România Liberă, martie 1986 (Anul 44, nr. 12852-12877)

1986-03-01 / nr. 12852

Pagina a 2-a — 1 martie 1986 faţă de societate, faţă de viitorul patriei Sensul deplin Dragostea, alegerea tovarăşu­lui de viaţă, căsătoria — iată evenimente cardinale în viaţa fiecărui om care, alături de îm­plinirile pe plan socio-profesio­­nal,­ compun starea de fericire, de­­I bucurie,­­ de mulţumire pe care­ ne-o dorim, spre care aspi­răm, cu toţii,la care avem drep­tul,, CU toţii. Şi, oricît de diferit, am trăi sentimentul dragostei, al fericirii, oricît de mult ne-ar individualiza ,acest sentiment faţă de­ ceilalţi semeni ai noştri, motivaţiile sentimentelor şi op­ţiunilor noastre legate de înte­meierea unei căsnicii, acest pas esenţial din viaţa noastră perso­nală­ interesează, aşa cum se şi cuvinte, întreaga societate, în­­trucât, fericirea şi reuşita unui cămin se­ întemeiază pe bucuria dragostei împărtăşite,, pe grija celor doi, faţă de conţinutul pre­zentului dar şi al viitorului, pe preocupările comune de a da un sens comun vieţii lor,­de a do­bindi cu­ mai multe împliniri iar aceste gînduri şi aspiraţii legic­time­­silit, la modul cel mai dir­ect şi vizibil, legate de uni­versul cel mare în care trăim, pe care-l alcătuim împreună — societatea. Prin efort comun am construit acele suporturi solide ce garantează împlinirea idea­lurilor personale , în aparta­mentul pe care il locuim sau pe. care i! , vom locui, în profesia pe care am„alesr,a..sau pret.cace. ne-r. vom ălfegiS;'“ iri' instituţiile in care ne-am instruit şi în care se vor instrui copiii noştri, in spectacolele de teatru sau de cinema, in cărţile pare pe om­, bogăţesc 'Spiritul" în­­toate a­­cestea regăsim—materializate tot ■ atitea modalităţi prin care so­cietatea a creat cadrul politic, social, economic, cultural nece­sar tocmai manifestării plenare, şi în toate laturile, a personali­tăţii umane, individuale. Iată de ce sănătatea, echilibrul şi armonia familiei — valoare so­cială supremă — preocupă so­cietatea, devin subiecte majore de meditaţie şi acţiune pentru o serie de instituţii a căror me­nire constă în a participa cu Competenţă la constituirea şi evoluţia sănătoasă a familiei. Peisajul instituţiilor cu care viaţa noastră particulară inter­ferează in mod benefic pentru noi s-a îmbogăţit recent cu ceea ce la Timişoara sau Tîrgu-Mureş şi Bucureşti se numeşte Cabi­net de stat premarital si fami­lial. Am petrecut multe ore la cabinetul existent in cadrul po­liclinicii sectorului II din Ca­pitală. I-am cunoscut şi am pur­tat dialoguri interesante cu toţi specialiştii care compun echipa ineditului cabinet. Nu ne gră­bim să oferim cititorului o de­finiţie, de altfel chiar membrii sfatului s-au ferit să-şi încorse­teze activitatea lor în definiţii riguroase. „ La capătul multor ore de do­cumentare am înţeles cît de să­race devin uneori cuvintele a­­tunci cînd trebuie să numească o realitate complexă, extrem de nuanţată, care pretinde delica­teţe şi gingăşie, căldură şi dă­ruire, înţelegere, în care adevă­ruri fundamentale se cer spuse direct sau voalat în funcţie de structura psihică unică, irepeta­­bilă, de dezinvoltura sau timi­ditatea celui care trece pragul unui asemenea cabinet. De re­gulă, oamenii care apelează la specialiştii Sfatului familial sunt oameni aflaţi în momentul cru­cial pentru existenţa lor — că­­­sătoria. Dar, în ultima vreme mulţi oameni căsătoriţi vin aici, în căutarea unui sfat, în căuta­rea unui plus de competenţă necesar lor în luarea unor de­cizii ce vor influenţa decisiv viaţa cuplului. „E bine să locu­im împreună cu părinţii ?