România Liberă, septembrie 1985 (Anul 43, nr. 12699-12723)

1985-09-02 / nr. 12699

Pagina a 2-a —2 septembrie 7985 Dorohoi - înnoiri edilitare „Sacaua, a venit sacaua...“. Se mai auzeau încă aceste vorbe pe străzile şi uliţele patriarhale din Dorohoiul anilor ’60. Să nu se mire cititorul neavizat dar apa potabilă se mai aducea şi aşa. Chiar şi la început de dece­niu 7. Orăşelul, Un trrg ceva mai răsărit, era curat. Oamenii, edilii, ţineau ca măcar prin cu­răţenie, prin abundenţa de ar­bori şi flori, aşezarea aceasta din nordul îndepărtat al Moldo­vei să se păstreze în memoria trecătorului. Desigur, cinstea locurilor este marele George Enescu, născut nu departe de oraş. Există aici şi o casă me­­morială şi o stradă principală, ce duce de la gară către centru, cu numele genialului muzician. Iar­ dorohoienii, aplecaţi către istoria spiritului, mai ştiu de Spiru Haret, Dimitrie Pompeiu şi de alţi fii celebri plecaţi în lume din acest colţ de ţară. Pu­terea economică, insă, aceea care este esenţialul suport şi im­puls pentru dezvoltarea edilita­ră, autentic urbană, era foarte modestă. In 1965, producţia in­dustrială, obţinută cu preponde­renţă din activităţile meşteşu­găreşti şi prestatoare de servicii, se cifra la 140 milioane lei, şi tot atunci abia se finaliza Con­strucţia primelor 10 blocuri. Orăşenii de prin mahalale erau pe jumătate ţărani care, ce-i drept, ştiu din Vechime să cul­tive pămintul, să crească ani­male cu pricepere. Dovadă că unitatea agricolă cooperatistă din localitate este distinsă cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. De o industrie veritabilă se poate vorbi de-abia după vizita de lucru făcută de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Dorohoi, in 17 octombrie 1968. Este o dată de referinţă majoră în istoria Dorohoiulu­i contemporan, nu mai puţin de 20 ani, producţia industrială a crescut de peste 10 ori. Ca în atitea alte aşezări româneşti, industria dorohoiană este creaţie a Epocii Ceauşescu, iar efectele dezvoltării ei au fost multiple. Intre acestea, dezvol­tarea edilitară, cu toate compo­nentele ei civilizatorii, s-a im­pus direct. Tradiţiile frumoase de muncă ale ţăranilor şi meşteşugarilor din această parte a ţării s-au convertit binefăcător in solide şi prestigioase izbinzi industriale, întreprinderea de sticlărie şi porţelan, cu export reprezen­tând 45 la sută din producţie şi care valorifică o preţioasă re­sursă locală — nobilul nisip cuarţos de la Miorcani şi Hu­­deşti, argila plămădită în vase de olarii de demult, — are Or­dinul Muncii clasa a IlI-a. Iar­­ întreprinderea de confecţii, care deţine multiple relaţii de export deţine şi ea Ordinul Muncii cla­sa a II-a. „Dacă în urmă cu două dece­nii, apartamentele din oraşul nostru puteau fi numărate, ca să zic aşa, pe degete, la sfirşi­­tul acestui cincinal vom avea 6 000 — relata Elena Burac, pri­marul Dorohoiului. In mare mă­sură, la noi s-a rezolvat proble­ma locuinţelor. Deşi s-au demo­lat multe case, care efectiv nu mai puteau fi locuite din cauza stării lor insalubre, a şubreze­niei, deşi populaţia a crescut de la 16 000 in 1965 la peste 29 000 locuitori“. Vechile încăperi care slujeau comerţului, măruntele prăvălii de odinioară, ce au dăinuit pină mai acum ciţiva ani, sunt înlocuite cu spaţii moderne, civi­lizate , s-au dat in folosinţă cen­trala telefonică automată inter­urbană, două cinematografe, au­togara de călători este acum pe măsura cerinţelor din zonă , pentru că de la Dorohoi se mer­ge numai cu autobuzul în cel mai îndepărtat colț de nord al României, la Clorodiștea — s-a rezolvat în mare măsură pro­blema alimentării cu apă pota­bilă. Așa că, anacronica strigare „A venit șacaua“ ar putea fi auzită, de pildă, doar pe bandă sonoră a unui posibil film do­cumentat. în centru se mai văd cîteva case tip Vagon, uslr po­­vîrnite, parcă rezemîndu-se una în alta, se mai văd urmele Ve­chiului tirg. Dar domină blocu­rile cochete, care vor forma in următorul cincinal Urt­ahSamblu­ armonios, se croiesc artere Stra­dale temeinice, cil dotările ne­cesare, trotuare largi, mozaicate. „Cele mai mUlte blocuri s-au înălţat înspre periferie, acolo unde fondul locativ era precar “ ne Spune Gheorghe Gogoraş, secretarul adjunct al Comitetu­lUi orăşenesc de partid. Bună­oară, in vechiul cartier Plevna sunt construite aproape 3 000 apartamente, cartier in care mai este nevoie de spaţii comerciale, de o şcoală nouă, de citeva mo­­bilă şi stradale, astfel incit între­gul ansamblu să fie pus la punct. Cetăţenii mobilizaţi de reprezentanţii lor aleşi, adică deputaţii, vor participa la şi pină acum la lucrările ce nece­sită aportul braţelor şi iscusin­ţei lor