România Liberă, octombrie 1984 (Anul 42, nr. 12414-12440)
1984-10-01 / nr. 12414
Pagina a 2-a — 1 octombrie 1984 CM (jjy (Urmare: din pag. I) pildă. In oraşul Fălticeni care a devenit un puternic centru industrial, edilitar si cultural, fâcînd să se şteargă complet amintirea tirgului anost de altădată, în mod sirtilar s-a dezvoltat oraşul Vatra Dornei, mărindu-şi şi potenţialul balneoclimateric. Zestrea edilitar-gospodarească a oraşelor care nu sunt reşedinţă de judeţ s-a completat cu staţii de epurare a apei, cu nituri magazine sau spaţii comerciale la parterul blocurilor, cu drumuri modernizate. Totul demonstrează că orăşelele în care altădată nu se intîmpla nimic, cum spunea Sadoveanu, devin acum centre ale civilizaţiei socialiste. — Un proces de urbanizare se desfăşoară in satele planificate să devină oraşdt, dar şi In întreg mediul rural, In scopul ridicării nivelului de civilizaţie şi stabilizării forţei de muncă. Cum se desfăşoară acest proces In judelul Suceava ? — Prin urbanizarea satelor, înţelegem nu numai realizări de ordin edilitar-gospodăresc, ci şi modificări profunde survenite in Structura socio-profesională, in însuşi modul de gîndire a locuitorilor. Putem spune cu justificată mindrie că inimite dintre satele noastre a pătruns spiritul citadin. în această situaţie Se află Comune ca Broşteni, Vama, Frasin, Dolhasca, Ostra, Iacobeni, Vereşti. Există şi altele care se dezvoltă vertiginos : Zvoriştea, Caşvana, Zamnostea, Şaru Dornei, Crucea, Ilioroaia, Dumbrăveni. în mediul rural există în momentul de faţă Peste 30 000 de case noi cu 1 şi 2 etaje, sătenii aflindu-se intr-o adevărată întrecere in ceea ce priveşte construirea de locuinţe cit mai frumoase. Pentru specialiştii satelor dăm anual in folosinţă 120—150 de apartamente, 98 la Sută din comune sunt legate de reşedinţa de judeţ prin drumuri asfaltate. în comunele planificate să devină oraşe s-au conturat centrele civice. S-au construit peste tot şcoli, grădiniţe, cămine culturale, dispensare, magazine. 27 de localităţi rurale au fost echipate cu reţele de apă şi canalizare. Anul acesta intră In funcţiune două microhidrocentrale la Sadău-Brodina şi la Dornişoara, pe raza comunei Poiana Stampei. — Cum este concepută dezvoltarea industriei mici in mediul rural ? *—7 Nu avem comună in care să nu existe unităţi de industrie mică şi prestatoare de servicii. Urmărim in mod special valorificarea resurselor locale, cum ar fi lemnul, piatra, pietrişul, nuielele pentru împletituri, argila. Semnificativ este faptul că in perioada 1980—1984 valoarea totală a activităţilor din industria mică din judeţul Suceava s-a dublat. In mediul rural, nivelul atins, in 1984, în acest domeniu este cu 80 la sută mai ridicat decit în 1980. în total in judeţ 17 000 de oameni lucrează în industria mică ceea ce înseamnă o contribuţie demnă de luat în seamă la utilizarea forţei de muncă, aflată din totdeauna în exces în părţile noastre. Multe unităţi din această categorie au un prestigiu recunoscut : atelierul de mobilier şi articole din lemn de la Boroaia care produce şi pentru export, atelierele de ţesătorie şi dogărie de la Baia, atelierele de artizanat (costume populare) de la Suceviţa, atelierul de ceramică neagră de la Marginea, atelierul de împletituri din nuiele de la Zamostea şi numeroase altele. Trebuie să recunoaştem însă că în domeniul industriei mici şi al prestărilor de servicii încă n-am atins indicatorul de 4 000 de lei pe locuitor şi de aceea se impune să ne mobilizăm serios pentru a extinde rapid această activitate. — In ce raport se află sistematizarea localităţilor urbane şi rurale cu necesitatea judicioasei valorificări a terenurilor agricole ? — Unul dintre principalele obiective ale sistematizării ii constituie apărarea şi buna gospodărire a fondului funciar, restrîngerea la minimum a suprafeţelor construibile, prin îmbinarea organică a criteriilor de eficienţă economică şi a celor de ordin social. Astfel, în acţiunea de revizuire şi reactualizare a Schiţelor, de sistematizare din anul 1983 s-au redus perimetrele construibile cu 1980 ha teren ce urmează să fie valorificat în mod superior de agricultură. Această restrîngere s-a realizat