România Liberă, septembrie 1985 (Anul 43, nr. 12699-12723)
1985-09-02 / nr. 12699
Pagina a 2-a —2 septembrie 7985 Dorohoi - înnoiri edilitare „Sacaua, a venit sacaua...“. Se mai auzeau încă aceste vorbe pe străzile şi uliţele patriarhale din Dorohoiul anilor ’60. Să nu se mire cititorul neavizat dar apa potabilă se mai aducea şi aşa. Chiar şi la început de deceniu 7. Orăşelul, Un trrg ceva mai răsărit, era curat. Oamenii, edilii, ţineau ca măcar prin curăţenie, prin abundenţa de arbori şi flori, aşezarea aceasta din nordul îndepărtat al Moldovei să se păstreze în memoria trecătorului. Desigur, cinstea locurilor este marele George Enescu, născut nu departe de oraş. Există aici şi o casă memorială şi o stradă principală, ce duce de la gară către centru, cu numele genialului muzician. Iar dorohoienii, aplecaţi către istoria spiritului, mai ştiu de Spiru Haret, Dimitrie Pompeiu şi de alţi fii celebri plecaţi în lume din acest colţ de ţară. Puterea economică, insă, aceea care este esenţialul suport şi impuls pentru dezvoltarea edilitară, autentic urbană, era foarte modestă. In 1965, producţia industrială, obţinută cu preponderenţă din activităţile meşteşugăreşti şi prestatoare de servicii, se cifra la 140 milioane lei, şi tot atunci abia se finaliza Construcţia primelor 10 blocuri. Orăşenii de prin mahalale erau pe jumătate ţărani care, ce-i drept, ştiu din Vechime să cultive pămintul, să crească animale cu pricepere. Dovadă că unitatea agricolă cooperatistă din localitate este distinsă cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. De o industrie veritabilă se poate vorbi de-abia după vizita de lucru făcută de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Dorohoi, in 17 octombrie 1968. Este o dată de referinţă majoră în istoria Dorohoiului contemporan, nu mai puţin de 20 ani, producţia industrială a crescut de peste 10 ori. Ca în atitea alte aşezări româneşti, industria dorohoiană este creaţie a Epocii Ceauşescu, iar efectele dezvoltării ei au fost multiple. Intre acestea, dezvoltarea edilitară, cu toate componentele ei civilizatorii, s-a impus direct. Tradiţiile frumoase de muncă ale ţăranilor şi meşteşugarilor din această parte a ţării s-au convertit binefăcător in solide şi prestigioase izbinzi industriale, întreprinderea de sticlărie şi porţelan, cu export reprezentând 45 la sută din producţie şi care valorifică o preţioasă resursă locală — nobilul nisip cuarţos de la Miorcani şi Hudeşti, argila plămădită în vase de olarii de demult, — are Ordinul Muncii clasa a IlI-a. Iar întreprinderea de confecţii, care deţine multiple relaţii de export deţine şi ea Ordinul Muncii clasa a II-a. „Dacă în urmă cu două decenii, apartamentele din oraşul nostru puteau fi numărate, ca să zic aşa, pe degete, la sfirşitul acestui cincinal vom avea 6 000 — relata Elena Burac, primarul Dorohoiului. In mare măsură, la noi s-a rezolvat problema locuinţelor. Deşi s-au demolat multe case, care efectiv nu mai puteau fi locuite din cauza stării lor insalubre, a şubrezeniei, deşi populaţia a crescut de la 16 000 in 1965 la peste 29 000 locuitori“. Vechile încăperi care slujeau comerţului, măruntele prăvălii de odinioară, ce au dăinuit pină mai acum ciţiva ani, sunt înlocuite cu spaţii moderne, civilizate , s-au dat in folosinţă centrala telefonică automată interurbană, două cinematografe, autogara de călători este acum pe măsura cerinţelor din zonă , pentru că de la Dorohoi se merge numai cu autobuzul în cel mai îndepărtat colț de nord al României, la Clorodiștea — s-a rezolvat în mare măsură problema alimentării cu apă potabilă. Așa că, anacronica strigare „A venit șacaua“ ar putea fi auzită, de pildă, doar pe bandă sonoră a unui posibil film documentat. în centru se mai văd cîteva case tip Vagon, uslr povîrnite, parcă rezemîndu-se una în alta, se mai văd urmele Vechiului tirg. Dar domină blocurile cochete, care vor forma in următorul cincinal UrtahSamblu armonios, se croiesc artere Stradale temeinice, cil dotările necesare, trotuare largi, mozaicate. „Cele mai mUlte blocuri s-au înălţat înspre periferie, acolo unde fondul locativ era precar “ ne Spune Gheorghe Gogoraş, secretarul adjunct al ComitetulUi orăşenesc de partid. Bunăoară, in vechiul cartier Plevna sunt construite aproape 3 000 apartamente, cartier in care mai este nevoie de spaţii comerciale, de o şcoală nouă, de citeva mobilă şi stradale, astfel incit întregul ansamblu să fie pus la punct. Cetăţenii mobilizaţi de reprezentanţii lor aleşi, adică deputaţii, vor participa la şi pină acum la lucrările ce necesită aportul braţelor şi iscusinţei