România Liberă, septembrie 1983 (Anul 41, nr. 12078-12102)
1983-09-01 / nr. 12078
•/ 1 Să îndeplinim exemplar planul De unde provine plusul de producţie Se pare că textilistele gălăţene deţin un anume „secret“ al producţiilor mari şi de calitate, al îndeplinirii cu conştiinciozitate, lună de lună, a sarcinilor de plan, ce le revin. Cu acest gind şi cu intenţia de a „descoperi“ acest secret intru în biroul inginerei Gheorghiţa Stoichicescu, directoarea întreprinderii „Textila“ din Galaţi. Discuţia pe această temă se înfiripă uşor. Aşa se, întîmplă de obicei, când „nu sunt probleme“.■ După cine am aflat, şi pe cele 7 luni din acest an aţi reuşit să obţineţi realizări superioare cifrelor înscrise în plan. Cum s-ar spune, staţi bine... — Aşa este. Dar ca să stăm bine trebuie să şi muncim bine — îmi dă replica zîmbind, folosind un joc de cuvinte cu Înţeles. Ca să ajungem la acest „bine“ trebuie să muncim astăzi mai bine decit ieri şi mîine mai bine decit astăzi. Nu mai sînt, aceste cuvinte, doar lozinci deziderat de acum 15—20 de ani, ci chiar cerinţa vremurilor pe care le trăim azi, sunt munca şi viaţa noastră, condiţia înfăptuirii planurilor grandioase pe care le avem în toate domeniile şi pe care nu le putem materializa, decit dacă, aşa cum s-a subliniat şi la Consfătuirea de la Mangalia, şi cum ne-o cere permanent secretarul general al partidului, suntem cu toţii din ce in ce mai buni. Aşa că, vedeţi că „binele de azi nu-l mai putem socoti mîine tot bine. Viaţa ne impune să ne autodepăşim. Că aşa gândeşte şi acţionează întregul colectiv o dovedesc, mai mult de alt spusele tovarăşei directoare, indicatorii de plan care au fost realizaţi pe această perioadă, după cum urmează : 110 la sută la producţia netă, 103 la sută la producţia marfă, 110,3 la sută productivitatea muncii.. Ca urmare a acestor drepăşiri, calc „Textila" Galaţi: Un exemplu de implicare responsabilă şi eficientă a fiecărui compartiment in îndeplinirea sarcinilor ce revin întreprinderii Înglobează la „fizic“, printre altele, 32 tone fire tip bumbac şivigonie şi 315 000 mp ţesături crude, la capitolul beneficiilor suplimentare a fost înscrisă la sfirşitul primului semestru frumoasa sumă , de 23 680 000 lei. In întrecere, ţesătoriile „C“ şi „E“ şi finisajul final se situează pe primele locuri, iar în adunarea generală a oamenilor muncii, care s-a desfăşurat de curând, au fost date şi numele formaţiilor de lucru fruntaşe , conduse de Constantin Modrigan, Costică Angliel şi Petru Manea ,precum şi al ţesătoarelor cu cele mai bune rezultate la locul de muncă : Elena Bertea, de la ţesătoria „A“, Veta Chebac, de la ţesătoria „C“ şi Elena Lupaşcu, de la filatura „A“, încă un amănunt de mare importanţă, care priveşte munca tuturor textilistelor galăţene: reducerea greutăţii ţesăturilor cu 23 grame pe metru pătrat. Practic, ţesătoarele dirt Galaţi au reuşit să realizeze ţesături a căror greutate nu trece de 1220 grame pe unitatea de suprafaţă. — Dacă lucrurile stau cum stau înseamnă că nu mai aveţi nici o problemă — reiau discuţia cu tovarăşa Stoichicescu, care tocmai începuse să strângă hirtiile de pe birou, dîndu-mi a înţelege că, dimpotrivă, are destuleprobleme. — Munca şi perfecţionarea ei ridică in fiecare zi alte şi alte probleme iar la noi, care vrem să şi muncim bine şi să ne şi modernizăm producţia din mers, problemele se ţinu lanţ. Dar nu ne sperie. Am învăţat să le cîntărim bine şi să găsim intotdeauina soluţii practice, eficiente pentru rezolvarea lor. Uitaţi, chiar acum trebuie să fiu la comandamentul pentru investiţii. Avem în construcţie o nouă capacitate şi intenţionăm să o dăm în folosinţă înainte de termen. Vă daţi seama , sunt multe de făcut, aşa că... înţeleg aluzia şi plec în