“ „Ar fi potrivit să aducem acum la lume un copil“ ? „Care­­este diferenţa de viraţă idea­lă între copiii unei fami­lii ?“ „Aveţi păreri diferite în ■jzd ..priveşte educaţia copiilor noştri"! „Suntem­ căsătoriţi de mulţi ani dar copilul dorit în­­tirzie, ajutaţi-ne să aflăm cau­zele“... Iată doar o parte din proble­male­ supuse Cabinetului prema­­rital şi­ de stat familial de către cei care apelează la serviciile sale. Sunt subiecte legate în chip firesc de familie, de copii, de climatul căsniciei, de evolu­ţia ei. „Deoarece oricît de inte­resantă este pentru individ şi pentru un cuplu dimensiunea socio-profesională, oricîte suc­cese şi împliniri ar acumula în acest domeniu, fundamentală pentru existenţa sa­ este dimen­siunea familiei. Dacă societatea şi omul fac eforturi pentru ca dimensiunea socio-profesională să fie la înălţimea epocii mo­derne, să fie conectată la conţi­nutul acestei epoci, aceeaşi pre­tenţie, mai multe pretenţii are omul faţă de viaţa de familie : o vrea bogată, eliberată de pla­titudini şi banalităţi, o vrea pli­nă de reuşite, o concepe ca pe un tezaur în care să fie puse în valoare cele mai bune gînduri, însuşiri şi calităţi ale celor doi, cele mai frumoase şi­­generoase aspiraţii ale cuplului. Şi, într-o căsătorie, oricit de multe reu­şite ar d­obindi soţii pe plan profesional şi material, pe plan spiritual, mai devreme sau mai tîrziu se impune un adevăr fun­damental : existenţa copiilor dă sens deplin vieţii iar absenţa lor văduveşte şi privează omul de cele mai­ intense trăiri şi bucurii. „Sunt afirmaţii catego­rice , ne relevă sociologul Va­lentina Negriţoiu. Dar viaţa are adevăruri care nu admit nici un fel de fard, nu putem hrăni cu surogate trăiri şi aspiraţii esen­­ţiale pentru un om, pentru o familie. Prin natura profesiei, cercetez de ani de zile coordo­natei­e pe care evoluează familia­­modernă, nuanţele ce compun acest univers, accentele noi ce apar. Iar experienţa acumulată in aceşti ani stă la obîrşia a­­firmaţiilor pe care le avansez. Viaţa soţilor care au adus pe lume copii este infinit mai bo­gată, în comparaţie cu viaţa ce­lor care nu au copii , retrăieşti prin copiii tăi toate etapele vie­ţii, îţi faci seturi noi de relaţii — cunoşti, dialoghezi cu părinţii colegilor copiilor tăi, îţi reîm­prospătezi mereu cunoştinţele şi lecturile, îţi restructurezi crite­riile şi judecăţile de valoare, te raportezi la evenimente exteri­oare de pe alte poziţii. Ar pu­tea spune vreodată un părinte : intîmpla-se ce s-o intimpla, eu mi-am­ trăit viaţa ?! N-ar putea, pentru­ că nu-i este indiferent ce se intîm­plă în lume şi în jur, nu-i este indiferent cum arată lumea pe care o moştenesc co­piii lor, pentru că viaţa lui con­tinuă prin­­copii, viaţa devine mult 'măi preţioasă,' cînd ai copii !"