România Liberă, octombrie 1984 (Anul 42, nr. 12414-12440)

1984-10-01 / nr. 12414

Pagina a 2-a — 1 octombrie 1984 ­CM (jjy (Urmare: din pag. I) pildă. In oraşul Fălticeni care a devenit un puternic centru in­dustrial, edilitar si cultural, fâ­­cînd să se şteargă complet amintirea tirgului­ anost de altă­dată, în mod sir­tilar s-a dez­voltat oraşul Vatra Dornei, mă­­rindu-şi şi potenţialul balneo­climateric. Zestrea edilitar-gos­­podarească a oraşel­or care nu sunt reşedinţă de judeţ s-a com­pletat cu staţii de epurare a apei, cu nituri magazine sau spa­ţii comerciale la parterul blocu­rilor, cu drumuri modernizate. Totul demonstrează că orăşelele în care altădată nu se intîm­­pla nimic, cum spunea Sadovea­­nu, devin acum centre ale civi­lizaţiei socialiste. — Un proces de urbanizare se desfăşoară in satele planificate să devină oraşdt, dar şi In întreg mediul rural, In scopul ridicării nivelului de civilizaţie şi stabili­zării forţei de m­uncă. Cum se desfăşoară acest proces In ju­delul Suceava ? — Prin urbanizarea satelor, înţelegem nu numai realizări de ordin edilitar-gospod­ăresc, ci şi modificări profunde survenite in Structura socio-profesională, in însuşi modul de gîndire a locui­torilor. Putem spune cu justifi­cată mindrie că in­imite dintre satele noastre a pătruns spiri­tul citadin. în această situaţie Se află Comune ca Broşteni, Vama, Frasin, Dolhasca, Ostra, Iacobeni, Vereşti. Există şi al­tele care se dezvoltă vertiginos : Zvoriştea, Caşvana, Zamnostea, Şaru Dornei, Crucea, Ilioroaia, Dumbrăveni. în mediul­ rural există în momentul de faţă Peste 30 000 de case noi cu 1 şi 2 etaje, sătenii aflindu-se intr-o adevărată întrecere in ceea ce priveşte construirea de locuin­ţe cit mai frumoase. Pentru specialiştii satelor dăm anual in folosinţă 120—150 de aparta­mente, 98 la Sută din comune sunt legate de reşedinţa de judeţ prin drumuri asfaltate. în co­munele planificate să devină oraşe s-au conturat centrele ci­vice. S-au construit peste tot şcoli, grădiniţe, cămine cultu­rale, dispensare, magazine. 27 de localităţi rurale au fost echipate cu reţele de apă şi ca­nalizare. Anul acesta intră In funcţiune două microhidrocen­­trale­­ la Sadău-Brodina şi la Dornişoara, pe raza comunei Poiana Stampei. — Cum este concepută dez­voltarea industriei mici in me­diul rural ? *—7 Nu avem comună in care să nu existe unităţi de industrie mică şi prestatoare de servicii. Urmărim in mod special valori­ficarea resurselor locale, cum ar fi lemnul, piatra, pietrişul, nu­­­ielele pentru împletituri, argi­la. Semnificativ este faptul că in perioada 1980—1984 valoarea totală a activităţilor din indus­tria mică din judeţul Suceava s-a dublat. In mediul rural, nivelul atins, in 1984, în acest domeniu este cu 80 la sută mai ridicat decit în 1980. în total in judeţ 17 000 de oameni lucrează în industria mică ceea ce în­seamnă o contribuţie demnă de luat în seamă la utilizarea for­ţei de muncă, aflată din totdea­una în exces în părţile noastre. Multe unităţi din această cate­gorie au un prestigiu recunos­cut : atelierul de mobilier şi articole din lemn de la Boroaia care produce şi pentru export, atelierele de ţesătorie şi dogă­­rie de la Baia, atelierele de artizanat (costume populare) de la Suceviţa, atelierul de cera­mică neagră de la Marginea, atelierul de împletituri din nu­iele de la Zamostea şi numeroa­se altele. Trebuie să recunoaş­tem însă că în domeniul in­dustriei mici şi al prestărilor de servicii încă n-am atins indica­torul de 4 000 de lei pe locuitor şi de aceea se impune să ne mobilizăm serios pentru a ex­tinde rapid această activitate. — In ce raport se află siste­matizarea localităţilor urbane şi rurale cu necesitatea judicioasei valorificări a terenurilor agri­cole ? — Unul dintre principalele obiective ale sistematizării ii constituie apărarea şi buna gos­podărire a fondului funciar, restrîngerea la minimum a su­prafeţelor construibile, prin îm­binarea organică a criteriilor de eficienţă economică şi a celor de ordin social. Astfel, în ac­ţiunea de revizuire şi reactuali­zare a Schiţelor, de sistematiza­re din anul 1983 s-au redus pe­rimetrele construibile cu 1980 ha teren ce urmează să fie valo­rificat în m­od superior de agri­cultură. Această