asemenea decala­je între unităţi ? • Greutăţi obiective dar şi cele subiective atâr­na greu în balanţă • O voinţă minerească unică : depăşirea pla­nului de producţie la cărbune bune pe care le dorim depind insă de angajarea şi hărnicia tuturor colectivelor din cadrul combinatului. — S-a anunţat de mai multe ori in ziare că la cariera de la Cimpu-lui-Neag şi in alte între­prinderi miniere se obţin fru­moase succese in întrecere. De ce alte unităţi, care trebuie să dea ţării cărbune cocsificabil şi energetic au restanţe ? — Aţi sesizat bine unul dintre punctele nevralgice din marea noastră luptă pentru cărbune. Aceste diferenţieri se datorează unor cauze obiective şi subiecti­ve pe care le-am analizat de mai multe ori. Cariera Cimpu­­lui-Neag­u— care are acum sta­tut de întreprindere minieră — a dat citeva zeci de mii de tone de cărbune cocsificabil peste prevederile planului semestrial. Succese importante au fost ob­ţinute la Anina, la Petrila şi in mai multe sectoare de la Lupeni. Trebuie să fac însă o precizare. Cariera la care vă referiţi este relativ nouă. Ea dispune de uti­laje cu mare­­randament şi de condiţii naturale care nu se compară cu cele din subteran. Acest lucru nu ne scuteşte însă să intervenim cu toată prompti­tudinea pentru ridicarea tuturor unităţilor la nivelul celor frun­taşe. Am arătat şi cu alte ocazii că în unităţile noastre s-au sta­bilit programe de măsuri pentru realizarea planurilor şi vom de­pune toate eforturile ca să res­pectăm ceea ce am stabilit. Sunt convins că minerii şi cadrele tehnice din combinat vor reuşi să asigure siderurgiei cărbune cocsificabil mai mult şi mai bun, să sporească producţia de căr­bune energetic.­­ Am fost la mai multe în­treprinderi miniere din Valea Jiului şi am constatat că unii tovarăşi încearcă să justifice nerealizarea planurilor prin apariţia unor condiţii tectonice sau obiective neprevăzute. Dum­neavoastră, ca specialist, credeţi că acestea sunt singurele motive ale restanţelor ? — Condiţiile tectonice şi mai ales unele deranjamente impre­vizibile au fost şi continuă să fie cauze care influenţează ne­gativ realizarea planului. Con­trar aşteptărilor, nu s-au con­firmat unele rezerve de cărbune, pe care am contat la Lemea, Pe­­trila-Sud şi Bărbăteni. Unele întreprinderi miniere întimpină greutăţi determinate de neasigu­­rarea dotării tehnice la nivelul cerinţelor. Ca să răspund în mod realist la întrebarea dumnea­voastră trebuie să evidenţiez şi cauzele subiective care ne pre­ocupă în mod deosebit. Noi n-am reuşit să asigurăm toţi oamenii necesari pentru postu­rile planificate in cărbune, în­deosebi la întreprinderile mi­niere din Lonea, Dilja, Livezeni, Aninoasa, Vulcan şi Bărbăteni. Acest lucru ne-a creat greutăţi la efectuarea unor lucrări minie­re de care depinde direct creşte­rea producţiei de cărbune. Mai trebuie să amintesc funcţionarea necorespunzătoare, în condiţiile noastre, a unor utilaje şi insta­laţii, calitatea slabă a anumitor lucrări de revizii şi de întreţi­nere a maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor, neconcordanţa­­ dintre capacităţile de pe fluxurile de transport, calitatea slabă a unor piese de schimb şi persis­tenţa unor deficienţe în aprovi­zionarea formaţiilor de lucru. I. Cojocarii (Continuare in pag. a 3-a) (I) 4 Actualitatea agricolă ATENŢIE: FLOAREA SOARELUI ŞI PORUMBUL TIMPURIU SE APROPIE DE COACERE Am anunţat, la timpul res­pectiv, că datorită