gospodăreşti. Dorinţa de a face din Dorohoi un oraş mai frumos şi prosper a fost, de alt­minteri, exprimată adesea şi cu­ prilejul Tribunelor democraţiei“. Gîndurile edililor sint pe cit de ambiţioase pe atît de realis­te, justificate şi perfect realiza­bile. Proiectele anilor ce vin vi­zează definitivarea centrului ci­vic, creşterea debitului de apă potabilă şi industrială, extinde­rea spaţiilor de Şcolarizare, coti- Btruirea de aşezăminte moderne social-culturale, crearea de noi zone verzi. Sunt şi proiecte care bat mai departe. E firesc să se gindească in­ perspectivă. Forţa industrială a oraşului, care va spori prin propriile eforturi de muncă şi gîndire ale cetăţenilor, participarea la lucrările de gos­podărire şi înfrumuseţare vor conferi acestei aşezări revela­toare dimensiuni urbanistice. Și astfel casele vechi, dughenele, Străzile înguste din mahalalele prăfoase, sacaua, vor rămâne de­finitiv în arhiva memoriei. Vasile Iancu semnificative Culesul recoltei, o problema de ritm dar şi de organizare (Urmare din pag. 1) Cocoşu, Bălăciţă şi DeVesel. D­­in celelalte unităţi culesul po­rumbului — principala plantă cerealieră care solicită cel mai mare volum de muncă in aceas­tă campanie — s-a extins cu fie­care zi şi se desfăşoară in ritm susţinut, existind perspectiva ca întreaga recoltă să fie strînsâ şi pusă la adăpost intr-o perioadă mai scurtă decit s-a prevăzut iniţial. Concludente mărturii ale efor­tului subsumat cauzei recoltei am rhtim­it, bunăoară, la Pristol, aşezare cunoscută prin hărnicia oamenilor săi. „La noi, ziua de muncă începe in zori. CU tăia­tul cocenilor e­tie sparte Ilie Lecti, preşedintele cooperativei agricole din localitate. In zori, coceanul se taie mai cu spor şi se leagă Uşor cu plante înmuiate în rouă. De îndată ce Se sim­tă rouă oamenii trec la culesul ştiuleţilor care se desprind cu uşurinţă din pănuşele uscate de soare“. In urma celor aproape 200 de culegători — care vor recolta numai manual porumbul — cele 30 de atelaje ale unităţii trans­portă ştiuleţii la baza de recep­ţie, iar cocenii in furajeria coo­perativei. în acest fel, zilnic este strinsă şi pusă la adăpost recol­ta de pe mai mult de 40 hectare. Bilanţul menţionat asigură la C.A.P.­Pristol încadrarea impor­tantei lucrări in termenul pre­văzut prin programul de pregă­tire şi desfăşurare a campaniei agricole de toamnă. „De reţinut , a intervenit în discuţie tova­răşa Maria Negoescu, preşedin­tele Consiliului unic cruia ,­­este şi faptul că acest mort de organizare a muncii, care evită plită şi pierderile de masă vege­tativă prin scuturare, a permis, concomitent cu recoltarea, efec­tuarea arăturilor pe întreaga su­prafaţă ce urmează a fi insă­­minţată cu gnu şi orz pe tere­nurile de pe care s-a cules po­rumbul“. Recoltarea manuală a porum­bului s-a extins şi la cooperati­vele agricole de la Burila Mare, Ţigănaşi, Scăpau, Devesel, Bis­­treţi şi Crivina din consiliul unic Deve­fel, aflate în zona de nisi­puri a judeţului. Aşa cum am constatat cu prilejul raidului efectuat prin aceste unităţi, îm­preună cu Constantin Ştefan, preşedintele CUASC-ului Deve­­sel, transportul produselor la ba­zele de recepţie şi eliberarea te­renului de masă vegetativă se­cundară se efectuează in cea mai mare parte, cu atelajele. Da­­torită acestor acţiuni generaliza­te în toate cooperativele, întrea­ga cantitate de, motorină repar­tizată cooperativelor agricole se foloseşte tradlusiv la lucrurile ce nu pot fi executate decit cu mijloace mecanice, cum sunt arăturile şi insămînţările. Irt unităţile din CTJASC-ul Vînju Mare au fost cultivate în acest an 1 490 hectare cu floarea soarelui şi 3 570 hectare cu po­rumb. Deci, o suprafaţă mare destinată însămînţărilor de toamnă şi care trebuie operativ eliberată şi arată. O condiţie esenţială pentru sporirea numă­rului de tractoare repartizate In executarea arăturilor în timpul boţiţii constă Iri asigurarea cur­selor de iluminare. ..Deoarece multor tractoare le lipsesc bate­riile de acumulatoare — ne spu­ne Victor Gogenel, preşedintele acestui consiliu unic — lucrăto­rii S.M.A.