România Liberă, august 1983 (Anul 41, nr. 12052-12077)
1983-08-01 / nr. 12052
PRODUCŢIA DE CĂRBUNE POATE SPORI SUBSTANŢIAL. SI li PRIMORIND II VALEA JIULUI Colectivele din cadrul Combinatului minier Valea Jiului s-au angajat să dea anul acesta o cantitate însemnată de cărbune peste prevederile planului şi să-şi perfecţioneze întreaga activitate economico-financiară. Mai precis, adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii din combinat a hotărît să se dea patriei, suplimentar, 60 000 tone cărbune net, o producţie netă de 11 milioane lei şi altele. In legătură cu problemele ce trebuie rezolvate pentru atingerea acestor obiective, am avut o convorbire cu inginerul Dan Otto Surulescu, directorul general al Combinatului minier Valea Jiului. Evident, discuţia a început de la confirmările pe care primul semestru le-a adus in derularea programului de realizare a acestor producţii. Răspunzînd indicaţiilor date de conducerea partidului, minerii din Valea Jiului şi de la Anina s-au angajat să sporească productivitatea muncii, calculată la producţia netă, cu 580 lei pe fiecare persoană. Cum am încheiat semestrul ? Faţă de anul 1982, acum producţia medie zilnică de cărbune este mai mare cu peste 3 200 tone. Faţă de sarcinile de plan pentru cele 6 luni, productivitatea muncii a fost depăşită cu peste 176 kg cărbune pe post de lucru in abataje şi cu aproape 60 kg pe post la cariere. Colectivele de muncă de la Cariera Cimpului-Neag, întreprinderea minieră Petrila, întreprinderea minieră Lupeni şi întreprinderea minieră Anina au realizat înainte de termen planurile semestriale. Pe combinat s-au dat suplimentar câteva mii de tone de huilă netă, dar avem restanţe la producţia brută, la huilă pentru cocs şi la alţi indicatori din plan. Pe baza analizelor din ultimele luni, am estimat că in semestrul II rezultatele vor fi mai bune iar pină la finele anului ne vom onora obligaţiile asumate prin planuri şi angajamente. Realizările mai • Exemplul celor mai buni : sarcina planificată de creştere a productivităţii muncii a fost depăşită • De ce asemenea decalaje între unităţi ? • Greutăţi obiective dar şi cele subiective atârna greu în balanţă • O voinţă minerească unică : depăşirea planului de producţie la cărbune bune pe care le dorim depind insă de angajarea şi hărnicia tuturor colectivelor din cadrul combinatului. — S-a anunţat de mai multe ori in ziare că la cariera de la Cimpu-lui-Neag şi in alte întreprinderi miniere se obţin frumoase succese in întrecere. De ce alte unităţi, care trebuie să dea ţării cărbune cocsificabil şi energetic au restanţe ? — Aţi sesizat bine unul dintre punctele nevralgice din marea noastră luptă pentru cărbune. Aceste diferenţieri se datorează unor cauze obiective şi subiective pe care le-am analizat de mai multe ori. Cariera Cimpului-Neagu— care are acum statut de întreprindere minieră — a dat citeva zeci de mii de tone de cărbune cocsificabil peste prevederile planului semestrial. Succese importante au fost obţinute la Anina, la Petrila şi in mai multe sectoare de la Lupeni. Trebuie să fac însă o precizare. Cariera la care vă referiţi este relativ nouă. Ea dispune de utilaje cu marerandament şi de condiţii naturale care nu se compară cu cele din subteran. Acest lucru nu ne scuteşte însă să intervenim cu toată promptitudinea pentru ridicarea tuturor unităţilor la nivelul celor fruntaşe. Am arătat şi cu alte ocazii că în unităţile noastre s-au stabilit programe de măsuri pentru realizarea planurilor şi vom depune toate eforturile ca să respectăm ceea ce am stabilit. Sunt convins că minerii şi cadrele tehnice din combinat vor reuşi să asigure siderurgiei cărbune cocsificabil mai mult şi mai bun, să