lor gospodăreşti. Dorinţa de a face din Dorohoi un oraş mai frumos şi prosper a fost, de altminteri, exprimată adesea şi cu prilejul Tribunelor democraţiei“. Gîndurile edililor sint pe cit de ambiţioase pe atît de realiste, justificate şi perfect realizabile. Proiectele anilor ce vin vizează definitivarea centrului civic, creşterea debitului de apă potabilă şi industrială, extinderea spaţiilor de Şcolarizare, coti- Btruirea de aşezăminte moderne social-culturale, crearea de noi zone verzi. Sunt şi proiecte care bat mai departe. E firesc să se gindească in perspectivă. Forţa industrială a oraşului, care va spori prin propriile eforturi de muncă şi gîndire ale cetăţenilor, participarea la lucrările de gospodărire şi înfrumuseţare vor conferi acestei aşezări revelatoare dimensiuni urbanistice. Și astfel casele vechi, dughenele, Străzile înguste din mahalalele prăfoase, sacaua, vor rămâne definitiv în arhiva memoriei. Vasile Iancu semnificative Culesul recoltei, o problema de ritm dar şi de organizare (Urmare din pag. 1) Cocoşu, Bălăciţă şi DeVesel. Din celelalte unităţi culesul porumbului — principala plantă cerealieră care solicită cel mai mare volum de muncă in această campanie — s-a extins cu fiecare zi şi se desfăşoară in ritm susţinut, existind perspectiva ca întreaga recoltă să fie strînsâ şi pusă la adăpost intr-o perioadă mai scurtă decit s-a prevăzut iniţial. Concludente mărturii ale efortului subsumat cauzei recoltei am rhtimit, bunăoară, la Pristol, aşezare cunoscută prin hărnicia oamenilor săi. „La noi, ziua de muncă începe in zori. CU tăiatul cocenilor etie sparte Ilie Lecti, preşedintele cooperativei agricole din localitate. In zori, coceanul se taie mai cu spor şi se leagă Uşor cu plante înmuiate în rouă. De îndată ce Se simtă rouă oamenii trec la culesul ştiuleţilor care se desprind cu uşurinţă din pănuşele uscate de soare“. In urma celor aproape 200 de culegători — care vor recolta numai manual porumbul — cele 30 de atelaje ale unităţii transportă ştiuleţii la baza de recepţie, iar cocenii in furajeria cooperativei. în acest fel, zilnic este strinsă şi pusă la adăpost recolta de pe mai mult de 40 hectare. Bilanţul menţionat asigură la C.A.P.Pristol încadrarea importantei lucrări in termenul prevăzut prin programul de pregătire şi desfăşurare a campaniei agricole de toamnă. „De reţinut , a intervenit în discuţie tovarăşa Maria Negoescu, preşedintele Consiliului unic cruia ,este şi faptul că acest mort de organizare a muncii, care evită plită şi pierderile de masă vegetativă prin scuturare, a permis, concomitent cu recoltarea, efectuarea arăturilor pe întreaga suprafaţă ce urmează a fi insăminţată cu gnu şi orz pe terenurile de pe care s-a cules porumbul“. Recoltarea manuală a porumbului s-a extins şi la cooperativele agricole de la Burila Mare, Ţigănaşi, Scăpau, Devesel, Bistreţi şi Crivina din consiliul unic Devefel, aflate în zona de nisipuri a judeţului. Aşa cum am constatat cu prilejul raidului efectuat prin aceste unităţi, împreună cu Constantin Ştefan, preşedintele CUASC-ului Devesel, transportul produselor la bazele de recepţie şi eliberarea terenului de masă vegetativă secundară se efectuează in cea mai mare parte, cu atelajele. Datorită acestor acţiuni generalizate în toate cooperativele, întreaga cantitate de, motorină repartizată cooperativelor agricole se foloseşte tradlusiv la lucrurile ce nu pot fi executate decit cu mijloace mecanice, cum sunt arăturile şi insămînţările. Irt unităţile din CTJASC-ul Vînju Mare au fost cultivate în acest an 1 490 hectare cu floarea soarelui şi 3 570 hectare cu porumb. Deci, o suprafaţă mare destinată însămînţărilor de toamnă şi care trebuie operativ eliberată şi arată. O condiţie esenţială pentru sporirea numărului de tractoare repartizate In executarea arăturilor în timpul boţiţii constă Iri asigurarea curselor de iluminare. ..Deoarece multor tractoare le lipsesc bateriile de acumulatoare — ne spune Victor Gogenel, preşedintele acestui consiliu unic — lucrătorii S.M.A.