-ului din Zonă au gă­sit soluția de a asigura­­inritim­­tul tractoarelor in timpul nopții direct de la alternatoare, hem­al­­fiind absolut necesară bateria de acumulatoare". fcvidCht. O ase­menea măsură — Simplă și efi­cientă — poate fi generalizată pe un număr mult mai mare de tractoare, atît la Vinju Mare cit şi la celelalte staţiuni pentru mecanizarea agriculturii din Mehedinţi. După CUht, consi­derăm că este absolut necesar ca, peste tot, lucrările de recol­tare, în primul rind a porumbu­lui, să se încadreze in graficele zilnice de lucru stabilite pentru a nu stînjeni lucrările Ulterioare de care depinde in cea mai mare măsu­ră soarta producţiei anulu­i Viitor. F.Ste de datoria consiliilor populare, a cadrelor de condu­cere din unităţi, a specialiştilor, să urmărească zilnic modul in Care se înfăptuiesc programele stabilite şi să intervină operativ pentru aşezarea treburilor pe făgaşul normal, pentru că orice dereglare de la ceea ce s-a sta­bilit — şi agricultorii mehedin­­ţeni s-au ConVins din experien­ţa anilor trecuţi — înseamnă in­­tîrziere la recoltat şi insămîn­­ţat şi implicit pierderi mari de producţie care costă scump Obş­tea. Se ştie că volumul de lu­crări ce trebuie executat este foarte mare. Şi... timpul iie aş­teaptă. ­­ifilisMM Parcul naţional Retezat—50 de ani De fapt, este vorba numai de recunoaşterea oficială a valori­lor unor monumente naturale deosebite pentru că in masivul Retezat natura a lucrat şi a creat de mai de ani. În urma unor in­tervenţii numeroase făcute de Alexandru Borza şi alfi iubitori ai naturii, in 1­935 s-a hatarit să fie creat Pârâul Naţional Rete­zat. Oficial, acest parc, de rară frumuseţe şi valoare, a împlinit anul acesta virslit, de 0 jumă­tate de secol. In an­ii noştri s-au luat măsuri importante pentru ocrotirea monumentelor naturale şi pentru accesul cit mai uşor al turiştilor in zond. Mii de oa­meni vbn in Retezat să vadă co­mori ale naturii. Acolo se gă­sesc şi se bucură de ocrotire capra neagră, aci­la de munte, specii rare de fluturi, cocoşul de munte, tristete, păsări sau ani­mală rare, precum şi plante dilm sunt : floarea de collţ, bujorul românesc, papucul doditinei, sin­­gură voinicu­lui ete., fără să mai amintim frumuseţea codrilor, a piscurilor şi a lacurilor, ţi. CO­JOCARUL Teasc din piatră O instalaţie viticolă inediţi s­e află in posesia Complexului mu­zeal din Focşani. Este vorba de un teasc de piatră, o construcţie specială, cu pirghie orizontală, pentru prelucrat struguri, exem­plar foarte rar in colecţiile etno­grafice din ţara noastră. Con­struit orizontal, face parte din categoria teascurilor cu şurub mobil, fiind acţionat, de o pirghie cu furcă şi contragreutate. A fost găsit in gospodăria unui lo­cuitor din Coteşti, teascul func­­ţionind pină la începutul acestui secol. Forma construcţiei sale este total deosebită de teascurile folosite de-a lungul timpului in această zonă. Cea mai veche mențiune despre teascuri, pe te­ritoriul judeţului Vitbicea se află intr-un act din 29 iulie 1697 re­feritor la vânzarea de teascuri la podoaria Odobeşti. Teascul CU pirghie orizontală este cunoscut încă din antichitate, luat de la greci, perfecţionat de romani, apoi transmis în regiunile viti­cole ale Daciei. ■de Unde s-a menţinut, pină in zilele noastre in citevă zone din tară. Ce face Minodora... Vă mai amintiţi de Minodora Mihăilă ? Fetiţa care in octom­brie 1982, pe cină avea doar patru ani şi rămăsese singură acasă, In etajul 111 al Unui bloc de pe bulevardul Bucureşti t­r. 11 din Bală Mare, s-a privit să vada cum se poate zbura cu­... covorul fermecat, despre care auzise atitea poveşti Şi îl văzuse în atitea desene animate. A luat covorul de la uşă, s-a urcat pe balustrada balconului şi a în­ceput să se joace de-a „covorul fermecat", dihdit­ şi drumul în gol. Numai că atunci, pe acea stradă trecea colonelul de avia­ţie Alexandru Conta, care a reu­şit­ s-o prindă pe fetiţă in braţe. Minodora s-a ales doar cu citeva zgirbieturi la bărbie, datorate unui nasture de la mantaua aviatorului. Intimplarea, deşi ar fi putut sfirşi tragic, a avut un dezhadărbilit fericit, Că fake Minodora 2 Este mire şi cu­minte. Este in clasa il­a­tă şcoala nr. 14 din Baiă Mare şi, în acelaşi timp, se antrenează pentru gimnastică ritmică, dove­­dindu-se im autentic talent. Pă­rinţii Minodorei, And şi Vasile Mihăilă, s-au împrietenit cu sal­vatorul fetiţei, Alexandru Cănţa. In fiecare vară, cină bine să­ şi Cada părinţii tă­tăiet Mare, îi face o vizită şi Minodorei, care-i este recunoscătoare onrulu­i care, lu­ acel Octombrie, dilici dolindă de o extraordinară prezentă de spirit a reuşit s-o salveze, sm­­i­­şind o faptă ieşită din comun. Alexandru Conta este tatăl a patru copii. Rubrică realcțată de Fia Rădulescu Participarea maselor la conducerea întregii vieţi economico-sociale (Urmare din pag. 1] In acest sens, sistemul de­mocraţiei socialiste constituit după Congresul al IX-lea a implicat, in primul rind, crearea mecanismului instituţional-or­­ganizatoric care să reflecte con­ţinutul puterii in ţara noas­tră, care să fie expresia reală a esenţei şi finalităţii puterii economice şi politice a maselor de oameni ai muncii ca şi, in al doilea rînd, perfecţionarea acestui mecanism, lărgirea