....... — Se vorbeşte de un nou mo­del familial, de o familie mo­dernă'. Care ar fi dominantele noului model ? — Anii petrecuţi pe tărîmul cercetării sociologice, aceşti a­­proape trei ani petrecuţi în ca­litate de membru al Cabinetu­lui premarital şi al sfatului fa­milial mi-au întărit convingerea că familia modernă a preluat de la modelul tradiţional o valoare morală inestimabilă : dragostea pentru copii. în dialogurile pe care le purtăm cu tinerii aflaţi in pragul căsătoriei abordăm multe aspecte, întotdeauna, şi, fapt sempnificativ, din iniţiativa viitorilor soţi, discutăm despre copii. Tinerii îşi doresc reuşite pe plan profesional, material, spiritual dar aceste­ aspiraţii nu constituie un scop în sine : co­pilul, copiii sunt văzuţi ca bene­ficiari ai vieţii, ai­ reuşitelor pe care tinerii şi le doresc. Ne im­presionează maturitatea cu care tinerele cupluri gindesc la rostul şi menirea, evoluţia căsătoriei, un rost, o menire, o evoluţie în care urmaşul, urmaşii ocupă a­­celaşi loc pe care, şi la propriu şi la figurat, il ocupă soarele in sistemul nostru planetar , fără el, ştim cu toţii, viaţa­ nu ar fi posibilă. Fără copii fericirea de­plină nu-i posibilă, dragostea a doi oameni nu atinge des­ăvîrşi­­rea. în noul model familial sta­tutul femeii se impune ca un centru de greutate, in sensul că femeia zilelor noastre — un om extrem de bogat în preocupări, un om cu o personalitate com­plexă — contează în căsnicie ca un pilon de bază , ea dialoghea­ză cu soţul de pe poziţii egale, are o profesie modernă, s-a a­­firmat in domenii considerate a fi teren de manifestare pentru calităţile bărbatului, are capa­citatea ■ şi energie de a-şi înde­plini, cu maximă exigenţă şi dăruire obligaţiile profesionale şi cele casnice, în căsnicia mo­dernă femeia se bucură de un prestigiu mare, de respectul ru­delor, prietenilor, al întregii so­cietăţi, încă o nuanţă la­­fel de serimificativă : renunţarea la anumite prejudecăţi. Au trecut pe la noi doctoriţe care se căsă­toreau cu muncitori de înaltă calificare, ingineri care se căsă­toreau cu tehniciene, studente care se căsătoreau cu muncitori. Să ne recunoaştem. CU ani în urmă, asue­enea opţiuni generau ade­vărate drame familiale. Astăzi, înSS,­ nivelul ridicat de instruc­ţie« Accesibilitatea tuturor la cul­tură­ apropie, şi fac posibilă con­topirea într-o căsnicie a doi oam­­eni diferiţi, in aparenţă, ca nivel de educaţie, ca preocupări, în­ fine, tinerii de azi sînt mai independenţi, iau hotărîri majo­re , pentru viaţa lor fără a se lăsa­ influenţaţi de opiniile ce contravin opţiunilor lor. Sunt nuanţe ce schiţează noul model familial, sunt adevăruri ce îşi au obirşia în noul statut — un stat­­ut­ demn al femeii, in cadrul socia­l şi economic ce favorizea­­-ză.întemeierea unei căsnicii, şi a asigura familiei certitudinea îm­plinirii trainiciei ei. Vă spuneam că practic de foarte mulţi ani, sociologia. Trebuie să adaug că activitatea desfăşurată aici mi-a oferit prilejul de a descoperi adevăruri dintre cele mai opti­miste in ce priveşte calităţile acestei celule de bază a socie­tăţii — familia. Experienţa acumulată de că­tre specialiştii cu care am dia­logat arată clar că familia mo­dernă duce mai departe valo­rile tradiţionale ale familiei ro­mâneşti, dragostea pentru, copii constituind una din aceste va­lori tradiţionale — cea mai de preţ. E de datoria celor care ve­ghează prin natura profesiei la sănătatea şi echilibrul familiei de azi să sprijine şi să promo­veze această vocaţie