sporească producţia de cărbune energetic. Am fost la mai multe întreprinderi miniere din Valea Jiului şi am constatat că unii tovarăşi încearcă să justifice nerealizarea planurilor prin apariţia unor condiţii tectonice sau obiective neprevăzute. Dumneavoastră, ca specialist, credeţi că acestea sunt singurele motive ale restanţelor ? — Condiţiile tectonice şi mai ales unele deranjamente imprevizibile au fost şi continuă să fie cauze care influenţează negativ realizarea planului. Contrar aşteptărilor, nu s-au confirmat unele rezerve de cărbune, pe care am contat la Lemea, Petrila-Sud şi Bărbăteni. Unele întreprinderi miniere întimpină greutăţi determinate de neasigurarea dotării tehnice la nivelul cerinţelor. Ca să răspund în mod realist la întrebarea dumneavoastră trebuie să evidenţiez şi cauzele subiective care ne preocupă în mod deosebit. Noi n-am reuşit să asigurăm toţi oamenii necesari pentru posturile planificate in cărbune, îndeosebi la întreprinderile miniere din Lonea, Dilja, Livezeni, Aninoasa, Vulcan şi Bărbăteni. Acest lucru ne-a creat greutăţi la efectuarea unor lucrări miniere de care depinde direct creşterea producţiei de cărbune. Mai trebuie să amintesc funcţionarea necorespunzătoare, în condiţiile noastre, a unor utilaje şi instalaţii, calitatea slabă a anumitor lucrări de revizii şi de întreţinere a maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor, neconcordanţa dintre capacităţile de pe fluxurile de transport, calitatea slabă a unor piese de schimb şi persistenţa unor deficienţe în aprovizionarea formaţiilor de lucru. I. Cojocarii (Continuare in pag. a 3-a) (I) 4 Actualitatea agricolă ATENŢIE: FLOAREA SOARELUI ŞI PORUMBUL TIMPURIU SE APROPIE DE COACERE Am anunţat, la timpul respectiv, că datorită evoluţiei vremii, griul se va coace mai devreme faţă de datele obişnuite. Acum, intr-o serie de zone agricole se petrece acelaşi fenomen la floarea-soarelui, porumb (hibrizii timpurii şi extratimpurii), viţă de vip. Explicaţia ? Iată răspunsul agrometeorologilor : „Datorită temperaturilor ridicate din ultimele zile (in unele localităţi mercurul termometrelor a urcat, la amiază, pină la 33—38 grade) s-a produs o forţare în desfăşurarea fazelor fenologice în special la culturile prăşitoare. Floarea-soarelui, de pildă, se află în principalele zone de cultură în penultima fază de coacere „in ceară“ existînd condiţii ca recoltarea să înceapă in a doua decadă a lunii august. Deci va fi la această cultură un avans de cel puţin 8—10 zile. Hibrizii timpurii şi, extratimpurii de porumb cultivaţi in Cimpia Dunării, Dobrogea, Banat şi sudul Moldovei sunt de o săptămînă „în ceară“, astfel că vor fi gata pentru cules în a doua jumătate a lunii august“. In aceste condiţii, specialiştii recomandă ca în toate judeţele să se urgenteze pregătirea utilajului pentru recoltarea florii-soarelui şi a porumbului. Vor trebui identificate, din timp, tarlalele unde culturile respective vor ajunge la coacere pentru a se putea trece imediat la recoltare. Totodată se impune să se urmărească cu, maximum de atenţie acumularea zahărului in rădăcinile de sfeclă pentru ca şi la această cultură culesul să înceapă la momentul optim. Ţinînd seama de evoluţia vremii se cere ca la culturile de bază (porumb cu precocitate medie şi tirzie, sfecla dezahăr, plantele furajere şi legumele), precum şi la culturile duble să se continue, cu intensitate sporită, irigaţiile. Suntem informaţi însă că, în unele sisteme de irigare, datorită neasigurării energiei electrice la nivelele stabilite, se întimpină greutăţi inpomparea apei spre culturile agricole, cum se intîmplă in judeţele Giurgiu, Brăila, Ialomiţa. Este absolut necesar ca această situaţie să