secţii însoţit de tovarăşa Rubina A Viorel Chiurtu (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate tarile, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLI Nr. 12 078 Joi 1 septembrie 1983 6 pagini 50 bani Producţia de cărbune poate spori substanţial Cimpu-lui-Mi: 100 000 tone peste pion • Succesul minerilor „de la carieră“ se datorează in primul rind organizării şi exploatării corecte a utilajelor • Rezultate bune, pe august, şi la Lupeni şi Bărbăteni • De ce sunt restanţe în Valea Jiului ? • Se impune un efort general pentru asigurarea respectării ordinii şi disciplinei • Toate colectivele din acest important bazin carbonifer au datoria să-şi realizeze întocmai sarcinile de producţie ! Ieri, 31 august, dimineaţă, tovarăşul Dumitru Albescu, directorul Exploatării miniere Cîmpului-Neag a făcut din nou nişte calcule privind producţia de cărbune extras. El, la fel ca şi alţii, a ţinut să „prindă“ momentul în care se extrage cea de-a 100 000-a tonă de cărbune cocsificabil dată anul acesta peste pian. Aşadar, a rinduit din nou cifrele pe o bucată de hirtie, a tras linie şi a adunat : 99 725 tone. „Astăzi depăşim 700 000 tone“ — imi spune directorul unităţii, cu justificată satisfacţie. Este un succes frumos al unui harnic colectiv din Valea Jiului. De fapt, la Cimpu-lui-Beag s-au aplicat la ultimul timp mai multe măsuri care au favorizat creşterea substanţială a productivităţii muncii. Este vorba de organizarea muncii in două schimburi prelungite, despre urmărirea cu insistenţă a modului în care sunt exploatate maşinileşi utilajele. Pe de altă parte, în ajutorul colectivului permanent din carieră au venit o serie de alţi oameni ai muncii de la diverse unităţi economice hunedorene. Aceasta este experienţa, acestea sunt noadele ei la Cimpu-lui-Neag. Cum stau lucrurile la alte întreprinderi miniere din Valea Jiului? Aflu câteva amănunte de la dispeceratul pentru producţie al Combinatului minier din Petroşani. In 30 de zile din luna august, la Lupeni s-au dat peste plan 8 386 tone cărbune brut, la Cim.pvlv.i- Neag 11 326 tone si la Bărbăteni 783 tone. Cam atit în ceea ce priveşte depăşirile, nici minerii din Petrila, care au obţinut rezultate notabile în primul semestru, nu au realizat planul pentru perioada amintită. Pentru că celelalte întreprinderi miniere au rămas datoare faţă de planuri şi in alte luni din acest an, pe întregul combinat minier s-a acumulat o serioasă restanţă la cărbunele brut extras. Este adevărat că nu sunt aceleaşi condiţii peste tot dar acest lucru nu justifică diferenţa mare între rezultate. La nţimele Dilja, Aninoasa, Vulcan, Livezerti, Bărbăteni şi altele, sunt zeci de brigăzi şi sectoare care nu-şi realizează planul in mod ritmic mai ales din cauza unor deficienţe in organizarea muncii, in exploatarea , utilajelor şi pe linia respectării disciplinei. Chiar la Lupeni, unde există o experienţă mai bună pe linia folosirii fluxurilor mecanizate rezultatele diferă de la o formaţie la alta. Au fost luni cînd doar citeva brigăzi, intre care se numără cele conduse de Constantin Popa, Paul Gros şi Pavel Bujor au obţinut depăşiri de plan cu ajutorul cărora şi-au acoperit restanţele alte formaţii şi s-a asigurat un plus de producţie la întreaga întreprindere. Dar la alte unităţi miniere nu sunt suficiente recordurile fruntaşilor pentru ca situaţia globală să iasă oarecum bine. Ce trebuie făcut ? Am constatat că, în general, se ştie. Paralel cu reorganizarea şi completarea unor brigăzi, paralel cu ridicarea gradului de pregătire a tuturor minerilor este nevoie de întărirea ordinei si disciplinei. In acest domeniu exista deficienţe îngrijorătoare, care dăunează producţiei. Mina Aninoasa deţine un „record“, nedorit şi