participării nemijlocite a oa­menilor muncii tocmai pentru înfăptuirea eficienţei democra­ţiei. Ca şcoală a educaţiei in spiritul eticii şi echităţii socia­liste, ca forţă ce poate impul­siona dezvoltarea generală a societăţii, democraţia socialista întruneşte calităţile eficienţei politico-sociale numai cu con­diţia lărgirii şi adincirii ei, a perfecţionării ei neîntrerupte. Acest proces treptat, complex a chezâ­uit — după 1965 — concepţia originală, revoluţio­nară, a partidului nostru, a se­cretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, asu­pra dezvoltării creatoare a în­tregului sistem social, depă­şind schemele, şabloanele, vi­ziunea statică. Dezvoltarea democraţiei so­cialiste S-a manifestat in acti­vitatea de organizare şi condu­cere atît in planul unităţilor economico-sociale cit şi în cel teritorial-administrativ. Ea a fost şi este strins legată de Îmbunătăţirea organizării, de introducerea principiilor con­ducerii ştiinţifice la toate nive­lurile. Criteriile de selectare a cadrelor, sistemul formării acestora, autonomia funcţională dobindită de către unităţile economico-sociale şi teritorial­­administrative şi, pe această bază, competenţele sporite şi eficienţa organizării sunt conse­cinţa instituţionalizării, in 1966, la un an după reorganizarea teritorial-administrativă­­ a principiului muncii şi condu­cerii colective. Se impune a fi evidenţiată apariţia şi dezvoltarea autocon­­ducerii muncitoreşti, a unor relaţii mai directe şi mai efi­ciente dintre formele de de­mocraţie reprezentativă şi participarea directă a maselor la Conducere. Form­ia superioară a democraţiei socialiste, sens firesc şi necesar al evoluţiei aceste­ia, autoConducerea mun­citorească — participarea di­rectă decizională a oamenilor muncii din toate domeniile in cadrul adunărilor generale ala ■ oamenilor muncii şi consilii­lor oamenilor muncii — este indisolubil legată de autoges­­tiune — care se manifestă, în esenţă, ca o corelaţie intre au­tonomia funcţională a unităţii economico-socială prin bugetul propriu de venituri şi cheltu­­ieli, format in principal pe baza indicatorilor producţie netă şi producţie fizică, şi res­ponsabilitatea fiecărui om al muncii din unitatea respectivă, bazată pe participarea la bene­ficii. La nivel teritorial, auto­­administrarea unităţilor terito­­rial-administrative, prin creş­terea rolului consiliilor popu­lare, obiectiv urmărit inclu­siv prin proiectul Legii privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofi­nanţarea unităţilor administra­­tiv-teritoriale dat publicităţii in preajma celui de al III-lea Com­­gres al Consiliilor populare — implică mobilizarea şi antre­narea activă a oamenilor mun­cii pentru înfăptuirea progra­melor de dezvoltare. Sub un alt aspect, instituirea la nivel naţional a unor forma larg democratice de reprezen­tare a intereselor celor mai di­ferite categorii de oameni ai muncii — congresele, conferin­ţele şi consfătuirile din diferi­tele domenii — activitatea or­ganismelor lor executive, per­manentizarea unui dialog viu, constructiv intre mase şi con­ducerea de partid şi de stat Sub forma vizitelor de lucru, a dezbaterii legilor şi hotărîrilor, controlul colectiv certifică cu putere de evidenţă faptul că întreaga politică internă şi ex­ternă a societăţii noastre este expresia sintetică a unităţii intereselor maselor de oameni ai muncii, exprimarea clară şi deschisă a intereselor şi aspira­ţiilor tuturor cetăţenilor ţării, in toate domeniile vieţii eco­nomico-sociale, conferă sub­stanţă şi coerenţă sistemului nostru de organizare şi condu­cere. In sfîrşit, democratis­mul ca trăsătură fundamentală a societăţii noastre socialiste se reliefează şi în existenţa şi ac­tivitatea organizaţiilor obşteşti şi de masă, a Frontului Demo­craţiei şi Unităţii Socialiste care reprezintă unitatea de voinţă, consensul intregului popor în jurul partidului ca şi consecvenţa organizării şi dez­baterilor democratice la nivelul tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Ca şi în toate celelalte do­menii, politica partidului nos­tru de dezvoltare a democraţiei muncitoreşti revoluţionare are un puternic caracter novator creator. Nu odată tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evidenţiat ideea după care crearea me­canismului democraţiei socia­liste, specific condiţiilor noastre concret-istorice, nu trebuie considerat încheiat. Esenţial este ca el să devină funcţio­nal, să determine reala preo­cupare şi participare a mase­lor de oameni ai muncii la procesul construirii societăţii noastre. „Să pornim — sublima tovarăşul Nicolae Ceauşescu — totdeauna de la faptul că ceea ce am realizat corespunde unei