restrîngere s-a realizat fără a se diminua in vreun fel ritmul de dezvoltare a localităţilor respective şi anu­me prin mărirea densităţii cons­trucţiilor. — Alături de Piatra Neamţ, Rm. Vilcea — Suceava a dat tonul In ţară fl in ceea ce pri­veşte păstrarea şi punerea in valoare, bineînţeles intr-o con­­­ceplie modernă, a specificului local. Ce preocupări există, in continuare, in acest sens ? — Arhitecţii şi constructorii noştri integrează ceea ce este valoros din tradiţie în peisajul citadin modern. La realizarea noilor edificii se folosesc lemnul, ţigla, placajul de cărămidă, ten­cuiala în praf de piatră prelu­crată in desene specifice zonei noastre (cu motive preluate din sculptura în lemn). Realizări remarcabile au in această direc­ţie Suceava, Cîmpulung Moldo­venesc, Fălticeni şi altele. De asemenea, căutăm să punem in valoare sau măcar să nu um­brim prin nimic frumuseţea pei­sajului natural. Multe complexe turistice, hoteluri şi cabane — cum ar fi Dumbrava Minunată şi Nada Florilor din zona Făl­ticeni, Ariniş de la Gura Hu­morului, Ilişeşti, Suceviţa, Mes­­tecăniş, Zugreni şi altele — au fost intenţionat amplasate pe văile pitoreşti ale unor rîuri de munte, d­in vîrfurile obcinelor, sau cum spune poetul anonim „Pe un picior de plai / Pe-o gură de rai“. — Există un specific al sate­lor de munte care, de aseme­nea, nu trebuie neglijat. — Nici nu este. în mod perio­dic organizăm consfătuiri între specialiştii noştri şi meseriaşii care construiesc case în sate şi discutăm deschis ce elemente distonante au pătruns in arhi­tectura rurală pentru a le eli­mina, în multe ■ comune din zona de munte — Iacobeni, Cio­căneşti, Cîrlibaba, Sadova şi al­tele — casele au personalitate, inclusiv cele noi, cu etaj, pre­­luind elemente de arhitectură tradiţională : pridvorul, cerda­cul, britele colorate, acoperişu­rile de şindrilă în 4 ape şi cu pante abrupte. Se ţine seama bineînţeles şi de diferenţele de la o zonă etnografică la alta. — Ce implicaţii are in viaţa judeţului sistematizarea ? — Sunt implicaţii mari, de ordin economic, social, cultu­ral. Se realizează o mai bună distribuire şi, implicit, o mai bună utilizare a forţei de mun­că. Se ridică nivelul general de cultură şi civilizaţie. Se asigură dezvoltarea armonioasă a tu­turor zonelor judeţului şi a tu­turor domeniilor de activitate, în felul acesta se asigură dez­voltarea democraţiei socialiste, fie etere cetăţean având şanse de­pline de realizare profesională şi afirmare socială. Toate aces­te înfăptuiri sunt posibile datori­tă climatului instalat în Româ­nia după Congresul al IX-lea al partidului, datorită politicii clar­văzătoare desfăşurată de to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Toc­mai de aceea, alături de toţi cetăţenii patriei, noi, sucevenii vedem în realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la cel de-al XIII-lea Congres în funcţia su­premă de secretar general al partidului garanţia mersului nostru­ ferm înainte, pe drumul progresului, pe marile coordo­nate ale civilizaţiei socialiste. Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al partidului in dezbaterea comuniştilor, a întregului popor PREOCUPARE SUSŢINUTĂ ŞI SPIRIT CREATOR In construcţia localităţilor urbane ŞI RURALE W*. 01 A*­ • A TRĂI ŞI A MUNCI ÎN SPIRIT REVOLUŢIONAR ...Din carnetul de reporter : „Valoarea timpului de lucru ac­tual la întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa Roşie“ — 1 mi­nut ~ 7 000 lei ; 1 oră - 420 000 lei­; 8 ore - 3 360 000 lei“. Un calcul ameţitor. Dar şi mai ame­ţitor, dacă îl asociezi halelor înalte de zeci de metri din jur, adăpostind utilaje gigant, dacă ii întregeşti cu imagini din coti­dianul străzii bucureştene pe care circulă, citeodatâ, ieşind pe porţile de aici, autovehicule transportînd pe spinări uriaşe utilaje de dimensiuni neverosi­mile, şi, mai presus de toate, dacă, dînd din acelaşi carnet de reporter foarte multe foi înapoi, iţi aduci aminte că acum vreo patruzeci de ani, iat exact ace­leaşi locuri oameni in salopete adunau cărămizi şi reparau aco­perişuri distruse de bombarda­ment pentru a reda tării obosite de război ateliere de reparat va­goane şi locomotive , acele bă­­trine locomotive cu abur, dintre care unele îşi au, azi, locul la