România Liberă, decembrie 1984 (Anul 42, nr. 12467-12492)
1984-12-01 / nr. 12467
anw Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLII Nr. 12467 Simbătă 1 decembrie 1984 6 pagini 50 bani m % * La chemarea tovarăşuluî Nicolae Ceauşescu RĂSPUNSUL NOSTRU - FAPTELE NOASTRE Constructorii în bătălia pentru timp Aspru vînt bate dinspre Dunăre. Unii aşa l-au apucat de cînd s-au născut, alţii i-au cunoscut furia abia la semnarea contractului de muncă la şantierele de construcţii, răsărite parcă peste noapte în coasta bătrânului fluviu. Şi unii şi ceilalţi au răbdat, ascuţindu-şi feţele la tăişulde brici al crivăţului, Danubiul fiind cel dinţii care a trebuit să cedeze în faţa cutezanţei şi perseverenţei umane. Nu uşor, ci cu mare înverşunare, in două rînduri încercînd chiar să-şi extindă teritoriile peste ceea ce oamenii zidiseră cu multă trudă într-un sol perfid, năclăit de ape şi mîluri mişcătoare. Dacă s-ar face o radiografie a solului, lesne s-ar vedea că marile obiective, cum sint combinatul de îngrăşăminte chimice din Turnu Măgurele sau întreprinderea de ţevi sudate din Zimnicea n-au fundaţii obişnuite, ci îşi sprijină uriaşele structuri metalice pe zeci de mii de piloţi din beton, adine înfipţi în lunca Dunării. Nu sunt cei dinţii care afirmă că şantierele de construcţii industriale ale Teleormanului au avut şi au încă un specific, aparte, că au abordat construcţii dificile în terenuri considerate zeci de ani improprii oricărei intervenţii umane. Şi nici nu doresc să-i scuz în vreun fel pentru greutăţile — în fapt reale — întîmpinate la fiecare lot, la fiecare obiectiv, depăşite prin eforturi uneori supraomeneşti, de a-şi apăra munca de furia apelor Dunării. Nici n-ar fi cazul căci, iată, ajungînd în Zimnicea, Aurel Simion inginerul şef al Antreprizei de construcţii Teleorman-Olt din cadrul Trustului de antrepriză generală pentru construcţii industriale Piteşti imi spune că pentru lucrările din 1984 am venit puţin cam tirziu, planul anual de construcţii-montaj fiind realizat la 30 septembrie ! Rămin, însă, în discuţie investiţii de încă 40 milioane lei ce vor fi realizate suplimentar pînă la finele lui decembrie... — Tovarăşe inginer şef, după bătăliile cu apele se poate spune, pe drept cuvint, că aţi început o bătălie pentru timp. Abita vreme cit nu înregistraţi restanţe, cit timp stadiile fizice la fiecare lucrare sunt atinse la termen, aveţi motive serioase să acceleraţi ritmul ? — Să clarificăm o afirmaţie. N-am început, ci continuăm o mai veche confruntare cu timpul. In ce priveşte ritmul sint motive serioase de grabă, pentru fiecare lucrare existind un imperativ major al economiei naţionale. Sîntem constructori şi cită vreme un obiectiv nu este predat „la cheie“ toţi ochii sunt aţintiţi asupra noastră. Uneori se face chiar abstracţie de termene, de stadiile fireşti pe care trebuie să le urmeze o investiţie, urmărindu-se doar punerea in funcţiune. Exemplul şantierului de la schela Bălăria este elocvent în acest sens. Ţara are nevoie de ţiţei — iată imperativul major sub care au lucrat alți 400 dintre cei mai experimentaţi constructori pentru a finaliza grabnic lucrările la staţiile de comprimare a aerului pentru extracţia petrolului. Inginerul Virgil Creţeanu, împreună cu dulgherii lui Gheorghe Bădoi sau zidarii lui Andrei Matei — ca să dau doar cîteva nume — au muncit contra-cronometru, zi şi noapte, executînd fundaţii de o factură deosebită, fronturi de montaj în condiţiile unei proiectări şi execuţii dificile datorită unei tehnologii socotită drept noutate in materie. Opt luni s-a dormit în barăci, nimeni n-a părăsit șantierul. Dar, în loc de 5 milioane, cite erau planificate intr-o anume perioadă de timp, am realizat lucrări în valoare de 23 milioane lei ! După o zi de peregrinări prin șantierele antreprizei, după ce stai de vorbă măcar cu ciţiva dintre cei 100 de oameni ai unităţii vămii cu sentimentul tonic al lucrurilor înfăptuite cu o înaltă conştiinţă revoluţionară, fiecare