-ului din Zonă au găsit soluția de a asigurainritimtul tractoarelor in timpul nopții direct de la alternatoare, hemalfiind absolut necesară bateria de acumulatoare". fcvidCht. O asemenea măsură — Simplă și eficientă — poate fi generalizată pe un număr mult mai mare de tractoare, atît la Vinju Mare cit şi la celelalte staţiuni pentru mecanizarea agriculturii din Mehedinţi. După CUht, considerăm că este absolut necesar ca, peste tot, lucrările de recoltare, în primul rind a porumbului, să se încadreze in graficele zilnice de lucru stabilite pentru a nu stînjeni lucrările Ulterioare de care depinde in cea mai mare măsură soarta producţiei anului Viitor. F.Ste de datoria consiliilor populare, a cadrelor de conducere din unităţi, a specialiştilor, să urmărească zilnic modul in Care se înfăptuiesc programele stabilite şi să intervină operativ pentru aşezarea treburilor pe făgaşul normal, pentru că orice dereglare de la ceea ce s-a stabilit — şi agricultorii mehedinţeni s-au ConVins din experienţa anilor trecuţi — înseamnă intîrziere la recoltat şi insămînţat şi implicit pierderi mari de producţie care costă scump Obştea. Se ştie că volumul de lucrări ce trebuie executat este foarte mare. Şi... timpul iie aşteaptă. ifilisMM Parcul naţional Retezat—50 de ani De fapt, este vorba numai de recunoaşterea oficială a valorilor unor monumente naturale deosebite pentru că in masivul Retezat natura a lucrat şi a creat de mai de ani. În urma unor intervenţii numeroase făcute de Alexandru Borza şi alfi iubitori ai naturii, in 1935 s-a hatarit să fie creat Pârâul Naţional Retezat. Oficial, acest parc, de rară frumuseţe şi valoare, a împlinit anul acesta virslit, de 0 jumătate de secol. In anii noştri s-au luat măsuri importante pentru ocrotirea monumentelor naturale şi pentru accesul cit mai uşor al turiştilor in zond. Mii de oameni vbn in Retezat să vadă comori ale naturii. Acolo se găsesc şi se bucură de ocrotire capra neagră, acila de munte, specii rare de fluturi, cocoşul de munte, tristete, păsări sau animală rare, precum şi plante dilm sunt : floarea de collţ, bujorul românesc, papucul doditinei, singură voinicului ete., fără să mai amintim frumuseţea codrilor, a piscurilor şi a lacurilor, ţi. COJOCARUL Teasc din piatră O instalaţie viticolă inediţi se află in posesia Complexului muzeal din Focşani. Este vorba de un teasc de piatră, o construcţie specială, cu pirghie orizontală, pentru prelucrat struguri, exemplar foarte rar in colecţiile etnografice din ţara noastră. Construit orizontal, face parte din categoria teascurilor cu şurub mobil, fiind acţionat, de o pirghie cu furcă şi contragreutate. A fost găsit in gospodăria unui locuitor din Coteşti, teascul funcţionind pină la începutul acestui secol. Forma construcţiei sale este total deosebită de teascurile folosite de-a lungul timpului in această zonă. Cea mai veche mențiune despre teascuri, pe teritoriul judeţului Vitbicea se află intr-un act din 29 iulie 1697 referitor la vânzarea de teascuri la podoaria Odobeşti. Teascul CU pirghie orizontală este cunoscut încă din antichitate, luat de la greci, perfecţionat de romani, apoi transmis în regiunile viticole ale Daciei. ■de Unde s-a menţinut, pină in zilele noastre in citevă zone din tară. Ce face Minodora... Vă mai amintiţi de Minodora Mihăilă ? Fetiţa care in octombrie 1982, pe cină avea doar patru ani şi rămăsese singură acasă, In etajul 111 al Unui bloc de pe bulevardul Bucureşti tr. 11 din Bală Mare, s-a privit să vada cum se poate zbura cu... covorul fermecat, despre care auzise atitea poveşti Şi îl văzuse în atitea desene animate. A luat covorul de la uşă, s-a urcat pe balustrada balconului şi a început să se joace de-a „covorul fermecat", dihdit şi drumul în gol. Numai că atunci, pe acea stradă trecea colonelul de aviaţie Alexandru Conta, care a reuşit s-o prindă pe fetiţă in braţe. Minodora s-a ales doar cu citeva zgirbieturi la bărbie, datorate unui nasture de la mantaua aviatorului. Intimplarea, deşi ar fi putut sfirşi tragic, a avut un dezhadărbilit fericit, Că fake Minodora 2 Este mire şi cuminte. Este in clasa ilată şcoala nr. 14 din Baiă Mare şi, în acelaşi timp, se antrenează pentru gimnastică ritmică, dovedindu-se im autentic talent. Părinţii Minodorei, And şi Vasile Mihăilă, s-au împrietenit cu salvatorul fetiţei, Alexandru Cănţa. In fiecare vară, cină bine să şi Cada părinţii tătăiet Mare, îi face o vizită şi Minodorei, care-i este recunoscătoare onrului care, lu acel Octombrie, dilici dolindă de o extraordinară prezentă de spirit a reuşit s-o salveze, smişind o faptă ieşită din comun. Alexandru Conta este tatăl a patru copii. Rubrică realcțată de Fia Rădulescu Participarea maselor la conducerea întregii vieţi economico-sociale (Urmare din pag. 1] In acest sens, sistemul democraţiei socialiste constituit după Congresul al IX-lea a implicat, in primul rind, crearea mecanismului instituţional-organizatoric care să reflecte conţinutul puterii in ţara noastră, care să fie expresia reală a esenţei şi finalităţii puterii economice şi politice a maselor de oameni ai muncii ca şi, in al doilea rînd, perfecţionarea acestui mecanism, lărgirea participării