anumite etape, unui anumit nivel de dezvoltare a forţelor de producţie şi a relaţiilor so­ciale, că, şi in continuare, odată cu dezvoltarea generală a so­cietăţii, a relaţiilor sociale, va trebui să găsim noi şi noi for­me, să perfecţionăm pe cele existente, lărgind continuu ca­drul democratic şi asigurind participarea activă şi conştien­tă a întregului popor la con­ducerea tuturor sectoarelor de activitate". Nici in acest do­meniu nu-şi are locul auto­­mulţumirea. Şi din acest punct de vedere va trebui să crească rolul organizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, in a contribui la perfecţionarea de­mocraţiei muncitoreşti revolu­ţionare, în a face ca procesul participării largi a maselor să depăşească unele aspecte nega­tive, să fie resimţit ca o nece­sitate, ca ceva firesc activităţii lor cotidiene. Dialectica demo­craţiei socialiste in etapa ac­tuală relevă tocmai faptul că o problemă esenţială a sa este evidenţierea eficienţei organi­zării şi conducerii larg parti­cipative, a contribuţiei mani­festării politice creatoare a po­porului la realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii. Festivalul naţional „Cîntarea României“ resta grăitor şi impresionant că la actuala ediţie a Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei“ fiecare al cincilea locuitor al judeţului Neamţ a participat efectiv, prin creaţii specifice, in variatele domenii ale ariei, şti­inţei, culturii cuprinse in această admirabilă manifestare, tot mai amplă şi mai valoroasă de la o ediţie la alta. La ediţia trecută, a IV-a, judeţul Neamţ a obţinut aproape 150 de premii şi distincţii, ceea ce nu-i puţin. La actuala ediţie, desfăşu­rată cu o şi mai numeroasă participare decit la cea dinainte, f­ilid t­ai bogată in etalare de vaiori statornicite şi in releva­rea altora, inedite, şi unele şi aiteie o dată mai mult revela­toare de nesfirşite disponibili­tăţi, işi va spori probabil zes­trea. Impresionat desigur, dar şi firesc, pe meleagurile acestea cie frumuseţi fără pereche şi cu prrofunda trăire românească, in care oameni de nădejde zămis­lesc din m­oţi­ strâmoşi frumosul spre a-l asocia ca permanenţă a vieţii lor Şi spre a împlini prin el mai binele către care tot­deauna au­ năzuit şi pe care azi il înfăptuiesc cu bucurie. In anii socialismului, măi cu seamă in deceniile care urmează Congre­sului al IX-lea al P.C.R., in Neamţ, ca şi in celelalte judeţe ale ţării, Oamenii trăiesc intens pe coordonatele noii spirituali­tăţi, creează Cultură In spiritul valorilor tradiţionale înscrise in permanenţă şi in raport cu di­mensiunile şi exigenţele con­temporaneităţii. Sunt factori ce determină participarea amplă, intensă şi inspirată, explică iz­­binzile, adică Valorile create azi in variate domenii ale artei, ştiinţei, tehnicii, multe din ele de răsunet, toate cu temei, năs­cute din nesecatul izvor al ge­niului poporului român stimulat şi multilateral valorificat in Epoca Ceauşescu. în Neamţ tradiţiile sunt vii la orice pas, le descoperă oamenii în fiinţa pămîntului, acolo unde s-a păstrat, din urmă cu patru milenii, „Hora de la Frumu­şica“, creaţie a culturii Cucuteni, dovadă peremptorie a dispozi­ţiei specifice şi a străvechii În­zestrări pentru a crea frumosul şi a practicilor oamenilor locu­lui. Nu întimplător in judeţul al cărui oraş de reşedinţă şi-a săr­bătorit în 1980 două mii de ani de la prima sa atestare docu­mentară, zestrea muzeală este de-o mare bogăţie, incepînd cu ceea ce conţine şi prezintă re­numitul său Muzeu de istorie. In judeţul Neamţ stă neclintită mărturie de statornicie româ­nească cetatea devenită legen­dară pe care n-au cuprins-o nici sultani cuceritori, nici regi am­biţioşi , apărată cu Sufletul n-a pu­tut fi înfruntă cu armate de cotropitori, dovadă de tărie, monument în eternitate, al vite­jiei româneşti. într-o posibilă geografie culturală a Neamţu­lui se află multe locuri demne de interes şi cinstire în care au trăit şi au făptuit oameni de Seamă cărora li se adaugă altele noi, mărturisind despre ceea ce se face astăzi pentru ca viaţa oamenilor noştri să fie mai bună, mai frumoasă. Tradiţiile de preţ sunt onorate, preluate şi dezvoltate in anii noştri, in cir­cumstanţele caracteristice de impetuoasă şi multilaterală dez­voltare economico-socială , ele se îmbogăţesc şi se împlinesc prin cele aproximativ 900 de instituţii de cultură care func­ţionează in părţile Neamţului. Reamintim că in judeţul care se Înscrie el însuşi Ca Un muzeu prin valorile de la Piatra şi Tirgu Neamţ, Roman, Vinători, Văratic, Agapia, Durău-Ceahlău, funcţionează 14 muzee, in jude­ţul caligrafilor ,al miniaturi­şti­­lor de altădată de la Neamţ şi al lui Miron