obiectiv purtînd pecetea de personalitate a unor meseriaşi de primă mină, conştienţi că prin truda şi efortul lor de inteligenţă schimbă faţa unui judeţ, altă dată eminamente agrar. Spunea inginerul Dan Stoica, directorul antreprizei, omul care şi-a „zidit“ în Teleormanul industrial toţi anii tinereţii, că marele cîştig al antreprizei a fost colectivul, aproape acelaşi de la debutul primelor lucrări, în 1963, la Turnu Măgurele şi pînă astăzi. Au mai venit, fireşte oameni noi, tineri dornici de afirmare, dar şi aceştia pot ridica pretenţii în ce priveşte apartenenţa la lucrările aşa-zise clasice. Pe bună dreptate, căci cele mai multe dintre obiective, începute în urmă cu 20 de ani se extind, îşi dezvoltă noi capacităţi, se modernizează. Lingă combinatul de la Turnu Măgurele s-au înălţat uzina de valorificare a cenuşelor de pirită şi întreprinderea de utilaj chimic ; la întreprinderea de rulmenţi din Alexandria se dublează capacităţile, la întreprinderea de pupitre şi tablouri de comandă pentru automatizări se construiesc noi secţii . Zimnicea, renăscută după seism, şi-a ridicat tot în lunca Dunării, o platformă industrială cu o fabrică de ţevi sudate, cu alta de zahăr, cu o centrală termică de zonă. Pretutindeni s-a lucrat şi se lucrează sub presiunea termenelor, aşa că oamenii s-au învăţat nu numai să le respecte, dar să le şi scurteze, pînă la cele mai nebănuite limite. Nu este, deci, întimplător faptul că Emil Munteanu Colectivele de oameni al muncii din unităţile Centralei industriale de autoturisme — Piteşti au reuşit, in condiţiile realizării sarcinilor de plan, să înscrie in contul de economii al anului 1984 o cantitate de aproape 8 900 tone combustibil convenţional, precum şi peste 7 000 MWh energie electrică. Cele mai însemnate realizări au fost înregistrate la întreprinderile de autoturisme— Piteşti Colibaşi, „Muscelul“ — ■Cîmpulung şi la cea de piese şi subansamble auto Scorni ceşti. Porţile de Fier 2 Ecluza românească in probe cu apă Ostrovul Mare-Mehedinţi. Joi seara în compartimentul din amonte al ecluzei principale româneşti s-a introdus pentru prima oară apă. In termeni consacraţi şi intraţi in uz pe şantierele de construcţii de ecluze se spune că „s-a inundat ecluza“, fiind vorba desigur de o operaţie dirijată de oameni, stăpinită pe deplin de către aceştia. Constructorii şantierului „Dunărea Mică" conduşi de inginerul Petre Cernea şi de ceilalţi specialişti din colectivul respectiv (devenit in ultimul timp brigadă a antreprizei de construcţii hidroenergetice Porţile de Fier II) împreună cu montorii antreprizei „Energomontaj“ işi văd astfel încununate eforturile depuse aici vreme de cinci ani de zile. Inundarea compartimentului din amonte al ecluzei româneşti inaugurează la Ostrovul Mare începerea probelor in sarcină la echipamentele complexe cu care este dotat acest obiectiv — a doua ecluză românească de pe Dunăre după cea de la Porţile de Fier I. De îndată ce se consolidează şi se înalţă digul cu care s-a închis Dunărea Mare la începutul acestei săptămini, mai exact — luni 26 noiembrie —, şi se va acumula suficientă apă în lacul de acumulare Porţile de înier II,ecluza românească îşi va prelua integral funcţiile, redeschizînd navigaţia pe fluviu ca unică poartă de trecere prin acest sector a mijloacelor navale de transport pină va fi construită și ecluza iugoslavă. (I. BECHERU). (Continuare in pag. a 2-a) O importantă cerinţă: Livrarea produselor agricole planificate la fondul de stat Nu mai este cazul să mai demonstrăm importanţa asigurării fondului de stat cu produse agricole la nivelul prevăzut şi la datele stabilite. Buna aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare, asigurarea industriei prelucrătoare cu materii prime, precum şi satisfacerea altor cerinţe ale economiei naţionale se realizează pe seama a ceea ce se livrează statului pe baza contractelor încheiate cu unităţile agricole cooperatiste (unităţile agricole de stat au obligaţia sa livreze întreaga