România Liberă, octombrie 1985 (Anul 43, nr. 12724-12750)

1985-10-01 / nr. 12724

I­­ Proletari din toate ţările, uniți-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRATIEI SI UNITĂTII SOCIALISTE 1 • * 71 Anul XLIII Nr. 12724 Marti 1 octombrie 1985 6 pagini 50 banii UN TRIMESTRU HOTARITOR pentru realizarea planului pe acest an şi pe întregul cincinal Intrăm astăzi în cel de-al 20-lea trimestru al acestui cin­cinal. Ultimul şi cel mai complex trimestru, deoarece în progra­mul său de muncă şi organizare sunt înglobate atît sarcinile „la zi“ aferente acestei pătrimi a anului in curs, cit şi o sumede­nie de scadenţe, îndeosebi în activitatea de export şi în in­vestiţii, la care se adaugă efor­tul de pregătire temeinică a producţiei din primul an al cin­cinalului următor. In acest con­text, semnificaţia ce i se atribuie­­ de „trimestru hotărîtor pen­tru întregul an şi pentru între­gul cincinal“ — nu derivă din necesitatea de a găsi acum solu­ţii pentru cele mai multe, sau pentru o parte importantă din­tre problemele care au stat în faţa economiei noastre naţiona­le, ci din aceea de a finaliza re­zolvări de mult adoptate. Să ne reamintim că, încă acum nouă ani, referindu-se la asemenea perioade dense, tovarăşul Nicolae Ceauşescu indica să se găsească cu cel puţin 10 luni înainte răs­punsuri corecte şi eficiente pen­tru toate chestiunile ce privesc realizarea planului, să nu se aş­tepte pină cind rămîn doar 3-4 luni, cind, practic, nu se mai poate face mare lucru. Este un principiu pe care conducerea partidului îl aplică cu consec­vență, în acest sens fiindu-ne încă proaspăt in memorie mo­dul in care Comitetul Politic Executiv, Comitetul Central al partidului au abordat problema­tica economică a acestui an după situaţia grea din primele două luni, ceea ce demonstrează odată in plus responsabilitatea, grija, capacitatea de organizare­­ şi fermitatea în decizie in tot ceea ce priveşte asigurarea ritmurilor de creştere a economiei româ­neşti. Aşadar, obiectivele acestui tri­mestru sunt cunoscute. Inclusiv de zecile şi zecile de colective care, făcînd dovada unui înalt spirit de organizare şi disciplină şi angajindu-se, cu tot potenţia­lul lor de talent şi vrednicie în înfăptuirea cincinalului şi a pla­nului anual in curs, au reuşit să-şi îndeplinească integral sar­cinile cu 4-5 luni mai devreme. Acestora le adresăm cuvenitele cuvinte de apreciere, cu convin­gerea că plusul de producţie pe care il vor obţine, conform pro­gramului, pînă la sfîrşitul anu­lui, va contribui la completarea sortimentelor necesare econo­miei noastre. Sarcinile perioadei octombrie-decembrie sunt, insă, ceva mai dificile pentru acele colective care n-au ştiut, sau n-au reuşit întru totul, să bene­ficieze de excelentele condiţii oferite de primăvară şi vară. In aceste unităţi, şi chiar în cele cu planul îndeplinit integral la zi, încă se mai înregistrează destul de multă producţie ne­terminată. Iată de ce accentuăm din nou asupra cuvîntului „fi-­ nalizare“, cu toate dezideratele ce ii incumbă — în primul rînd acela privind cooperarea inter­­uzinală. Vom reveni în cele ce urmează la acest aspect pentru că, indubitabil, el apare în con­ţinutul fiecărei probleme priori­tare a acestui sfirşit de an şi de cincinal. Prioritatea absolută, accentua­tă de secretarul general al parti­dului- — cunoscută şi înţeleasă de întreaga obşte a ţării, de fie­care ramură economică şi de fiecare întreprindere în parte şi avind funcţiunea de a determina o amplă mobilizare a colective­lor de specialişti în comerţul exterior şi a celor mai capabile cadre din concepţie şi execuţie —, revine, în continuare, PRO­DUCŢIEI PENTRU EXPORT ŞI EXPORTULUI. Realizarea pro­duselor prevăzute la export con­form planului, diversificarea şi creşterea ofertei româneşti pe piaţa internaţională, efortul de a garanta acoperirea întregului plan de export cu contracte pe termen lung şi cu comenzi