România Liberă, februarie 1985 (Anul 43, nr. 12518-12541)
1985-02-01 / nr. 12518
hagina a 2 -a — 7 februarie 1985 „Luna cărţii la sate*‘ „Luna cărţii la sate“, căreia ii este consacrată, prin tradiţie, luna februarie, a ajuns la cea de-a XXV-a ediţie, aceasta desfăşurindu-se sub genericul „Cartea in sprijinul formării conştiinţei socialiste, al perfecţionării pregătirii profesionale a oamenilor, muncii de la sate, al realizării noii revoluţii agrare“. In consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, in cooperative agricole de producţie, întreprinderi agricole de stat sau aşezâminte de cultură de la sate vor avea loc intilniri ale cititorilor cu scriitori şi editori, lansări de carte, dezbateri şi simpozioane, cu care prilej vor fi prezentate profilul unor seriişi colecţii de largă audienţă, aspecte ale dezvoltării literaturii noastre actuale. Un loc deosebit, in cadrul manifestărilor il vor ocupa prezentarea şi difuzarea lucrărilor de o excepţională valoare teoretică şi practică , ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu editate in seriile „Romă-., nţa pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. ..Din gindirea social-politica“, „Din gindirea filozofică“, „Din gindirea economică a preşedintelui României“ sau in seria „Opere alese“. Deschiderea la nivel republican a „Lunii cărţii la sate“ va avea loc duminică, 3 februarie, in comunele Chiti Ia, sectorul agricol Ilfov şi Măgura, judeţul Buzău. (Agerpres) Căminul cultural din comuna Goicea, județul Dolj Cartea social-politica Epoca noastră, saturată de numeroase probleme şi complexe contradicţii, ce solicită soluţii raţionale şi umaniste, a reînviat dialogul ştiinţifico-filosofic, ca modalitate de clarificare intelectuală şi dezbatere multilaterală a celor mai actuale realităţi şi preocupări ale contemporanilor noştri, ajunşi in pragul simbolicului an 2000. Prin recent apăruta carte de convorbiri despre viitor, purtate cu personalităţi marcante din străinătate şi din România, Ioniţă Olteanu işi onorează programul inaugurat cu originala sa lucrare ..Limitele progresului şi progresul limitelor“ (1981), continuat cu volumul „Dialoguri despre viitor" (1982). In noua , carte, autorul angajează dialogul, cu un număr mult mai mare de personalităţi din diferite zone ale lumii, pe un diapazon problematic mult, mai larg şi mai profund, oferind cititorului român un portofoliu extrem de bogat şi variat, de idei, fapte şi puncte de vedere asupra prezentului şi viitorilor posibili şi dezirabili. ».Revelaţia acestei cărţi — notează autorul in sugestiva prefaţă intitulată „Anii '80 încotro 7“ — a constituit-o dialogul, dialogul ca instrument de lucru, ca instrument de cunoaştere, de *) Ioniţă Olteanu „In căutarea viitorului. Convorbiri privind crearea unei lumi mai bune şi mai drepte“, Ed. politică, 1984 — 378 pag. investigaţie. ...Actuala suită de dialoguri urmăreşte să surprindă tocmai diversitatea lumii de astăzi, viziunile diferite ale specialiştilor aparţinind unor culturi, unor civilizaţii şi ideologii distincte“. (pag. XVIII) Aparţinind unor societăţi, culturi, filosofii şi specialităţi diferite, personalităţile „convocate“ de Ioniţă Olteanu la imaginara „masă rotundă“ fac aprecieri, formulează idei, ipoteze, aspiraţii, sugerează soluţii posibile pentru ieşirea din cascada de crize ce confruntă omenirea, pentru realizarea unei lumi mai bune şi mai drepte. Dialogurile libere, bogate în conţinut, pe care le-a iniţiat şi realizat Ioniţă Olteanu dl Aurelio Peccei, SamirAmin, Costin Murgescu, Bestujev-Lada, Johan Gaitung, Eleonora Maşini, Tudorel Postolache, Francois Perroux, Mahdi Elmundjra, Mihail Florescu — ca să nu enumerăm decit o parte din interlocutori — nu pot fi, evident, rezumate. Ele trebuie citite, şi se citesc realmente cu mare interes. Autorul a sistematizat materialul în trei secţiuni comunicante, ce răspund interogaţiilor fundamentale ale temei: „IN ’ CE LUME TRĂIM ?