producţie agricolă obţinută). Acum, cînd culesul porumbului se efectuează pe ultimele suprafeţe, este de dorit ca predările la bazele de recepţie să se încheie in timpul cel mai scurt. Să vedem cum se acţionează in această direcţie, în cîteva judeţe. OAMENI AI MUNCII DIN INDUSTRIE! Acţionaţi cu fermitate pentru realizarea integrală a planului la producţia fizică, pentru livrarea neîntîrziată a producţiei de export, pentru încadrarea strictă în normele de consum energetic şi de materii prime! M . * OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURA! Finalizarea cu succes a anului agricol depinde de eforturile ce se fac în aceste zile pe ogoare şi care trebuie să se concretizeze în punerea grabnică la adăpost a întregii recolte şi livrarea produselor la fondul de stat. Intensificaţi, la maximum, ritmul arăturilor adînci și al celorlalte pregătiri care hotărăsc recoltele anului viitor! * .1»* V# • n * V, y.V V- » ’ " VIBRANT OMAGIU SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU în telegrame şi mesaje adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întregul partid şi întregul popor îşi exprimă satisfacţia pentru realegerea sa în funcţia supremă de secretar general al partidului ! (Pagina a 3-a) CONGRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULUI IN CONŞTIINŢA ÎNTRE CU NAŢIUNI Strategia accentuării factorilor intensivi ai reproducţiei socialiste include — ca o componentă fundamentală — creşterea puternică a productivităţii muncii, care in concepţia partidului nostru, a secretarului său general, impune utilizarea cu maximum de eficienţă a fondului de timp al societăţii, a fondului de timp de care dispune fiecare unitate — lege de bază a dezvoltării economico-sociale. — Raportul prezentat la cel — Costurile unităţii de muncă se vor ridica cu : Din aceste exemple, se poate, înţelege de ce este necesar ca, în toate cazurile, nivelul productivităţii muncii să crească mai repede decit cel al retribuţiei, necesitate subliniată din nou de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în raportul prezentat la Congres. Se poate conchide deci că sporirea productivităţii muncii oglindeşte un dublu proces : pe de o parte, mărirea cantităţii de produse ce se obţine în fiecare oră de muncă şi, pe de altă parte, micşorarea cheltuielilor necesitate de fabricarea fiecărei unităţi de produs. In acest cadru, Programul privind creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi perfecţionarea organizării şi normării muncii în perioada 1983—1985 şi pînă în anul 1990 adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 14—15 noiembrie 1983, acordă o atenţie deosebită productivităţii fizice a muncii, care se exprimă prin consumul rol vital în conţinutul costurilor unitare de muncă. Pe măsură ce dinamica productivităţii scade, costurile unităţii de muncă sporesc în dauna, rentabilităţii unităţilor economice şi a ridicării bunăstării poporului. Să ne folosim de cîteva exemple, pentru a înţelege mai bine legătura dintre sporul de productivitate şi nivelul costurilor cu manopera, cu munca vie şi, implicit, cu munca materializată în mijloacele de producţie , de manoperă pe produs sau pe grupa de produse, concomitent cu productivitatea măsurată pe baza producţiei marfă, deoarece fiecare dintre acestea reliefează o latură sau alta a activităţii de producţie, in vederea caracterizării cit mai bune a raportului efect-efort. — După cum te ştie, normării muncii îi revine un rol important în creşterea productivităţii. In acest cadru, care sunt sarcinile concrete ale normării muncii în viitorul cincinal? — Programul din acest domeniu reliefează contribuţia pe care urmează să o aducă — la îmbunătăţirea normelor de muncă — factori de mare importanţă, cum sunt : progresul tehnic, organizarea producţiei şi a muncii, creşterea calificării forţei de muncă, precum şi unele măsuri legate de creşterea gradului de mecanizare şi automatizarea producţiei, organizarea producţiei şi a muncii, per Cazul 1 