fie analizată cu toată răspunderea, luindu-se măsuri pentru evitarea unor asemenea restricţii păgubitoare pentru agricultură şi, în final, pentru economia naţională. Tot pentru a se asigura o recoltă cit mai mare este necesar ca la culturile semănate în primăvară un ogor propriu, precum şi la culturile duble să se aplice la timp praşilele, urmărindu-se păstrarea densităţii optime a plantelor. Din datele centralizate reiese că la porumbul în cultură dublă, prima praşilă manuală este mult rămasă in urmă în judeţele Arad, Constanţa, Călăraşi, Argeş şi altele. Or, în alte judeţe — datorită modului cum se acţionează — unele suprafeţe de porumb s-au prăşit, pentru a doua oară. Pină la începerea recoltării culturilor tîrzii este necesar ca în cel mai scurt timp să se încheie culesul la culturile de vară. La grîu se lucrează pe ultimele suprafeţe în judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Braşov şi Harghita. In ceea ce priveşte culesul la orzoaica de primăvară, realizările nu corespund posibilităţilor reale. In judeţele Covasna, Harghita, Bistriţa-Năsăud şi Neamţ unde această lucrare nu a Început încă, va trebui să se cerceteze zilnic lanurile pentru a se putea declanşa secerişul in prima zi prielnică. La unele plante textile de mare importanţă pentru economia naţională, cum ar fi inul pentru fibră şi cînepa, a început, de cîtva timp, recoltatul. Pentru a se evita deprecierea fibrelor este necesar să nu se depăşească momentul optim de recoltare, lucrarea trebuind să fie încheiată în citeva zile. Specialiştii recomandă ca să se acorde o atenţie deosebită reglării combinelor, astfel ca plantele să fie tăiate cit mai jos posibil pentru a nu diminua recolta. De asemenea, este necesar să se evite ca plantele în mănunchi sau în brazdă să fie lăsate mai mult de 2—3 zile pentru uscare. Se va organiza transportul producţiei la centrele de preluare sau la punctele de tranzit. Cercetările ştiinţifice şi practica avansată au demonstrat importanţa efectuării arăturilor de vară pe terenurile eliberate de recolta de orz şi griu. S-a stabilit că terenul arat imediat înmagazinează pină la toamnă unele rezerve de apă, buruienile ce încolţesc pot fi distruse mai uşor prin lucrările de pregătire a solului, se evită în toamnă crearea unor virfuri de muncă. In plus, amînarea acestei lucrări face ca rezistenţa la arat să crească, ceea ce se soldează cu un Ing. Th. Marcarov (Continuare în pag. a 5-a) gfgtg ip §!§§ . .... . -0 Întreținerea culturilor din recolta a doua Proletari'din toate ţările, uniţi-vă!' COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE august 1983 110 produse noi Preocuparea permanentă a specialiştilor întreprinderii de utilaj chimic şi forjă din Rîmnicu Vilcea pentru extinderea nomenclatorului de fabricaţie al acestei unităţi industriale s-a concretizat, de la începutul anului şi pină acum, in asimilarea in producţia de serie a peste 110 noi instalaţii, piese şi subansamble caracterizate prin performanţe tehnico-funcţionale superioare şi consumuri reduse de metal. Printre cele mai recente realizări ale colectivului amintit se numără 5 tipuri de unităţi de pompare, utilizate la extracţia ţiţeiului de la diferite adincimi, şi peste 100 de repere şi piese mătriţate, destinate industriilor chimică şi constructoare de maşini, precum şi altor sectoare ale economiei noastre naţionale. Comenzi onorate în devans Colectivul secţiei tablouri şi aparataje electrotehnice navale din cadrul întreprinderii mecanice navale Galaţi şi-a onoratîn devans o serie de comenzi pentru şantierele navale din localitate şi din ţară. Au fost, astfel, finalizate şi livrate, printre altele, numai in luna iulie, toate comenzile de tablouri