evoluţiei vremii, griul se va coace mai devreme faţă de datele obiş­nuite. Acum, intr-o serie de zone agricole se petrece ace­laşi fenomen la floarea-soare­­lui, porumb (hibrizii timpurii şi extratimpurii), viţă de vip. Explicaţia ? Iată răspunsul a­­grometeorologilor : „Datorită temperaturilor ridicate din ul­timele zile (in unele localităţi mercurul termometrelor a ur­cat, la amiază, pină la 33—38 grade) s-a produs o forţare în desfăşurarea fazelor fenologice în special la culturile prăşitoa­­re. Floarea-soarelui, de pildă, se află în principalele zone de cultură în penultima fază de coacere „in ceară“ existînd condiţii ca recoltarea să în­ceapă in a doua decadă a lunii august. Deci va­ fi la a­­ceastă cultură un avans de cel puţin 8—10 zile. Hibrizii tim­purii şi, extratimpurii de po­rumb cultivaţi in Cimpia Du­nării, Dobrogea, Banat şi sudul Moldovei sunt de o săptăm­înă „în ceară“, astfel că vor fi gata pentru cules în a doua jumă­tate a lunii august“. In aceste condiţii, specialiştii recomandă ca în toate judeţe­le să se urgenteze pregătirea utilajului pentru recoltarea florii-soarelui şi a porumbului. Vor trebui identificate, din­ timp, tarlalele unde culturile respective vor ajunge la coa­cere pentru a se putea trece imediat la recoltare. Totodată se impune să se urmărească cu, maximum de atenţie acumu­larea zahărului in rădăcinile de sfeclă pentru ca şi la această cultură culesul să înceapă la momentul optim. Ţinînd seama de evoluţia vremii se cere ca la culturile de bază (porumb cu precoci­tate medie şi tirzie, sfecla­ de­­zahăr, plantele furajere şi le­gumele), precum şi la culturile duble să se continue, cu inten­sitate sporită, irigaţiile. Suntem­ informaţi însă că, în unele sisteme de irigare, datorită ne­­asigurării energiei electrice la nivelele stabilite, se întimpină greutăţi in­­pomparea apei spre culturile agricole, cum se in­­tîmplă in judeţele Giurgiu, Bră­ila, Ialomiţa. Este absolut nece­sar ca această situaţie să fie analizată cu toată răspunderea, luindu-se măsuri pentru evita­rea unor asemenea restricţii păgubitoare pentru agricultură şi, în final, pentru economia naţională. Tot pentru a se asigura o recoltă cit mai mare este nece­sar ca la culturile semănate în primăvară un ogor propriu, pre­cum şi la culturile duble să se aplice la timp praşilele, urmă­­rindu-se păstrarea densităţii optime a plantelor. Din datele centralizate reiese că la po­rumbul în cultură dublă, prima praşilă manuală este mult ră­masă in urmă în judeţele Arad, Constanţa, Călăraşi, Argeş şi altele. Or, în alte judeţe — da­torită modului cum se acţio­nează — unele suprafeţe­­ de porumb s-au prăşit, pentru a doua oară. Pină la începerea recoltării culturilor tîrzii este necesar ca în cel mai scurt timp să se încheie culesul la culturile de vară. La grîu se lucrează pe ultimele suprafeţe în judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Co­­vasna, Braşov şi Harghita. In ceea ce priveşte culesul la or­zoaica de primăvară, realizări­le nu corespund posibilităţilor reale. In judeţele Covasna, Harghita, Bistriţa-Năsăud şi Neamţ unde această lucrare nu a Început încă, va trebui să se cerceteze zilnic lanurile pentru a se putea declanşa secerişul in prima zi prielnică. La unele plante textile de mare importanţă pentru econo­mia naţională, cum ar fi inul pentru fibră şi cînepa, a înce­put, de cîtva­­ timp, recoltatul. Pentru a se evita deprecierea fibrelor