Cazul 2 — Creşterea retribuţiei 10% 10% — Creşterea productivităţii muncii (realizări intr-o oră de muncă) 0% 6% 10% 4% 31 1 Decembrie 1918-măreață încununare a luptei pentru unitate națională și statală V. * ■ 10 (Pagina a 2-a) Hunedoara: Recolte sporite, livrări suplimentare Cooperativele agricole de producţie din judeţul HUNEDOARA au depăşit cu aproape 1 800 tone sarcinile de plan privind livrarea porumbului pentru fondul de stat. Iată cîteva exemple. Cooperatorii din Rapoltu Mare de pildă, au livrat suplimentar la fondul de stat 397 tone de porumb.. In plus, ei au mai dat la fabricile pentru furaje combinate o cantitate totală de 140 tone. Acest lucru nu esteîntimplător. De mai multi ani la C.A.P. Rapoltu se acordă o atenţie deosebită amplasării corespunzătoare a culturilor, fertilizării terenului şi asigurării unei densităţi, optime a plantelor. „Anul acesta am obţinut 8 500 kilograme porumb boabe la hal ne-a spus inginerul şef Cornel Tărăpoancă. Am cîştigat mult prin mărirea densităţii şi (Continuare in pag. a 2-a) dului subliniază, in mod pregnant, importanţa creşterii productivităţii muncii, pe diferite planuri... ^ — Intr-adevăr, creşterea productivităţii muncii este un factor-cheie in determinarea nivelului de trai, in sporirea eficienţei economice, în dezvoltarea economico-socială a ţării, deoarece ea duce la micşorarea cheltuielilor de muncă pe unitatea de produs, stind la baza măririi rentabilităţii unităţilor economice şi a creşterii competitivităţii produselor pe piaţa externă. In acelaşi timp, sporul de productivitate are o influenţă directă asupra creşterii retribuţiilor. Cu alte cuvinte, creşterea productivităţii muncii are in consecvenţă în economie, in întreaga viaţă socială, a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii moderne, a celor mai perfecţionate metode de organizare a conducerii producţiei şi a muncii, în strinsă concordanţă cu nivelul dezvoltării forţelor de producţie, şi, implicit, cu cel al relaţiilor de producţie. Această necesitate a fost subliniată din nou, în raportul prezentat de secretarul general al partidului la Congresul al XIII-lea, precizîndu-se : „Trebuie să fim conştienţi că dezvoltarea economico-socială a patriei noastre, făurirea comunismului, nu se pot realiza decit pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane in general“. Direcţii de acţiune pentru creşterea mai accelerată a productivităţii muncii Un obiectiv major al viitorutru se întemeiază pe aplicarea de al Xlll-lea Congres al parti- fecţionarea pregătirii profesiului cincinal 11 constituie creşterea mai accentuată a productivităţii muncii. „Nu trebuie să uităm nici un moment — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, in magistralul Raport prezentat la cel de al XIII-lea Congres al partidului — că numai pe baza creşterii productivităţii muncii vom putea asigura dezvoltarea economico-socială şi vom face ca produsele româneşti să fie competitive pe plan internaţional". Această idee-forţă din Raport, această necesitate imperioasă a fost subliniată anterior, în repetate rinduri, de secretarul general al partidului, ea stind la baza elaborării „Programului privind creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi perfecţionarea organizării şi normării muncii în perioada 1983—*1985 şi pînă în anul 1990“. Potrivit acestui program, pină in anul 1990 productivitatea muncii va creşte cu peste 60 la sută faţă de anul 1985, dublindu-se faţă de anul 1980. Pe seama creşterii productivităţii muncii urmează să se obţină din viitorul cincinal — circa 85 la sută din sporul venitului naţional — singura sursă care asigură fondurile necesare dezvoltării generale a societăţii şi ridicării standardului de viaţă al poporului. Asupra modalităţilor de transpunere in fapt a orientărilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe linia creşterii substanţiale a productivităţii muncii, a sarcinilor prevăzute in acest sens de Directivele celui de-al XIII-lea Congres al