“, „CEVA TREBUIE SCHIMBAT“, „CE LUME CONSTRUIM ?“. Dar cititorul găseşte in fiecare secţiune şi la fiecare interlocutor subiecte incitante de reflecţie, iar lectura poate începe de la oricare convorbire şi se poate îndrepta în orice direcţie. Esenţa cărţii — şi valoarea ei — constă în faptul că reprezintă nu doar o succesiune de dialoguri ale autorului cu parterneri competenţi şi prestigioşi, ci un veritabil şi atit de necesar „dialog intre culturi şi civilizaţii“ care reliefează atit, prprblematica globală şi comună a omenirii cit şi pe cea speciffică, continentală, regională , şi naţională, atit punctele de concordanţă, cit şi pe cele divergente „în care se cere intensificat procesul de reconciliere, de apropiere, de găsire de noi concepte, noi soluţii sau noi paradigme“ (XIX). Dincolo de volumul impresionant de fapte obiective semnificative pe care dialogurile le evocă şi le supune atenţiei cititorilor, cartea „IN CĂUTAREA VIITORULUI“ pune probleme metodologice şi epistemologice esenţiale, in absenţa cărora viitorul nici n-ar putea fi înţeles, nici găsit. Spiritul realist unit cu spiritul transdisciplinar in abordarea complexelor probleme ale construirii lumii de miine din „materialul“ zilei de azi conferă dezbaterii dimensiunile rigorii, fără a inhiba puterea de imaginaţie a minţilor căutătoare de soluţii. „Nu există probleme fără soluţii. Problema este ce fel de soluţii se aleg“ spune un Interlocutor al lui Ioniţă Olteanu (pag. 67). „Mă interesează mai mult maniera analizei, decit exhaustivitatea ei" spune un altul (pag. 127). „Vor fi necesare,schimbări profunde in modalităţile, de abordare şi metodologiile practicate de viitorologi. Aceasta nu este numai o necesitate, ci şi o speranţă, o speranţă , pentru dezvoltarea umaană“ (pag. 179—180). „în procesul istoric al dezvoltării se realizeză conexiunea dintre ştiinţele naturii şi ştiinţele sociale, care se influenţează reciproc şi, ,cu efecte asupra dezvoltăriiştiinţei şi a societăţii in ansamblu“ (pag. 351). Cartea, in întregul ei, are nu numai valoare, ci şi savoare. Savoarea volumului de „convorbiri" rezidă în faptul că Ioniţă Olteanu nu rupe ideile, discursul de omul care le susţine şi de context. El zugrăveşte cu talent literar portretul fizic şi intelectual al tuturor interlocutorilor, depăşeşte notaţiile biobibliografice seci şi, prin aceasta, măreşte tensiunea dezbaterii de idei şi interesul cititorului faţă de ea. Angajat activ şi multilateral în dialog, Ioniţă Olteanu promovează cu consecvenţă punctele de vedere principiale, originale ale ţării noastre in problemele supuse discuţiei, reliefează cu putere contribuţia esenţială, prestigioasă a preşedintelui Nicolae Ceauşescu la elucidarea şi fundamentarea ştiinţifică şi umanistă a marilor probleme ce confruntă omenirea contemporană, la triumful principiilor noi de relaţii intre state, la salvgardarea păcii in lume. Cartea se înscrie cu un timbru propriu şi contribuţii româneşti la literatura ce formează „Biblioteca despre viitor", bibliotecă in care şi-au depus cărţi Octav Onicescu şi Mircea Maliţa, Pavel Apostol, Sergiu Tămaş, Victor Isac şi mulţi alţii. Aşa cum remarcă autorul : „Datoria noastră este s-o îmbogăţim cu tot ceea ce poate sluji viaţă pe această planetă... Biblioteca nu este oare conştiinţa umanităţii ? Şi ce înseamnă conştiinţa fără oameni ? Omenirea nu trebuie să aibă numai trecut. Ea trebuie să aibă cu orice preţ VIITOR. Ea trebuie să dăinuiască" (pag. 321). Evident, nu în orice condiţii, ci, în primul rînd, in condiţii de pace, de conlucrare, de alianţă cu natura. Iată mesajul profund umanist al cărţii lui Ioniţă Olteanu care îmbogăţeşte „Biblioteca despre viitor“, viitor animat de luciditatea speranţei. Prof. univ. dr. Petru Pânzaru Luciditatea speranţ m Împreuna