nemijlocite a oamenilor muncii tocmai pentru înfăptuirea eficienţei democraţiei. Ca şcoală a educaţiei in spiritul eticii şi echităţii socialiste, ca forţă ce poate impulsiona dezvoltarea generală a societăţii, democraţia socialista întruneşte calităţile eficienţei politico-sociale numai cu condiţia lărgirii şi adincirii ei, a perfecţionării ei neîntrerupte. Acest proces treptat, complex a chezâuit — după 1965 — concepţia originală, revoluţionară, a partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, asupra dezvoltării creatoare a întregului sistem social, depăşind schemele, şabloanele, viziunea statică. Dezvoltarea democraţiei socialiste S-a manifestat in activitatea de organizare şi conducere atît in planul unităţilor economico-sociale cit şi în cel teritorial-administrativ. Ea a fost şi este strins legată de Îmbunătăţirea organizării, de introducerea principiilor conducerii ştiinţifice la toate nivelurile. Criteriile de selectare a cadrelor, sistemul formării acestora, autonomia funcţională dobindită de către unităţile economico-sociale şi teritorialadministrative şi, pe această bază, competenţele sporite şi eficienţa organizării sunt consecinţa instituţionalizării, in 1966, la un an după reorganizarea teritorial-administrativă a principiului muncii şi conducerii colective. Se impune a fi evidenţiată apariţia şi dezvoltarea autoconducerii muncitoreşti, a unor relaţii mai directe şi mai eficiente dintre formele de democraţie reprezentativă şi participarea directă a maselor la Conducere. Formia superioară a democraţiei socialiste, sens firesc şi necesar al evoluţiei acesteia, autoConducerea muncitorească — participarea directă decizională a oamenilor muncii din toate domeniile in cadrul adunărilor generale ala ■ oamenilor muncii şi consiliilor oamenilor muncii — este indisolubil legată de autogestiune — care se manifestă, în esenţă, ca o corelaţie intre autonomia funcţională a unităţii economico-socială prin bugetul propriu de venituri şi cheltuieli, format in principal pe baza indicatorilor producţie netă şi producţie fizică, şi responsabilitatea fiecărui om al muncii din unitatea respectivă, bazată pe participarea la beneficii. La nivel teritorial, autoadministrarea unităţilor teritorial-administrative, prin creşterea rolului consiliilor populare, obiectiv urmărit inclusiv prin proiectul Legii privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinanţarea unităţilor administrativ-teritoriale dat publicităţii in preajma celui de al III-lea Comgres al Consiliilor populare — implică mobilizarea şi antrenarea activă a oamenilor muncii pentru înfăptuirea programelor de dezvoltare. Sub un alt aspect, instituirea la nivel naţional a unor forma larg democratice de reprezentare a intereselor celor mai diferite categorii de oameni ai muncii — congresele, conferinţele şi consfătuirile din diferitele domenii — activitatea organismelor lor executive, permanentizarea unui dialog viu, constructiv intre mase şi conducerea de partid şi de stat Sub forma vizitelor de lucru, a dezbaterii legilor şi hotărîrilor, controlul colectiv certifică cu putere de evidenţă faptul că întreaga politică internă şi externă a societăţii noastre este expresia sintetică a unităţii intereselor maselor de oameni ai muncii, exprimarea clară şi deschisă a intereselor şi aspiraţiilor tuturor cetăţenilor ţării, in toate domeniile vieţii economico-sociale, conferă substanţă şi coerenţă sistemului nostru de organizare şi conducere. In sfîrşit, democratismul ca trăsătură fundamentală a societăţii noastre socialiste se reliefează şi în existenţa şi activitatea organizaţiilor obşteşti şi de masă, a Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste care reprezintă unitatea de voinţă, consensul intregului popor în jurul partidului ca şi consecvenţa organizării şi dezbaterilor democratice la nivelul tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Ca şi în toate celelalte domenii, politica partidului nostru de dezvoltare a democraţiei muncitoreşti revoluţionare are un puternic caracter novator creator. Nu odată tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evidenţiat ideea după care crearea mecanismului democraţiei socialiste, specific condiţiilor noastre concret-istorice, nu trebuie considerat încheiat. Esenţial este ca el să devină funcţional, să determine reala preocupare şi participare a maselor de oameni ai muncii la procesul construirii societăţii noastre. „Să pornim — sublima tovarăşul Nicolae Ceauşescu — totdeauna de la faptul că ceea ce am realizat corespunde unei anumite etape, unui anumit nivel