este necesar să nu se depăşească momentul optim de recoltare, lucrarea trebuind să fie încheiată în citeva zile. Spe­cialiştii recomandă ca să se a­­corde o atenţie deosebită reglă­rii combinelor, astfel ca plan­tele să fie tăiate cit mai jos posibil pentru a nu diminua recolta. De asemenea, este ne­cesar să se evite ca plantele în mănunchi sau în brazdă să fie lăsate mai mult de 2—3 zile pentru uscare. Se va organiza transportul producţiei la cen­trele de preluare sau la punc­tele de tranzit. Cercetările ştiinţifice şi prac­tica avansată au demonstrat importanţa efectuării arături­lor de vară pe terenurile elibe­rate de recolta de orz şi griu. S-a stabilit că terenul arat imediat înmagazinează pină la toamnă unele rezerve de apă, buruienile ce încolţesc pot fi distruse mai uşor prin lucră­rile de pregătire a solului, se evită în toamnă crearea unor virfuri de muncă. In plus, a­­mînarea acestei lucrări face ca rezistenţa la arat să crească, ceea ce se soldează cu un Ing. Th. Marcarov (Continuare în pag. a 5-a) gfgtg ip §!§§ . .... . -0­­ Întreținerea culturilor din recolta a doua Proletari'din toate ţările, uniţi-vă!' COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI­ ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE august 1983 110 produse noi Preocuparea permanentă a specialiştilor întreprinderii de utilaj chimic şi forjă din Rîm­­nicu Vilcea pentru extinderea nomenclatorului de fabricaţie al acestei unităţi industriale s-a concretizat, de la începutul a­­nului şi pină acum, in asimila­rea in producţia de serie a peste 110 noi instalaţii, pie­se şi subansamble caracte­rizate prin performanţe teh­­nico-funcţionale superioare şi consumuri reduse de metal. Printre cele mai recente reali­zări ale colectivului amintit se numără 5 tipuri de unităţi de pompare, utilizate la extracţia ţiţeiului de la diferite adincimi, şi peste 100 de repere şi piese mătriţate, destinate industriilor chimică şi constructoare­ de ma­şini, precum şi altor sectoare ale economiei noastre naţionale. Comenzi onorate în devans Colectivul secţiei tablouri şi aparataje electrotehnice navale din cadrul întreprinderii meca­nice navale Galaţi şi-a onorat­­în devans o serie de comenzi pentru şantierele navale din lo­calitate şi din ţară. Au fost, astfel, finalizate şi livrate, prin­tre altele, numai in luna iulie, toate comenzile de tablouri e­­lectrice destinate cargourilor de 7 500 tdw ce se construiesc la Mila 80 a Dunării, pentru cos­tierele construite la Tulcea, pre­cum şi pentru motonavele des­tinate exportului ce se realizea­ză la şantierul de profil din Ol­teniţa. Consemnînd, in bilanţul realizărilor cu care se pregăteş­te să intîmpine ziua de 23 August, o pro­ducţie marfă supli­mentară evaluată la 16 milioane lei, o producţie netă peste plan de 17 milioane lei, precum şi spo­ruri de producţie fi­zică de 1 300 tone laminate, 1 200 tone ţevi sudate din alu­miniu, destinate iri­gaţiilor, 600­­km de cabluri electrice de forţă nearmate, co­lectivul întreprinde­rii de prelucrare a aluminiului din Sla­tina şi-a îndeplinit şi depăşit prevederile angajamentului asu­mat in cinstea marii noastre sărbători na­ţionale. Se cuvine menţionat şi­ faptul că acest succes, de prestigiu, obţinut în condiţiile reducerii consumurilor de ma­terii prime, prin rein­troducerea în circui­tul productiv a 1 470 tone de aluminiu re­cuperat din resturile de fabricaţie, precum şi ale economisirii a 