pentru Constanta, se ştie, este nu numai primul port maritim comercial prin care, asemenea unui uriaş „plăchin" respiră economia românească ci şi unul din cele mai mari şi mai frumoase oraşe ale ţării. Sub raport edilitar-gospodăresc oraşul este teatrul unor transformări cu adevărat spectaculoase. Ar fi deci interesant să aflăm in ce măsură Consiliul judeţean al F.D.U.S. participă in mod direct la aceste prefaceri. Aceasta a fost prima întrebare din cadrul unei convorbiri, adresate tovarăşei TEODORA AVRAM, preşedintele Consiliuluijudeţean Constanţa al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Este o mîndrie pentru fiecare constănţean faptul că localitatea in care trăieşte şi munceşte a primit anul trecut înaltul titlu de oraş Erou al Muncii Socialiste, pentru rezultatele înregistrate în domeniul gospodăresc-edilitar. Dar, nu numai reşedinţa de judeţ s-a înscris în coordonatele unei dezvoltări impetuoase, ci toate celelalte localităţi dintre Dunăre şi Marea Neagră, inclusiv mirificele staţiuni ale litoralului românesc, care găzduiesc în fiecare an circa două milioane de turişti români şi străini. Organele şi organizaţiile Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste s-au implicat direct in toate acţiunile care privesc buna gospodărire a localităţilor. Astfel, se asigură participarea cetăţenilor la elaborarea şi dezbaterea planurilor anuale de dezvoltare economico-socială in profil teritorial, la realizarea obiectivelor prevăzute de acestea, la sistematizarea şi continua Înfrumuseţare a oraşelor şi comunelor, conjugînd eforturile cetăţeneşti cu cele ale organelor locale de conducere, contribuind la afirmarea autoconducerii, autogestiunii şi autoadministrării localităţilor. — Pe ce căi menţineţi dialogul cu cetăţenii ? — In perioada care a trecut de la cel de-al II-lea Congres al F.D.U.S. pină in prezent s-au intensificat legăturile cu locuitorii oraşelor şi satelor, menţinindu-se un permanent dialog cu masa largă a cetăţenilor. Un rol aparte l-au jucat Tribunele democraţiei, intilnirile cu deputaţii şi adunările cetăţeneşti, in cadrul cărora au fost dezbătute pe larg problemele participării cetăţenilor la buna gospodărire şi înfrumuseţare a aşezărilor constănţene. Am putut să ne dăm seama ce vastă resursă de progres edilitar-gospodăresc reprezintă propunerile cetăţenilor, iniţiativele lor gospodăreşti. Aceste propuneri şi iniţiative şi-au sporit forţa prin aportul direct al oamenilor muncii, care sunt convinşi că tot ceea ce se realizează este in folosul lor direct. — Vă rugăm să definiţi concret cineva dintre cele mai importante realizări. — Dacă ne referim doar la oraşul Constanţa, vizitatorul de astăzi rămine profund impresionat de noua imagine a străzilor şi bulevardelor ce etalează o arhitectură modernă şi originală, splendide ansambluri de locuinţe şi edificii social-culturale. Ei bine, acestea sunt nu numai rodul muncii construitorilor ci şi al tuturor cetăţenilor. Prin zeci de mii de ore de muncă patriotica, actualii locatari au scurtat timpul de execuţie prin contribuţia pe care au adus-o la finisarea viitoarelor locuinţe. Tot ei au ţinut, şi Înfrumuseţeze spaţiile din jurul blocurilor, amenajind minunatzone verzi, de joacă şi recreere Numai in cei patru ani care au trecut din actualul cincinal, la Constanta s-au realizat lucrări in valoare de peste 2,5 miliarde lei. Mii şi mii de tineri şi virstnici, oameni ai muncii, pensionari, elevi, antrenaţi de consiliile F.D.U.S. şi organizaţiile sale proprii , C.D.U.S. au amenajat şi modernizat un mare parc pe malul lacului Tăbăcăriei, veritabilă zonă de agrement, cu nenumărate puncte de atracţie ca : baze nautice, un teatru de vară, expoziţii de flori, cofetării, terenuri de sport, o microdeltă ; totodată, prin munca patriotică entuziastă a cetăţenilor, pe harta oraşului Constanţa a prins contur un mare