de dezvoltare a forţelor de producţie şi a relaţiilor sociale, că, şi in continuare, odată cu dezvoltarea generală a societăţii, a relaţiilor sociale, va trebui să găsim noi şi noi forme, să perfecţionăm pe cele existente, lărgind continuu cadrul democratic şi asigurind participarea activă şi conştientă a întregului popor la conducerea tuturor sectoarelor de activitate". Nici in acest domeniu nu-şi are locul automulţumirea. Şi din acest punct de vedere va trebui să crească rolul organizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, in a contribui la perfecţionarea democraţiei muncitoreşti revoluţionare, în a face ca procesul participării largi a maselor să depăşească unele aspecte negative, să fie resimţit ca o necesitate, ca ceva firesc activităţii lor cotidiene. Dialectica democraţiei socialiste in etapa actuală relevă tocmai faptul că o problemă esenţială a sa este evidenţierea eficienţei organizării şi conducerii larg participative, a contribuţiei manifestării politice creatoare a poporului la realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii. Festivalul naţional „Cîntarea României“ resta grăitor şi impresionant că la actuala ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“ fiecare al cincilea locuitor al judeţului Neamţ a participat efectiv, prin creaţii specifice, in variatele domenii ale ariei, ştiinţei, culturii cuprinse in această admirabilă manifestare, tot mai amplă şi mai valoroasă de la o ediţie la alta. La ediţia trecută, a IV-a, judeţul Neamţ a obţinut aproape 150 de premii şi distincţii, ceea ce nu-i puţin. La actuala ediţie, desfăşurată cu o şi mai numeroasă participare decit la cea dinainte, filid tai bogată in etalare de vaiori statornicite şi in relevarea altora, inedite, şi unele şi aiteie o dată mai mult revelatoare de nesfirşite disponibilităţi, işi va spori probabil zestrea. Impresionat desigur, dar şi firesc, pe meleagurile acestea cie frumuseţi fără pereche şi cu prrofunda trăire românească, in care oameni de nădejde zămislesc din moţi strâmoşi frumosul spre a-l asocia ca permanenţă a vieţii lor Şi spre a împlini prin el mai binele către care totdeauna au năzuit şi pe care azi il înfăptuiesc cu bucurie. In anii socialismului, măi cu seamă in deceniile care urmează Congresului al IX-lea al P.C.R., in Neamţ, ca şi in celelalte judeţe ale ţării, Oamenii trăiesc intens pe coordonatele noii spiritualităţi, creează Cultură In spiritul valorilor tradiţionale înscrise in permanenţă şi in raport cu dimensiunile şi exigenţele contemporaneităţii. Sunt factori ce determină participarea amplă, intensă şi inspirată, explică izbinzile, adică Valorile create azi in variate domenii ale artei, ştiinţei, tehnicii, multe din ele de răsunet, toate cu temei, născute din nesecatul izvor al geniului poporului român stimulat şi multilateral valorificat in Epoca Ceauşescu. în Neamţ tradiţiile sunt vii la orice pas, le descoperă oamenii în fiinţa pămîntului, acolo unde s-a păstrat, din urmă cu patru milenii, „Hora de la Frumuşica“, creaţie a culturii Cucuteni, dovadă peremptorie a dispoziţiei specifice şi a străvechii Înzestrări pentru a crea frumosul şi a practicilor oamenilor locului. Nu întimplător in judeţul al cărui oraş de reşedinţă şi-a sărbătorit în 1980 două mii de ani de la prima sa atestare documentară, zestrea muzeală este de-o mare bogăţie, incepînd cu ceea ce conţine şi prezintă renumitul său Muzeu de istorie. In judeţul Neamţ stă neclintită mărturie de statornicie românească cetatea devenită legendară pe care n-au cuprins-o nici sultani cuceritori, nici regi ambiţioşi , apărată cu Sufletul n-a putut fi înfruntă cu armate de cotropitori, dovadă de tărie, monument în eternitate, al vitejiei româneşti. într-o posibilă geografie culturală a Neamţului se află multe locuri demne de interes şi cinstire în care au trăit şi au făptuit oameni de Seamă cărora li se adaugă altele noi, mărturisind despre ceea ce se face astăzi pentru ca viaţa oamenilor noştri să fie mai bună, mai frumoasă. Tradiţiile de preţ sunt onorate, preluate şi dezvoltate in anii noştri, in circumstanţele caracteristice de impetuoasă şi multilaterală dezvoltare economico-socială , ele se îmbogăţesc şi se împlinesc prin cele aproximativ 900 de instituţii de cultură care funcţionează in părţile Neamţului. Reamintim că in judeţul care se Înscrie el însuşi Ca Un muzeu prin valorile de la Piatra şi Tirgu Neamţ, Roman, Vinători, Văratic, Agapia, Durău-Ceahlău, funcţionează 14 muzee, in judeţul caligrafilor ,al miniaturiştilor de altădată de la Neamţ şi al lui Miron Costin, al lui Creangă şi