România Liberă, august 1985 (Anul 43, nr. 12673-12698)
1985-08-01 / nr. 12673
In spiritul orientărilor şi indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara CC a P.C.R. si a activului central de partid MODERNIZAREA PROCESELOR DE CONDUCERE A ÎNTREPRINDERII „Autoconducerea şi autogestiunea economico-financiară a întreprinderii presupune, în condiţii atit de dinamice ale producţiei de azi, că şi actul de decizie să fie cit mai prompt şi optim din punct de vedere al soluţiilor preconizate şi adoptate de la o zi la alta. Este necesar, după cum se ştie, ca întregul proces, de conducere a unei întreprinderi să se desfăşoare în condiţiile unei maxime operativităţi, iar deciziile luate să fie fundamentate ştiinţific astfel incit ele să răspundă optim necesităţilor imediate şi de perspectivă ale unităţii din toate punctele de vedere ; obţinerea ritmicităţii planificate, buna aprovizionare, productivitate înaltă, calitate superioară etc. — toate corelate cu o eficienţă economică din ce in ce mai ridicată. Este ceea ce ne-au cerut hotărîrile Congresului al XIX-lea al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, recenta Plenară a C.C. al P.C.R. şi a activului central de partid şi Apelul lansat de Plenară, să înfăptuim in practica muncii noastre de zi cu zi“ Cu aceste cuvinte şi-a început cunoscutul textilist, inventator şi temerar promotor al noului, inginerul Gh. Maxim, directorul întreprinderii de confecţii Oradea, pledoaria şi demonstraţia privind modernizarea activităţii de conducere ca un factor de bază al deciziilor ştiinţifice, al bunului mers al unităţii, al eficienţei producţiei în general. Ce s-a petrecut nou, din acest punct de vedere, la întreprinderea orădeană ? Mai întîi că, împreună cu centrul teritorial de calcul din localitate, îndeosebi cu sprijinul directorului acestuia, Gavril Crişan, s-au trecut toate activităţile mari de gestiune pe calculatorul electronic, alcătuindu-se o bază de date adusă mereu la zi. Estevorba despre evidenţa legată de aprovizionare, desfacere, stocuri de materii prime, retribuţii etc. Apoi, cu ajutorul aceluiaşi centru, întreprinderea de confecţii şi-a înfiinţat un oficiu de calcul propriu — condus cu pricepere şi eficacitate de dr. ing. Ştefan Riter —, oficiu care a devenit factorul de bază al activităţii de conducere operativă a unităţii. Pentru că iată, dacă intri în biroul directorului, observi că alături de masa de lucru dispune de un display cu claviatură prin intermediul căruia, in fiecare dimineaţă şi la orice oră din zi, el şi ceilalţi membri ai biroului executiv sau ai consiliului oamenilor muncii pot afla date la zi despre desfăşurarea producţiei, nu numai în ansamblul ei ci pe fiecare formaţie în parte, pe ecran apărând ca într-o gazetă vizuală orice problemă ivită. Am parcurs, ajutat de director, intreaga situaţie din ziua respectivă. Am văzut, de pildă, că fuseseră lansate pentru export, atunci, 102 000 bucăţi confecţii. Am văzut starea fabricaţiei şi livrările pentru zece firme din S.U.A, Anglia, Belgia, Iordania, Franţa etc. Am văzut felul cum funcţionează utilajele, remarcînd că la brigada nr. 32 o maşină a fost defectă trei ore. Am văzut intrările „la zi“ a stofelor, pe furnizori : „Libertatea“ — Sibiu, întreprinderea de stofe din Braşov etc. Pe ecranul display-ului au apărut consumurile de energie la zi, refuzurile de calitate, situaţia personalului muncitor pe schimburi. Chiar şi evenimentele din timpul nopţii sunt evidenţiate. Parcurgind tot „buletinul informativ“ de pe ecran, directorul, inginerul-şef, ceilalţi membri ai biroului executiv, individual sau in colectiv, după situaţia care se ridică, sunt în măsură să întreprindă acţiuni imediate. „Pentru o eficienţă ridicată a actului de conducere — spune tovarăşul Gh. Maxim — s-a introdus noţiunea de «balansare a planului». Ce înseamnă aceasta? După informaţiile pe care ni le furnizează tehnica de calcul, aţi văzut, la secundă, lansăm ipoteza de lucru cea mai optimă de produse şi firme. De pildă, dacă informaţiile display-ului mă avertizează că la una din benzi