complex sportiv cuprinzînd un bazin de inot, piste de atletism şi zeci de terenuri de volei, baschet, tenis şi fotbal. S-au extins şi întreţinut parcurile şi spaţiile verzi cu 60 şi, respectiv 500 hectare, oraşul devenind, sub ochii noştri, o adevărată oază de verdeaţă, ceea ce constituie o realizare deosebită, dacă ţinem seama că pină nu de mult Constanţa era oraşul cel mai sărac in spaţii verzi din ţară. S-a trecut la consolidarea falezelor şi întreţinerea plajelor de pe ţărmul mării, iar anual sunt salubrizate străzile şi trotuarele pe o suprafaţă de peste 100 000 mp. — Dar celelalte localităţi ale judeţului ? — Propunerile şi iniţiativele cetăţeneşti şi-au găsit rezolvarea şi, implicit, materializarea in fiecare aşezare, acolo unde consiliile F.D.U.S. au ştiut să acţioneze de aşa manieră incit să mobilizeze forţele locale la rezolvarea problemelor de interes edilitar-gospodăresc. O bună experienţă s-a ciştigat în majoritatea localităţilor prin autogospodărirea şcolilor şi Internatelor, elevii şi părinţii lor participînd nemijlocit la lucrările de întreţinere şi înfrumuseţare, la dotarea cu material didactic. A devenit o obişnuinţă ca, în fiecare primăvară, locuitorii oraşelor şi satelor constănţene să participe la plantarea de pomi fructiferi, arbori şi arbuşti ornamentali. Antrenaţi în acţiunile de muncă patriotică, locuitorii cartierelor din oraşe şi ai satelor participă, in acelaşi timp, la construcţia de locuinţe, de creşe şi grădiniţe pentru copii, de cămine culturale, baze sportive precum şi la înfrumuseţarea localităţilor. Prin rezultatele obţinute s-au evidenţiat localităţile Hirşova, Medgidia,Cogealac, Vatu lui Trăian, Mihail Kogălniceanu, Topraisar, Cobadin, Castelu şi altele, fără a omite staţiunile de pe litoral, care se află, de asemenea, in fruntea întrecerii socialiste. Tochirghiol, Mangalia, Costineşti, Eforie Sud, Eforie Nord şi celelalte staţiuni îşi intîmpină în fiecare an oaspeţii într-o înfăţişare tot mai frumoasă, mai atrăgătoare. Da Medgidia a fost construit un mare complex sportiv, la realizarea căruia cetăţenii şi-au adus o contribuţie remarcabilă. Şi, exemplele ar putea continua. Contabilizind valoarea tuturor lucrărilor executate prin munca patriotică a cetăţenilor rezultă că fiecare locuitor al judeţului Constanta işi aduce aportul in medie cu 1 600 lei/an. — Ce işi propune, în continuare, Consiliul judeţean al F.D.U.S. ? — Cu toate succesele remarcabile înregistrate în domeniul edilitar-gospodăresc nu se poate spune, totuşi, că ne putem declara pe deplin mulţumiţi. Şi, iată de ce. In unele localităţi ale judeţului, cum sunt, de pildă, Pecineaga, Independenţa, Albeşti, Cerchezu, Ilasova. Siliştea nu se prea vede mina bunilor gospodari. Este, intr-un fel, efectul eficienţei scăzute a acţiunilor de gospodărire şi înfrumuseţare, lipsei lor de continuitate in muncă, folosirii in mai mică măsură a mijloacelor de influenţare obştească, de natură să conducă la formarea unei atitudini responsabile şi a unui comportament civic participativ la fiecare cetăţean. In programul de lucru al Consiliului Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste ne-am propus să acordăm o mai mare atenţie acestor localităţi. Concomitent, vom asigura extinderea şi consolidarea rezultatelor de pină acum, urmind ca in perioada de primăvară să iniţiem vaste acţiuni de Înfrumuseţare şi gospodărire , plantări de pomi fructiferi, de arbori şi arbuşti ornamentali, întreţinerea spaţiilor verzi, a parcurilor şi a drumurilor, îngrijirea monumentelor şi locurilor istorice, amenajarea de , noi obiective sportive şi, de agrement, pregătirea staţiunilor, de pe litoral in vederea sezonului estival 1985. Ion Popovici Cine este agricultor ştie că părintul este ca un copil. El trebuie „dădăcit1", înconjurat cu aceeaşi grijă şi dragoste ca o fiinţă scumpă. Căci numai atunci pămintul