muzeul căilor noastre ferate şi evocă vremuri cu un timp al muncii de valoare mult prea scăzută pentru voinţa de mai bine a oamenilor de aici, a oa­menilor României... Oare ce va­loare evaluată în efort omenesc dedicat progresului colectiv va H avind timpul scurs din acei ani, de cînd in atelierele de pe calea Grivitei se refăcea parcul de vehicule pentru drumurile noastre de fier — pină azi cînd, in aceleași locuri, se constru­iesc utilajele uneia dintre indus­triile fundamentale ale Româ­niei contemporane, industria chimică ? Mă întreb, încercînd să găsesc răspunsuri la unul dintre cei mai potrivi­ţi oameni în a mi le da, la maistrul Anton Dobrin de la Secţia a II -a mecanică, 52 de ani, din primăvara anului trecut, Erou al Muncii Socialiste şi din 1948 muncitor profund implicat la devenirea socialistă a „Gri­­viţei Roşii“... — Tata, Gheorghe Dobrin, fost lâcâtuş-montator vreo 40 de ani aici şi ieşit la pensie tot de aici m-a adus atunci la ateliere — îşi aminteşte Anton Dobrin. Mi-a arătat atelierele, maşinile, m-a atre­bat dacă îmi place şi m-a­­t ucenic la strungărie. Mi-a bcut şi imi place şi azi, aşa că băiatul meu Dumitru tot aici a dus să muncească. întii a In­tat meserie la liceul In­­dustri, întreprinderii şi de vreo dOgjjj^ munceşte ca lăcătuş trasator. Tatăl, fu şi netestul. Trei ge­neraţii de nu­ncitori, transmiţîn­du-şi unul altuia, intr-o emoţio­nantă ştafetă, tradiţia aceleiaşi meserii, şlefuite cu dragoste, cu mindrie, cu profesionalism, la dimensiunile industriale ale epocii trăite de către fiecare. — Tata iubea locomotivele — continuă Anton Dobrin. Am acasă fotografia lui pe un „Paci­fic“, reparat in întregime de el şi echipa lui, mai înainte să plece în proba de verificare teh­nică. Fiindcă abia după verifi­care, el muncitorii, socoteau că şi-au îndeplinit răspunderea pentru maşina încredinţată lor. Eu ? Eu îmi iubesc acum presele de vulcanizat automat anvelope de 45 toli şi de 63 de ţoli. Presa mare e pentru noi un prototip — cu ea se vor fabrica la „Danu­biana“ anvelope mari pentru au­tocamioane, din cealaltă vom produce cîteva bucăţi pentru cauciucurile de „Dacia“, de „Oltbit“, ce se vor fabrica la Floreşti, la Caracal... Am făcut eu prese automate şi mai mari, cum a fost aceea de 100 ţoli, pentru autocamioanele gigant şi n-am avut probleme la benefi­ciar. Că eu, tot aşa ca şi tata, mi-am încheiat misiunea abia după ce presele astea, de mare tehnicitate vor fi dat rezultate bune in întreprinderile pentru care le producem. — în afară de simţul răspun­derii in mun­că, ce anume din ca­riera dumneavoastră credeţi că ii transmiteţi în plus fiului, faţă de ce aţi dobîndit de la părin­tele dumneavoastră ? —■ Fiului meu, dar şi tinerilor întregii ţări , le dăm o industrie nouă. Pentru că, în aproape cei 40 de ani de muncă ai noştri, eu şi generaţia din care fac parte am pus aici, la „Griviţa Roşie“, înseşi temeliile industriei chi­mice româneşti, care s-a născut şi s-a dezvoltat de vreo două decenii încoace, cu ajutorul uti­lajelor pe care noi, cei care re­param cindva locomotive şi va­goane, am învăţat să le fabricăm. ...Şi evocarea pe care o face maistrul Anton Dobrin recon­stituie simplu, omeneşte, marele adevăr al acestei afirmaţii, tre­cut prin filtrul propriei sale experienţe de viaţă , selecţionat ca strungar, fostul ucenic îşi exersează cîţiva ani priceperea în geometrie şi dexteritatea in mînuirea maşinii, reparînd com­presoare de locomotivă cot la cot cu tatăl său şi dobîndind categoria profesională maximă. Şi iată că in întreprindere Încep să se selecţioneze oameni com­petenţi şi energici, capabili să-şi concentreze priceperea şi devo­tamentul în marele efort colec­tiv care îi aşteaptă pe cei peste 3 000 de muncitori de aici, de­prinşi decenii de-a rindul doar să repare ceea ce alţii construi­­seră , în efortul de a transforma „din mers“ întreprinderea în­­tr-una cu un profil în întregime nou, ea însăşi constructoare de utilaje cum nu se mai constru­iseră în ţară. Şi tînărul strungar munceşte la maşină ziua şi descifrează la şcoala serală geometrie şi desen tehnic, matematică şi scheme de automatizări, dobîndind califica­rea de maistru, şi pe urmă e tri­mis la specializare in utilaje chimice la o firmă din Italia, şi pe