efectivul prezent Virgil Lazăr intreprinderea de confecţii din Oradea (Continuare in pag. a 6-a) Din cronica întrecerii socialiste • Oamenii muncii din cadrul Antreprizei de construcţii industriale Drobeta Turnu Severin raportează îndeplinirea sarcinilor de plan la producţia de construcţii montaj pe întregul cincinal. Ei se angajează ca pînă la finele anului să realizeze integral stadiile fizice ale obiectivelor cuprinse în plan. • Fruntaşi încă din primele luni ale anului, minerii de la Voivozi continuă sa ocupe şi în prezent locul I in întrecerea socialistă ce se desfăşoară între unităţile de profil din industria carboniferă. Pînă în prezent, ei au extras peste prevederile de plan la zi circa 190 000 tone lignit. Cu producţia din această lună, harnicii mineri bihoreni au ridicat la mai mult de 900 000 tone cantitatea totală de cărbune realizată in cele 7 luni care au trecut din acest an. • Organizînd zile, săptămîni şi decade de producţie record, oamenii muncii din economia judeţului Dîmboviţa au reuşit să livreze suplimentar economiei naţionale 109 000 tone ciment, 36 km tuburi din azbociment, 1100 tone lacuri vopsele pe bază de ulei, 1100 tone produse macromoleculare, 5 100 mc beton celular autoclavizat, circa 2 000 tone calcar siderurgic, produse de mecanică fină şi aparataj electric in valoare de 9,5 milioane lei precum şi confecţii textile in valoare de peste 17 milioane lei. • Acţiunile întreprinse de către colectivul de muncă al întreprinderii metalurgice Aiud pe linia creşterii productivităţii muncii, reducerii consumurilor de materii prime, materiale, combustibil şi energie, asimilării în fabricaţie a unor produse cu parametri tehnico-funcţionali superiori au permis realizarea şi livrarea, peste sarcina planificată de la începutul anului, a 2 500 tone de utilaje şi a unor importante cantităţi de piese de schimb pentru echipamente aferente furnalelor, oţelăriilor şi laminoarelor. ‘Proletari din toate ţările, uniţrivă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIII Nr. 12673 Joi 1 august 1985 6 pagini 50 bani TOATE LUCRĂRILE AGRICOLE, DESFĂȘURATE EXEMPLAR! # Secerişul griului trebuie, practic, terminat în această săptămină • A intrat în actualitate executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor duble • Sistemele de irigaţii trebuie să asigure in permanenţă apa necesară plantelor • Este nevoie ca în bezele de recepţie să se asigure cele mai bune condiţii de păstrare a recoltei. Chiar dacă am înaintat în vară, nu înseamnă că, finalizînd secerişul la orz şi apropiindu-ne de terminarea recoltării griului, activitatea pe ogoare s-a redus. Mai sunt foarte multe de făcut, inclusiv pregătirea campaniei de toamnă. Deci, să vedem ce acţiuni solicită în continuare toată atenţia oamenilor muncii de la sate. SECERIŞUL GRIULUI. La această dată, doar intr-un singur judeţ — Harghita — lucrarea nu a început. După atitea zile toride, azi-miine combinele harghitene vor intra in lanuri. Pe ansamblul agriculturii de stat şi cooperatiste suprafaţa cu griu rămasă în cultură se ridică la 315 mii hectare, din care 220 mii sunt concentrate în judeţele din zona a treia de vegetaţie adică cele din centrul şi nordul ţării. Aici trebuie concentrate forţele pentru ca, la finele acestei săptămîni, secerişul să fie practic terminat. Desigur, în toate judeţele care mai au suprafeţe cu griu, oricît de mici, se impune un ritm alert pentru ca toată recolta să ajungă la adăpost în cel mai scurt timp. Indiferent de modul cum va evolua vremea de acum înainte este necesar ca producţia de griu să fie strînsă rapid pentru a evita pierderile ce se pot produce din cauza supracoacerii lanurilor. Şi aceste pierderi pot fi foarte mari dacă se intîrzie o zi-două. Asigurînd pe cîmp toate cele necesare pentru ca mecanizatorii să lucreze neîntrerupt, folosind bine combinele, procedind la mutaţii de maşini dintr-o unitate in alta, corelînd capacitatea de recoltare cu cea de transport, există posibilitatea ca, la sfirşitul săptăminii, să consemnăm finalul secerişului. RECOLTAREA LEGUMELOR SI FRUCTELOR. In