România Liberă, octombrie 1985 (Anul 43, nr. 12724-12750)
1985-10-01 / nr. 12724
I Proletari din toate ţările, uniți-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRATIEI SI UNITĂTII SOCIALISTE 1 • * 71 Anul XLIII Nr. 12724 Marti 1 octombrie 1985 6 pagini 50 banii UN TRIMESTRU HOTARITOR pentru realizarea planului pe acest an şi pe întregul cincinal Intrăm astăzi în cel de-al 20-lea trimestru al acestui cincinal. Ultimul şi cel mai complex trimestru, deoarece în programul său de muncă şi organizare sunt înglobate atît sarcinile „la zi“ aferente acestei pătrimi a anului in curs, cit şi o sumedenie de scadenţe, îndeosebi în activitatea de export şi în investiţii, la care se adaugă efortul de pregătire temeinică a producţiei din primul an al cincinalului următor. In acest context, semnificaţia ce i se atribuie de „trimestru hotărîtor pentru întregul an şi pentru întregul cincinal“ — nu derivă din necesitatea de a găsi acum soluţii pentru cele mai multe, sau pentru o parte importantă dintre problemele care au stat în faţa economiei noastre naţionale, ci din aceea de a finaliza rezolvări de mult adoptate. Să ne reamintim că, încă acum nouă ani, referindu-se la asemenea perioade dense, tovarăşul Nicolae Ceauşescu indica să se găsească cu cel puţin 10 luni înainte răspunsuri corecte şi eficiente pentru toate chestiunile ce privesc realizarea planului, să nu se aştepte pină cind rămîn doar 3-4 luni, cind, practic, nu se mai poate face mare lucru. Este un principiu pe care conducerea partidului îl aplică cu consecvență, în acest sens fiindu-ne încă proaspăt in memorie modul in care Comitetul Politic Executiv, Comitetul Central al partidului au abordat problematica economică a acestui an după situaţia grea din primele două luni, ceea ce demonstrează odată in plus responsabilitatea, grija, capacitatea de organizare şi fermitatea în decizie in tot ceea ce priveşte asigurarea ritmurilor de creştere a economiei româneşti. Aşadar, obiectivele acestui trimestru sunt cunoscute. Inclusiv de zecile şi zecile de colective care, făcînd dovada unui înalt spirit de organizare şi disciplină şi angajindu-se, cu tot potenţialul lor de talent şi vrednicie în înfăptuirea cincinalului şi a planului anual in curs, au reuşit să-şi îndeplinească integral sarcinile cu 4-5 luni mai devreme. Acestora le adresăm cuvenitele cuvinte de apreciere, cu convingerea că plusul de producţie pe care il vor obţine, conform programului, pînă la sfîrşitul anului, va contribui la completarea sortimentelor necesare economiei noastre. Sarcinile perioadei octombrie-decembrie sunt, insă, ceva mai dificile pentru acele colective care n-au ştiut, sau n-au reuşit întru totul, să beneficieze de excelentele condiţii oferite de primăvară şi vară. In aceste unităţi, şi chiar în cele cu planul îndeplinit integral la zi, încă se mai înregistrează destul de multă producţie neterminată. Iată de ce accentuăm din nou asupra cuvîntului „fi- nalizare“, cu toate dezideratele ce ii incumbă — în primul rînd acela privind cooperarea interuzinală. Vom reveni în cele ce urmează la acest aspect pentru că, indubitabil, el apare în conţinutul fiecărei probleme prioritare a acestui sfirşit de an şi de cincinal. Prioritatea absolută, accentuată de secretarul general al partidului- — cunoscută şi înţeleasă de întreaga obşte a ţării, de fiecare ramură economică şi de fiecare întreprindere în parte şi avind funcţiunea de a determina o amplă mobilizare a colectivelor de specialişti în comerţul exterior şi a celor mai capabile cadre din concepţie şi execuţie —, revine, în continuare, PRODUCŢIEI PENTRU EXPORT ŞI EXPORTULUI. Realizarea produselor prevăzute la export conform planului, diversificarea şi creşterea ofertei româneşti pe piaţa internaţională, efortul de a garanta acoperirea întregului plan de export cu contracte pe termen lung şi cu comenzi