Sadoveanu, cărţii, culturii prin carte, deci înnobilării spirituale a oamenilor le stau intru sprijin peste 530 de biblioteci publice, sindicale, şcolare şi ale unităţilor cooperatiste, incepind cu biblioteca judeţeană, remarcabilă pe plan naţional prin fondul de carte, amenajare, sistem de organizare. Lor li se asociază o vastă reţea de librării şi raioane specializate în număr de 36.Din judeţul Neamţ in 4 case de cultură, în 5 cluburi, in 70 de cămine culturale şi 129 de filiale ale acestora, cele ale „minţii“ şi „inimii“ sunt la ele acasă. Se joacă teatru şi se joacă bine, adesea impresionant, aşa cum a fost pentru noi spectacolul „Procesul Vitoriei Lipan", adaptare după Sadoveanu, realizat de artiştii amatori de la casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamţ şi de la Teatrul Muncitoresc al Combinatului de fire şi fibre sintetice Săvineşti. Că se joacă bine o arată şi spectacolele căminelor culturale din Borleşti şi Dobreni, ale echipelor artistice de la Uzinele de ţevi din Roman, de la Fabrica de zahăr şi aşa mai departe. Au loc spectacole de teatru folcloric şi de teatru poetic, se prezintă frecvent recitaluri de poezie, montaje literar-muzicale, este susţinută activitatea amatorilor in domeniul teatrului pentru Copii, de asemenea in acela al teatrului de păpuşi, în instituţiile de cultură ale judeţului (case de cultură, cluburi, cămine culturale) prin activitatea iubitorilor muzicii populare ,şi a celei de fanfară se valorifică specificul melosului popular rtemţean cu atentă preocupare pentru autenticitate. Se impune astfel contribuţia formaţiei de instrumente populare din Borca, mult aplaudată pentru memorabilul tablou al trişcurilor Însoţit de solo-ul din bucium al lui Ion Cobuz, Pare că-şi aduce melodiile din firea locurilor formaţia de cavale din Tazlău, compusă din adevăraţi virtuozi ai instrumentelor, în frunte cu solistul Constantin Dogaru, de asemenea grupul vocal-instrumental al fraţilor Strimbu din Bicazu-Ardeiean avind un repertoriu Valori tradiţionale şi durabile creaţii de folclor nou. Evoluează cu succes solişti vocali şi instrumentali, unii dintre ei absolvenţi ai şcolii populare de artă care funcţionează la Piatra-Neamţ. Prin concertele lor s-au impus : Orchestra de muzică populară a Consiliului municipal a sindicatelor Roman, taraful Combinatului de la Săvineşti, formaţia de cobze a Casei de cultură Tg. Neamţ, de asemenea fanfarele de tip popular din Valea Ursului şi a Uzinei de ţevi din Roman etc. La Piatra Neamţ îşi are sediul reputata orchestră profesionistă de muzică populară „Cernegura“. Profilul activităţilor Culturale este întregit de existenţa Teatrului Tineretului, formaţie profesionistă de prestigiu in mişcarea teatrală naţională prin calitatea cu care intr-o ambianţă de specifică emulaţie tineri artişti işi cultivă şi îşi afirmă specifice disponibilităţi, atacă valori însemnate, confirmă promisiuni. Nu puţini actori de prim-plan ai scenei româneşti de azi şi-au început cariera şi şi-au îmbogăţit formaţia artistică la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, în părţile Neamţului, într-Un cadru de baladă, dominat de legendarul masiv Ceahlău, străjuit de apa Moldovei. Îmbogăţit de aceea a Bistriţei şi viu ferestruit de apa Bicazului, cu cerul şi codri oglindiţi în marea de apă a lacului de acumulare, tradiţia se îmbogăţeşte în zile de viaţă nouă. Nimic din frumosul culturii tradiţionale nu este uitat, de la casele cu cerdac bogat şi ornamente traforate, la armonioasele interioare şi încîntătoarele costume populare, cu cojoace, brinzi şi pieptare, cum numai în Neamţ se ştie a face şi cum spre satisfacţia tuturor se mai execută şi azi şi care fac ca zilele de sărbătoare să fie, mai departe, înaintare şi dezmierdare, în Neamţ oamenii vin la horă in minunate straie să-şi arate virtutea in cîntec, joc şi strigare, în bucurie. Sînt valori şi obiceiuri pe care contemporaneitatea le cultivă cu drag, le stimulează Festivalul naţional Cîntarea României. Oamenii aceştia îşi iubesc locurile şi le cintă, le sărbătoresc, şi prima duminică din august, spre pildă, la Bicaz din portul Bicaz se sărbătoreşte Ziua marinei, căci in Neamţ se găseşte, ca o mare, cel mai întins lac artificial intramontan din Europa ; in a doua duminică din luna august la Ceahlău Durau are loc Sărbătoarea muntelui. Şi cu un prilej şi cu celălalt sunt prezente cintecul şi dansul, portul popular, obiceiurile, se simte în bucuria zilelor de azi realitatea atîtor împliniri. Nu de mult s-a Încheiat manifestarea pe cale de a deveni tradiţională Vacanţe muzicale la Piatra Neamţ (cu sprijinul Conservatorului George Enescu din Iaşi) şi peste puţin timp, la început de toamnă, va avea loc în oraşul de reşedinţă Festivalul spectacolelor de teatru pentru tineret şi copii, acţiune amplă, cu periodicitate bienală, azi cu binemeritată autoritate în lumea teatrului, mult apreciată de către spectatori. Bienal, în colaborare cu A.C.I.N., se organizează Festivalul filmului pentru tineret ; anual in luna octombrie are loc Seria de manifestări „Radoveniana“, în decembrie „Şezătoarea la Humuleşti“, lună în care se desfăşoară cu maximă reuşită „Festivalul judeţean al teatrului folcloric şi cu măşti.