urma temperaturilor foarte ridicate, in grădini si livezi s-a ajuns la o coacere masivă a produselor. Eugen Sasu (Continuare in pag. a 5-a) Munca sub semnul înaltei performanţe Mi se arată un cilindru de oţel cromat, nu mai mare decit o vază de flori. Este aşezat vertical pe o masă acoperită cu hirtie de ziar şi in suprafaţa lui lucioasă ca oglinda se reflectă, deformată prin alungire in sus, o parte din secţia mecanică doi maşini complicate cu oameni încordaţi aplecaţi deasupra lor. Sunt tentat să ating cu mina obiectul strălucitor din faţa mea... — Ştiţi cit costă acest cilindru ? Vă spun eu : cincizeci de mii de dolari. îmi retrag mina, nu intimidat de sumă, ci din respect faţă de munca pe care a pretins-o, fără îndoială, realizarea unui obiect atit de preţios. — Este un axpinion care, montat la un turbocompresor, trebuie să reziste la 29 000 de ture pe minut. Precizia lui se măsoară în microni. Din punct de vedere tehnic, este un obiect perfect, pe care puţine ţări din lume îl pot realiza. Explicaţiile mi le dă subinginerul Vasile Botezatu, conducătorul atelierului de maşini speciale din cadrul secţiei mecanică doi. De la ce întreprindere ? îmi îngădui, aici, sa creez un mic suspense şi, înainte de a divulga cititorilor numele unităţii industriale in care mă aflu, sa precizez că asemenea piese se produc de obicei in mari întreprinderi specializate — ultraspecializate — in construcţia de maşini. Discuţia noastră are loc insă în cu totul altfel de unitate şi anume la Combinatul de fibre sintetice din Iaşi. Secţiile mecanice au fost concepute iniţial ca simple anexe, care să asigure întreţinerea tehnică a utilajelor din combinat. Activitatea de acest gen s-a extins însă rapid, şi, datorită investiţiilor făcute, dar şi datorită unor oameni cu vocaţie pentru creaţia tehnică, astfel incit in momentul de faţă se produc aici piese de schimb complexe şi chiar utilaje nu numai pentru C.F.S. Iaşi, ci şi pentru numeroase alte unităţi cu profil similar. Unul dintre promotorii cei mai iscusiţi şi mai pasionaţi ai acestui avînt luat de construcţia de maşini în nişte hale care păreau sortite să rămină „auxiliare“ este tocmai interlocutorul meu, Vasile Botezatu. Dacă aş fi operatorul unui reportaj TV, mi-aş îndrepta obiectivul aparatului de filmat asupra miinilor acestui prestidigitator al metalului , cind cuprind, de exemplu, o roată dinţată, lucrată după o geometrie savantă, imposibil de descris de către un necunoscător, aceste miini îi măsoară netezimea cu un fel de tandreţe şi ii urmează fără greş conturul complicat, ca şi cum i-ar şti fiecare denivelare. Vasile Botezatu a uimit multă lume cu performanţele sale. Cind s-a construit, de exemplu, la Cimpulung Muscel, un combinat de fibre sintetice in colaborare cu specialişti americani, s-a pus problema fabricării cîtorva mii de roţi dinţate cu dantură bombată, de o factură aparte, cum nu se mai făcuseră la noi. O parte — cu dimensiuni mai mici — erau realizat, la C.F.S. Iaşi, dar era nevoie şi de altele, mai mari, care au intrat în sarcina I.M.U.A.R. Acolo însă lucrarea trena şi într-o bună zi Vasile Botezatu s-a suit în tren, a ajuns în Capitală şi a intrat pe poarta prestigioasei întreprinderi bucureştene, cu o expresie de modestie ironică, de genul celei pe care alt mare locuitor al Iaşului — Ion Creangă — o arbora la întrunirile „Junimii“. Cind s-a aflat de unde vine — de la o întreprindere de fibre sintetice, fără nici o legătură, deci, cu construcţia de maşini —, gazdele s-au amuzat şi i-au explicat că n-are nici o şansă sâ rezolve ceea ce nu s-a rezolvat la ei de-a lungul a doi ani. Principalul impediment îl constituia un aparat de mare precizie, foarte sofisticat, de măsurat roţi dinţate, care nu funcţiona. Intr-un interval de 4—5 ore Vasile Botezatu l-a demontat şi montat la loc, de data aceasta în stare de funcţionare. Intervenţia sa a făcut vîlvă. — Ceva asemănător s-a petrecut cu nişte role — îmi povesteşte Vasile Botezatu, fără să-şi ascundă mîndria — role de 6 000 de dolari bucata, cu suprafeţe cizelate, despre care specialiştii americani au afirmat că nu le putem realiza noi. O asemenea rolă a stat o vreme şi in biroul ministrului construcţiilor de maşini — am văzut-o eu — ca un semn de întrebare. Noi am reuşit s-o producem aici, la C.F.S. Am primit şi un telex de la americani: „Sunteţi a treia ţară din lume care a reuşit să...