fără a se diminua in vreun fel ritmul de dezvoltare a localităţilor respective şi anume prin mărirea densităţii construcţiilor. — Alături de Piatra Neamţ, Rm. Vilcea — Suceava a dat tonul In ţară fl in ceea ce priveşte păstrarea şi punerea in valoare, bineînţeles intr-o conceplie modernă, a specificului local. Ce preocupări există, in continuare, in acest sens ? — Arhitecţii şi constructorii noştri integrează ceea ce este valoros din tradiţie în peisajul citadin modern. La realizarea noilor edificii se folosesc lemnul, ţigla, placajul de cărămidă, tencuiala în praf de piatră prelucrată in desene specifice zonei noastre (cu motive preluate din sculptura în lemn). Realizări remarcabile au in această direcţie Suceava, Cîmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi altele. De asemenea, căutăm să punem in valoare sau măcar să nu umbrim prin nimic frumuseţea peisajului natural. Multe complexe turistice, hoteluri şi cabane — cum ar fi Dumbrava Minunată şi Nada Florilor din zona Fălticeni, Ariniş de la Gura Humorului, Ilişeşti, Suceviţa, Mestecăniş, Zugreni şi altele — au fost intenţionat amplasate pe văile pitoreşti ale unor rîuri de munte, din vîrfurile obcinelor, sau cum spune poetul anonim „Pe un picior de plai / Pe-o gură de rai“. — Există un specific al satelor de munte care, de asemenea, nu trebuie neglijat. — Nici nu este. în mod periodic organizăm consfătuiri între specialiştii noştri şi meseriaşii care construiesc case în sate şi discutăm deschis ce elemente distonante au pătruns in arhitectura rurală pentru a le elimina, în multe ■ comune din zona de munte — Iacobeni, Ciocăneşti, Cîrlibaba, Sadova şi altele — casele au personalitate, inclusiv cele noi, cu etaj, preluind elemente de arhitectură tradiţională : pridvorul, cerdacul, britele colorate, acoperişurile de şindrilă în 4 ape şi cu pante abrupte. Se ţine seama bineînţeles şi de diferenţele de la o zonă etnografică la alta. — Ce implicaţii are in viaţa judeţului sistematizarea ? — Sunt implicaţii mari, de ordin economic, social, cultural. Se realizează o mai bună distribuire şi, implicit, o mai bună utilizare a forţei de muncă. Se ridică nivelul general de cultură şi civilizaţie. Se asigură dezvoltarea armonioasă a tuturor zonelor judeţului şi a tuturor domeniilor de activitate, în felul acesta se asigură dezvoltarea democraţiei socialiste, fie etere cetăţean având şanse depline de realizare profesională şi afirmare socială. Toate aceste înfăptuiri sunt posibile datorită climatului instalat în România după Congresul al IX-lea al partidului, datorită politicii clarvăzătoare desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tocmai de aceea, alături de toţi cetăţenii patriei, noi, sucevenii vedem în realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la cel de-al XIII-lea Congres în funcţia supremă de secretar general al partidului garanţia mersului nostru ferm înainte, pe drumul progresului, pe marile coordonate ale civilizaţiei socialiste. Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al partidului in dezbaterea comuniştilor, a întregului popor PREOCUPARE SUSŢINUTĂ ŞI SPIRIT CREATOR In construcţia localităţilor urbane ŞI RURALE W*. 01 A* • A TRĂI ŞI A MUNCI ÎN SPIRIT REVOLUŢIONAR ...Din carnetul de reporter : „Valoarea timpului de lucru actual la întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa Roşie“ — 1 minut ~ 7 000 lei ; 1 oră - 420 000 lei; 8 ore - 3 360 000 lei“. Un calcul ameţitor. Dar şi mai ameţitor, dacă îl asociezi halelor înalte de zeci de metri din jur, adăpostind utilaje gigant, dacă ii întregeşti cu imagini din cotidianul străzii bucureştene pe care circulă, citeodatâ, ieşind pe porţile de aici, autovehicule transportînd pe spinări uriaşe utilaje de dimensiuni neverosimile, şi, mai presus de toate, dacă, dînd din acelaşi carnet de reporter foarte multe foi înapoi, iţi aduci aminte că acum vreo patruzeci de ani, iat exact aceleaşi locuri oameni in salopete adunau cărămizi şi reparau acoperişuri distruse de bombardament pentru a reda tării obosite de război ateliere de reparat vagoane şi locomotive , acele bătrine locomotive cu abur, dintre care unele îşi au, azi, locul la muzeul căilor