20 000 kWh , energie electrică­ şi 20 tone' combustibil conven­ţional,'.este, în prin-' cipal, rezultatul :a­. atingerii unui nivel ' al productivităţii muncii, 'superior ce­lui planificat. Succese remarcabile în cinstea marii sărbători Pe şantierul termocentralei de la Anina constructorii la ora pregătirilor pentru prote­ sa „Tilva Zinii“, culme din Munţii Aninei devenită arhicu­noscută prin ineditul obiectivu­lui energetic ce se construieşte aici — prima termocentrală elec­trică din ţară pe şisturi bitumi­noase —, febra şantierului atin­ge cote maxime. Nu pentru că deasupra platformei industriale ce a prins contur un creier de munte a fost ridicat un coş de fum înalt de 220 metri. Nu pen­tru că în momentul de faţă constrctorii,soresc înălţarea ce­lui de-al doilea turn de răcire, care urcă pe verticală, graţie ex­perienţei dobindite, mult mai repede decit primul. Ci pentru că aici, pe şantier, a început pri­ma numărătoare inversă. Vizita de lucru de la 3 iunie a întreprinderea de prelucrare a aluminiului din Slatina 16 milioane lei producţie marfă suplimentară secretarului general al partidu­lui va rămîne un moment de re­ferinţă în istoria acestui gigan­tic şi îndrăzneţ şantier, ale cărui dimensiuni urcă tot mai verti­ginos spre cota finală. Faptele, emoţiile, recordurile de azi ale oamenilor de aici sunt ecourile fireşti ale chemării adresate, la faţa locului, întregului colectiv de constructori şi mineri, de to­varăşul Nicolae Ceauşescu : „Doresc să urez încheierea cit mai grabnică a lucrărilor cen­tralei, punerea ei în funcţiune şi realizarea de energie electri­că...“. Iar chemarea, de cea mai mare semnificaţie pentru desti­nele luminii, pentru grăbirea independenţei energetice a ţării, primeşte tot mai vizibil girul răspunsului muncitoresc, în ton direct cu importanţa acestui obi­ectiv care va înscrie o nouă fi­lă,­ mai originală şi mai îndrăz­neaţă ca oricare alta, în istoria energeticii româneşti : cea a pu­nerii în valoare a şisturilor bi­tuminoase de putere calorică re­dusă. Suficientă însă, in pofida denumirii lor, să pună în mișca­re o termocentrală electrică ce va avea în final o putere de 990 MW. Cu ajutorul inginerului Eugen Traistă, directorul întreprinde­rii. ..Electrocentrale“, Anina în­cercăm să realizăm o primă­­ „radiografie“ a ritmului de lu­cră pe­ şantier . Pentru acest an­ sarcinile constructorilor pre­­­­văd realizarea­ unui volum re­cord de lucrări în valoare de aproape un miliard lei, inclusiv punerea in funcţiune a primului grup, de 330 MW. Prin intensi­ficarea eforturilor întregului, co­lectiv de constructori din cadrul celor şase mari şantiere, care cooperează la realizarea acestui obiectiv, sarcinile se înfăptuiesc integral, lună de lună iar pină la sfirşitul anului ne-am propus chiar o depăşire a prevederilor iniţiale de cel puţin 150 mili­oane lei, din care 15 milioane la lucrările de construcţii-mon­­taj. Aceasta va însemna, de fapt, încă în acest an propulsarea in arterele energetice ale patriei a primilor kilowaţi produşi cu şisturile Aninei". Evenimentul, de cea mai mare importanţă pentru energetica românească, a declafişat, deo­potrivă, forţe energm­e umane ale şantierului, hotărîrea unani­mă ca­­acest nou obiectiv să pro­ducă lumină cit mai curind. Do­rința aceasta a detaşamentului de constructori, care se apropie acum de 4 400 — iar numărul lor este in continuă creştere —,­­se oglindeşte nu numai în cifre bi­­lanţiene