ferme constituie, şi vor constitui şi în cincinalul viitor, sarcini de căpăti ale tuturor colectivităţilor din economie. Este un adevăr incontestabil faptul că, astăzi, reuşim să producem în România socialistă bunuri competitive pe plan mondial şi bunuri care aspiră să intre in această competiţie. Consecinţa acestei realităţi este de natură să ne conducă la un mod de a gindi şi a acţiona pe care trebuie să şi-l însuşească fiecare participant, la rezolvarea problemelor economice, pină la executantul celui mai mic detaliu , ţinînd seama de nivelul atins astăzi de exportul românesc, de comerţul nostru exterior in general, şi ţinând seama de prevederile cuprinse în Directivele Congresului al XlII-lea al partidului, este vremea ca saltul calitativ preconizat în acest important domeniu al economiei noastre naţionale să se manifeste mai pregnant. Adică, aşa cum spune românul, „să ne mişcăm mai repede !“ Stadiul de dezvoltare la care am ajuns, necesităţile societăţii — mai cu seamă cele economice —, natura serviciilor în relaţiile de credit impun, acesta e cuvântul, o valorificarea maximă a experienţei acumulate în domeniul comerţului exterior. Comerţul implică, logic, o relaţie bilaterală : nu poţi cumpăra dacă nu vinzi, pentru a-ţi crea mijloacele necesare cumpărării. Acest principiu trebuie respectat şi corect aplicat de toată lumea. Inclusiv de subfurnizori, şi sub-subfurnizori, care trebuie să poarte, în egala măsură cu furnizorii coordonatori, întreaga răspundere pentru calitatea și termenele de livrare ale produselor contrac- Ing. Artur loan (Continuare in pag. a 5-a) intre 19 — 27 octombrie A XI-A EDIŢIE A TlRGULUI INTERNATIONAL BUCUREŞTI In fiecare toamnă, de mai bine de un deceniu, capitala ţării noastre găzduieşte o amplă manifestare economică şi comercială internaţională, devenită tradiţională — TÎRGUL INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI — „T.I.B.“ In dorinţa de a informa cititorii despre stadiul pregătirii şi participării la acest tîrg internaţional, desfăşurat constant sub deviza „Comerţ — Cooperare — Dezvoltare — Pa- I- ce“, ne-am adresat directorului general al întreprinderii de tirguri, expoziţii şi publicitate pentru comerţ exterior, dr. Oc Iavian Moarcăş. „TIR’85“, aflat la cea de-a X XI-a ediţie, se va desfăşura , în perioada 19—27 octombrie, la I Complexul expoziţional din Piaţa Scînteii. Aş dori să subliniez că actuala ediţie ai Tîrgului are loc intr-un an cu profunde semnificaţiipentru poporul renal toţi, an în care două decenii de la IX-lea al Parti- Român, pernă cu dezvoltarea in ritmuri deeoarece unul ’măint con ptermediul expozanţilor, etalarea a tot ce este mai nou şi de tehnicitate ridicată la nivelul atins in prezent pe plan naţional şi mondial. — Pentru că vorbeaţi despre participanţi, v-am ruga să menţionaţi ce firme româneşti şi străine şi-au anunţat pină în prezent participarea la TIR ’85? — La actuala ediţie a Tirgului internaţional Bucureşti, oferta românească va fi prezentată de circa 690 de întreprinderi, fabrici, uzine şi institute de cercetări şi proiectări, 300 de unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti -- a căror producţie este destinată exportului, 56 centrale industriale şi 42 de întreprinderi de comerţ exterior, care vor expune în cea mai mare parte produse noi şi modernizate. In ceea ce priveşte expozanţii de peste hotare şi-au anunţat participarea pină in prezent mai mult de 480 firme străine ce provin din 35 state, precum şi expozanţi din 26 de ţări reprezentate oficial, şi anume : Angola, Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, R.P.D. Coreeană, Cuba, Egipt, R.D. Germană, R.F. Germania, Grecia, India, Israel, Italia, Iugoslavia, Japonia, Maroc, Norvegia, Pakistan, Polonia, Statele Unite ale America, Turcia, Ungaria, U.R.S.S. întreprinderile româneşti, firmele din aceste ţări, precum şi