Costin,­­ al lui Creangă şi Sadoveanu, cărţii, culturii prin carte, deci înnobi­lării spirituale a oamenilor le stau intru sprijin peste 530 de biblioteci publice, sindicale, şco­lare şi ale unităţilor coopera­tiste, incepind cu biblioteca ju­deţeană, remarcabilă pe plan naţional prin fondul de carte, amenajare, sistem de organizare. Lor li se asociază o vastă re­ţea de librării şi raioane specia­lizate în număr de 36.Din judeţul Neamţ in 4 case de cultură, în 5 cluburi, in 70 de cămine cul­turale şi 129 de filiale ale aces­tora, cele ale „minţii“ şi „inimii“ sunt la ele acasă. Se joacă tea­tru şi se joacă bine, adesea im­presionant, aşa cum a fost pen­tru noi spectacolul „Procesul Vitoriei Lipan", adaptare după Sadoveanu, realizat de artiştii amatori de la casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamţ şi de la Teatrul Muncitoresc al Combinatului de fire şi fibre sintetice Săvineşti. Că se joacă bine o arată şi spectacolele că­minelor culturale din Borleşti şi Dobreni, ale echipelor artistice de la Uzinele de ţevi din Roman, de la Fabrica de zahăr şi aşa mai departe. Au loc spectacole de teatru folcloric şi de teatru poetic, se prezintă frecvent re­citaluri de poezie, montaje lite­­rar-muzicale, este susţinută ac­tivitatea amatorilor in domeniul teatrului pentru Copii, de ase­menea in acela al teatrului de păpuşi, în instituţiile de cultură ale judeţului (case de cultură, cluburi, cămine culturale) prin activitatea iubitorilor muzicii populare ,şi a celei de fanfară se valorifică specificul melosu­lui popular rtemţean cu atentă preocupare pentru autenticitate. Se impune astfel contribuţia formaţiei de instrumente popu­lare din Borca, mult aplaudată pentru memorabilul tablou al trişcurilor Însoţit de solo-ul din bucium al lui Ion Cobuz, Pare că-şi aduce melodiile din firea locurilor formaţia de cavale din Tazlău­, compusă din adevăraţi virtuozi ai instrumentelor, în frunte cu solistul Constantin Dogaru, de asemenea grupul vo­­cal-instrumental al fraţilor Strimbu din Bicazu-Ardeiean avind un repertoriu Valori tradi­ţionale şi durabile creaţii de fol­clor nou. Evoluează cu succes solişti vocali şi instrumentali, unii dintre ei absolvenţi ai şcolii populare de artă care funcţio­nează la Piatra-Neamţ. Prin concertele lor s-au impus : Or­chestra de muzică populară a Consiliului municipal a sindica­telor Roman, taraful Combina­tului de la Săvineşti, formaţia de cobze a Casei de cultură Tg. Neamţ, de asemenea fanfarele de tip popular din Valea Ursu­lui şi a Uzinei de ţevi din Ro­man etc. La Piatra Neamţ îşi are sediul reputata orchestră profesionistă de muzică populară „Cerne­­gura“. Profilul activităţilor Cul­turale este întregit de existenţa Teatrului Tineretului, formaţie profesionistă de prestigiu in mişcarea teatrală naţională prin calitatea cu care intr-o am­bianţă de specifică emulaţie ti­neri artişti işi cultivă şi îşi afirmă specifice disponibilităţi, atacă valori însemnate, confirmă promisiuni. Nu puţini actori de prim-plan ai scenei româneşti de azi şi-au început cariera şi şi-au îmbogăţit formaţia artis­tică la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, în părţile Neamţului, într-Un cadru de baladă, dominat de legendarul masiv Ceahlău, stră­juit de apa Moldovei. Îmbogăţit de aceea a Bistriţei şi viu fe­restruit de apa Bicazului, cu ce­rul şi codri oglindiţi în marea de apă a lacului de acumulare, tradiţia se îmbogăţeşte în zile de viaţă nouă. Nimic din frumo­sul culturii tradiţionale nu este uitat­, de la casele cu cerdac bogat şi ornamente traforate, la armonioasele interioare şi încîn­­tătoarele costume populare, cu cojoace, brinzi şi pieptare, cum numai în Neamţ se ştie a face şi cum spre satisfacţia tuturor se mai execută şi azi şi care fac ca zilele de sărbătoare să fie, mai departe, înaintare şi dez­mierdare, în Neamţ oamenii vin la horă in minunate straie să-şi arate virtutea in cîntec, joc şi strigare, în bucurie. Sînt valori şi obiceiuri pe care contempo­raneitatea le cultivă cu drag, le stimulează Festivalul naţional Cîntarea României. Oamenii aceştia îşi iubesc locurile şi le cintă, le sărbătoresc, şi prima duminică din august, spre pil­dă, la Bicaz d­in portul Bicaz­­ se sărbătoreşte Ziua marinei, căci in Neamţ se găseşte, ca o mare, cel mai întins lac artifi­cial intramontan din Europa ; in a doua duminică din luna august la Ceahlău Durau are loc Sărbătoarea muntelui. Şi cu un prilej şi cu celălalt sunt pre­zente cintecul şi dansul, portul popular, obiceiurile, se simte în bucuria zilelor de azi realitatea atîtor împliniri. Nu de mult s-a Încheiat manifestarea pe cale de a deveni tradiţională Va­canţe muzicale la Piatra Neamţ (cu sprijinul Conservatorului George Enescu din Iaşi) şi peste puţin timp, la început de toam­nă, va avea loc în oraşul de reşedinţă Festivalul spectacole­lor de teatru pentru tineret şi copii, acţiune amplă, cu perio­dicitate bienală, azi cu binemeri­tată autoritate în lumea teatru­lui, mult apreciată de către spectatori. Bienal, în colaborare cu A.C.I.N., se organizează Festivalul filmului pentru tine­ret ; anual in luna octombrie are loc Seria de manifestări „Ra­­doveniana“, în decembrie „Şeză­toarea la Humuleşti“, lună în care se desfăşoară cu maximă reuşită „Festivalul judeţean al teatrului folcloric şi cu măşti.