noastre ferate şi evocă vremuri cu un timp al muncii de valoare mult prea scăzută pentru voinţa de mai bine a oamenilor de aici, a oamenilor României... Oare ce valoare evaluată în efort omenesc dedicat progresului colectiv va H avind timpul scurs din acei ani, de cînd in atelierele de pe calea Grivitei se refăcea parcul de vehicule pentru drumurile noastre de fier — pină azi cînd, in aceleași locuri, se construiesc utilajele uneia dintre industriile fundamentale ale României contemporane, industria chimică ? Mă întreb, încercînd să găsesc răspunsuri la unul dintre cei mai potriviţi oameni în a mi le da, la maistrul Anton Dobrin de la Secţia a II -a mecanică, 52 de ani, din primăvara anului trecut, Erou al Muncii Socialiste şi din 1948 muncitor profund implicat la devenirea socialistă a „Griviţei Roşii“... — Tata, Gheorghe Dobrin, fost lâcâtuş-montator vreo 40 de ani aici şi ieşit la pensie tot de aici m-a adus atunci la ateliere — îşi aminteşte Anton Dobrin. Mi-a arătat atelierele, maşinile, m-a atrebat dacă îmi place şi m-at ucenic la strungărie. Mi-a bcut şi imi place şi azi, aşa că băiatul meu Dumitru tot aici a dus să muncească. întii a Intat meserie la liceul Industri, întreprinderii şi de vreo dOgjjj^ munceşte ca lăcătuş trasator. Tatăl, fu şi netestul. Trei generaţii de nuncitori, transmiţîndu-şi unul altuia, intr-o emoţionantă ştafetă, tradiţia aceleiaşi meserii, şlefuite cu dragoste, cu mindrie, cu profesionalism, la dimensiunile industriale ale epocii trăite de către fiecare. — Tata iubea locomotivele — continuă Anton Dobrin. Am acasă fotografia lui pe un „Pacific“, reparat in întregime de el şi echipa lui, mai înainte să plece în proba de verificare tehnică. Fiindcă abia după verificare, el muncitorii, socoteau că şi-au îndeplinit răspunderea pentru maşina încredinţată lor. Eu ? Eu îmi iubesc acum presele de vulcanizat automat anvelope de 45 toli şi de 63 de ţoli. Presa mare e pentru noi un prototip — cu ea se vor fabrica la „Danubiana“ anvelope mari pentru autocamioane, din cealaltă vom produce cîteva bucăţi pentru cauciucurile de „Dacia“, de „Oltbit“, ce se vor fabrica la Floreşti, la Caracal... Am făcut eu prese automate şi mai mari, cum a fost aceea de 100 ţoli, pentru autocamioanele gigant şi n-am avut probleme la beneficiar. Că eu, tot aşa ca şi tata, mi-am încheiat misiunea abia după ce presele astea, de mare tehnicitate vor fi dat rezultate bune in întreprinderile pentru care le producem. — în afară de simţul răspunderii in muncă, ce anume din cariera dumneavoastră credeţi că ii transmiteţi în plus fiului, faţă de ce aţi dobîndit de la părintele dumneavoastră ? —■ Fiului meu, dar şi tinerilor întregii ţări , le dăm o industrie nouă. Pentru că, în aproape cei 40 de ani de muncă ai noştri, eu şi generaţia din care fac parte am pus aici, la „Griviţa Roşie“, înseşi temeliile industriei chimice româneşti, care s-a născut şi s-a dezvoltat de vreo două decenii încoace, cu ajutorul utilajelor pe care noi, cei care reparam cindva locomotive şi vagoane, am învăţat să le fabricăm. ...Şi evocarea pe care o face maistrul Anton Dobrin reconstituie simplu, omeneşte, marele adevăr al acestei afirmaţii, trecut prin filtrul propriei sale experienţe de viaţă , selecţionat ca strungar, fostul ucenic îşi exersează cîţiva ani priceperea în geometrie şi dexteritatea in mînuirea maşinii, reparînd compresoare de locomotivă cot la cot cu tatăl său şi dobîndind categoria profesională maximă. Şi iată că in întreprindere Încep să se selecţioneze oameni competenţi şi energici, capabili să-şi concentreze priceperea şi devotamentul în marele efort colectiv care îi aşteaptă pe cei peste 3 000 de muncitori de aici, deprinşi decenii de-a rindul doar să repare ceea ce alţii construiseră , în efortul de a transforma „din mers“ întreprinderea într-una cu un profil în întregime nou, ea însăşi constructoare de utilaje cum nu se mai construiseră în ţară. Şi tînărul strungar munceşte la maşină ziua şi descifrează la şcoala serală geometrie şi desen tehnic, matematică şi scheme de automatizări, dobîndind calificarea de maistru, şi pe urmă e trimis la specializare in utilaje chimice la o firmă din Italia, şi pe