electrice destinate cargourilor de 7 500 tdw ce se construiesc la Mila 80 a Dunării, pentru costierele construite la Tulcea, precum şi pentru motonavele destinate exportului ce se realizează la şantierul de profil din Olteniţa. Consemnînd, in bilanţul realizărilor cu care se pregăteşte să intîmpine ziua de 23 August, o producţie marfă suplimentară evaluată la 16 milioane lei, o producţie netă peste plan de 17 milioane lei, precum şi sporuri de producţie fizică de 1 300 tone laminate, 1 200 tone ţevi sudate din aluminiu, destinate irigaţiilor, 600km de cabluri electrice de forţă nearmate, colectivul întreprinderii de prelucrare a aluminiului din Slatina şi-a îndeplinit şi depăşit prevederile angajamentului asumat in cinstea marii noastre sărbători naţionale. Se cuvine menţionat şi faptul că acest succes, de prestigiu, obţinut în condiţiile reducerii consumurilor de materii prime, prin reintroducerea în circuitul productiv a 1 470 tone de aluminiu recuperat din resturile de fabricaţie, precum şi ale economisirii a 20 000 kWh , energie electrică şi 20 tone' combustibil convenţional,'.este, în prin-' cipal, rezultatul :a. atingerii unui nivel ' al productivităţii muncii, 'superior celui planificat. Succese remarcabile în cinstea marii sărbători Pe şantierul termocentralei de la Anina constructorii la ora pregătirilor pentru prote sa „Tilva Zinii“, culme din Munţii Aninei devenită arhicunoscută prin ineditul obiectivului energetic ce se construieşte aici — prima termocentrală electrică din ţară pe şisturi bituminoase —, febra şantierului atinge cote maxime. Nu pentru că deasupra platformei industriale ce a prins contur un creier de munte a fost ridicat un coş de fum înalt de 220 metri. Nu pentru că în momentul de faţă constrctorii,soresc înălţarea celui de-al doilea turn de răcire, care urcă pe verticală, graţie experienţei dobindite, mult mai repede decit primul. Ci pentru că aici, pe şantier, a început prima numărătoare inversă. Vizita de lucru de la 3 iunie a întreprinderea de prelucrare a aluminiului din Slatina 16 milioane lei producţie marfă suplimentară secretarului general al partidului va rămîne un moment de referinţă în istoria acestui gigantic şi îndrăzneţ şantier, ale cărui dimensiuni urcă tot mai vertiginos spre cota finală. Faptele, emoţiile, recordurile de azi ale oamenilor de aici sunt ecourile fireşti ale chemării adresate, la faţa locului, întregului colectiv de constructori şi mineri, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Doresc să urez încheierea cit mai grabnică a lucrărilor centralei, punerea ei în funcţiune şi realizarea de energie electrică...“. Iar chemarea, de cea mai mare semnificaţie pentru destinele luminii, pentru grăbirea independenţei energetice a ţării, primeşte tot mai vizibil girul răspunsului muncitoresc, în ton direct cu importanţa acestui obiectiv care va înscrie o nouă filă, mai originală şi mai îndrăzneaţă ca oricare alta, în istoria energeticii româneşti : cea a punerii în valoare a şisturilor bituminoase de putere calorică redusă. Suficientă însă, in pofida denumirii lor, să pună în mișcare o termocentrală electrică ce va avea în final o putere de 990 MW. Cu ajutorul inginerului Eugen Traistă, directorul întreprinderii. ..Electrocentrale“, Anina încercăm să realizăm o primă „radiografie“ a ritmului de lucră pe şantier . Pentru acest an sarcinile constructorilor prevăd realizarea unui volum record de lucrări în valoare de aproape un miliard lei, inclusiv punerea in funcţiune a primului grup, de 330 MW. Prin intensificarea eforturilor întregului, colectiv de constructori din cadrul celor şase mari şantiere, care cooperează la realizarea acestui obiectiv, sarcinile se