fundamen­tală pentru prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste. Iată de ce considerăm­­că experienţa policlinicii sectorului 2 trebuie extinsă şi in alte sectoare ale Capitalei, preluată şi în alte zone ale ţării. Intenţiile, aspira­ţiile­ familiei moderne pretind extinderea acestei experienţe pozitive, care oferă multiple sa­tisfacţii medicilor, multiple a­­vantaje tinerelor familii. Ioana Iuga Cabinetul: „SFAT PREMARITAL ŞI FAMILIAL“, o instituţie care îşi demonstrează utilitatea sociala W­BW^ H HP Jst Hi ...ai' wBBâ Copiii — tinereţea şi vigoarea naţiunii, o nobilă răspundere ' * % * ■K V. '■ ■. .***-«*■ ^'''W/Zr ■'*'% }/'**,« ’a' " ''A' f . - -y\%p Casa de cultura a sindicatelor din Rm. Vocea Filme recente . În confruntare cu exigenţele spectatorilor „Publicul are totdeauna drep­tate“ este o frază celebră. Evi­dent, această maximă­ slogan corespunde, în mare măsură, unui adevăr larg răspindit şi acceptat, de care orice producă­tor de filme serios se cuvine să ţină seama. Pe de altă parte, la fel de­­evident e că acelaşi adevăr nu e absolut. Există o permanentă dialectică intre fac­­tori ca accesibilitatea, atracţia povestirii, farmecul actorilor, calitatea execuţiei tehnice, men­talitatea şi aşteptările diferite­lor categorii de spectatori. In­tr-un domeniu insă, efectiv, ju­decata publicului se dovedeşte (aproape) infailibilă : aprecie­rea, evaluarea produsului bine făcut. E o moştenire s-ar zice ancestrală; aceasta, a fiecăruia dintre noi, trecută prin toate straturile tradiţiilor populare : respectul pentru meşteşugul practicat cu onestitate, cu pre­cizie şi, dacă se­­poate, în mod desăvîrşit. Aidoma olarilor, cioplitorilor in lemn sau în pia­tră, făcătorilor de fluiere şi ţe­sătoarelor de covoare şi scoarţe, artizani înzestraţi şi sinceri. Asemenea gînduri mi-au fost sugerate de filmele realizate la Buftea în ultima vreme, măsu­rate cu metrul succesului de public, in Capitală şi in Ţară. E vorba, în alţi termeni, să răs­pundem întrebării de ce, de pildă, Declaraţie de dragoste de Nicolae Corjos a depăşit, în şase luni de proiecţie publică, două milioane de­­ spectatori, în timp ce Aripi de zăpadă al lui Adrian Petringenaru păstrează lanterna clasamentului după bi­lete vindute ? în jurul primului pol, al celui de sus, se agregă Promisiuni de Elisabeta Bostan, Căsătorie cu repetiţie de Virgil Calotescu şi, pînă la un punct, Vară sentimentală de Francisc Munteanu, pe cind în direcţia polului de jos alunecă pelicule ca Racolarea de George Cornea, Marele Premiu de Maria Callas Dinescu şi, pînă la un punct, Sper să ne mai vedem de Du­mitru Dinulescu. Un examen, orb­it de stimat, poate fi edificator in privinţa criteriilor şi preferinţelor mani­festate de public. Printre cele mai pertinente, aş plasa con­ceptul de credibilitate : dacă Declaraţia şi Promisiunile au plăcut spectatorilor (de, toate virstele) este pentru că aceştia au simţit adevărul problema­ticii dezbătute, iar o notă în­ plu­s trebuie acordată preferin­ţei pen­tru Promisiuni, în care tema e mai delicată — relaţii de familie şi de paternitate complexe — pretinzind o lec­tură filmică mai dificilă. Acesta două pelicule demonstrează că e posibil să se obţină spectacol atrăgător şi fără a se cădea în­­ locul comun, in scheme şi re­ţete gata