“ Imi place foarte mult, imi place din toată inima la Vasile Botezatu faptul că nu are complexe de inferioritate faţă de specialiştii străini. Ştie sâ le preţuiascâ realizările, îi respectă, dar are şi conştiinţa valorii sale, simţindu-se uneori in măsură să le dea şi lecţii. Departe de a se considera un meseriaş anonim de undeva, din provincie, el se socoteşte integrat deplin in frontul realizărilor tehnice de ultimă oră din întreaga lume. Prin tot ceea ce face — lucrează, studiază de dimineţa pînă seara — se străduieşte să fie, cum declară cu umor, „competitiv pe piaţa internaţională“. Sentimentul mindriei patriotice se asociază la el in mod desăvîrşit cu competenţa profesională. Drumul vieţii sale începe din anonimatul fertil al miilor de muncitori creaţi de industria noastră. A urmat întîi o şcoală profesională, la Birlad, şi a obţinut calificarea de rectificator. După câţiva ani petrecuţi la întreprinderea de rulmenţi de la Birlad a venit la C.F.S. Iaşi şi s-a înscris la cursurile serale ale facultăţii de subingineri, în specialitatea tehnologia construcţiilor de maşini. Muncea şi învăţa. Muncea din greu intrurii combinatul abia se construia (secţia mecanică II nici nu exista pe atunci). Vasile Botezatu şi-a amenajat, deci, propriul loc de muncă. A luat parte la instalarea utilajelor, la punerea lor in funcţiune şi la nevoie a Intrat in viscerele metalice pînă peste cap ca să detecteze cite o defecţiune. Nu există maşină care sâ nu fi trecut prin Al. Ştefănescu BIOGRAFII ÎN MARIA JiCMĂAIFŞi a ţării (Continuare în pag. a 7-a) Aspect de la Combinatul de fire şi fibre sintetice - Iaşi ŢARA IŞI OMAGIAZĂ EROUL Mesaje, telegrame, scrisori adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Pagina a 3-a) .Momente care vor rămine in istorii Alături de toţi oamenii muncii din ţara noastră am urmărit cu deosebit interes şi cu profundă mîndrie patriotică cuvintarea rostită de iubitul conducător al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la tribuna recentei Plenare a C.C. al P.C.R. şi a activului central de partid, strălucit bilanţ al muncii desfăşurate de poporul nostru în perioada celor 20 de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea şi însufleţitor program de lucru pentru perioada care urmează. Vizitele de lucru ale secretarului general s-au constituit în adevărate itinerarii ale unor decizii de importanţă excepţională, în „acte de naştere“ pentru cele mai de seamă dintre marile obiective înălţate in aceşti ani. După fiecare vizită făcută in municipiul şi judeţul nostru de secretarul general al partidului am fost martorii, in fapt părtaşii şi beneficiarii unor realizări nemaiintilnite in istoria acestor meleaguri. Beneficiind într-o măsură hotăritoare de efectele politicii de dezvoltare complexă, echilibrată a tuturor , zonelor ţării, promovată cu consecvenţă de partidul nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oraşul Roman, asemenea multoralte localităţi ale ţării s-a înscris plenar pe orbita unui rapid progres economic, însoţit de mutaţii profunde în viaţa socială. Cu aceeaşi mîndrie patriotică şi firească recunoştinţă trebuie să spunem că tot grijii părinteşti a tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se datorează şi reîntinerirea permanentă a acestui străvechi oraş. Sunt momente pe care nu le putem uita, pentru că ele ţin de istorie şi vor rămine în istorie. Un asemenea moment l-am trăit şi atunci cind tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au turnat, în mod simbolic, ciment la temelia laminorului de 20 de ţoli, capacitate de producţie modernă, una dintre cele mai prestigioase ctitorii ale Epocii Ceauşescu. La ora actuală, la întreprinderea de ţevi Roman se realizează 36 la sută din întreaga producţie de ţevi