“ Anual au loc Zilele culturii la Roman, de asemenea Salonul cărţii, şi tot anual suita de acţiuni dedicată „Zilelor“ realizărilor de astăzi intitulată „împliniri contemporane“. Este, dealtfel, şi titlul sub care publicăm aceste însemnări despre viaţa culturală într-o regiune in care admirabile împliniri contemporane îşi găsesc temeiurile într-o veche şi nesfirşită virtute românească. Virgil Brădăţeanu Tradiţii culturale şi împliniri contemporane CONCURSUL DE CREAŢIE : Trofeul Mamaia ’85 — Horia Moculescu, pentru melodiile : ,,Leagănul meu“, vlusuri Aurel Storin şi „Păi, de ce ?“, versuri Mihăi Maximilian. Pretftin! 1* Marius ŢeicU pentru melodia „Voi cinta pentru mileniul 3“, versuri Eugen Rotaru. Premiul l1 — Temistocle Popa, pentru melodia „Să-i lpodobim pămintul cu fiorile iubirii“, versuri Mircea Glöck, Premiul II — Ionel Tudor, pentru melodia „NUiți spurt că te iubesc“, versuri Andrea Andrei și Marcel Dragomir pentru melodia „E prima oară“, versuri George Ţarnea. Premiile speciale ale juriului au revenit Compozitorilor : George Grigoriu, pentru melodiile „Să ne dăm mina“ şi „Să evite lumea“, ambele pe versuri de Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, Cornel Fugăru, pentru melodia „Ajută-mă să mă îndrăgostesc“, versuri Roxana Popescu, şi Aurel Manolache, pentru melodiile „Lumea amintirilor“ şi „Comoara mea“ — ambele pe versuri de Săşa Georgescu. Premiul de popularitate — Vasile Vasilache, pentru melodia „De ce nu spui că mă iubeşti“, versuri Eugen Rotaru. Premiile criticii muzicale . Camelia Dăscălescu, pentru melodia „Acele veri ale iubirii“, versuri Roxana Popescu, şi Iofi Cristinoiu pentru melodia „Dor de viaţă“, versuri Roxana Popescu. Premiul C.C. al U.T.C. a fost acordat compozitorilor Gabriela Sauciuc, pentru melodia „Florile lumii“, versuri Gina Teodorescu, şi Viorel Gavrilă pentru melodia „Sâ nu ştii niciodată“, versuri Eugen Rotaru. Premiul de debut — Magda Boboc, pentru melodia „Unde sunt copiii ?“, versuri Aurel Storin. CONCURSUL DE INTERPRETARE : Trofeul Mamaia ’85 — Simona Florescu şi Gabriel Alexandrescu. Premiul I — Emilia Diţu şi Gabriel Manea. Premiul C.C. al U.T.C. — Silvia Dumitrescu. Premiul II — Mioara Feraru şi Alexandru Oros. Premiul III — Florin Balcan şi Grupul Ritmic ’85. Premiul de popularitate — Silvia Matache. Premiul tinereţii — Dana Bartzer. Premiil şl criticii muzicale — Alexandra Canareica şi Denis Roman. Premiul Teatrului Fantasio din Constanţa — Grupul vocal „Forte“. Premiile Concursului de muzică uşoară „Mamaia '85 s. ,România liberă" Luni 2 septembrie 1985 Soarele răsare la ora 6,30 fi apune la ora 19,50* TEATRE PE SUB CETINI LA IZVOARE: Ansamblul „Rapsodia Româna" (13 13 00) ora 18 : SPECTACOL DE SUNET SI lumina „titanii barocului muzical : BACH - HÄNDEL“ : Rotonda Ateneului Roman, ora 20. 20 : Telejurnal ; 20.15 : Actualitatea monomie; 20,25 : Tezaur folcloric (color) ; 20,40 : Imagini din R.S. Vietna,n ' 20,55 : Roman-foileton (color) ..Citadela". Premieră pe tara. Episodul 2 ; 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE CU MIINILE CURATE ; Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 _ 13,30 _ 15,45 - 13 - 20 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doina (16 35 38), orele 9 - 10,30 - 12 - 14 - 16 ; IMPOSIBILA IUBIRE : Doina, orele 18.30 ; DECLARAȚIE DE DRAGOSTE : Timpuri Noi (156110), orele 9 — 11 — 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17 — 19 ; PAS IN DOI : Giulesti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Aurora (3504 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; CIULEANDRA : Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11,30 - 14 -16,30 - 19 ; UN COMISAR ACUZA Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17 - 19 ; ZIUA „Z“ : Pocea (60 30 85), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; MASCA DE ARGINT : Popular (35 15 17), orele 15 — 17,15 — 19,30 ; CIRES ARII : Progresul (23 94 10), orele 15 - 17 -19 ; UN COMISAR ACUZA : Studio (59 53 15), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 -15,30 - 17,30 - 19,30 ; TOATA LUMEA ESTE A MEA : Sala Mică a Palatului R.S.R. : orele 17 -19,45 ; Grivita (17 08 58), orele 9-12 - 16 - 19 ; UNDEVA, CINDVA : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; MAREA CURSĂ : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 12 - 15,30 - 18,30; ROCKY II: Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19,15 ; HANGAR 18: București (15 61 54), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19,45; Gloria (47 46 75), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Flamura (85 77 12), orele 10 - 12,30 -14,30 — 17 — 19,30 ; YANKEN : victoria (16 28 79), orele 9.30 - 12,30 - 16 - 19 ; NOCTURNA BARRANDOV : Union (13 49 04), orele 9 - 11 - 13 - 15 -17 - 19 ; BUNUL MEU VECIN SAM : Petrio (11 86 25), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 20; Favorit (45 31 70), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Excelsior (65 49 45), orele 9 — 12 — 16 — 19 ; Melodie (11.13 49), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; LOVITURA FULGERĂTOARE : Lumina (14 74 16), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; OSTATICUL : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; ADIO, VISE ALE TINEREȚII : Buzesti (50 43 58), orele 14,30 - 16,30 - 18,30 ; AU-BABA SI CEI 40 DE HOTI : Dacia (50 35 94), orele 9 - 12 - 16 - 19 ;DE LIMONADA : Drumul SSrII (31 28 13), ora 14,30 ;GARA PENTRU DOI : Drumul Sării orele 16,30 - 19,30 ; SANSA : Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20 ; LEGENDA DRAGOSTEI : Volga (79 71 26), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Arta (21 31 86), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Grădina Arta, ora 20,30 CĂPITANUL RĂZBUNĂRII : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 17.30 - 19.30 ; Grădina lira, ora 20,30 ; ■ Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19 ; AFACEREA PIGOT : Ferentari (80 49 85), orele 9 - 11 - TS ; CURSA INFERNALA : Ferentari, orele 15 _ 17 - 19 ; Grădina „23 August* (11 13 40), orele 20.30 ; ATENTIE LA PANA DE VULTUR ! Mioriţa (14 27 14), orele 9-11-13 _ 15 _ 17 - 19 ; SUPERMAN: Flacăra (20 33 40), orele 9 - 12 - 16 - 1° ; Grădina Luceafărul (15 87 67), orele 20.30 ; CAMERA IN FORMA DE LA Grădina Capital 116 20 171, orele 20,30 ; CIIMEI.EFIECTRONIC : Grădina Gloria (47 44 75), orele 20,30 ; ASA BUNIC: ASA NEPOT : Grădina Parc Hotel (17 08 58), orele 20,30 ; Pe ecrane, în premieră • Nocturna Barrandov — producţie a studiourilor cehoslovace. Scenariul : Zdenek Podskalsky, Vladimir Sis. Regia: Vladimir Sis. Imaginea : Jan Kalis, Jifi Machane. Muzica : Vlastimil Hala. Cu : Miroslav Hornicek, Milos Kopecky, Vlasta Fabianova, Liuba Hermanova, Jana Hlavacova, Hana Zagorova, Helena Vondrackova, Jirina Bohdalova, Rudolf Hrusinsky,Tammir Hanzuik. Filmul unui jubileu : istoria a 40 de ani de existenta (1934—1944) a Studiourilor Barrandov din Cehoslovacia, reconstituită într-o viziune caleidoscopică. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Institutul de meteorologie şi hidrologie comunică : VREMEA va fi predominant frumoasă, cu cer variabil. Izolat, se vor semnala ploi sub formă de aversă însoţite de descărcări electrice, îndeosebi la munte şi în nord-vestul ţării. Vint cu intensificări locale la munte. Temperaturile maxime de azi vor fi cuprinse între 24 şi 32 de grade, iar cele minime de la noapte între 10 şi 20 de grade, mai scăzute in depresiuni. Local ceaţă, îndeosebi în centru! ţării şi la munte. LA BUCUREŞTI, vreme frumoasă cu cer variabil. Sint slab pină la moderat. Temperaturile maxime de azi intre 30 si 32 de grade, iar cele minime de la noapte intre 15 si 17 grade. LOTO FAZA I EXTRAGEREA I : 57 86 69 40 26 22 24 15 32 9 50 11. EXTRAGEREA A Il-a : 87 23 90 25 76 16 66 53 28 14 19 56. EXTRAGEREA A Ill-a : 64 15 31 69 56 71 45 52 82 2 21 23. EXTRAGEREA A IV-a : 16 76 29 34 42 20 22 50 43 39 9 81. FAZA A ll-a EXTRAGEREA A V-a : 23 7 13 66 79 50. EXTRAGEREA a Vl-a : 22 88 45 9 64 61. EXTRAGEREA A Vil-a : 11 73 24 55 74 49. DE LA ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat aduce la cunoştinţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă pentru luna august 1985 au ieşit următoarele combinaţii de litere : 1) C.G.Z. 5) G.T.A. 2) X.I.Z. 8) G.Y.T. 3) M.S.Y. 7) W.V.L. 4) H.N.X. 8) G.N.D. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere înscrise in poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la următoarele trageri lunare de amortizare este necesar ca asiguraţii sa achite primele de asigurare la termenele stabilite.