fabricate. Am şi indi­cat, astfel, o a doua cerinţă : meseria de cineast îndeplinită cu înaltă competenţă şi chiar cu imaginaţie, cu putere creatoare. Dar nu doar prin autenticitatea tramei, a povestirii, şi a ceea ce nu ştiu care spectatoare a De­claraţiei de dragoste considera filmul ca pe o „Iove story“ au­tohtonă, ci şi prin autenticita­tea personajelor, a eroilor, şi, implicit, a conflictelor dramati­ce din care se iscă reprezenta­ţia cinematografică. De un interes analog se­ bucură Vară sentimentală de Francisc Munteanu, judecind după cei peste o sută de mii de privitori înregistraţi într-o lună, chiar dacă — în cazul său — publicul s-a arătat ceva mai în­găduitor faţă de un conflict etnico-profesional, uşor fardat în studio , ca şi Căsătorie cu re-­ petiţie, de altfel, în al cărui scenariu­­ recunoaştem aceeaşi mină a lui Fr. Munteanu, des­pre care se cunoaşte că a îndră­git, în ultima vreme, universul agriculturii. Dar Virgil Calotes­cu, regizorul Căsătoriei, asigură un spor de calitate produsului său atît printr-o siguranţă „co­mică“, a umorului, cît şi, mai ales, printr-o distribuţie cuprin­­zînd aproape exclusiv nume consacrate, după o formulă me­morabilă a hollywoodianului Zukor, „Famous players in fa­mous plays“ (actori renumiţi in piese renumite). Desigur că o înţelepciune de tipul acesta nu o putea avea debutantul Dumitru Dinulescu, în ciuda colaborării cu binecu­noscutul scenarist Ion Băieşu, la realizarea unei povestiri cine­matografice înrudite cu aceea a lui Vasile Bâran, scenarist la Vară sentimentală. Nu mai pu­ţin adevărat e, insă, că unor egale griji şi bătăi de cap, cu privire la irigaţii şi microhidro­­centtrale săteşti, le corespund filme egale. Firesc nu ? In schimb, un Adrian Petringenaru nu mai e de mult un începător ; totuşi, deşi ajutat de scenaris­tul Constantin­ Chiriţă şi de ex­celentul operator Vlad Paunes­­cu, nu a mai­, avut inspiraţia din Tatăl risipitor şi a ratat ocazia de a oferi publicului­ un film ataşant şi proaspăt, aşa cum Cireşarii din Aripi de zăpadă ar fi meritat, în sfîrşit, Raco­larea de George Cornea, film care, de asemenea, potrivit da­telor de care dispune „România film“, nu se bucură de succesul scontat, îşi datorează probabil nesatisfăcătoarea popularitate faptului că ne introduce fără suficiente precauţii cognitive, intr-o lume pe care publicul nu o cunoaşte, deci nu-i vine să o creadă, aceea a spionajului in­dustrial internaţional. Dezvoltarea gustului şi a com­petenţei publicului nostru mar­chează, cum era de aşteptat, o continuă creştere a pretenţiilor, a exigenţelor. De aici, necesita­tea mereu vie, imperioasă, ca răspunsul ideologico-expresiv al cineaştilor să fie pe măsura şi, pe cît cu putinţă, deasupra chiar a acestor exigenţe. Cineaştii, ca oricare alţi artizani ai imaginii şi ai cuvintului, aşează în faţa realităţii o oglindă, în vederea captării realităţii, prin mijloa­cele lor specifice de comuni­care. Numai că realitatea e mobilă, mişcătoare, în zig-zag, dinamică, şi, în consecinţă, la fel de mobilă se cuvine să se arate şi oglinda însăşi, adică în­săşi capacitatea de exprimare a realizatorilor cinematografici. Şi să nu uităm : o exprimare nici­­cîind mecanică, naturalistă, ci întotdeauna întemeiată pe cre­dibilitate, pe fantezie, pe încre­derea nestrămutată în viaţă. Florian Potra La sala Dalles Tîrgul de artă In preajmă de 1 martie şi 8 martie, odată cu semnele de primăvară sau silindu-se a­­le înlocui. ‘SF a deschis'şi 'la acest an, in sala* Balles,­­ „Tîrgul de artă“ organizat de? Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Uniunea Artiştilor Plastici, aflat la a treia t sa ediţie. Timp de trei săptămîni,­ (25 februarie — 16 martie), opere ale plasti­­cienilor sint expus®, aici şi pot fi achiziţionate i­n funcţie de dorinţele şi necesităţile publi­cului, venit intr-un cadru inedit la întîlnirea cu creaţia. „Ne-am gîndit să găsim noi forme pen­tru a veni in întîifipinarea pu­blicului cu opere şi produse artistice*—. 4 n&rfy.. spus pictorul Viorel. JTOfjfisgniyicopresecftht«. al Uniunii Artiştilor Plastici,­­„cu gindul bun de a suscita atenţia unui număr cit mai mare de oameni, interesaţi de arta de calitate. Aş vrea să preci*«z­­că" tie-am .străduit, .să., nu t­e tHICÎ ;m­ă c­ar AUTJUD dus' care să nu fie de calitate, ci, dimpotrivă, la toate standurile să se observe bunul gust ; de la tablouri, grafică și sculptură pină la hirtia de ambalaj, totul să fie de calitate“. Și, intr-ade­văr, indiferent despre ce pro­duse este vorba, in toate com­partimentele tirgului se observă această grijă pentru calitatea obiectului oferit şi pentru pu­nerea sa­­ în valoare. Găsim aici ceramică şi sticlărie,, cu li­nii graţioase şi atractive, sem­nată de Dan Băncilă, Lucian Butucariu, de Ion Tămîian, Elena Graur, Marian Pleşa, Vladimir Coroiu şi Mihai I­aza­­rie, piese de mobilier pentru camera de zi, cu un aer de eleganţă sobră purtind semnă­tura lui Cristian Tatoli, Ion Popa şi Vlad Calboreanu, după cum chiar la vestimentaţia mă­runtă întilnim piese datorate unor plasticieni cunoscuţi ca Vittorio Holtier (prezent şi cu tablouri), Doina Levinţa, Mir­­cea Tofan ş.a. în general, ves­timentaţia cuprinde piese de bun gust puse în valoare prin modul de expunere. Atrag aten­ţia compleuri de piele şi blană realizate de Attila Dienes, rochii de Smaranda Almăşanu, Vasili­­ca Perianu ş.a. De altfel, toc­mai pentru o mai atractivă pre­zentare, organizatorii au pro­gramat şi „parade ale modei“, care ieri, astăzi (la ora 13) şi în zilele de 8 martie (ora 13)­ şi 9 martie (ora 12) vor aduce în faţa publicului piese reprezen­tative din colecţia tirgului. Spre deosebire de galeriile obişnuite sau de magazinele fondului plastic, unde sunt ex­puse creaţiile plasticienilor, în sala Dalles, existenţa spaţiului amplu înlesneşte mişcarea pu­blicului printre­ standuri, etala­rea făcindu-se mai comod, mai aerat. „Se creează“, după cum ne spunea tot vicepreşedintele U.A.P., „un ambient anume, propice receptării, şi chiar o atmosferă sărbătorească. In plus, calitatea obiectelor este garantată de selecţia efectuată de birourile secţiilor noastre şi de comisiile specializate“. In­tr-adevăr, spaţiul de expunere cîştigă prin expunerea şi a unor numeroase tapiserii, cum ar fi „compoziţia“ Marianei Oloier, şi altele ale căror autori nu i-am putut afla, nefiind, notaţi. „Apoi, ne-am mai propus ca pu­blicul să poată apela la pricepe­rea creatorilor noştri, în­ cadrul tirgului existînd posibilitatea să se apeleze la reprezentanţii Uniunii pentru amenajări de in­terioare, pentru comenzi deose­bite“. Sigur