nejustificat, in ceea ce priveşte absenţele nemotivate. Cu toate că nu ating recordul de la Aninoasa, nici cei de la Paroşeni nu stau mai bine. Aşa cum s-a subliniat şi la ultima adunare generală a oamenilor muncii din întreprindere, unii încurcă lucrurile prin absenţe iar alţii nu-şi fac bine datoria la locul de muncă. Din vina celor care se află în categoria a doua, la Paroşeni au fost mai multe situaţii in care nu s-au evacuat operativ materialele căzute de pe transportoare, nu au funcţionat corect instalaţiile de pulverizare a apei sau s-au produs dereglări in aprovizionarea brigăzilor cu materiale. Pe de altă parte, la minele Dilja, Lonea, Livezeni, Aninoasa, Vulcan și Bărbăteni nu au fost asigurate toate posturile de lucru planificate, dar I. Cojocaru (Continuare în pag. a 5-a) Motru: Randmente superioare în fiecare abataj • Minerii de la I. M. Motru au extras pina azi 56 000 tone lignit peste prevederi • Calitatea, ca parte integrantă a randamentului muncii • Primul abataj frontal la Cojmănești • Noi fronturi de cărbune în carierele din bazinul Jilţ • La Lupoaia : depăşire la cărbune, restanţă la decopertare • Programe speciale pentru asigurarea bunei funcţionări a carierelor de lignit pe timpul iernii Colectivele de mineri din bazinele Motru şi Jilţ, din cadrul Combinatului minier Motru, au obţinut unele realizări meritorii in creşterea extracţiei de cărbune energetic precum şi în activitatea de excavaţii în steril pentru eliberarea straturilor exploatabile de cărbune. In cadrul celor două bazine se remarcă nu numai interesul pentru obţine ca. de producţii fizice sporite cu ru..cemente superioare in fiecare abataj — pe post de miner sau de excavatorist —, ci şi grija pentru îmbunătăţirea calităţii cărbunelui livrat beneficiarilor, ridicarea continuă a calităţii muncii şi a producţiei şi creşterea pe aceste baze a veniturilor fiecărei unităţi în parte pe seama diminuării pierderilor. De altfel, aveam să remarc un fapt îmbucurător : aici, calitatea este inclusă in termenul strict de „randament“, ceea ce dovedeşte o înţelegere mai cuprinzătoare a rostului tuturor factorilor care asigură eficienţa. Întreprinderea minieră Motru, care deţine atit mine subterane, cit şi cariere de mai mică anvergură, cu echipamente clasice de excavaţii, a obţinut de la începutul anului o producţie suplimentară de 56 000 tone lignit. Sporul a fost inregistrat mai ales prin depăşirea substanţială şi zilnică a sarcinilor de producţie in microcarierele între- - prinderii — după cum precizează inginerul Dumitru Roşu, directorul acestei Imitaţi. La întreprinderea minieră Jilţ — cu sediul la Mătăsari —, accentul preocupărilor din actuala etapă se pune pe dezvoltarea capacităţilor de producţie şi crearea rezervelor exploatabile de carbune. La noua mină de la Cojmăneşti a fost pus în funcţiune primul abataj frontal dotat cu complex mecanizat care, împreună cu capacităţile noi ce se vor mai crea, urmează sa plaseze unitatea la un volum de producţie de 2 milioane tone anual. In cariera Jilţsud se pregăteşte pentru producţie excavatorul nr 6, împreună cu circuitul său tehnologic sau tehnologic de benzi transportoare, care-şi va inaugura intrarea în frontul de lucru la începutul, trimestrului următor. Prin lucrările de evacuare a sterilului decopertat de pe stratul de cărbune, atit in cariera Jilţsud cit şi în microcariere au fost create rezerve de lignit exploatabil, însumind 550 000 tone. Amploarea acestor lucrări de decopertă este condiţionată şi de împrejurarea că Centrala termoelectrică de la Turceni nu poate prelua în această perioadă cantităţile de cărbune excavat ce ie-ar putea furniza. „In anumite puncte ale carierei Jilasud, complexele de excavaţii circulă cu şenilele direct