urmă, prin 1969, primeşte sub conducerea sa 50 de oameni pe care el, la rindul său, trebuie să-i înveţe ceea ce abia dobîndise prin diploma care îi consacra noul profil profesional — din maistru prelucrător prin aşchiere, profesiune „clasică“, în maistru prelucrător construcţii subansamble montaj general. Da, timpul muncii dobindise noi valori şi la „Griviţa Roşie“... — A fost greu acest Salt profesional, tovarăşe Dobrin ? — Nici uşor nu s-ar putea spune că a fost. Vedeţi, oamenii erau profilaţi pe aceleaşi operaţii pe care le repetau zilnic. Şi noi trebuia să ajungem la capacitatea de a putea schimba operaţiile chiar şi de la o oră la alta, întrucît utilajele erau, multe din ele, unicate. Una e obişnuinţa unei munci repetate o zi după cealaltă, alta — execuţia după desene mereu noi, din proiecte mereu noi. De fapt, saltul nostru a fost un salt calitativ in profesiune : muncind pentru a înţelege noile scheme tehnice, făceam saltul către tehnica de vîrf a oricărei industrii moderne : automatizarea. Ea stă la baza fiecărui utilaj chimic pe care îl construim. Ce a rezultat din acest imens şi generos efort colectiv al celor de la „Griviţa Roşie“ este acum cunoscut în întreaga noastră industrie chimică , recuperatoare de căldură pentru combinatele de la Arad, Craiova, Tîrgu Mureş, Turnu Măgurele, celule de electroliză şi colane de carbonatare pentru combinatul din Govora, coloane răcitoare şi schimbătoare de căldură pentru combinatele de la Brazi, Piteşti Teleajen, Midia, fermentatoare pentru întreprinderea din Calafat, piese de vulcanizat pentru întreprinderile din Bucureşti, Floreşti, Caracal, Turnu Severin — utilaje, adesea, de mulţi metri lungime, diametru, înălţime, uluitoare, adesea, pentru privitorul neavizat, dar însemnind pentru profesioniştii industriei chimice moderne, mari acceleratoare ale productivităţii muncii, ale despovărării de munca fizică, înlăturată printr-o simplă apăsare de buton... — ...Cind atî primit titlul de Erou al Muncii Socialiste a fost pentru prima dată cînd v-ati aflat în prezenţa şefului statului, la Consiliul de Stat . — Nu. A fost a treia oară Prima dată a fost în 1967, cînd tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu mi-a înmînat „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a, a doua oară, in 1981, cind mi-a inmînat „Ordinul 23 August“, clasa a II-a. La ultimul eveniment s-a făcut și o fotografie. ...Fotografiei, reprezentind pe bunicul urcat pe bătrîna sa locomotivă, nepotul familiei Dobrin de la „Griviţa Roşie", i-o va putea alătura şi pe aceea a tatălui, Eroul Muncii Socialiste într-o succesiune cu valoare da simbol a trei generaţii de muncitori dăruiţi sporirii civilizaţiei industriale a României socialiste Graziela Vântu Trei generaţii de muncitori şi mândria aceleiaşi meserii ! Răspunderea faţă de pregătirea specialiştilor de mîine Este greu să descoperi liceul de aeronautică din Bucureşti dacă nu ştii precis unde este amplasată clădirea acestuia ce nu se deosebeşte cu nimic de altele. Cred însă că un amănunt exterior o face totuşi repede remarcată printre construcţiile platformei aviatice de la Băneasa, căci în curtea şcolii se află un parc de avioane de diverse mărimi şi elicoptere, împrejmuite, avioane şi elicoptere care nu aşteaptă decolarea căci şi-au schimbat funcţia, intrind in rindurile mijloacelor de invăţămint. Aşadar, observînd acest amănunt specific şcolii bucureştene, am descoperit liceul, trecind pe sub privirile care cuprind şi acum, parcă necuprinsul Zărilor, ale pionierului aviaţiei noastre, Aurel Vlaicu al cărui bust este aşezat in grădiniţa din faţă. Este primul element care te introduce in atmosferă, fiindcă nu există colţ de liceu care să nu evoce caracterul specific al meseriei pe care au îmbrăţişat-o elevii, aceea de constructori de aeronave, între care şi nava-amiral a aviaţiei noastre Bombac-ul românesc. „Ne străduim, ne spune prof. ing. Gheorghe Coman, directorul liceului, să fim la Înălţimea insufleţitoarelor îndemnuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu date la deschiderea acestui an nou de invăţămînt, la Timişoara. Elevii noştri trebuie să înveţe, să înveţe şi iar să înveţe pentru a răspunde