cele individuale din Anglia, Argentina, Cipru, Liechtenstein, Elveţia, Franţa, Olanda, Spania şi Suedia, vor expune o mare diversitate de produse, pe o suprafaţă totală de 96 362 mp., in pavilioane şi pe platformele exterioare. Ce vor oferi participanţilor organizatorii actualei ediţii a (Continuare in pag. a 3-a) [ re Magda Brighidou • Porumbul a fost cules de pe aproape jumătate din suprafaţa cultivată • Judeţe care demonstrează că, organizind bine forţele, lucrările agricole pot fi terminate la vreme • Stadiul actual al însămînţărilor obligă la măsuri eficiente pentru realizarea vitezelor stabilite • Lucrînd zi-lumină la semănat şi în două schimburi la arat şi pregătirea terenului există posibilitatea ca toate suprafeţele să primească sămînţa pină la 10 octombrie. Am intrat în cea de a doua lună de toamnă. O lună bogată în lucrări dintre cele mai diverse. Aşa a fost întotdeauna. De fiecare dată au fost necesare eforturi mari, concentrări masuste de forţe, pentru a face faţă volumului de muncă şi, uneori, condiţiilor neprielnice ale naturii. De fiecare dată oamenii au izbutit. Acum, mai mult cat oricînd, se impun aceste eforturi. Ele sunt cerute de sarcinile mari ce stau in faţa agriculturii, sarcini pe deplin realizabile (au demonstrat şi continuă să demonstreze acest lucru o serie de unităţi agricole cu rezultate foarte bune chiar şi în acest an) dacă ţinem cont şi de dotarea mereu mai bună. Cu alte cuvinte, lucrările toamnei pot fi efectuate intr-un timp mai scurt, dar tot cu muncă susţinută. Or, acum, interesează în cel mai înalt grad timpul. Totul trebuie efectuat repede şi bine. Sunt două atribute de care depinde in modul cel mai direct mărimea recoltei actuale şi a celei viitoare. Datele de care dispunem atestă că mai este mult de lucru. Porumbul a rămas de cules pe mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată. Soia şi sfecla de zahăr, la fel. Cartofii, strugurii, legumele aşteaptă, încă, pe suprafeţe destul de mari culegătorii. Să nu uităm că toamna — acesta este specificul — vremea se poate schimba de la o zi la alta. Este încă un argument al necesităţii concentrării forţelor la strînsul roadelor un termen foarte scurt. Aceasta şi pentru a evita pierderile, dar şi pentru a putea însămînţa culturile, pentru a putea executa arăturile pe terenurile care vor primi săminţă în primăvara viitoare. O serie de judeţe demonstrează că, folosind eficient baza tehnico-materială şi forţa de muncă, se pot obţine ritmuri bune la recoltare. Este cazul judeţelor Olt, Sectorul agricol Ilfov, Mehedinţi, Dolj, Argeş, Iaşi, Botoşani, Dîmboviţa în care procentele la culesul porumbului sunt mult mai mari decit media realizată pe ţară. Deci, se poate. Acelaşi lucru se poate spune şi despre semănatul griului, lucrare efectuată doar pe 32 la sută din suprafaţa destinată acestei culturi. Este foarte puţin dacă avem în vedere că la 10 octombrie lucrarea trebuie încheiată. Avansate (peste media amintită) sunt numai 16 judeţe, rămîneri serioase in urmă semnalîndu-se in judeţele Giurgiu, Călăraşi, Arad, Brăila, Prahova, Sălaj etc., unde va trebui să se acţioneze cu promptitudine pentru a accelera respectiva lucrare. De altfel, ca şi toate celelalte premergătoare ei: eliberarea terenului, , arăturile, pregătirea suprafeţelor pentru semănat. Altfel există riscul ca perioada optimă să fie depăşită. Fiecare zi in care se însămîntează peste această perioadă poate însemna un minus de recoltă. Ca şi în campaniile precedente este necesar să se treacă la acţiuni de întrajutorare, la asigurarea tuturor condiţiilor pentru ca mecanizatorii să lucreze zi-lumină la semănat iar noaptea la arat şi la pregătirea cîmpului. Orice soluţie care determină grăbirea ritmului lucrărilor trebuie adoptată, astfel incit recolta să ajungă la adăpost in totalitate, iar semănatul _să se termine la timpul prevăzut. Actualitatea în agricultură ORICE TIMP DISTI CUI ACUM UN PLUS OT RECOLTĂ ?