pe stratul de lignit, situaţii mai puţin intanita in condiţii de livrare ritmică a producţiei" — aftăm de la ing. Nicolae Alecu, directorul minerilor de la Jilţ. La întreprinderea minieră Lupoaia, singură unitate a Combinatului minier Motru care-şi desfăşoară activitatea exclusiv in cariere de mare capacitate dotate cu complexe de excavaţii dintre cele mai moderne, excavatoriştii şi, ceilalţi oameni ai muncii au extras suplimentar de la începutul anului citeva mii de tone de lignit şi au realizat un volum masiv de steril înlăturat de pe zăcămintul de cărbune, dar nu au îndeplinit cifrele din sarcina de plan la acest din urmă capitol. Un program special, pentru perioada ce ne desparte de sfirşitul anului, urmăreşte recuperarea rămânerilor in urmă la decopertă pentru crearea rezervelor necesare de lignit exploatabil pe timp de iarnă. Dealtfel şi alte măsuri iniţiate în ultimul timp urmăresc pregătirea carierelor pentru sezonul rece. Intre acestea, inginerul Dumitru Ungureanu, şeful biroului producţie, ne-a vorbit despre pregătirea corespunzătoare a canalelor de evacuare a apei, instalarea a încă unei stăţii de popipare, amenajarea drumurilor de acces in cariere la toate liniile tehnologice și pe lingă liniile de haldare, in vederea I. Becheru (Continuare in pag. a 5-a) és Prahova: 1,2 miliarde lei producţie marfă peste plan Unităţile economice din judeţul Prahova au înscris in contul depăşirilor de plan la zi pe 1983 o producţiemarfă în valoare de peste 1,2 miliarde lei. In expresie fizică acest spor se concretizează în mai mult de 35 000 tone cărbune, 250 000 mp ţesături, 5 000 buc anvelope auto şi tot atîteapompe de injecţie, un număr însemnat de utilaje petroliere, miniere şi tehnologice, piese turnate din oţel şi fontă, maşiniunelte şi alte bunuri materiale necesare economiei naţionale. PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU! Delegaţia Dietei japoneze Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, delegaţia Dietei Japoneze, condusă de Hajime Fukuda, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, efectuează o vizită in ţara noastră. Din delegaţie fac parte : Hikosaburo Okonogi, preşedintele Comitetului Politic al Partidului Liberal Democrat în Dietă, Naohiko Ookubo, preşedintele Comitetului politic al Partidului Komei în Dietă, Eiichi Nagasue, preşedintele Comitetului Politic al Partidului Social-Democrat in Dietă, Zenmei Matsumoto, preşedintele Comitetului politic al Partidului Comunist în Dietă, Mariomi Tajima, preşedintele Comitetului politic al Partidului Noua Uniune Libc■ rală in Dietă. La întrevedere au luat parte Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Stan Soare, preşedintele Grupului român al Uniunii interparlamentare, preşedintele Comisiei pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură, Mihai Drăgănescu, membru al Comisiei pentru industrie şi activitatea economico-financiară. A fost de faţă ambasadorul Japoniei la Bucureşti, Takaaki Hasegawa. Conducătorul delegaţiei a mulţumit ,pentru invitaţia de a vizita România, pentru ospitalitatea de care s-a bucurat şi a avut cuvinte de înaltă apreciere faţă de succesele dobindite de poporul nostru în dezvoltarea economico-socială. Şeful delegaţiei a elogiat personalitatea proeminentă a preşedintelui României, activitatea sa neobosită dedicată prosperităţii ţării, întăririi păcii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat pe membrii delegaţiei, japoneze şi a subliniat că vizita acesteia in România constituie o expresie elocventă a bunelor relaţii româno-japoneze. In timpul Întrevederii au fost subliniate bunele raporturi statornicite între ţările noastre, raporturi ce cunosc un curs ascendent, îndeosebi după vizita şefului statului