urmă, prin 1969, primeşte sub conducerea sa 50 de oameni pe care el, la rindul său, trebuie să-i înveţe ceea ce abia dobîn­­dise prin diploma care îi consa­cra noul profil profesional — din maistru prelucrător prin aş­­chiere, profesiune „clasică“, în maistru prelucrător construcţii subansamble montaj general. Da, timpul muncii dobindise noi valori şi la „Griviţa Roşie“... — A fost greu acest Salt pro­fesional, tovarăşe Dobrin ? — Nici uşor nu s-ar putea spune că a fost. Vedeţi, oamenii erau profilaţi pe aceleaşi ope­raţii pe care le repetau zilnic. Şi noi trebuia să ajungem la capacitatea de a putea schimba operaţiile chiar şi de la o oră la alta, întrucît utilajele erau, multe din ele, unicate. Una e obişnuinţa unei munci repetate o zi după cealaltă, alta — exe­cuţia după desene mereu noi, din proiecte mereu noi. De fapt, saltul nostru a fost un salt cali­tativ in profesiune : muncind pentru a înţelege noile scheme tehnice, făceam saltul către teh­nica de vîrf a oricărei industrii moderne : automatizarea. Ea stă la baza fiecărui utilaj chimic pe care îl construim. Ce a rezultat din acest imens şi generos efort colectiv al celor de la „Griviţa Roşie“ este acum cunoscut în întreaga noastră industrie chimică , recuperatoa­re de căldură pentru combina­tele de la Arad, Craiova, Tîrgu Mureş, Turnu Măgurele, celule de electroliză şi colane de car­­bonatare pentru combinatul din Govora, coloane răcitoare şi schimbătoare de căldură pentru combinatele de la Brazi, Piteşti Teleajen, Midia, fermentatoare pentru întreprinderea din Cala­fat, piese de vulcanizat pentru întreprinderile din Bucureşti, Floreşti, Caracal, Turnu Seve­rin — utilaje, adesea, de mulţi metri lungime, diametru, înăl­ţime, uluitoare, adesea, pentru privitorul neavizat, dar însem­­nind pentru profesioniştii in­dustriei chimice moderne, mari acceleratoare ale productivităţii muncii, ale despovărării de mun­ca fizică, înlăturată printr-o simplă apăsare de buton... — ...Cind atî primit titlul de Erou al Muncii Socialiste a fost pentru prima dată cînd v-ati aflat în prezenţa şefului statu­lui, la Consiliul de Stat . — Nu. A fost a treia oară Prima dată a fost în 1967, cînd tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu mi-a înmînat „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a, a doua oară, in 1981, cind mi-a inmînat „Ordinul 23 August“, clasa a II-a. La ultimul eveni­ment s-a făcut și o fotografie. ...Fotografiei, reprezentind pe bunicul urcat pe bătrîna sa lo­comotivă, nepotul familiei Do­brin de la „Griviţa Roşie", i-o va putea alătura şi pe aceea a tatălui, Eroul Muncii Socialiste într-o succesiune cu valoare da simbol a trei generaţii de mun­citori dăruiţi sporirii civilizaţiei industriale a României socialiste Graziela Vântu Trei generaţii de muncitori şi mândria aceleiaşi meserii ! Răspunderea faţă de pregătirea specialiştilor de mîine Este greu să descoperi liceul de aeronautică din­ Bucureşti dacă nu ştii precis unde este amplasată clădirea acestuia ce nu se deosebeşte cu nimic de altele. Cred însă că un amănunt exterior o face totuşi repede remarcată printre construcţiile platformei aviatice de la Bă­­neasa, căci în curtea şcolii se află un parc de avioane de di­verse mărimi şi elicoptere, îm­prejmuite, avioane şi elicoptere care nu aşteaptă decolarea căci şi-au schimbat funcţia, intrind in rindurile mijloacelor de in­­văţăm­int. Aşadar, observînd acest amă­nunt specific şcolii bucureştene, am descoperit liceul, trecind pe sub privirile care cuprind şi acum, parcă necuprinsul Zărilor, ale pionierului aviaţiei noastre, Aurel Vlaicu al cărui bust este aşezat in grădiniţa din faţă. Este primul element care te in­troduce in atmosferă, fiindcă nu există colţ de liceu care să nu evoce caracterul specific al meseriei pe care au îmbrăţi­şat-o elevii, aceea de construc­tori de aeronave, între care şi nava-amiral a aviaţiei noastre Bombac-ul românesc.