fer­me constituie, şi vor constitui şi în cincinalul viitor, sarcini de căpăt­i ale tuturor colectivităţi­lor din economie. Este un ade­văr incontestabil faptul că, as­tăzi, reuşim să producem în România socialistă bunuri com­petitive pe plan mondial şi bu­nuri care aspiră să intre in a­­ceastă competiţie. Consecinţa acestei realităţi este de natură să ne conducă la un mod de a gindi şi a acţiona pe care tre­buie să şi-l însuşească fiecare participant, la rezolvarea pro­blemelor economice, pină la executantul celui mai mic deta­liu , ţinînd seama de nivelul atins astăzi de exportul româ­nesc, de comerţul nostru exte­rior in general, şi ţinând seama de prevederile cuprinse în Di­rectivele Congresului al XlII-lea al­­ partidului, este vremea ca saltul calitativ preconizat în acest important domeniu al eco­nomiei noastre naţionale să se manifeste mai pregnant. Adică, aşa cum spune românul, „să ne mişcăm mai repede !“ Stadiul de dezvoltare la care am ajuns, necesităţile societăţii — mai cu seamă cele economice —, natura serviciilor în relaţiile de credit impun, acesta e cuvântul, o va­lorificarea maximă a experien­ţei acumulate în domeniul co­merţului exterior. Comerţul im­plică, logic, o relaţie bilaterală : nu poţi cumpăra dacă nu vinzi, pentru a-ţi crea mijloacele ne­cesare cumpărării. Acest prin­cipiu trebuie respectat şi corect aplicat de toată lumea. Inclusiv de subfurnizori, şi sub-subfurni­­zori, care trebuie să poarte, în egala măsură cu furnizorii co­ordonatori, întreaga răspundere pentru calitatea și termenele de livrare ale produselor contrac- Ing. Artur loan (Continuare in pag. a 5-a) intre 19 — 27 octombrie A XI-A EDIŢIE A TlRGULUI INTERNATIONAL BUCUREŞTI In fiecare toamnă, de mai bine de un deceniu, capitala ţă­rii noastre găzduieşte o amplă manifestare economică şi co­mercială internaţională, deveni­tă tradiţională — TÎRGUL IN­TERNAŢIONAL BUCUREŞTI — „T.I.B.“ In dorinţa de a in­forma cititorii despre stadiul pregătirii şi participării la acest tîrg internaţional, desfăşurat constant sub deviza „Comerţ — Cooperare — Dezvoltare — Pa- I- ce“, ne-am adresat directorului­­ general al întreprinderii de tir­­guri, expoziţii şi publicitate­­ pentru comerţ exterior, dr. Oc­ I­­avian Moarcăş. „TIR­’85“, aflat la cea de-a X XI-a ediţie, se va desfăşura , în perioada 19—27 octombrie, la I Complexul expoziţional din Pia­ţa Scînteii. Aş dori să subliniez că actuala ediţie ai Tîrgului are loc intr-un an cu profunde semnificaţii­­pentru poporul re­nal toţi, an în care două decenii de la­­ IX-lea al Parti- Român, pern­­ă cu dezvoltarea in ritmuri de­­eoarece unul ’măin­­­t con p­termediul expozanţilor, etalarea a tot ce este mai nou şi de teh­nicitate ridicată la nivelul atins in prezent pe plan naţional şi mondial. — Pentru că vorbeaţi despre participanţi, v-am ruga să men­ţionaţi ce firme româneşti şi străine şi-au anunţat pină în prezent participarea la TIR ’85? — La actuala ediţie a Tirgu­­lui internaţional Bucureşti, oferta românească va fi prezen­tată de circa 690 de întreprin­deri, fabrici, uzine şi institute de cercetări şi proiectări, 300 de unităţi ale cooperaţiei meş­teşugăreşti -- a căror producţie este destinată exportului, 56 centrale industriale şi 42 de în­treprinderi de comerţ exterior, care vor expune în cea mai mare parte produse noi şi mo­dernizate. In ceea ce priveşte expozanţii de peste hotare­ şi-au anunţat participarea pină in prezent mai mult de 480 firme străine ce provin din 35 state, precum şi expozanţi din 26 de ţări reprezentate oficial, şi anu­me : Angola, Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Ce­hoslovacia, R.P.D. Coreeană, Cuba, Egipt, R.D. Germană, R.F. Germania, Grecia, India, Israel, Italia, Iugoslavia, Japonia, Ma­roc, Norvegia, Pakistan, Polo­nia, Statele Unite ale America, Turcia, Ungaria, U.R.S.S. întreprinderile româneşti, fir­mele din aceste ţări, precum şi cele individuale din Anglia, Argentina, Cipru, Liechtenstein, Elveţia, Franţa, Olanda, Spania şi Suedia, vor expune o mare diversitate de produse, pe o su­prafaţă totală de 96 362 mp., in pavilioane şi pe platformele exterioare.