■ 1 : . ' •• • /\ Cifrele înscrise pe hertă reprezintă realizările (in procente) la recoltarea porumbului. Datele au fost centralizate în seara zilei de 29 septembrie a.c. PE PRIM PLAN - PRODUCŢIA PENTRU EXPORT Acordind atenţie deosebită onorării exemplare a contractelor încheiate cu partenerii externi, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Fabrica de instalaţii şi utilaje tehnologice din Cărei a livrat la export un nou lot de 86 tone de transportoare. De remarcat faptul că aceste produse au fost livrate în devans partenerilor de peste hotare, ele făcând parte din producţia de export prevăzută pentru trimestrul al IV-lea al anului 1985. ★ Oamenii muncii de la Şantierul naval Giurgiu au expediat la export cea de-a noua navă de transport mărfuri, din planul pe acest an. Comuniştii, ceilalţi oameni ai muncii de la Şantierul naval Giurgiu sunt hotăriţi să realizeze planul anual la export cu o lună mai devreme. In acelaşi timp, pentru primii trei ani ai viitorului cincinal au fost încheiate contracte de livrare la export a 25 de nave. (Agerpres) BIOGRAFII DIN MAREA BIOGRAFIE A ŢĂRII Veteranii şantierelor Plouă mărunt, sîcîitor, soarele n-a mai apărut de cîteva zile. încalţ dimineaţa cizmele de cauciuc şi le mai scot seara tirziu, la o oră cind nu mai ştiu dacă sint sau nu obosit, dacă e bine să mă-ntorc în centrala electrică sau să mă apuc de scris. Carnetul de reporter este deja plin, s-au adunat cifre, date şi întîmplări despre cei aproape zece mii de oameni care edifică Porţile de Fier II ce se cer puse pe hîrtie, dar sint mereu in căutare de date noi, care aici apar de la o zi la alta. Adevărul este că două sau trei zile în Şantierul Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier II sunt foarte puţine în raport cu marele volum de informaţii şi evenimente care se impun atenţiei prin încărcătura lor emoţională, prin mesajul unei generaţii de constructori care s-au zbătut cu greutăţile debutului hidroenergeticei româneşti către o generaţie chemată să pună in operă lucrări, pe cit de gigantice, pe atît de complexe şi aureolate de rafinament tehnic. Toată dimineaţa am fost ■ în preajma lui Nicolae Ciortan şi a brigăzii de dulgheri pe care o conduce. Sfătos ca un moldovean ce este, maistrul Ciprian te cîntăreşte cu mare grijă înainte de a-şi deschide baierele sufletului. Nu-i plac lucrurile pe fugă, vrea să se convingă că ai vreme pentru el şi sint convins că ar prefera să-şi pună gindurile pe hîrtie, decit să ştiu că vorbele sale se duc odată cu apele Dunării... — Mare lucrare la Porţile de Fier, dar fără şcoala Bicazului n-am fi ajuns niciodată aici. Ce ştiam noi despre o hidrocentrală ? Ce ştiam eu, fiu de dulgher care meştereşte cu tata case ţărăneşti ? Lucram la aspiratoarele de la centrala „Stejaru“, dar nici unul dintre noi nu aveam habar cum va arăta în final. Am făcut mai întîi machete de vreo opt metri lăţime şi şase înălţime ca să ne dăm seama despre ce este vorba. Dulgherie de mare clasă. Scîndura o aduceam din rindea la cinci milimetri grosime, ca pentru o operă de artă. Le mai spun cîteodată ăstora mai tineri ce şi cum a fost ca să priceapă ce salt uriaş reprezintă cofrajul metalic. — Vă merge vestea că, aşa scump la vorbă cum sînteţi, Emil Munteanu (Continuare în pag. a 2-a) La Întreprinderea constructoare de maşini din Reşiţa a fost semnat de curînd „certificatul de naştere“ al unui nou şi prestigios agregat destinat industriei navale — motorul de 15 000 CP. Conceput la parametri tehnicofuncţionali superiori, acest produs completează în mod fericit gama motoarelor navale cu consum redus de combustibil. Supus probelor de încercare, motorul s-a dovedit deplin competitiv urmînd să echipeze o nouă navă românească. (Ion Medoia). W Jk ■ ■ 1 4.** Im W it m j ® v ifeS Jik i *