­­ „Ne străduim, ne spune prof. ing. Gheorghe Coman, di­rectorul liceului, să fim la Înăl­ţimea insufleţitoarelor îndem­nuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu date la deschiderea acestui an nou de invăţămînt, la Timişoara. Elevii noştri tre­buie să înveţe, să înveţe şi iar să înveţe pentru a răspunde marii griji arătate de partid, condiţiilor excepţionale ce le sunt puse la dispoziţie.D­in adevăr, liceul de aeronau­tică este foarte bine dotat cu laboratoare, cabinete şi ateliere moderne şi aceasta intr-un timp foarte scurt, din 1972, de cind a luat fiinţă acest aşezămînt de invâţămint aviatic românesc. Este îmbucurător faptul că exigenţa­ începe chiar de la­ ad­mitere câci cel care vrea să fie elev al şcolii trebuie să treacă nu numai printr-un sever exa­men de cunoştinţe generale, ci să răspundă unei testări preten­ţioase. La capitolul condiţiilor obligatorii, am numărat 29 de asemenea"calităţi, de care tre­buie să dea dovadă tînărul care se cortsacră specializărilor de lăcătuş in construcţia de aero­nave, mecanic de aviaţie, elec­tronist de aparate de bord. La contraindicaţii, numărul aces­tora este egal cu al condiţiilor obligatorii. Şi este firesc să existe o asemenea selecţie pen­tru motive lesne de înţeles. Propriu-zis aici există un grup şcolar deoarece, in afara liceu­lui există o şcoală profesională şi cursuri serale de liceu pentru cei care lucrează în întreprin­derea de avioane toate for­­mind un efectiv de aproape 2 500 de elevi. Cifra prefigu­rează dezvoltarea industriei ae­ronautice, mai cu seamă după cel de-al IX-lea Congres al partidului prin cerinţele expre­se ale programei de invăţămint, şi prin cele ale cerinţelor dez­voltării acestei ramuri indus­triale in perspectiva următo­rului cincinal, al proiectului de Directive ce va fi dezbătut şi adoptat de către Congresul al XllI-lea al partidului. ‘Fiind vorba de o şcoală uni­cat, ea reflectă din plin rodul gindirii novatoare care stă la baza invatamintului nostru, a­­cela de a fi legat prin toate fi­brele de practica productivă şi — prin ceea ce poate el realiza — şi de cercetarea ştiinţifică. Cea mai bună dovadă o constituie La Liceul de aeronautică din Bucureşti înseşi promoţiile de absolvenţi ai liceului care lucrează pe ma­rea platformă de la Băneasa — Pipera. Cadre bine pregătite care au participat şi la con­strucţia Rombac-ului. Dealtfel, procesul de învăţă­­mint are loc in cabinete care i) plasează pe elev in condiţiile muncii din întreprindere pentru ca in ultima clasă să lucreze direct in producţie. Se învaţă după manuale, în cea mai mare parte elaborate de profesorii şcolii şi se fac aplicaţii cu­ mai multe, simulăr­ tehnica, vizînd cele mai complicate probleme Laboratorul aparatelor de bord, ca să luăm un exemplu, este o sală ornată în întregime cu felurite aparate de măsurare. Puse in acţiune ele situează ele­vul în cabina pilotului, ajutîn­­du-i să urmărească funcţionarea lor şi să intervină dacă se con­stată vreo neregularitate. Ing. Răzvan Berea, profesorul care predă in laboratorul acestor aparate ne-a arătat, intre altele, un releu de trap, construit de către elevi. Ingeniosul aparat miniatural controlează pornirea motoarelor avionului, iar alt a­­parat înregistrează turaţiile eli­cei. Acest al doilea aparat este, în aparenţă foarte simplu. Pus la priză se ambalează din ce în ce mai tare simulind zgomotul motoarelor pe care-l auzim îna­inte de decolare. Un mic ceas, instalat alături, indică numă­rul turaţiilor. întreaga apara­tură de bord este adunată în a­­ceastă încăpere cu tablă multi­funcţională, pe care se scrie cu creta şi care se poate trans­forma în ecran pentru demon­straţiile tv, cu perdele de obscu­ Demn de remarcat este faptul că asemenea procedeu, de între­buinţare a televiziunii şcolare este folosit in toate laboratoa­rele, cu o eficienţă maximă. Din cabinetul directorului se poate urmări desfăşurarea lecţiilor şi aplicaţiilor practice prin acelaşi procedeu. Prof. ing. Eugen Cosma, di­rector adjunct al liceului, ne arată citeva hale unde se exe­­cută lucrări de strungărie pre­cum şi un atelier de turnătorie, organizate după toate regulile producţiei curente. Peste tot elevii erau angajaţi in studiu, invăţind nu omn memorare me­canică, ci in mod direct, pe apa­rate chiar dacă ele sunt de pro­porţii reduse, simple mijloace didactice. Nimic nu se cunoaşte deci desprins de realitate. Ele­vul acţionează butoane, opreşte aparate, le desface pentru a şti cum să le repare dacă este cazul — ceea ce pentru învăţa­rea tehnicii construcţiei aero­nautice este