işi arătă recunoştinţa umplind hambarele cu belşug. însăşi conducerea partidului şi statului nostru acordă atenţia cuvenită lucrării pămintului după criterii ştiinţifice, prin punerea la dispoziţia celor ce muncesc in acest sector al economiei naţionale a unor importante sume de investiţii, maşini moderne, seminţe de soi. Pretutindeni la noi in ţară agricultorii ştiu acest lucru şi deaceea nu precupeţesc nici un efort pentru a face pămîntul să devină din Ce in ce mai roditor. Cu atit mai mult. In acele zone unde fertilitatea naturală a pămintului este mai scăzută, aşa cum este cazul în judeţul Vaslui, unde este supus fenomenelor de degradare prin eroziunea de suprafaţă şi de adincime, de alunecări, inundaţii şi d inmlăştinări. Ţinind seama de gravitatea acestor „boli“ naturale ale pămintului, specialiştii din această parte a ţării, agricultori şi ceilalţi lucrători ai pămintului au fost mobilizaţi de către Consiliul judeţean Vaslui al F.D.U.S. la numeroase şi diverse acţiuni. Tovarăşul Ioan Pirvu, secretarul Consiliului judeţean Vaslui al F.D.U.S. ne declara că de înfăptuirea programului de îmbunătăţiri funciare in judetul Vaslui se ocupă toată suflarea ele la oraşe şi sate. Toate organizaţiile componente au programe speciale in acest sens iar C.D.U.S. din fiecare localitate şi-a înscris in planul său de acţiune să mobilizeze in permanenţă oamenii pentru a participa la lucrările atit de multe şi variate de îmbunătăţiri funciare, care se desfăşoară pe toată întinderea Ceea ce au făcut specialiştii şi muncitorii de la Staţiunea experimentală Perieni, de exemplu, constituie pentru agricultorii judeţului Vaslui nu numai un model demn de urmat dar cu cetăţenii, cetateni IN 1HTIMPINARIA CONGRESULUI al nkea al f.D.U.s. Şl A CELEI DE'A ll'A CONFERINŢE RE ŢARA A O.D.U.& Preocupare susţinută pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare DIN EXPERIENŢA CONSILIILOR F.D.U.S. şi un imbold in toate acţiunile pe care organele de specialitate le-au iniţiat. Toată această preocupare n-a rămas fără rezultate. Tovarăşul Mihai Popescu, director adjunct al Direcţiei generale a agriculturii şi industriei alimentare Vaslui ne-a oferit o „oglindă“ a realizărilor obţinute pină acum in domeniul îmbunătăţirilor funciare. Nu mai constituie de pildă, o noutate pentru nimeni faptul că in unităţile agricole de stat şi cooperatiste vasluiene, lucrările agricole se execută, de cîţiva ani, pe direcţia curbelor de nivel, după modelul Staţiunii experimentale de la Perieni. Suprafaţa de teren pe care s-au executat astfel de lucrări a fost la sfirşitul anului trecut de 165 570 de ha. Culturile in fişii şi benzi inierbate au ajuns in judeţ să ocupe o suprafaţă de 32 000 de ha, iar lucrările de combatere a eroziunii solului s-au finalizat pe o suprafaţă de 130—160 ha. De menţionat că in ultimii ani în judeţul Vaslui au fost amenajate sisteme mari şi locale de irigaţii pe aproape 28 000 de ha şi s-au executat lucrări de desecare pe 40 000 de ha. în ceea ce priveşte gospodărirea apelor, prin amenajarea intr-o concepţie unitară şi prin iniţiativa Consiliului judeţean al F.D.U.S. de în judeţul nostru se execută în continuu lucrări de îmbunătăţiri funciare in sisteme locale cu forţele proprii ale unităţilor. Pe lingă cooperarea cu unităţile de specialitate, Consiliul judeţean al F.D.U.S. a pus un accent deosebit pe urmărirea realizării programelor din amenajările locale. In acest scop, consiliile populare ale F.D.U.S. şi O.D.U.S. au fost îndrumate să mobilizeze toată suflarea satelor la executarea lucrărilor din sistemele locale de irigaţii, de desecări şi de combatere a eroziunii solului“. Din constatările următoare aveam să mă conving că cele spuse de interlocutor au multă acoperire in fapte. Astfel, in comunele Codreşti, Pădureni şi Dimitrie Cantemir, prin mobilizarea cetăţenilor făcută de către