laminate din oţel a ţării. Rod al eforturilor întreprinse în direcţia diversificării produselor, a sporirii gradului lor de tehnicitate, cea mai mare parte din producţia pe care o realizăm este destinată programelor prioritare. Producem astăzi prăjini şi burlane pentru industria petroliferă, dar şi conducte pentru platformele maritime de foraj, ţevi pentru centralele electrice nucleare, material tubular pentru industria constructoare de maşini, în perioada care vine, răspunzind chemării partidului, a conducătorului nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vom munci cu abnegaţie şi vom acorda o deosebită atenţie realizării unei noi calităţi a muncii şi vieţii în toate domeniile. La ora actuală, colectivul nostru este angajat într-o susţinută muncă ele înfăptuire a prevederilor înscrise în programul de promovare a tehnicii noi, de creştere a productivităţii muncii pe baza mecanizării, robotizării şi automatizării producţiei. Grigore Lupeş muncitor specialist Erou al Muncii Socialiste — întreprinderea de ţevi Roman Noi orizonturi ştiinţei şi culturii Ca cetăţean al României socialiste şi membru al Partidului Comunist Român, am trăit din plin, în aceste zile, sentimentele înălţătoare legate de aniversarea scumpă întregului nostru popor, a celor douăzeci de ani, de la istoricul Congres al IX-lea şi alegerea în fruntea partidului a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, demiurgul, revoluţionarul cutezător, clarvăzător, al mersului nostru înainte. Eroul care, în cele două decenii de cinci se află în fruntea partidului, a iniţiat consecvent şi cu fermitate marile transformări economice şi social-politice ce au ridicat patria pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie umană. Ştiinţa şi cultura românească au azi un profund motiv de mindrie şi satisfacţie că omul care a îmbogăţit tezaurul socialismului ştiinţific cu teorii revoluţionare originale, de mare forţă şi emulaţie creatoare, ce constituie un izvor ideal de orientare şi concepte pentru întreaga activitate teoretică şi practică a partidului şi statului, a fost ales, in preajma acestui jubileu naţional ca membru titular şi preşedinte de onoare al celui mai inart forum ştiinţific românesc. Ca istoric, nu pot să nu relev, cu profundă bucurie şi satisfacţie, ceea ce sublinia secretarul general în magistrala cuvântare rostită la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. şi a activului central de partid şi anume înalta cinstire pe care partidul şi statul nostru socialist o acordă, mai ales după Congresul al XX-lea al P.C.R., deschizător de noi orizonturi ştiinţei istoriei, prezentării personalităţilor de seamă, a luptătorilor patrioţi şi revoluţionari, de la Burebista şi Decebal la Mircea cel Bâtrîn, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, tuturor acelora care au făcut totul pentru formarea şi existenţa poporului şi a naţiunii române, în „Epoca Ceauşescu“, prin indicaţiile şi îndrumările date permanent de ctitorul României moderne de azi, prin sprijinul moral şi material acordat de partid şi de stat tuturor oamenilor de ştiinţă, şi istoria a fost repusă în drepturile sale fireşti. Pierind de la adevărurile general-valabile ale materialismului dialectic şi istoric secretarul general al partidului ne-a arătat de fiecare dată, cu fiecare prilej, cum trebuie să fie ştiinţa, care trebuie să fie conţinutul ei pentru ca ea să devină intr-adevăr un factor primordial în acţiune, pentru ca ea sa acţioneze judicios in direcţia înnoirii societăţii, să deschidă noi perspective, în perfecţionarea forţelor de producţie, a relaţiilor sociale, a mersului nostru înainte spre progres şi civilizaţie, în acest spirit şi asemenea tuturor oamenilor muncii, cadrele universitare clujene, alături de ceilalţi oameni de ştiinţă şi cultură, de întreaga intelectualitate a ţării se angajează ca şi in viitor să nu precupeţească nici un efort şi să dea întreaga măsură a capacităţii creatoare in înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru. Conf. univ. dr. Vasile Vesa Universitatea Cluj-Napocei.