P.C.R., am avut recent, o convorbire cu tovarăşul dr. PETRE FRUJINA, director adjunct al direcţiei de specialitate din Ministerul Muncii. — Magistratul Raport al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, prezentat la cel de-al XIII-lea Congres al P.C.R. — ne spune interlocutorul — reflectă, in mod elocvent, perspectivele progresului multilateral al societăţii noastre socialiste. In mod deosebit este relevat rolul factorilor calitativi in noul stadiu de dezvoltare a ţării noastre. Caracteristica fundamentală a acestor factori o constituie trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare, prin amplificarea factorilor intensivi, de eficienţă, rentabilitate şi competitivitate, situarea acestora în centrul preocupărilor pentru realizarea unei creşteri economice dinamice şi echilibrate. Pornind de la exigenţele dezvoltării ţării noastre, de la acumulările cantitative din perioadele precedente, orientarea fermă a procesului de creştere economică se efectuează în direcţia accentuării laturilor calitative — teză fundamentală care şi-a găsit o solidă fundamentare ştiinţifică In gindirea socialpolitică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Corespunzător acestei teze, politica partidului nou Mircea Scripcă (Continuare in pag. a 5-a) cale a forţei de muncă, precum şi unele măsuri legate de creşterea gradului de mecanizare şi automatizare a producţiei, organizarea proceselor de muncă, disciplina tehnologică și de muncă etc. Pentru a realiza aceste obiective, trebuie ca in toate întreprinderile să se aprecieze că normarea muncii este necesară și de importantă majoră. Un alt obiectiv din acest domeniu este ca normarea muncii să înceapă încă din faza de proiectare a tehnologiilor şi produselor, astfel incit — o dată cu stabilirea modului de fabricaţie a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi produselor — să se fundamenteze pe baze ştiinţifice şi normele de muncă, respectiv consumul de muncă necesar. In aceste condiţii, normele de muncă necesare realizării produselor se vor determina în funcţie de cele mai corespunzătoare procese de producţie şi condiţii tehnice şi organizatorice, care realizează bunuri materiale identice sau similare, cu timpi de muncă cit mai reduşi. — Care sunt principalele pirghii de creştere a productivităţii muncii in perioada 1986—1990 ? — Desigur, creşterea productivităţii muncii este rezultatul acţiunii corelate a unui ansamblu de factori. Totuşi, în funcţie de intensitatea de acţiune a acestora, creşterea productivităţii muncii este de neconceput fără promovarea progresului tehnic in întreaga economie naţională, fără un nivel ridicat al organizării producţiei şi a muncii, fără un nivel de pregătire şi calificare a forţei de muncă şi o disciplină fermă în toate sectoarele de activitate. Tocmai în acest sens, in raportul prezentat la Congresul al Xlll-lea al partidului se evidenţiază necesitatea ridicării nivelului tehnic al producţiei în toate unităţile economice, prin dotarea şi reutilarea unităţilor cu maşini şi instalaţii de mare tehnicitate, prin perfecţionarea neîntreruptă a tehnologiilor, prin introducerea pe scară largă a mecanizării complexe, a automatizării, cibernetizării. In viitorul cincinal, creşterea productivităţii muncii in industrie se va asigura in proporţie de circa 55 la sută pe seama introducerii şi generalizării progresului tehnic. Sarcini similare sunt prevăzute in ramura construcţiilor, în agricultură, precum şi in celelalte ramuri ale economiei naţionale. Concomitent, nivelul şi ritmul creşterii productivităţii muncii depind şi de calitatea forţei de muncă, de utilizarea raţională a acesteia. Punerea în valoare atit a progresului tehnic, cit şi a calificării forţei de muncă, este strîns legată de perfecţionarea organizării producţiei şi a Covăsită: O EXPERIENȚĂ VALOROASĂ, DE MARE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ D IN DOMENIUL ZOOTEHNIEI (Pagina a 4-a) ■ safitr-'- - vm 1 1 -, ;■&* Vm. ‘ A iai*