marii griji arătate de partid, condiţiilor excepţionale ce le sunt puse la dispoziţie.Din adevăr, liceul de aeronautică este foarte bine dotat cu laboratoare, cabinete şi ateliere moderne şi aceasta intr-un timp foarte scurt, din 1972, de cind a luat fiinţă acest aşezămînt de invâţămint aviatic românesc. Este îmbucurător faptul că exigenţa începe chiar de la admitere câci cel care vrea să fie elev al şcolii trebuie să treacă nu numai printr-un sever examen de cunoştinţe generale, ci să răspundă unei testări pretenţioase. La capitolul condiţiilor obligatorii, am numărat 29 de asemenea"calităţi, de care trebuie să dea dovadă tînărul care se cortsacră specializărilor de lăcătuş in construcţia de aeronave, mecanic de aviaţie, electronist de aparate de bord. La contraindicaţii, numărul acestora este egal cu al condiţiilor obligatorii. Şi este firesc să existe o asemenea selecţie pentru motive lesne de înţeles. Propriu-zis aici există un grup şcolar deoarece, in afara liceului există o şcoală profesională şi cursuri serale de liceu pentru cei care lucrează în întreprinderea de avioane toate formind un efectiv de aproape 2 500 de elevi. Cifra prefigurează dezvoltarea industriei aeronautice, mai cu seamă după cel de-al IX-lea Congres al partidului prin cerinţele exprese ale programei de invăţămint, şi prin cele ale cerinţelor dezvoltării acestei ramuri industriale in perspectiva următorului cincinal, al proiectului de Directive ce va fi dezbătut şi adoptat de către Congresul al XllI-lea al partidului. ‘Fiind vorba de o şcoală unicat, ea reflectă din plin rodul gindirii novatoare care stă la baza invatamintului nostru, acela de a fi legat prin toate fibrele de practica productivă şi — prin ceea ce poate el realiza — şi de cercetarea ştiinţifică. Cea mai bună dovadă o constituie La Liceul de aeronautică din Bucureşti înseşi promoţiile de absolvenţi ai liceului care lucrează pe marea platformă de la Băneasa — Pipera. Cadre bine pregătite care au participat şi la construcţia Rombac-ului. Dealtfel, procesul de învăţămint are loc in cabinete care i) plasează pe elev in condiţiile muncii din întreprindere pentru ca in ultima clasă să lucreze direct in producţie. Se învaţă după manuale, în cea mai mare parte elaborate de profesorii şcolii şi se fac aplicaţii cu mai multe, simulăr tehnica, vizînd cele mai complicate probleme Laboratorul aparatelor de bord, ca să luăm un exemplu, este o sală ornată în întregime cu felurite aparate de măsurare. Puse in acţiune ele situează elevul în cabina pilotului, ajutîndu-i să urmărească funcţionarea lor şi să intervină dacă se constată vreo neregularitate. Ing. Răzvan Berea, profesorul care predă in laboratorul acestor aparate ne-a arătat, intre altele, un releu de trap, construit de către elevi. Ingeniosul aparat miniatural controlează pornirea motoarelor avionului, iar alt aparat înregistrează turaţiile elicei. Acest al doilea aparat este, în aparenţă foarte simplu. Pus la priză se ambalează din ce în ce mai tare simulind zgomotul motoarelor pe care-l auzim înainte de decolare. Un mic ceas, instalat alături, indică numărul turaţiilor. întreaga aparatură de bord este adunată în această încăpere cu tablă multifuncţională, pe care se scrie cu creta şi care se poate transforma în ecran pentru demonstraţiile tv, cu perdele de obscu Demn de remarcat este faptul că asemenea procedeu, de întrebuinţare a televiziunii şcolare este folosit in toate laboratoarele, cu o eficienţă maximă. Din cabinetul directorului se poate urmări desfăşurarea lecţiilor şi aplicaţiilor practice prin acelaşi procedeu. Prof. ing. Eugen Cosma, director adjunct al liceului, ne arată citeva hale unde se execută lucrări de strungărie precum şi un atelier de turnătorie, organizate după toate regulile producţiei curente. Peste tot elevii erau angajaţi in studiu, invăţind nu omn memorare mecanică, ci in mod direct, pe aparate chiar dacă ele sunt de proporţii reduse, simple mijloace didactice. Nimic nu se cunoaşte deci desprins de realitate. Elevul acţionează butoane, opreşte aparate, le desface pentru a şti cum să le repare dacă este cazul — ceea ce pentru învăţarea tehnicii construcţiei aeronautice este