ci şi in stadii fizice şi fapte de muncă­ de Cel mai bun augur. Prioritatea , , priorităţilor este, în momentul de faţă, ter­minarea montajului tuturor uti­­lajelor, începerea rodajului la toatie obiectivele aferente pri­mului grup, recuperarea neîn­­tîrziată a restanţelor din anii precedenţi la lucrările care condiţionează intrările într func­ţiune. O primă serie de obiecti­ve au fost deja finalizate de constructor în "condiţii de înaltă competenţă profesională : staţia de 110 kV, racordurile şi mon­­ ­on Medoia (Continuare în pag. a 3-a). * Generaţie şi creaţie Ca fiinţă socială şi gînditoare, omul se înşurubează in timp, în­­tr-o generaţie, aşa cum se înşu­rubează în spaţiu, în casa părin­tească şi locul natal, în matricea geografică in care existenţa lui socială-istorica i-a turnat fizio­nomia morală. E vitregit şi bătut de soartă omul care nu are un loc natal,­­în care să-şi înfigă rădăcinile existenţiale, dar e mai năpăstuit omul care nu­ simte solidaritatea de generaţie, rătăcind prin­ timp ca o navă pierdută de sub con­­trol. ..Fiecare generaţie — spu­nea marele filozof spaniol Orte­ga Y Gasset — are o vocaţie a ei proprie pe care nu­ trebuie să şi-o refuze”. Ci­, ne-şi declină a­­partenenţa la o generaţie îşi­­de­clină apartenenţa la istorie. Corifeii Şcolii Ardelene­­ au fost atât de mult ei înşişi fiindcă au avut foarte viu sentimentul a­­partenenţei la o generaţie, nu neapărat calendaristică, ci spiri­tuală. Aşa au fost paşoptiştii, unioniştii, cei de la 1877­ şi de la 1918, şi toate generaţiile suc­cesive care au cucerit­ şi au clă­dit istoria românească. Genera­ţiile se pot afla, fireşte, intr-un raport de continuitate sau de discontinuitate pe anumite pla­nuri dar, in esenţă, apartenenţa la o generaţie nu presupune os­tilitate faţă de alta. Raportul intim dintre ele, in fluxul Isto­riei este, cel mai adesea de com­plementaritate. Important este, însă, să aparţii organic unei anume generaţii, să-i împărtă­şeşti idealurile, să munceşti şi să lupţi pentru ele, să nu defi­neşti, prin tine, un rol istoric şi o finalitate precisă să rămii mereu în legătură cu turnul de control al istoriei poporului tău. Mă gîndesc la aceste lucruri, ori de cite ori o anume genera­ţie işi marchează căutarea de tine, prin întilniri periodice, de pildă, la­ 10, 20, 30, 40,­­ 50 de ani de la absolvirea şcolii sau a stu­diilor superioare.­­Asemenea i­ntilniri ne. . deter­­rm­ină să nu întoarcem privirile înapoi să vedem cit drum am străbătut şi cit mai avem de parcurs, ce am făcut pentru is­toria poporului nostru şi cu ce i-am rămas datori, ce-am* împli­nit din planurile noastre intime şi ce nu... Fiecare generaţie — spunea acelaşi Ortega V Gasset — par­.. curge o curbă vitală“ care nu­­este decit­­o dezvoltare­­a posibi­lităţilor şi aspiraţiilor sale. Fi­reşte, adăugăm noi, intr-un co­n­­­­text istoric d­at, care nu­ acţio­nează, insă, ca o fatalitate oarbă, asupra. destinu­. .................l­ui­ nostru, ■ ci poate fi influenţată ,prin tăria şi frumuseţea idealurilor noastre, prin­­.inteligenţa, muncă şi pri­ceperea fiecăruia. Fac parte dintr-o generaţie care­­de curind a avut­­o aseme­nea Confruntare cu timpul ani­­versându-şi trei decenii de la ab­solvirea facilităţii. Generaţie a cărei, copilărie — adeseori or­fană— a fost traumatizată de anii celui de-al doilea război mondial, a cărei adolescenţă s-a hrănit cu visurile romantice ale începuturilor revoluţiei