înfăptuiesc integral, lună de lună iar pină la sfirşitul anului ne-am propus chiar o depăşire a prevederilor iniţiale de cel puţin 150 milioane lei, din care 15 milioane la lucrările de construcţii-montaj. Aceasta va însemna, de fapt, încă în acest an propulsarea in arterele energetice ale patriei a primilor kilowaţi produşi cu şisturile Aninei". Evenimentul, de cea mai mare importanţă pentru energetica românească, a declafişat, deopotrivă, forţe energme umane ale şantierului, hotărîrea unanimă caacest nou obiectiv să producă lumină cit mai curind. Dorința aceasta a detaşamentului de constructori, care se apropie acum de 4 400 — iar numărul lor este in continuă creştere —,se oglindeşte nu numai în cifre bilanţiene ci şi in stadii fizice şi fapte de muncă de Cel mai bun augur. Prioritatea , , priorităţilor este, în momentul de faţă, terminarea montajului tuturor utilajelor, începerea rodajului la toatie obiectivele aferente primului grup, recuperarea neîntîrziată a restanţelor din anii precedenţi la lucrările care condiţionează intrările într funcţiune. O primă serie de obiective au fost deja finalizate de constructor în "condiţii de înaltă competenţă profesională : staţia de 110 kV, racordurile şi mon on Medoia (Continuare în pag. a 3-a). * Generaţie şi creaţie Ca fiinţă socială şi gînditoare, omul se înşurubează in timp, într-o generaţie, aşa cum se înşurubează în spaţiu, în casa părintească şi locul natal, în matricea geografică in care existenţa lui socială-istorica i-a turnat fizionomia morală. E vitregit şi bătut de soartă omul care nu are un loc natal,în care să-şi înfigă rădăcinile existenţiale, dar e mai năpăstuit omul care nu simte solidaritatea de generaţie, rătăcind prin timp ca o navă pierdută de sub control. ..Fiecare generaţie — spunea marele filozof spaniol Ortega Y Gasset — are o vocaţie a ei proprie pe care nu trebuie să şi-o refuze”. Ci, ne-şi declină apartenenţa la o generaţie îşideclină apartenenţa la istorie. Corifeii Şcolii Ardelene au fost atât de mult ei înşişi fiindcă au avut foarte viu sentimentul apartenenţei la o generaţie, nu neapărat calendaristică, ci spirituală. Aşa au fost paşoptiştii, unioniştii, cei de la 1877 şi de la 1918, şi toate generaţiile succesive care au cucerit şi au clădit istoria românească. Generaţiile se pot afla, fireşte, intr-un raport de continuitate sau de discontinuitate pe anumite planuri dar, in esenţă, apartenenţa la o generaţie nu presupune ostilitate faţă de alta. Raportul intim dintre ele, in fluxul Istoriei este, cel mai adesea de complementaritate. Important este, însă, să aparţii organic unei anume generaţii, să-i împărtăşeşti idealurile, să munceşti şi să lupţi pentru ele, să nu defineşti, prin tine, un rol istoric şi o finalitate precisă să rămii mereu în legătură cu turnul de control al istoriei poporului tău. Mă gîndesc la aceste lucruri, ori de cite ori o anume generaţie işi marchează căutarea de tine, prin întilniri periodice, de pildă, la 10, 20, 30, 40, 50 de ani de la absolvirea şcolii sau a studiilor superioare.Asemenea intilniri ne. . deterrmină să nu întoarcem privirile înapoi să vedem cit drum am străbătut şi cit mai avem de parcurs, ce am făcut pentru istoria poporului nostru şi cu ce i-am rămas datori, ce-am* împlinit din planurile noastre intime şi ce nu... Fiecare generaţie — spunea acelaşi Ortega V Gasset — par.. curge o curbă vitală“ care nueste decito dezvoltarea posibilităţilor şi aspiraţiilor sale. Fireşte, adăugăm noi, intr-un context istoric dat, care nu acţionează, insă, ca o fatalitate oarbă, asupra. destinu. .................lui nostru, ■ ci poate fi influenţată ,prin tăria şi frumuseţea idealurilor noastre, prin.inteligenţa, muncă