român în Japonia, care a deschis perspectivele unei ample cooperări românojaponeze in numeroase domenii de activitate.. De ambele părţi s-a apreciat că există largi posibilităţi pentru extinderea în continuare a acestor raporturi, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării intre toate statele lumii. A fost subliniat rolul însemnat pe care îl au parlamentele şi parlamentarii in strângerea legăturilor de prietenie dintre cele două ţări ■ şi popoare, in intensificarea conlucrării românojaponeze, atit pe plan bilateral, cit şi in promovarea unor relaţii noi, bazate pe egalitate şi echitate în viaţa internaţională. Schimbul de vederi in probleme internaţionale a scos in evidenţă necesitatea opririi agravării climatului politic mondial, reluării şi continuării politicii de destindere, pace,colaborare şi respect al independenţei popoarelor, soluţionării prin mijloace paşnice, prin tratative, a stărilor conflictuale din diferite zone ale globului. S-a apreciat că problema centrală a vieţii internaţionale o constituie, in momentul de faţă, lupta pentru stăvilirea cursei înarmărilor, pentru trecerea la dezarmare, şi in primul rind la dezarmare nucleara, pentru oprrirea amplasării de noi rachete cu rază medie de acţiune, în Europa, precum şi retragerea şi distrugerea celor existente, pentru crearea de zone denuclearizate pe continentul european şi in alte regiuni ale lumii, pentru reducerea cheltuielilor militare şi realizarea unui echilibru militar la nivele cit mai scăzute. S-a evidenţiat, totodată, necesitatea de a se acţiona concertat în vederea lichidării subdezvoltării, a decalajelor existente in lume, edificării unei noi ordini economice mondiale, care să asigure tuturor statelor posibi- . lităţi egale de dezvoltare, de progres economic şi social. S-a subliniat că prin reducerea armamentelor şi cheltuielilor militare s-ar elibera uriaşe fonduri ce vor putea fi folosite pentru susţinerea eforturilor de dezvoltare echitabilă a tuturor naţiunilor. , 5 A fost relevat interesul României şi Japoniei de a contribui, alături de alte state, la intensificarea eforturilor în direcţia consolidării păcii şi colaborării in întreaga lume, a democratizării vieţii internaţionale şi edificării unei lumi mai bune şi mai drepte pa . planeta noastră. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. " r /; *■ M ' mm wam m I tammm ZtiJj ■ ' •! ■ ' , m MMfi ■■R .............fiii '' V' JSO '-'V ' . •• I - ‘ Ambasadorul Belgiei Tovarăşul, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe Yves Vercauteren, ambasadorul Belgiei la Bucureşti, in vizită de rămas bun, cu prilejul Încheierii misiunii sale din ţara noastră. A avut loc o convorbire s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Irak Miercuri, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Dhiab M. Al-Algawi, ambasadorul Republicii Irak la . Cu acest prilej a avut loc • Bucureşti, in vizită de rămas bun, cu ocazia încheierii misiv- convorbire care s-a desfășurat iii sale in țara noastră, într-o atmosferă cordială. ACTUALITATEA AGRICOLĂ Culesul recoltei: v W V * V W • • w • ara ragaz, fara risipa! Luna august s-a încheiat printr-o zi frumoasă şi călduroasă, lipsită de ploi, ceea ce grăbeşte coacerea lanurilor, creşterea conţinutului de zahăr în rădăcinile de sfeclă, fructe şi struguri. La amiază, valorile termice au urcat în vestul ţării pînă la 27—28 grade, în ’limpia Română 24—27grade, in Moldova 23—26 grade, Dobrogea 23—25 grade, in Podişul Transilvaniei 22—26 grade, Maramureş 24—27 grade. Vremea este, după cum se vede, favorabilă intensificării la maximum a culesului şi transportului recoltei, executării arăturilor pentru însămânţările de toamnă, strângerii furajelor., In multe