O.D.U.S. şi consiliile populare comunale au fost executate sisteme locale de irigaţii pe terenurile gospodăriilor individuale pe o suprafaţă totală de 140 de ha. Cooperatorii din Vaslui, Negreşti şi Ştefan cel Mare şi-au amenajat şi ei cu forţe proprii sisteme locale de irigaţii pentru o suprafaţă de 150 de ha. Multe lucrări din sistemele locale executate de către cetăţeni au ca obiectiv şi desecările. Astfel de sisteme au fost perfectate pe raza comunelor a reuni forţele existente la nn- Puieşti, Al. Vlahuţă, Griviţa şi velul judeţului cu cele din comune şi unităţile de producţie, au fost finalizate amenajări în complexe pe cursurile riurilor Prut şi Birlad. Aceste lucrări se concretizează în aproape 20 de acumulări, cu un volum total de 250 mc de apă. De asemenea, au fost realizate îndiguiri pe 210 km cursuri de apă şi lucrări de regularizare a apelor care străbat judeţul pe 247 de km. Toate acestea î-au ajutat pe lucrătorii ogoarelor vasluiene sa scoată de sub pericolul inundaţiilor aproape 30 000 de ha. Cooperatorii din Albeşti, Vultureşti, Ştefan cel Mare, Bălteni, au fost tot timţi cu prezenţi la şantierele de îmbunătăţiri funciare, sprijinul lor fiind de un real folos specialiştilor şi lucrătorilor de la I.E.E.L.I.F. pentru desfăşurarea amplului program judeţului de îmbunătăţiri funciare. „In afară de aceste lucrări , mari, importante, realizate in cea mai mare parte de unităţile specializate şi cu fonduri însemnate acordate de către stat, a ţinut să ne precizeze secretarul Consiliului judeţean al F.D.U.S., tovarăşul Ioan Pirvu, Viorel Chiurtu altele. Forţe însemnate umane au fost mobilizate de către organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste la Vutcani, Rivecea, Duda Epureni pentru combaterea eroziunii solului. Prin eforturile susţinute ale membrilor cooperatori din aceste unităţi s-au executat lucrările combatere in zonă, pe o suprafaţă de peste 2 100 de ha. Pentru anul acesta, Consiliul judeţean Vaslui al F.D.U.S. a stabilit sarcini noi, concrete izvorîte din prevederile stabilite de cel de al XIX-lea Congres al partidului. Pentru indeplinirirea obiectivelor propuse vor fi mobilizate cu ajutorul orgar nizaţiilor componente un număr însemnat de forţe umane şii mecanice astfel ca să se imprime activităţilor de Îmbunătăţiri funciare un suflu nou şi să se obţină realizări superioare pe linia redării agriculturii a unor noi suprafeţe şi a creării de condiţii ca pe tot teritoriul judeţului să se poată obţine producţii superioare nu cit mai multe unități. lltfel». -AT „Románia libera" fWH Doresc si prezint la aceasta rubrici situaţia actuală a două imobile din judeţul nostru, imobile terminate acum trei ani şi nedate încă in folosinţă. Prima lucrare este magazinul universal din comuna Văliug, jud. Caraş-Severin, executată de D.J.D.P. Caraş-Severin in anul 1982. Imobilul stă nefolosit. ... şi se degradează pe zi ce trece in timp ce unele unităţi comerciale işi desfăşoară activitatea in localuri improprii. A doua lucrare este un bloc cu patru nivele din comuna împac, acelaşi judeţ, construit de I.A.C.M. Reşiţa pentru personalul Trustului de Forări şi Explorări Miniere din localitate. Blocul terminat de aproape trei ani nu este incă finisat in interior. Viitorii locatari fac şi azi naveta la distanţe mari. Sperăm că semnalind situaţia menţionată, cei care răspund de aceste imobile vor lua măsurile necesare pentru finisarea şi darea lor Cit mai grabnică infolosinţa. ANTON DOBRESCU Aleea 3 Ape, Reşiţa Pe la sfirşitul toamnei ainului trecut, in magazinele cu profil de fierărie din Bucureşti am văzut un aparat casnic pentru zdrobit boabele de struguri realizat de cooperativa „Electrometalica“ din Ploiești. Aparatul mi-a făcut o impresie bună astfel că n-am mai stat pe gînduri şi l-am cumpărat. Pe Ungă alte avantaje il avea şi pe acela că, fiind din material