esenţialul. „Întimpinăm cel de-al XIII- lea Congres al partidului — ne-a spus directorul liceului — cu hotarirea de a obţine rezul­tate superioare la învăţătură şi totodată de a trece la înfăptui­rea a două proiecte care stau de cîţiva ani in intenţia noas­tră. Este vorba în primul rind de inceperea amenajării și do­tării cu cele necesare a unui tunel aerodinamic de Încercare a aeronavelor de dimensiuni mici, construite in liceu, prin munca elevilor și în al doilea rind a unui banc de probă a motoarelor pină la 300 cai-pu­tere. Vom executa­­ totul prin autodotare, avind la dispoziţie piese casate care pot fi utilizate In afară de aceasta vom continua să conlucrăm cu Insti­tutul Politehnic din Bucureşti (facultatea aerospaţiala) pentru întocmirea proiectului de exe­cuţie şi realizării unui model de avionetă,­ pentru instruirea tineretului în aerocluburi. A­ceasta, in cadrul acţiunilor de integrare cu cercetarea şi pro­ducţia. Avem deci proiecte stimula­toare pe care le vom pune în aplicare incă din acest an de invăţămint care trebuie să în­semne pentru noi, ca şi pentru întreg învăţămintul nostru de toate gradele un pas mai înainte făcut pe drumul legării şcolii cu­ mai mult de viaţă, de cerin­ţele dezvoltării economice ale patriei.“ Cu posibilităţile de care dis­pune acest inimos grup şcolar, cu forţele tehnice pe care Ie are şi cu ajutorul întreprinderii de aviaţie care tutelează şcoala se va putea realiza tot ce s-a proiectat, căci Încă odată, o subli­niem, sunt toate condiţiile. Const. Sîrbu Premierele cinematografice ale săptămînii Dosarul albastru, producţie a studiourilor chineze. Regia : Liang Tingduc; Imaginea: Chen Lin, Cai Guanden ; muzica : Yang Mae. Cu : Xiang Mei, Liang Belue, Tang Ke, Li Wei. Plasindu-şi acţiunea in 1948 — în ajunul prăbuşirii guvernului gomindanist —, filmul urmăreş­te întîmplările determinate de recuperarea unui dosar ultra­secret, pentru a cărui posesiune se luptă agenţii a trei puteri adverse. O fată fi un băiat, producţie a studiourilor din R.D. Germa­nă. Regia : Wolfgang Hübner ; imaginea : Eberhardt Bork­­mann ; muzica : Peter Gott­hardt. In rolurile principale : Biigit Räding, Sven Martinek. Un film de dragoste — prima dragoste intre doi liceeni —, dar și un prilej de analiză a fami­liei în societatea contemporană. f­ii luisif La Padeş A intrat in sfera faptelor obişnuite ale anilor noştri exis­tenţa cite unui spital la Valea Sadului, la Baia de Aramă, Novaci ori la Mătăsari, cu me­dici deopotrivă de competenţi şi entuziaşti­ După cum a intrat in sfera, făptuim cotidian, sem­nalarea unor înnoiri intr-unul sau mai multe din satele ţârii. De pildă unul ca acestea , de curind şi in comuna Padeş, unde a existat un dispensar me­dical, a luat fiinţă şi un cabinet de stomatologie dotat cu toată aparatura necesară, titulara noului cabinet fiind tinăra doc­toriţă Camelia Pitulan. Şi, mai aflăm că tot la Padeş se con­struieşte o sursă de apă pota­bilă şi o conductă de aducţiune, lungă de 15 kilometri. (ION BECHERU) Octogenarul In această toamnă, la 19 oc­tombrie, pictorul Virgiliu Liste­­vean din Braşov rotunjeşte vârsta frumoasă de 20 de ani. „In prima parte a vieţii am fost militar, încheind războiul in rindul ofiţerilor superiori. Or, cariera armelor impune, obligatoriu, exerciţiu fizic. In partea a doua a­ vieţii, mi-am prelungit vigoarea fizică şi in­­telectuală prin sport“ , ne spune pictorul octogenar. Cu prilejul împlinirii celor 80 de ani, pictorul a deschis o expo­ziţie retrospectivă la Craiova — oraşul său natal. Şi ne-a de­clarat că salută cu bucurie apropiata deschidere a unui mu­zeu de artă contemporană la Tirgu Jiu, in oraşul tripticului monumental al lui Brăncuşi, muzeu căruia el urmează să-i doneze citeva tablouri. (B. ION). Muzeu pedagogic Din iniţiativa unor inimoşi dascăli, intre care învăţătorii pensionari Nicolae Mitrofan, Vasile Manciu, Constantin Puioagă, pe lingă Casa perso­nalului didactic din Bacău a luat fiinţă un muzeu pedagogic. Muzeul dispune deja de un bo­gat fond documentar, insumind peste 4 000 piese. Alături de studii, manuale şcolare, mono­grafii, in muzeu mai sunt ex­puse planuri de invăţămint, grafice şi diagrame, fotografii şi diferite alte documente, care ilustrează drumul ascendent parcurs