unităţi agricole, aceste condiţii au fost folosite din plin, fapt atestat de rezultatele obţinute in campania agricolă. Aşa cum am anunţat, in judeţele Olt şi Ialomiţa s-a încheiat culesul Florii-soarelui, lucrarea effectuîndu-se pe ultimele hectare in Mehedinţi, Călăraşi, Teleorman, Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov. De asemenea, culesul fasolei in ogor propriu se află în faza finală in judeţele Constanţa, Brăila, Arad, Gorj, Caraş-Severin, Neamţ şi altele. Menţionăm faptul că IN TOATE JUDEŢELE DIN CIMPIA DUNĂRII, DOBROGEA ŞI VESTUL ŢARII A ÎNCEPUT CULESUL PORUMBULUI PENTRU BOABE. Cu cele aproape 18 000 hectare realizate cu rapiţă şi plante furajere se poate spune că însăminţările de toamnă sunt practic declanşate într-o serie de judeţe. Amintind aceste realizări nu putem omite faptul că mai sunt unele restanţe, in executarea lucrărilor agricole, ce trebuie grabnic lichidate. Potrivitultimelor calcule, floarea-soarelui, cultură deosebit de sensibilă in momentul supracoacerii, a mai rămas de strins de pe circa 97 000 hectare. In judeţele Tulcea, Buzău, Timiş, Bihor, Dîmboviţa, Bacău, Vrancea şi Iaşi se impune concentrarea tuturor mijloacelor şi forţelor pentru ca această lucrare să se termine in cel mai scurt timp. Pentru a nu se pierde nimic din recoltă, se cere ca acolo unde s-a lucrat cu combinele să se adune tot ce a rămas pe sol, capitulele urmind să fie treierate imediat. Urgentarea culesului pe ultimele suprafeţe este impusă de faptul că in sudul ţării se anunţă intensificări ale vintului, fapt care poate amplifica scuturarea seminţelor. Şi la porumbul pentru boabe trebuie intensificat culesul ştiuleţilor, precum şi strângerea cocenilor. Dacă combinele nu pot intra imediat în unele planuri, se va acţiona cu echipele de cooperatori, luindu-se măsuri ca în cazul unei umidităţi prea mari în boabe, să se facă polarizarea, înainte de a se expedia produsele la bazele de recepţie. De asemenea este necesar să se intensifice culesul la soia, cartofi de toamnă, legume şi fructe. Graficele de recoltare şi livrare la produsele horticole se vor respecta întocmai, ceea ce va asigura expedierea lor ritmică şi o calitate superioară. După rapiţă şi plante furajere, va veni oil de curind rindul la semănat orzului şi al griului, culturi la care se urmăreşte ca in ’84 să se obţină recolte maxime. Deci perioada carea mai rămas pînă la declanşarea semănatului trebuie folosită din plin, pentru terminarea tuturor pregătirilor. Ne referim la amplasarea culturilor, executarea arăturilor, asigurarea seminţelor. Sunt in curs de executare “transferul de seminţe între judeţe, operaţie ce trebuie grăbită pentru ca unităţile agricole să intre cit mai repede in posesia cantităţilor repartizate. Din stocurile proprii de seminţe ale unităţilor agricole — dacă nu s-a făcut pină acum ! — se vor trimite probe la laborator pentru a avea garanţii privind calitatea seminţelor. Arăturile pentru însămînţările de toamnă executate pînă acum doar pe 34 la sută din total trebuie să stea în centrul atenţiei lucrătorilor de pe ogoare. In această privinţă se constată unele rămineri in urmă chiar în judeţele ce încep — comparativ cu sudul — semănatul griului mai devreme. Un calcul făcut de specialişti a demonstrat că numai în nordul Capitalei crovurile, unele deosebitde întinse, totalizează circa. 14 500 hectare. Şi fiindcă crovurile sunt în cea mai mare parte neproductive, ne putem imagina uşor cită recoltă se pierde. Prin nivelare, desecare şi altelucrări hidroameliorative executate prin Şantierul naţional al tineretului Bucureşti-Nord de unde prezentăm un reportaj in pagina a 3-a, agricultura va ciştiga noi terenuri agricole da pe care se vor putea obţine recolte bogate !