­­ Ce vor oferi participanţilor organizatorii actualei ediţii a (Continuare in pag. a 3-a) [ re­ Magda Brighidou • Porumbul a fost cules de pe aproape ju­mătate din suprafaţa cultivată • Judeţe care demonstrează că, orga­­nizind bine forţele, lu­crările agricole pot fi terminate la vreme • Stadiul actual al însă­­mînţărilor obligă la mă­­suri eficiente pentru realizarea vitezelor sta­­bilite • Lucrînd zi-lumi­­nă la semănat şi în două schimburi la arat şi pre­­gătirea terenului există posibilitatea ca toate suprafeţele să primeas­­că sămînţa pină la 10 octombrie. Am intrat în cea de a doua lună de toamnă. O lună bogată în lucrări dintre cele mai diver­se. Aşa a fost întotdeauna. De fiecare dată au fost necesare eforturi mari, concentrări ma­­suste de forţe, pentru a face fa­ţă­ volumului de muncă şi, une­ori, condiţiilor neprielnice ale naturii. De fiecare dată oame­nii­ au izbutit. Acum, mai mult cat oricînd, se impun aceste eforturi. Ele sunt cerute de sar­cinile mari ce stau in faţa agri­culturii, sarcini pe deplin rea­lizabile (au demonstrat şi con­tinuă să demonstreze acest lucru o serie de unităţi agricole cu rezultate foarte bune chiar şi în acest an) dacă ţinem cont şi de dotarea mereu mai bună. Cu alte cuvinte, lucrările toamnei pot fi efectuate intr-un timp mai scurt, dar tot cu muncă susţinută. Or, acum, interesează în cel mai înalt grad timpul. Totul trebuie ef­ectuat repede şi bine. Sunt două atribute de care depinde in modul cel mai direct mărimea recoltei actuale şi a celei viitoare. Datele de care dispunem atestă că mai este mult de lu­cru. Porumbul a rămas de cu­les pe mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată. Soia şi sfecla de zahăr, la fel. Cartofii, strugurii, legumele aşteaptă, încă, pe suprafeţe destul de mari culegătorii. Să nu uităm că toamna — acesta este spe­cificul — vremea se poate schimba de la o zi la alta. Este încă un argument al necesităţii concentrării forţelor la strînsul roadelor un termen foarte scurt. Aceasta şi pentru a evita pier­derile, dar şi pentru a putea în­­sămînţa culturile, pentru a putea executa arăturile pe terenurile care vor primi săminţă în pri­măvara viitoare. O serie de ju­deţe demonstrează că, folosind eficient baza tehnico-materială şi forţa de muncă, se pot obţine ritmuri bune la recoltare. Este cazul judeţelor Olt, Sectorul agricol Ilfov, Mehedinţi, Dolj, Argeş, Iaşi, Botoşani, Dîmbovi­ţa în care procentele la culesul porumbului sunt mult mai mari decit media realizată pe ţară. Deci, se poate. Acelaşi lucru se poate spune şi despre semănatul griului, lu­crare efectuată doar pe 32 la sută din suprafaţa destinată acestei culturi. Este foarte pu­ţin dacă avem în vedere că la 10 octombrie lucrarea trebuie încheiată. Avansate (peste me­dia amintită) sunt numai 16 ju­deţe, rămîneri serioase in urmă semnalîndu-se in judeţele Giurgiu, Călăraşi, Arad, Brăila, Prahova, Sălaj etc., unde va trebui să se acţioneze cu prom­ptitudine pentru a accelera res­pectiva lucrare. De altfel, ca şi toate celelalte premergătoare ei: eliberarea terenului, , arăturile, pregătirea suprafeţelor pentru semănat. Altfel există riscul ca perioada optimă să fie depăşită. Fiecare zi in care se însămîn­­tează peste această perioadă poate însemna un minus de re­coltă. Ca şi în campaniile pre­cedente este necesar să se trea­că la acţiuni de întrajutorare, la asigurarea tuturor condiţiilor pentru ca mecanizatorii să lu­creze zi-lumină la semănat iar noaptea la arat şi la pregătirea cîmpului. Orice soluţie care de­termină grăbirea ritmului lucră­rilor trebuie adoptată, astfel in­cit recolta să ajungă la adăpost in totalitate, iar semănatul _să se termine la timpul prevăzut. Actualitatea în agricultură ORICE TIMP DISTI CUI ACUM UN PL­US OT REC­OL­TĂ ?