de-a lungul anilor, de invăţămint pe aceste meleaguri Un loc aparte in muzeu il ocupă documentele care se referă la viaţa şi activitatea ilustrului pedagog băcăuan Grigor­e Tăbă­­caru. (C. AZOIŢII). Familia „Cel mai mare a îmbrăcat de curind haina militară, iar cel mai mic abia învaţă să cunoască lumea“ — ne spune cu bucurie şi­ mindrie în glas Maria, soţia tractoristului Ion Ailincăi, de la Poarta Albă (judeţul Constanţa). Intr-o atmosferă de mare afec­tivitate şi cinste, fericiţii pă­rinţi îşi cresc cei 11 copii, iu­­bindu-i pe toţi ca pe lumina ochilor. Iar in gospodăria lor, temeinic alcătuită, curată şi în­grijită, băieţii şi fetele acestei familii numeroase au învăţat de mici să respecte munca, cinstea, oamenii — şi tocmai de aceea şi-au cştigat preţuirea şi dra­gostea tuturor locuitorilor co­munei! Şi, mai presus de asta, şi-au cîştigat­ buna lor formaţie umană — spre satisfacţia părin­ţilor care, aşa cum afirmă ei înşişi, sunt astfel răsplătiţi din plin pentru toate strădaniile. (ION POPOVICI) Poiana cu statui Buzoienii au iniţiat cu 14 ani in urmă o tabără de sculptură în piatră şi au pus la dispoziţia artiştilor plastici dornici de a­­firmare un minunat colţ din variatul şi frumosul peisaj na­tural al acestui judeţ, „Măgura“, unde aceştia să-şi expună cre­aţiile. Aşa a devenit „Măgura“ o piatră in care pe lingă flori apăreau in fiecare vară şi „flori“ din piatră dăltuite cu migală şi pasiune de către numeroşii ar­tişti plastici care poposesc in tabăra de sculptură de aici din ţară. Cei 16 artişti plastici par­ticipanţi la actuala ediţie a ta­berei de sculptură au lăsat in urma lor, în poiana de la „Mă­gura“, atit pentru buzoieni cit şi pentru nenumăraţii vizitatori ai acestei originale expoziţii de sculptură in aer liber, 16 sculp­turi de o deosebită fineţe şi e­r­­presivitate. Ar fi nedrept să nu amintim aici şi de contribu­ţia adusă la noua zestre de fru­mos a poienii şi de cei 17 cio­plitori din satul „Ciuta de Măgura“, care au fost ajutoa­rele de nădejde ale sculptorilor. Aşadar pasiunea, talentul şi preocuparea tuturor factorilor de profil sporesc de la o ediţie la alta zestrea de frumos a a­­­cestei minunate poieni cu statui. (VIOREL CHIURTU) Rubrică realizată de Pia Rădulescu „Románia libera" Luni 1 octombrie 1984 Soarele rfisore la ora 6,14 şi opune la ora 17,56 TEATRE personalităţi lirice comentate - PORTRET TITO DORBI ! Opera Ro­­mână (1313 57), ora 16; SILVIA: Teatrul de Operetâ (14­80 11), 19 ; ROMEO SI JULIETA LA SI DE NOIEMBRIE : Teatrul „Lucia Sturdio Bulandro* - sala din Bd. Schi­­tu Măgureanui (14 75 46), MITICA POPESCU I Tec 19 : ___ Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30,­ ROMANIA TIR­­ZIE : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 20 : SI DACA SE INVIRTESTE, ora 9 si PINOCCHIO, ora 15 , Teatrul „Ion Creangă” (50 26 S5) , MINI­­SPECTACOL DE DIVERTISMENT ŞI FUM , Teatrul „C. Tănase’ (15 53 78), ora 19,30 la Grădina Cărăbuş (str. Batiştei nr. 14) . NU VORBIŢI IN TIM­PUL SPECTACOLULUI : Teatrul Ton­­darica (15 23 77), ora 19, lo Seta „Ion Vasilescu” ; „DECENII CONTEMPO­­RANE* - IN - RECITALUL PIANISTEI ILINCA DUMITRESCU : Ateneul Român - Sala Studie, ora 18 ,1 ZIUA IN­TERNATIONALA A MUZICII - PANO­­RAMIC XX - MUZICA ROMANEASCA, am 19, la Ateneul Român­­ CONCERT DEDICAT „ZILEI INTERNATIONALE A MUZICII* : Conservatorul­­de muzică „Ciprian Porumbescu* Io Salo ..Geor­ge Enescu", ora 18. .. . .. ora LA SFIRSIT TELEVIZIUNE 20: Telejurnal (parţial cotor) ; 20,20 : Actualitatea in economie ; 20,40 : In gînd cu ţara : Versuri ţi cîntece patriotice fi revolftfţionare ; 21,00 : Invăţămint — calitate — efi­cienţa ; 21,15 : Tezaur folcloric (to­­lor) ; 21,45 : Le­ul în 630 de secunde; 21,55: Orixont tehnico-ftlinţific. $tiiriţa în avangarda rrogresului economicol social . Obiective ale cercetării ftiiin­­ţifice româneşti cuprinse In Proiectul de Directive ale celui de al XIII-lea Congres al P.C.R. ; 20,20 : Telejurnal. (Parţial color). CINEMATOGRAFE GLISSANDO! Pbirio (II 86 25). orele 9 - 12,36 - 16,30 - 19,30 i Gloria (47 46 75), orele 9 - 12,30 - 16 - 19 ; • LOVIND O PASARE DE PRADA : Studio (59 53 15), orele 10 - 12 - 14 ; DREPTATE IN LANTURI ; Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Giulesti (17 55 46),­­ orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,43 - 18 - 20 : SALUTARI DE LA ADIGEA i Aria II (Si 31 86), orei« 9 - 11,13 - 13,30 -­­ 13,45 - 18 - 20 i SURORILE: Grivita (17 08 38), Orele «1 9 _ s 1,15 _ 13,30 - 15,45 - 18 -20,151 » DEGERCA : Doina (16 35 38), orei* 9 - 11 - 13 - 17 i CA-N FILME : Doina, orele 13 - 19 | EMISIA CONTINUA i Ura (31 71 Ti), orele 15,30 - 17,30 - 19,30 ; TITANIC VALS : Buresti (30 43 58), orele 13 - 17 - 19 ! HAIDUCII : Dacia (50 35 94), ore 1e 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20­­ , ACȚIUNEA „AUTOBUZUL* : Feren­­teri (80 49 83), orele 15,30 - 17,30 -­­ 19,30 ! IMPOSIBILA IUBIRE : Viitorul (10 67 40), orele 15,30 - 18,30 : ASTA-SEARA DANSAM IN FAMILIE ! Popular (35 15 17), orele 11 - 17,15 -19,30 : UN PETIC DE CER ! Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17 - 19 : UNDEVA. CINDVA : Scala (11 03 72), orele 9 - 11 - 13,30 - 15,43 - 18 -20,15: Excelsior (65 49 45), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 : Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 -11,30 - 15,45 - 18 - 20,15 : Gradina Modern, ora 19 : Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 13,45 - 18 - 20,15 : SEHEREZADA­­ luceafarul (13 87 ST), orele 9 - 11,13 - 13,30 - 15,43 - 18 -30­­­­JAZZ ’20 : Central (14 12 24), orele 9 - 11,13 - 13,30 - 15,45 - 16 - 20 : CAMPIONUL : Victoria (16 28 79), orele 9.30 - 12,30 - 16 - 19 : IMI SARE TANDARA : Union (13 49 04), orele 9.30 — 11.30 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20 I I SE SPUNEA „B'H DOZERUL*­­ Fes­­tival (15 63 81), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 : SERIOIA: Cooltor (16 2917), orele 9 - 11 15 - 13,30 - 15 1 5 - 18 - 20 : DOSARUL ALBASTRU­­ Lumina (14 74 161, orele 9 - 11.15 - 13-3» -15.45 - 18 - 20 : O FATA SI UN BĂIAT: Timpuri Noi (1361101, orele 0 - 11­­ ,3­,s “ 1570 - 17.43 - 20 : rvroi r«rA-” ur i c tq 5«M-rro.-i-in»e • Feroviar r5â 51 4m ore-e 9 - 11 -13.1«; _ - 17.45 - 90 • pA7*»«Vi ir. pTo» e» do . n.i.m-i' Să-o (31 98 131, orele 15.30 - 19 ! IDIOT-*eA euir-r-r-ni-r , r„--n. r-nI (40 83 481, orele 11 — 13 - 13 -17.13 - 19.30 : tOCOTENENT CErSTlwA t Eo~9 (60 90 851, ore'» 15.30 - 17.30- 1« *0 : CACTUS IACK­­ Mioriţa (14 97 141, Ore'» « - 11.15 - 13.30 : PIANKE : Mioriţa (14 27 14), orei« 15 45 - 18 - 20 : DUPĂ MULŢI ANI : M­irtea (21 50 971. orele 15 - 17,15 - 19.30 1 GEMENII IN VACANTA : Prom­obil (23 94 16). orele 1570 — 17.30 — 19.30 1 POLITIST SAU DELINCVENT : Fio­­reared (33 29 711. orele 9 - 11 - 13 -15.30 - 17,45 - 20 I YANXEN­ : Voina (79 71 26). orele 9 - 10 - 16 - 19 ; SUPERMAN : Aurora (33 04 66). orele 9 - 11,30 — 14 — 16.30 — 19,30 : Gră­dina Aurora, ora 19 : AFACEREA PIGGT : Torni» (21 49 46), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 -20.15 : Grădina Torni», ora 19,30 : DOMNIȘOARA NOORIE : Cosmo« (97 54 95), orele 9 — TI — ti — 15.15 - 1770 - 19,43 ; ABBA : Grădina Arta (21 31 86), ora 19,45 ; MAREA EVADARE : Grădina Capitol (16 29 17), ora 19,45; CAMIONUL DE CURSA LUNGA 1 Grădina Feroviar (50 51 40), ora 19,30 ; CINEVA CA TINE : Grădina Olorio (47 46 75), ora 19,45 ; ROIUL : Grădina Lira (31 71 71), ora 20 ! CĂPITANUL RĂZBUNĂRII : Grădina Luceafărul (15 87 67), ora 19,30; COBRA SE ÎNTOARCE : Grădina Parc Hotel (17 08 58), ora 19:45. PROGNOZA METEOROLOGICA Institutul d» Meteorolog*« t* Hîdro* logie comunică î • VREMEA va continua să te încăl­zească ușor. Cerul va fi variabil în fegiunil® din sub-vestul țării și mai mult seftin in r«St. Vor cădea ploi slabe izolata în sud-vestul țării, iar vlntul va prezenta unele intensificări din sectorul sudic cu viteze pină la 60 km pe afâ. Temperaturile maxime Vor fi Cuprinse intre 18 si 28 de gra­de, iar cele minim­e de la noapte în­tre 6 şl 16 grade, mai Scăzute In de­presiunile Intramontane. Local în zona de munte, în centrul d­ estul ţârii şi izolat în restul teritoriului dimineaţa şi seara se va produce ceaţă. LA BUCUREŞTI, vremea va continua să se încălzească uşor. Cerul va fi variabil mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vântul va sufla slab la mo­derat. Temperatura maximă va fi cu­prinsa între 26 şi 28 de grade, iar minima de la nopte între 11 şi 13 grade. Dimineața, condiții de ceaţă.

Next