plastic, eră uşor de manevrat. M-am dus acasă şi cum era şi firesc, m-am apucat să-l încerc. Spre surprinderea mea, după jumătate de oră de lucru am rămas cu manivela in mină căci axul pe care era montat aparatul s-a rupt. Poate că am avut, cum se spune, ghinion, deşi nu cred in asemenea lucruri. Eu nu zic că întreg stocul de astfel de instrumente este la fel de şubred. Dar chiar şi faptul că un aparat din ateea s-a prezentat în mod necorespunzător este o dovadă că din partea controlului calităţii nu s-a arătat un interes deosebit pentru toate produsele puse in comerţ. DUMITRU GHEORGHE strada Flămînda nr. 79 Bucureşti am făcut parte din lotul de turişti bucureşteni care a petrecut revelionul organizat de O.N.T. la hotelul din oraşul Orşova. In numele grupului alcătuit din 2O de turişti,1 aduc mulţumiri pentru condiţiile excelente oferite mohi şiri celor veniţi aici, să intinăpinăm noul an. Un merit deosebit in menţinerea unei atmosfere plăcute i-a revenit ghidului care ne-a insotit in această excursie şi care a dat dovadă de multă atenţie In rezolvarea diferitelor probleme care s-au ivit pe parcurs. Ceea ce insă ne-a nemulţumit pină la urmă a foit drumul cu trenul. Nu este prima oară cind ni se intimplă asemenea greutăţi. Agenţiile C.F.R. nu-şi corelează diagramele şi astfel se vind bilete duble sau chiar triple pe acelaşi loc. Aşa i-a intimplat şi cu grupul nostru. Am fost nevoiţi să călătorim in picioare pină la Bucureşti. Surpriza neplăcută a fost pentru tot grupul. Ar fi bine dacă s-ar reveni la un mai vechi sistem practicat de C.F.R., dar abandonat, şi anume ataşarea unui vagon la garnitura de tren destinat grupurilor de turişti. Revenindu-se la acest sistem i-ar putea evita situaţii ca cele despre care v-am vorbit mai sus. RADU SAVEICIUC str. Fabrica de Gheață nr. 10 bloc 91, sc. A, ap. 23 sect II București Vineri 1 februarie 1985 Soarele fasora la ora 7,35 Stapună la ora 17,23 TEATRE RAPSODIA I. BOLERO, CARMEN , Opara Română (13 18 57), ora 18 ; DESPOT VODĂ , Teatrul National „I. I. Caragiala" (13 71 71), ora 18 Sala Mică filMU CARNAVALULUI, ora 1840 Sala Atelier fi EXAMENUL, ora 18. Sala din Piaţa Cosmonauţilor (11 12 04); LA CALUL BALAN : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 18,30, CU UŞILE ÎNCHISE Teatrul „Lucia Sturda Bulandra" - Sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 18 şi O ZI DE ODIHNA, ora 18, Sala Studio (11 95 44) , ORTIŢELE : Teatrul de Comedia (16 64 60), ora 19, INSOMNIE «Teatrul I.C.I. Nottara" (59 31 03), ora 18 Sala Mogharu si EX, ora 18-30 Sala Studio ; CA FRUNZA DUDULUI : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19i SOARECI DE APA : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 18,30; SERENADA TIRZIE : Teatrul Giulesti - Sala Moiestic (14 72 34), ora 18 si MILIONARUL SARAC, ora 18.30 Sala Giuleşti fl PROGRAM VIDEO, orele 16-18 la Sala Giuleşti — Studio 74 ; VIDEOTECA COLOR, orele 11 IMS şi NIMIC DESPRE ELEFANŢI, ora 18: Teatrul „C. Tănase" - Solo Savoy (15 56 78) şi BĂIATUL CU STICLEŢI, ora 18.30 Sala Victorie (50 58 65) , PUNGUŢA CU DOI BANI , Teatrul Ţăndărică - Sala Victoria (15 23 77), ora 10 : NE CUNOAŞTEM DIN VEDERE ! Ansamblu! Rapsodia Română (13 13 00), ora 1810 : CONCERT SIMFONIC ! Ateneul Român, ora 10 şi TREPTELE AFIRMĂRII ARTISTICE, ora 17,30 la Ateneul Român — Sala Studio PARADA CIRCULUI : Circul da stat Bucureşti (104195), ora 19. TELEVIZIUNE 20: Teleigmol (parţial color) 20,15: Actualitatea In economia. MobMliora generala pentru gospodărirea judicioasă a energiei, pentru îndeplinirea exemplară a pianului la toţi indicatorii ; 20,25 : Laureaţi al Festivalului naţional „Cîntarea României* (color) ; 20,4$ ; Reportaj TV : ».Cu oamenii» pentru oameni". In înttmplnc nsa colul de*al IIMea Congres al F.D.U.S. ţi a celei de-a 1l-a Conferinţe pe ţara a O.D.U.S.; 21 : Gadran mondial (color) ; 21,15 : Antologie teatrală ; 21,50 : Telejurnal (parţial color). CINEMATOGRAFE MITICA POPESCU : Butesti (50 43 58), orele 15 - 17 - 19 : Pacea (60 30 83), orele 15 — 17 — 19. RALIUL: Ferentari (80 49 83), orele 15 - 17 - 19 : Munco (21 50 97), orele 13 - 17 - 19. CIRESARII ! Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17 - 19 : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19. FAPT DIVERS : Melodia (11 13 49), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 . Flamura (85 77 12), orele 12 — 14,15 — 16.30 - 19. ACORDAŢI CIRCUMSTANTE ATENUANTE T Progresul (23 94 10), orele 15 - 17 - 19. O LUMINA LA ETAJUL ZECE : Viitorul (10 67 40), orele 17 - 19. SECRETUL LUI BACCHUS Central (14 12 24), orele 9-11-13-13-17 19. CURSA INFERNAL*. BAMBI I Sala Mică a Palatului, orele 11 - 16 - 19.30. AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI . Studio (59 M 15), orele 10 -,12,15 - 15 - 17 -19 . Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11 - 13 - 18 — 17 - 19.VRACIUL, Petria (1186), orele 9 - 1140 - 14 - 16,30 - 19. Grivita (17 08 58), orele 9 - 1140 - 14 - 1640 - 19. AFACEREA PICOT Scolo (11 03 72), orele 9 - 1140 - 14 - 1640 - 10. MARELE PREMIU : Luceafărul (13 87 67), orele 8,43 - 1145 - 15 - 18.15. SCUFUNDAREA JAPONIEI : Capitol (16 29 17), orele 0 - 12 - 15 - 18. JANDARMUL ȘI EXTRATERESTRII : Festivel (15 63 84), orele 9 - 1113 - 15 — 17 — 19. Excelsior (65 40 45) orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 . Cultural (13 50 13) orele 9-11-13-15-17 - 19. AVERTISMENTUL : lumina (14 74 16), orele 9-12-15-18. PE URMELE ȘOIMULUI : București (15 61 54), orele 8,15 - 10.15 - 1240 - 14,45 - 17 - 19.15 . Favorit (45 31 70), orele 8 - 10 - 15 - 17 - 19.15 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19. IUBIREA ARE MULTE FETE : Dacia (50 35 94), orele 9 - 12 - 15,30 -16,30 ; Giuleşti (17 55 46), orele 9-12 - 15 - 18 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 12 - 15,30 - 18,30. CHEȚURI DE ÎNĂLŢIMI ■ Modern (23 71 01), orele 9 -11 - 13 - 15 - 17,15 - 10,30 ; Floreasca (33 29 71). orele 11 - 13 - 15 - 17 - 19. SALAMANDRA; Union (13 40 04). orele 0 - 11,30 - 14 - 16,30 - 10. INCREDIBILELE AVENTURI ALE UNOR ITALIENI IN RUSIA : Victoria (16 28 70). orele 0,15 - 1140 - 13,45 - 16,15 - 19. ROMEO SI JULIETA LA SAT; Timpuri Noi (15 6110). orele 9 — 11 — 13 - 13 - 17 - 19. MAMA ! Doina 9 — 11 ; (16 35 38), orele POVESTEA MICULUI COCOȘAT ! Doina, orele 13 — 15 — 17 — 19. AVENTURILE LUI TOM SAWYER. MOARTEA LUI JOE INDIANUL: Aurora (33 04 66), orele 8,45 - 12 - 15,15 - 1840. LOVITURA FULGERĂTOARE : Viitorul (10 67 40), orele 11 - 13 - 15 . DRAGELE NOASTRE BUNICUȚE : Drumul Sării (3128 13), orele 15 - 17 - 19. CHEMAREA MARII ÎNGHEȚATE : Popular (351517), orele 15 — 17 — 19. DOMN PENTRU O ZI : Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17 - 10. ROCKY III Lira (31 71 71), orele 15 — 17 — 10; Cosmos (27 54 95), orele 0 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Arta (21 31 86), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 10. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Institutul de Meteorologie ţi Hidrologie comunică : VREMEA : Se va încălzi uşor In cea mai mare parte a ţârii. Precipitaţii slabe locale, atit sub formă de lapoviţâ ţi ninsoare cit ţi sub forma de burniţă şi ploaie, vor cădea In vestul ţi nordul ţârii şi cu totul izolate in rest. TEMPERATURA : Maximele de astăzi vor fi cuprinse între minus 3 ţi 7 grade, local mai ridicate în vestul ţârii şi în zonele deluroase, iar minimale de la noapte intre minus 15 ţi minus 5 grade, pe alocuri mai ridicate. Local în sudul ţi centrul ţârii se va produce ceaţa şi cu depunere de chiciură. BUCUREŞTI : Vremea se va încălzi uşor. Cerul va fi variabil. Temperatura maxima va fi cuprinsă Intre 0 şi 2 grade, iar minima între minus 10 şi minus 8 grade. Dimineaţa, ceaţa slaba.