■ 1 : . ' •• • /\ Cifrele înscrise pe hertă reprezintă realizările (in procente) la recoltarea porumbului. Datele au fost centralizate în seara zilei de 29 septembrie a.c. PE PRIM PLAN - PRODUCŢIA PENTRU EXPORT Acordind atenţie deosebită onorării exemplare a con­tractelor încheiate cu parte­nerii externi, colectivul de muncitori, ingineri şi tehni­cieni de la Fabrica de insta­laţii şi utilaje tehnologice din Cărei a livrat la export un nou lot de 86 tone de transportoare. De remarcat faptul că aceste produse au fost livrate în devans parte­nerilor de peste hotare, ele făcând parte din producţia de export prevăzută pentru tri­mestrul al IV-lea al anului 1985. ★ Oamenii muncii de la Şan­tierul naval Giurgiu au ex­pediat la export cea de-a noua navă de transport măr­furi, din planul pe acest an. Comuniştii, ceilalţi oameni ai muncii de la Şantierul na­val Giurgiu sunt hotăriţi să realizeze planul anual la ex­port cu o lună mai devreme. In acelaşi timp, pentru pri­mii trei ani ai viitorului cin­cinal au fost încheiate con­tracte de livrare la export a 25 de­ nave. (Agerpres) BIOGRAFII DIN MAREA BIOGRAFIE A ŢĂRII Veteranii şantierelor Plouă mărunt, sîcîitor, soa­rele n-a mai apărut de cîteva zile. încalţ dimineaţa cizmele de cauciuc şi le mai scot seara tirziu, la o oră cind nu mai ştiu dacă sint sau nu obosit, dacă e bine să mă-ntorc în cen­trala electrică sau să mă apuc de scris. Carnetul de reporter este deja plin, s-au adunat ci­fre, date şi întîmplări despre cei aproape zece mii de oa­meni care edifică Porţile de Fier II ce se cer puse pe hîr­­tie, dar sint mereu in căutare de date noi, care aici apar de la o zi la alta. Adevărul este că două sau trei zile în Şantierul Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier II sunt foarte puţine în raport cu marele volum de informaţii şi evenimente care se impun aten­ţiei prin­­ încărcătura lor emo­ţională, prin mesajul unei ge­neraţii de constructori care s-au zbătut cu greutăţile de­butului hidroenergeticei româ­neşti către o generaţie chemată să pună in operă lucrări, pe cit de gigantice, pe atît de complexe şi aureolate de rafinament tehnic. Toată dimineaţa am fost ■ în preajma lui Nicolae Ciortan şi a brigăzii de dulgheri pe care o conduce. Sfătos ca un moldo­vean ce este, maistrul Ciprian te cîntăreşte cu mare grijă înainte de a-şi deschide baierele sufle­tului. Nu-i plac lucrurile pe fugă, vrea să se convingă că ai vreme pentru el şi­ sint convins că ar prefera să-şi pună gin­­durile pe hîrtie, decit să ştiu că vorbele sale se duc odată cu apele Dunării... — Mare lucrare la Porţile de Fier,­ dar fără şcoala Bi­­cazului n-am fi ajuns niciodată aici. Ce ştiam noi despre o hi­drocentrală ? Ce ştiam eu, fiu de dulgher care meştereşte cu tata case ţărăneşti ? Lucram la aspiratoarele de la centrala „Stejaru“, dar nici unul dintre noi nu aveam habar cum va­ a­­răta în final. Am făcut mai în­­tîi machete de vreo opt metri lăţime şi şase înălţime ca să ne dăm seama despre ce este vorba. Dulgherie de mare clasă. Scîndura o aduceam din rindea la cinci milimetri grosime, ca pentru o operă de artă. Le mai spun cîteodată ăstora mai ti­neri ce şi cum a fost ca să priceapă ce salt uriaş repre­zintă cofrajul metalic. — Vă merge vestea că, aşa scump la vorbă cum sînteţi, Emil Munteanu (Continuare în pag. a 2-a) La Întreprinderea construc­toare de maşini din Reşiţa a fost semnat de curînd „cer­tificatul de naştere“ al unui nou şi prestigios agregat destinat industriei navale — motorul de 15 000 CP. Con­ceput la parametri tehnico­­funcţionali superiori, acest produs completează în mod fericit gama motoarelor na­vale cu consum redus de combustibil. Supus probelor de încercare, motorul s-a dovedit deplin competitiv urmînd să echipeze o nouă navă românească. (Ion Me­­doia). W Jk ■ ■ 1 4.** Im W it m j ® v ifeS Jik i *

Next