socialis­te, dar care a trăit, şi neliniştea sufletească provocată de exce­sele proletcultismului şi ale dog­matismului, o generaţie care a crescut, s-a format şi s-a afir­mat odată cu Istoria noastră contemporană, care după Con­gresul al IX-lea al partidului s-a descătuşat de prejudecăţi şi de dogme, care a beneficiat plenar de roadele adîncirii democraţiei socialiste, o generaţie care s-a Ion Dodu Bălan (Continuare în pag. a 3-a) FILE DE CARNET Harta fanamnalor 4 m­­* Panouri de locuinţe finisate integral Specialiştii întreprinderii judeţene Sibiu de construc­­ţii-montaje au realizat, in colaborare cu cei de la Insti­tutul de proiectări, panouri de locuinţe integral finisate în poligonul de producţie. Pină acum s-au realizat 20 de tipuri de panouri mari de faţade integral finisate avînd şi tîmplăria montată în poli­gon, unul dintre acestea fi­ind folosit pe şantierul de locuinţe din Valea Aurie a municipiului Sibiu. Prin exe­cutarea acestor panouri, se urmăreşte realizarea unui randament sporit pe şantiere, precum şi îmbunătăţirea şi­­diversificarea esteticii locu­inţelor. (Virgil Lazăr) Îmbunătăţiri funciare Specialiştii unităţilor agri­cole din judeţul Satu Mare au elaborat un program com­plex de îmbunătăţiri funciare care cuprinde lucrări de de­secări pe­ 205 181 hectare, mo­dernizarea celor existente la alte 69 000 hectare, precum şi o serie de lucrări pentru combaterea eroziunii solului, care totalizează peste 6 000 hectare. Programul, a cârpi materializare a şi început, prevede lucrări pe văile So­meşului, Ierului şi Crasnei, zonele Terebeşti-Gelu şi al­tele, încheierea lor­ însem­­nind, totodată, şi desecarea tuturor terenurilor agricole cu exces de umiditate (din ju­deţ. (Radu Piciu). . . Hîrtie electrotehnică , BACĂU. La Combinatul de celuloză şi­ hîrtie „Letea“ au intrat în fabricaţie două noi sortimente ■ de hîrtie destinate industriei electro­tehnice. Este, vorba, de­­ hîr­­tia electroizolantă subţire, utilizată la fabricarea cablu­rilor telefonice şi hîrtia su­port pentru placare cu­­ cu­pru, folosită la montarea cir­cuitelor integrate pentru te­levizoare.­­ (A. Constantin). Sistem de recuperare a energiei electrice REŞIŢA. Un colectiv de specialişti, în frunte cu ing. Cornel Balog, de la între­prinderea constructoare de maşini a pus la punct un sis­tem de recuperare a energiei electrice la standul de pro­­­­bă,-­al­­secţiei de motoare Diesel. Se apreciază că, prin aplicarea acestei soluţii teh­nologice se recuperează o cantitate de energie electric,­că echivalentă cu punerea în­ funcţiune a aproxima­tiv 20 motoare. (Ion Medoia) Recoltarea fructelor de pădure ORADEA- Inspectoratul silvic­­al judeţului­­Bihor a declanşat campania de vară a recoltării fructelor de­­ pă­dure. In acest scop au fost create 93­­puncte de achiziţii in­­ zonele Aleşd-Remeţi, Be­­iuş, Oradea, Ţinca şi Marghi­­ta. De asemenea, s-a organi­zat plata pe loc la predarea fructelor aduse de culegători, încă din primele zile s-au cules şi achiziţionat peste 20 tone fructe de pădure, pre­cum şi 100 tone de ciuperci. (V.L.) Agregat pentru călire BRAŞOV : La întreprinde­rea mecanică din Codlea a fost realizat Un agregat cu curenţi de înaltă frecvenţi­­pentru călirea arborilor mo­tor. Realizarea acestui utilaj prin acţiuni de autoutilare a dus la economisirea a peste 1,5 milioane lei, cit ar fi tre­buit să se investească pentru achiziţionarea lui. (Dumitru Bulăeiu)."

Next