“ Anual au loc Zilele culturii la Roman, de asemenea Salonul cărţii, şi tot anual suita de ac­ţiuni dedicată „Zilelor“ realiză­rilor de astăzi intitulată „împli­niri contemporane“. Este, de­altfel, şi titlul sub care publi­căm aceste însemnări despre viaţa culturală într-­o regiune in care admirabile împliniri con­temporane îşi găsesc temeiurile într-o veche şi nesfirşită virtute românească. Virgil Brădăţeanu Tradiţii culturale şi împliniri contemporane CONCURSUL DE CREAŢIE : Trofeul Mamaia ’85 — Horia Moculescu, pentru melodiile : ,,Leagănul meu“, vlusuri Aurel Storin şi „Păi, de ce ?“, versuri Mihăi Maximilian. Pretftin! 1­­* Marius ŢeicU pentru melodia „Voi cinta pentru mileniul 3“, versuri Eugen Rotaru. Premiul l1 — Tem­istocle Popa, pentru melodia „Să-i lpodobim pămin­­tul cu fiorile iubirii“, versuri Mircea Glöck, Premiul II­ — Ionel Tudor, pentru melodia „NU­iți spurt că te iubesc“, ver­­suri Andrea Andrei și Marcel Dragomir pentru melodia „E prima oară“, versuri George Ţarnea. Premiile speciale ale juriului au revenit Compozito­rilor : George Grigoriu, pentru melodiile „Să ne dăm mina“ şi „Să evite lumea“, ambele pe versuri de Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, Cornel Fu­găru­, pentru melodia „Ajută-mă să mă îndrăgostesc“, versuri Roxana Popescu, şi Aurel Ma­­nolache, pentru melodiile „Lu­mea amintirilor“ şi „Comoara mea“ — ambele pe versuri de Săşa Geor­gescu. Premiul de popularitate — Vasile Vasila­­che, pentru melodia „De ce nu spui că m­ă iubeşti“, versuri Eu­gen Rotaru. Premiile criticii muzicale . Camelia Dăscălescu, pentru melodia „Acele veri ale iubirii“, versuri Roxana Popescu, şi Iofi Cristinoiu pentru melo­dia „Dor de viaţă“, versuri Ro­xana Popescu. Premiul C.C. al U.T.C. a fost acordat compozito­rilor Gabriela Sauciuc, pentru melodia „Florile lumii“, versuri Gina Teodorescu­, şi Viorel Ga­­vrilă pentru melodia „Sâ nu­ ştii niciodată“, versuri Eugen Rotaru. Premiul de debut — Magda Boboc, pentru melodia „Unde sunt copiii ?“, versuri Aurel Sto­­rin. CONCURSUL DE INTERPRE­TARE : Trofeul Mamaia ’85 — Simona Florescu şi Gabriel Ale­­xandrescu. Premiul I — Emilia Diţu şi Gabriel Manea. Premiul C.C. al U.T.C. — Silvia Dumi­­trescu. Premiul II — Mioara Feraru şi Alexandru Oros. Pre­miul III — Florin Balcan şi Grupul Ritmic ’85. Premiul de popularitate — Silvia Matache. Premiul tinereţii — Dana Bart­­zer. Prem­iil şl criticii muzicale — Alexandra Canareica şi Denis Roman. Premiul Teatrului Fan­tasio din Constanţa — Grupul vocal „Forte“. Premiile Concursului de muzică uşoară „Mamaia '85 s. ,România liberă" Luni 2 septembrie 1985 Soarele răsare la ora 6,30 fi apune la ora 19,50* TEATRE PE SUB CETINI LA IZVOARE: An­samblul „Rapsodia Româna" (13 13 00) ora 18 : SPECTACOL DE SUNET SI lumina „titanii barocului mu­zical : BACH - HÄNDEL“ : Rotonda Ateneului Roman, ora 20. 20 : Telejurnal ; 20.15 : Actualitatea m­­onomie; 20,25 : Tezaur folcloric (color) ; 20,40 : Imagini din R.S. Viet­­na,n ' 20,55 : Roman-foileton (color) ..Citadela". Premieră pe tara. Episo­­dul 2 ; 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE CU MIINILE CURATE ; Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 _ 13,30 _ 15,45 - 13 - 20 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doina (16 35 38), orele 9 - 10,30 - 12 - 14 - 16 ; IMPOSIBILA IUBIRE : Doina, orele 18.30 ; DECLARAȚIE DE DRAGOSTE : Tim­puri Noi (156110), orele 9 — 11 — 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17 — 19 ; PAS IN DOI : Giulesti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Aurora (3504 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; CIULEANDRA : Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11,30 - 14 -16,30 - 19 ; UN COMISAR ACUZA­­ Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17 - 19 ; ZIUA „Z“ : Pocea (60 30 85), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; MASCA DE ARGINT : Popular (35 15 17), orele 15 — 17,15 — 19,30 ; CIRES ARII : Progresul (23 94 10), orele 15 - 17 -19 ; UN COMISAR