esenţialul. „Întimpinăm cel de-al XIII- lea Congres al partidului — ne-a spus directorul liceului — cu hotarirea de a obţine rezultate superioare la învăţătură şi totodată de a trece la înfăptuirea a două proiecte care stau de cîţiva ani in intenţia noastră. Este vorba în primul rind de inceperea amenajării și dotării cu cele necesare a unui tunel aerodinamic de Încercare a aeronavelor de dimensiuni mici, construite in liceu, prin munca elevilor și în al doilea rind a unui banc de probă a motoarelor pină la 300 cai-putere. Vom executa totul prin autodotare, avind la dispoziţie piese casate care pot fi utilizate In afară de aceasta vom continua să conlucrăm cu Institutul Politehnic din Bucureşti (facultatea aerospaţiala) pentru întocmirea proiectului de execuţie şi realizării unui model de avionetă, pentru instruirea tineretului în aerocluburi. Aceasta, in cadrul acţiunilor de integrare cu cercetarea şi producţia. Avem deci proiecte stimulatoare pe care le vom pune în aplicare incă din acest an de invăţămint care trebuie să însemne pentru noi, ca şi pentru întreg învăţămintul nostru de toate gradele un pas mai înainte făcut pe drumul legării şcolii cu mai mult de viaţă, de cerinţele dezvoltării economice ale patriei.“ Cu posibilităţile de care dispune acest inimos grup şcolar, cu forţele tehnice pe care Ie are şi cu ajutorul întreprinderii de aviaţie care tutelează şcoala se va putea realiza tot ce s-a proiectat, căci Încă odată, o subliniem, sunt toate condiţiile. Const. Sîrbu Premierele cinematografice ale săptămînii Dosarul albastru, producţie a studiourilor chineze. Regia : Liang Tingduc; Imaginea: Chen Lin, Cai Guanden ; muzica : Yang Mae. Cu : Xiang Mei, Liang Belue, Tang Ke, Li Wei. Plasindu-şi acţiunea in 1948 — în ajunul prăbuşirii guvernului gomindanist —, filmul urmăreşte întîmplările determinate de recuperarea unui dosar ultrasecret, pentru a cărui posesiune se luptă agenţii a trei puteri adverse. O fată fi un băiat, producţie a studiourilor din R.D. Germană. Regia : Wolfgang Hübner ; imaginea : Eberhardt Borkmann ; muzica : Peter Gotthardt. In rolurile principale : Biigit Räding, Sven Martinek. Un film de dragoste — prima dragoste intre doi liceeni —, dar și un prilej de analiză a familiei în societatea contemporană. fii luisif La Padeş A intrat in sfera faptelor obişnuite ale anilor noştri existenţa cite unui spital la Valea Sadului, la Baia de Aramă, Novaci ori la Mătăsari, cu medici deopotrivă de competenţi şi entuziaşti După cum a intrat in sfera, făptuim cotidian, semnalarea unor înnoiri intr-unul sau mai multe din satele ţârii. De pildă unul ca acestea , de curind şi in comuna Padeş, unde a existat un dispensar medical, a luat fiinţă şi un cabinet de stomatologie dotat cu toată aparatura necesară, titulara noului cabinet fiind tinăra doctoriţă Camelia Pitulan. Şi, mai aflăm că tot la Padeş se construieşte o sursă de apă potabilă şi o conductă de aducţiune, lungă de 15 kilometri. (ION BECHERU) Octogenarul In această toamnă, la 19 octombrie, pictorul Virgiliu Listevean din Braşov rotunjeşte vârsta frumoasă de 20 de ani. „In prima parte a vieţii am fost militar, încheind războiul in rindul ofiţerilor superiori. Or, cariera armelor impune, obligatoriu, exerciţiu fizic. In partea a doua a vieţii, mi-am prelungit vigoarea fizică şi intelectuală prin sport“ , ne spune pictorul octogenar. Cu prilejul împlinirii celor 80 de ani, pictorul a deschis o expoziţie retrospectivă la Craiova — oraşul său natal. Şi ne-a declarat că salută cu bucurie apropiata deschidere a unui muzeu de artă contemporană la Tirgu Jiu, in oraşul tripticului monumental al lui Brăncuşi, muzeu căruia el urmează să-i doneze citeva tablouri. (B. ION). Muzeu pedagogic Din iniţiativa unor inimoşi dascăli, intre care învăţătorii pensionari Nicolae Mitrofan, Vasile Manciu, Constantin Puioagă, pe lingă Casa personalului didactic din Bacău a luat fiinţă un muzeu pedagogic. Muzeul dispune deja de un bogat fond documentar, insumind peste 4 000 piese. Alături de studii, manuale şcolare, monografii, in muzeu mai sunt expuse planuri de invăţămint, grafice şi diagrame, fotografii şi diferite alte documente, care ilustrează drumul