şi priceperea fiecăruia. Fac parte dintr-o generaţie carede curind a avuto asemenea Confruntare cu timpul aniversându-şi trei decenii de la absolvirea facilităţii. Generaţie a cărei, copilărie — adeseori orfană— a fost traumatizată de anii celui de-al doilea război mondial, a cărei adolescenţă s-a hrănit cu visurile romantice ale începuturilor revoluţiei socialiste, dar care a trăit, şi neliniştea sufletească provocată de excesele proletcultismului şi ale dogmatismului, o generaţie care a crescut, s-a format şi s-a afirmat odată cu Istoria noastră contemporană, care după Congresul al IX-lea al partidului s-a descătuşat de prejudecăţi şi de dogme, care a beneficiat plenar de roadele adîncirii democraţiei socialiste, o generaţie care s-a Ion Dodu Bălan (Continuare în pag. a 3-a) FILE DE CARNET Harta fanamnalor 4 m* Panouri de locuinţe finisate integral Specialiştii întreprinderii judeţene Sibiu de construcţii-montaje au realizat, in colaborare cu cei de la Institutul de proiectări, panouri de locuinţe integral finisate în poligonul de producţie. Pină acum s-au realizat 20 de tipuri de panouri mari de faţade integral finisate avînd şi tîmplăria montată în poligon, unul dintre acestea fiind folosit pe şantierul de locuinţe din Valea Aurie a municipiului Sibiu. Prin executarea acestor panouri, se urmăreşte realizarea unui randament sporit pe şantiere, precum şi îmbunătăţirea şidiversificarea esteticii locuinţelor. (Virgil Lazăr) Îmbunătăţiri funciare Specialiştii unităţilor agricole din judeţul Satu Mare au elaborat un program complex de îmbunătăţiri funciare care cuprinde lucrări de desecări pe 205 181 hectare, modernizarea celor existente la alte 69 000 hectare, precum şi o serie de lucrări pentru combaterea eroziunii solului, care totalizează peste 6 000 hectare. Programul, a cârpi materializare a şi început, prevede lucrări pe văile Someşului, Ierului şi Crasnei, zonele Terebeşti-Gelu şi altele, încheierea lor însemnind, totodată, şi desecarea tuturor terenurilor agricole cu exces de umiditate (din judeţ. (Radu Piciu). . . Hîrtie electrotehnică , BACĂU. La Combinatul de celuloză şi hîrtie „Letea“ au intrat în fabricaţie două noi sortimente ■ de hîrtie destinate industriei electrotehnice. Este, vorba, de hîrtia electroizolantă subţire, utilizată la fabricarea cablurilor telefonice şi hîrtia suport pentru placare cu cupru, folosită la montarea circuitelor integrate pentru televizoare. (A. Constantin). Sistem de recuperare a energiei electrice REŞIŢA. Un colectiv de specialişti, în frunte cu ing. Cornel Balog, de la întreprinderea constructoare de maşini a pus la punct un sistem de recuperare a energiei electrice la standul de probă,-alsecţiei de motoare Diesel. Se apreciază că, prin aplicarea acestei soluţii tehnologice se recuperează o cantitate de energie electric,că echivalentă cu punerea în funcţiune a aproximativ 20 motoare. (Ion Medoia) Recoltarea fructelor de pădure ORADEA- Inspectoratul silvical judeţuluiBihor a declanşat campania de vară a recoltării fructelor de pădure. In acest scop au fost create 93puncte de achiziţii in zonele Aleşd-Remeţi, Beiuş, Oradea, Ţinca şi Marghita. De asemenea, s-a organizat plata pe loc la predarea fructelor aduse de culegători, încă din primele zile s-au cules şi achiziţionat peste 20 tone fructe de pădure, precum şi 100 tone de ciuperci. (V.L.) Agregat pentru călire BRAŞOV : La întreprinderea mecanică din Codlea a fost realizat Un agregat cu curenţi de înaltă frecvenţipentru călirea arborilor motor. Realizarea acestui utilaj prin acţiuni de autoutilare a dus la economisirea a peste 1,5 milioane lei, cit ar fi trebuit să se investească pentru achiziţionarea lui. (Dumitru Bulăeiu)."