ACUZA : Studio (59 53 15), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 -15,30 - 17,30 - 19,30 ; TOATA LUMEA ESTE A MEA : Sala Mică a Palatului R.S.R. : orele 17 -19,45 ; Grivita (17 08 58), orele 9-12 - 16 - 19 ; UNDEVA, CINDVA : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; MAREA CURSĂ : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 12 - 15,30 - 18,30; ROCKY II: Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19,15 ; HANGAR 18: București (15 61 54), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19,45; Gloria (47 46 75), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Fla­mura (85 77 12), orele 10 - 12,30 -14,30 — 17 — 19,30 ; YANKEN­ : victoria (16 28 79), orele 9.30 - 12,30 - 16 - 19 ; NOCTURNA BARRANDOV : Union (13 49 04), orele 9 - 11 - 13 - 15 -17 - 19 ; BUNUL MEU VECIN SAM : Petrio (11 86 25), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 20; Favorit (45 31 70), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Excelsior (65 49 45), orele 9 — 12 — 16 — 19 ; Melodie (11.13 49), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; LOVITURA FULGERĂTOARE : Lumina (14 74 16), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; OSTATICUL : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; ADIO, VISE ALE TINEREȚII : Buzesti (50 43 58), orele 14,30 - 16,30 - 18,30 ; AU-BABA SI CEI 40 DE HOTI : Dacia (50 35 94), orele 9 - 12 - 16 - 19 ;­­DE LIMONADA : Drumul SSrII (31 28 13), ora 14,30 ;­­GARA PENTRU DOI : Drumul Sării orele 16,30 - 19,30 ; SANSA : Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20 ; LEGENDA DRAGOSTEI : Volga (79 71 26), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Arta (21 31 86), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Grădina Arta, ora 20,30­­ CĂPITANUL RĂZBUNĂRII : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 17.30 - 19.30 ; Grădina lira, ora 20,30 ; ■ Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19 ; AFACEREA PIGOT : Ferentari (80 49 85), orele 9 - 11 - TS ; CURSA INFERNALA : Ferentari, orele 15 _ 17 - 19 ; Grădina „23 August* (11 13 40), orele 20.30 ; ATENTIE LA PANA DE VULTUR ! Mioriţa (14 27 14), orele 9-11-13 _ 15 _ 17 - 19 ; SUPERMAN: Flacăra (20 33 40), orele 9 - 12 - 16 - 1° ; Grădina Lu­ceafărul (15 87 67), orele 20.30 ; CAMERA IN FORMA DE L­A Grădina Capital 116 20 171, orele 20,30 ; CIIMEI.E­FI­ECTRONIC : Grădina Glo­ria (47 44 75), orele 20,30 ; ASA BUNIC: ASA NEPOT : Grădina Parc Hotel (17 08 58), orele 20,30 ; Pe ecrane, în premieră • Nocturna Barrandov — producţie a studiourilor ceho­slovace. Scenariul : Zdenek Podskalsky, Vladimir Sis. Regia: Vladimir Sis. Imaginea : Jan Kalis, Jifi Machane. Muzica : Vlastimil Hala. Cu : Miroslav Hornicek, Milos Kopecky, Vlasta Fabianova, Liuba Hermanova, Jana Hlavacova, Hana Zagorova, Helena Vondrackova, Jirina Bohdalova, Rudolf Hrusinsky,­­Tam­mir Hanzuik. Filmul unu­i jubileu : istoria a 40 de ani de existenta (1934—1944) a Studiou­rilor Barrandov din Cehoslova­cia, reconstituită într-o viziune caleidoscopică. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Institutul de meteorologie şi hidro­logie comunică : VREMEA va fi predominant frumoasă, cu cer variabil. Izolat, se vor sem­nala ploi sub formă de aversă înso­ţite de descărcări electrice, îndeosebi la munte­ şi în nord-vestul ţării. Vint cu intensificări locale la munte. Tem­peraturile maxime de azi vor fi cu­prinse între 24 şi 32 de grade, iar cele minime de la noapte între 10 şi 20 de grade, mai scăzute in depre­siuni. Local ceaţă, îndeosebi în cen­tru! ţării şi la munte. LA BUCUREŞTI, vreme frumoasă cu cer variabil. Sint slab pină la mode­rat. Temperaturile maxime de azi intre 30 si 32 de grade, iar cele minime de la noapte intre 15 si 17 grade. LOTO FAZA I EXTRAGEREA I : 57 86 69 40 26 22 24 15 32 9 50 11. EXTRAGEREA A Il-a : 87 23 90 25 76 16 66 53 28 14 19 56. EXTRAGEREA A Ill-a : 64 15 31 69 56 71 45 52 82 2 21 23. EXTRAGEREA A IV-a : 16 76 29 34 42 20 22 50 43 39 9 81. FAZA A ll-a EXTRAGEREA A V-a : 23 7 13 66 79 50. EXTRAGEREA a Vl-a : 22 88 45 9 64 61. EXTRAGEREA A Vil-a : 11 73 24 55 74 49. DE LA ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat aduce la cunoştinţă că la tragerea de amortizare a asigu­rărilor mixte de viaţă pentru luna august 1985 au ieşit urmă­toarele combinaţii de litere : 1) C.G.Z. 5) G.T.A. 2) X.I.Z. 8) G.Y.T. 3) M.S.Y. 7) W.V.L. 4) H.N.X. 8) G.N.D. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere în­scrise in poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la urmă­toarele trageri lunare de amor­tizare este necesar ca asiguraţii sa achite primele de asigurare la termenele stabilite.

Next