ascendent parcurs de-a lungul anilor, de invăţămint pe aceste meleaguri Un loc aparte in muzeu il ocupă documentele care se referă la viaţa şi activitatea ilustrului pedagog băcăuan Grigore Tăbăcaru. (C. AZOIŢII). Familia „Cel mai mare a îmbrăcat de curind haina militară, iar cel mai mic abia învaţă să cunoască lumea“ — ne spune cu bucurie şi mindrie în glas Maria, soţia tractoristului Ion Ailincăi, de la Poarta Albă (judeţul Constanţa). Intr-o atmosferă de mare afectivitate şi cinste, fericiţii părinţi îşi cresc cei 11 copii, iubindu-i pe toţi ca pe lumina ochilor. Iar in gospodăria lor, temeinic alcătuită, curată şi îngrijită, băieţii şi fetele acestei familii numeroase au învăţat de mici să respecte munca, cinstea, oamenii — şi tocmai de aceea şi-au cştigat preţuirea şi dragostea tuturor locuitorilor comunei! Şi, mai presus de asta, şi-au cîştigat buna lor formaţie umană — spre satisfacţia părinţilor care, aşa cum afirmă ei înşişi, sunt astfel răsplătiţi din plin pentru toate strădaniile. (ION POPOVICI) Poiana cu statui Buzoienii au iniţiat cu 14 ani in urmă o tabără de sculptură în piatră şi au pus la dispoziţia artiştilor plastici dornici de afirmare un minunat colţ din variatul şi frumosul peisaj natural al acestui judeţ, „Măgura“, unde aceştia să-şi expună creaţiile. Aşa a devenit „Măgura“ o piatră in care pe lingă flori apăreau in fiecare vară şi „flori“ din piatră dăltuite cu migală şi pasiune de către numeroşii artişti plastici care poposesc in tabăra de sculptură de aici din ţară. Cei 16 artişti plastici participanţi la actuala ediţie a taberei de sculptură au lăsat in urma lor, în poiana de la „Măgura“, atit pentru buzoieni cit şi pentru nenumăraţii vizitatori ai acestei originale expoziţii de sculptură in aer liber, 16 sculpturi de o deosebită fineţe şi erpresivitate. Ar fi nedrept să nu amintim aici şi de contribuţia adusă la noua zestre de frumos a poienii şi de cei 17 cioplitori din satul „Ciuta de Măgura“, care au fost ajutoarele de nădejde ale sculptorilor. Aşadar pasiunea, talentul şi preocuparea tuturor factorilor de profil sporesc de la o ediţie la alta zestrea de frumos a acestei minunate poieni cu statui. (VIOREL CHIURTU) Rubrică realizată de Pia Rădulescu „Románia libera" Luni 1 octombrie 1984 Soarele rfisore la ora 6,14 şi opune la ora 17,56 TEATRE personalităţi lirice comentate - PORTRET TITO DORBI ! Opera Română (1313 57), ora 16; SILVIA: Teatrul de Operetâ (1480 11), 19 ; ROMEO SI JULIETA LA SI DE NOIEMBRIE : Teatrul „Lucia Sturdio Bulandro* - sala din Bd. Schitu Măgureanui (14 75 46), MITICA POPESCU I Tec 19 : ___ Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30, ROMANIA TIRZIE : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 20 : SI DACA SE INVIRTESTE, ora 9 si PINOCCHIO, ora 15 , Teatrul „Ion Creangă” (50 26 S5) , MINISPECTACOL DE DIVERTISMENT ŞI FUM , Teatrul „C. Tănase’ (15 53 78), ora 19,30 la Grădina Cărăbuş (str. Batiştei nr. 14) . NU VORBIŢI IN TIMPUL SPECTACOLULUI : Teatrul Tondarica (15 23 77), ora 19, lo Seta „Ion Vasilescu” ; „DECENII CONTEMPORANE* - IN - RECITALUL PIANISTEI ILINCA DUMITRESCU : Ateneul Român - Sala Studie, ora 18 ,1 ZIUA INTERNATIONALA A MUZICII - PANORAMIC XX - MUZICA ROMANEASCA, am 19, la Ateneul Român CONCERT DEDICAT „ZILEI INTERNATIONALE A MUZICII* : Conservatorulde muzică „Ciprian Porumbescu* Io Salo ..George Enescu", ora 18. .. . .. ora LA SFIRSIT TELEVIZIUNE 20: Telejurnal (parţial cotor) ; 20,20 : Actualitatea in economie ; 20,40 : In gînd cu ţara : Versuri ţi cîntece patriotice fi revolftfţionare ; 21,00 : Invăţămint — calitate — eficienţa ; 21,15 : Tezaur folcloric (tolor) ; 21,45 : Leul în 630 de secunde; 21,55: Orixont tehnico-ftlinţific. $tiiriţa în avangarda rrogresului economicol social . Obiective ale cercetării ftiiinţifice româneşti cuprinse In Proiectul de Directive ale celui de al XIII-lea Congres al P.C.R. ; 20,20 : Telejurnal. (Parţial color). CINEMATOGRAFE GLISSANDO! Pbirio (II 86 25). orele 9 - 12,36 - 16,30 - 19,30 i Gloria (47 46 75), orele 9 - 12,30 - 16 - 19 ; • LOVIND O PASARE DE PRADA : Studio (59 53 15), orele 10 - 12 - 14 ; DREPTATE IN LANTURI ; Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Giulesti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,43 - 18 - 20 : SALUTARI DE LA ADIGEA i Aria II (Si 31 86), orei« 9 - 11,13 - 13,30 - 13,45 - 18 - 20 i SURORILE: Grivita (17 08 38), Orele «1 9 _ s 1,15 _ 13,30 - 15,45 - 18 -20,151 » DEGERCA : Doina (16 35 38), orei* 9 - 11 - 13 - 17 i CA-N FILME : Doina, orele 13 - 19 | EMISIA CONTINUA i Ura (31 71 Ti), orele 15,30 - 17,30 - 19,30 ; TITANIC VALS : Buresti (30 43 58), orele 13 - 17 - 19 ! HAIDUCII : Dacia (50 35 94), ore 1e 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 , ACȚIUNEA „AUTOBUZUL* : Ferenteri (80 49 83), orele 15,30 - 17,30 - 19,30 ! IMPOSIBILA IUBIRE : Viitorul (10 67 40), orele 15,30 - 18,30 : ASTA-SEARA DANSAM IN FAMILIE ! Popular (35 15 17), orele 11 - 17,15 -19,30 : UN PETIC DE CER ! Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17 - 19 : UNDEVA. CINDVA : Scala (11 03 72), orele 9 - 11 - 13,30 - 15,43 - 18 -20,15: Excelsior (65 49 45), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 : Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 -11,30 - 15,45 - 18 - 20,15 : Gradina Modern, ora 19 : Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 13,45 - 18 - 20,15 : SEHEREZADA luceafarul (13 87 ST), orele 9 - 11,13 - 13,30 - 15,43 - 18 -30JAZZ ’20 : Central (14 12 24), orele 9 - 11,13 - 13,30 - 15,45 - 16 - 20 : CAMPIONUL : Victoria (16 28 79), orele 9.30 - 12,30 - 16 - 19 : IMI SARE TANDARA : Union (13 49 04), orele 9.30 — 11.30 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20 I I SE SPUNEA „B'H DOZERUL* Festival (15 63 81), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 : SERIOIA: Cooltor (16 2917), orele 9 - 11 15 - 13,30 - 15 1 5 - 18 - 20 : DOSARUL ALBASTRU Lumina (14 74 161, orele 9 - 11.15 - 13-3» -15.45 - 18 - 20 : O FATA SI UN BĂIAT: Timpuri Noi (1361101, orele 0 - 11 ,3,s “ 1570 - 17.43 - 20 : rvroi r«rA-” ur i c tq 5«M-rro.-i-in»e • Feroviar r5â 51 4m ore-e 9 - 11 -13.1«; _ - 17.45 - 90 • pA7*»«Vi ir. pTo» e» do . n.i.m-i' Să-o (31 98 131, orele 15.30 - 19 ! IDIOT-*eA euir-r-r-ni-r , r„--n. r-nI (40 83 481, orele 11 — 13 - 13 -17.13 - 19.30 : tOCOTENENT CErSTlwA t Eo~9 (60 90 851, ore'» 15.30 - 17.30- 1« *0 : CACTUS IACK Mioriţa (14 97 141, Ore'» « - 11.15 - 13.30 : PIANKE : Mioriţa (14 27 14), orei« 15 45 - 18 - 20 : DUPĂ MULŢI ANI : Mirtea (21 50 971. orele 15 - 17,15 - 19.30 1 GEMENII IN VACANTA : Promobil (23 94 16). orele 1570 — 17.30 — 19.30 1 POLITIST SAU DELINCVENT : Fioreared (33 29 711. orele 9 - 11 - 13 -15.30 - 17,45 - 20 I YANXEN : Voina (79 71 26). orele 9 - 10 - 16 - 19 ; SUPERMAN : Aurora (33 04 66). orele 9 - 11,30 — 14 — 16.30 — 19,30 : Grădina Aurora, ora 19 : AFACEREA PIGGT : Torni» (21 49 46), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 -20.15 : Grădina Torni», ora 19,30 : DOMNIȘOARA NOORIE : Cosmo« (97 54 95), orele 9 — TI — ti — 15.15 - 1770 - 19,43 ; ABBA : Grădina Arta (21 31 86), ora 19,45 ; MAREA EVADARE : Grădina Capitol (16 29 17), ora 19,45; CAMIONUL DE CURSA LUNGA 1 Grădina Feroviar (50 51 40), ora 19,30 ; CINEVA CA TINE : Grădina Olorio (47 46 75), ora 19,45 ; ROIUL : Grădina Lira (31 71 71), ora 20 ! CĂPITANUL RĂZBUNĂRII : Grădina Luceafărul (15 87 67), ora 19,30; COBRA SE ÎNTOARCE : Grădina Parc Hotel (17 08 58), ora 19:45. PROGNOZA METEOROLOGICA Institutul d» Meteorolog*« t* Hîdro* logie comunică î • VREMEA va continua să te încălzească ușor. Cerul va fi variabil în fegiunil® din sub-vestul țării și mai mult seftin in r«St. Vor cădea ploi slabe izolata în sud-vestul țării, iar vlntul va prezenta unele intensificări din sectorul sudic cu viteze pină la 60 km pe afâ. Temperaturile maxime Vor fi Cuprinse intre 18 si 28 de grade, iar cele minime de la noapte între 6 şl 16 grade, mai Scăzute In depresiunile Intramontane. Local în zona de munte, în centrul d estul ţârii şi izolat în restul teritoriului dimineaţa şi seara se va produce ceaţă. LA BUCUREŞTI, vremea va continua să se încălzească uşor. Cerul va fi variabil mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vântul va sufla slab la moderat. Temperatura maximă va fi cuprinsa între 26 şi 28 de grade, iar minima de la nopte între 11 şi 13 grade. Dimineața, condiții de ceaţă.