că între o expoziţie obiş­­ nuită de pictură şi cea din sala Dalles, deosebirile de expunere nu sunt marcante, în schimb, faptul că întilnim alăturate ati­tea opere ale unor creatori pres­tigioşi sim­t o bucurie pentru amatorii de artă. Astfel, pe si­­meze, expun Ion Pacea, Alin Gheorghiu, Mihai Bandac, Con­stantin Lucaci, Ion Sălişteanu, Benone Şuvăilă şi mulţi alţii, oferind publicului lucrări acce­sibile. Pentru familiarizarea­­ cu creaţia unor plasticieni, tot în cadrul tirgului, într-o sală adec­vată, se prezintă şi o suită de filme documentare de artă, reali­zate de studioul „Alexandru Sahia“ (în fiecare zi, la orele 16). Alte compartimente oferă pu­blicului afişe semnate de Wan­­dra Mihuleac sau Radu Şteflea, şi alte tipărituri ale U.A.P., precum şi obiecte de mare ce­rere in aceste zile ale anului , mărţişoare şi felicitări. Combi­natul Fondului Plastic are la rindul său un stand unde oferă publicului obiecte de o mare varietate. (F.I.) Foto : MIHAI POPESCU-STOENEȘTI AM FOST SESIZAŢI. RĂSPUNDEM CITITORILOR RADU DAN, Baia Mare — întreprinderea „Flamura ro­şie" din Sibiu va da o mai mare atenţie diversificării şi îmbunătăţirii calităţii artico­lelor pentru scris. In acest sens se prevede crearea de noi sortimente cum sunt: cre­ioane cu mină de grafit, diametrul de 0,5-0,9 mm ; rezerve de capacitate mare din material plastic şi me­tal, inclusiv pixuri ; creioane cu fibră (carioca) cu vini subţire ; stilouri care se in­­cadrează in clasele extra şi lux. Prin intrarea in produc­ţia de serie a acestor arti­cole, întreprinderea apre­ciază că va putea satisface integral cerinţele beneficia­rilor, atit din punct de ve­dere calitativ cit şi sub cel al esteticii produselor. ŞTEFAN ŞTEFAN­ESCU, Bucureşti - Direcţia genera­lă comercială a Capitalei ne informează că s-au dat in­strucţiuni întreprinderilor co­merciale in subordine să se ia măsurile necesare pentru preluarea sticlelor de pepsi­­cola şi prin punctele de a­­chiziţie de sticle şi borcane. Pentru a semnala unele difi­cultăţi ce s-ar putea ivi sun­­teţi invitat a vă adresa con­ducerii I.C.L. Alimentara­­ (telefon 15.09.55 si 16.32.50). ASOCIAŢIA LOCATARILOR, blocul 19, str. Rimnicu Sărat, Bucureşti - Grupul întreprin­derilor de gospodărie comu­nală a Consiliului popular al municipiului Bucureşti ne face cunoscut că Secţia re­ţea de apă Nord a remediat defecţiunile la branşamentul grădiniţei de copii nr. 64. Pentru instalaţiile­ interioare s-a cerut conducerii acestei instituţii să remedieze defec­ţiunile prin I.C.R.A.L.-ul de sector sau cooperativa „In­stalatorul VASILE NAINESCU Bucureşti - Cooperaţia meş­teşugărească achiziţionează numai acele bunuri uzate care după recondiţionare pot fi repuse in circuitul econo­mic prin vinzare ca­­ atare sau dezmembrate in piese de schimb. Aparatura cu un grad avansat de uzură, care chiar reparată, se apreciază că nu mai poate fi vindută, nu se achiziţionează. TEODOR METECIUC, Tur­­nu Măgurele, judeţul Teleor­man.­­Conform normelor in vigoare, aveţi dreptul să lo­cuiţi in apartamentul pe care il deţineţi intrucit nu există nici un motiv care să vă îm­piedice. Problema care a fă­cut obiectul procesului ce vi s-a intentat in legătură cu locuinţa s-a dovedit nefonda­tă şi, ca atare, s-a dispus întreruperea acţiunii. ADRIAN SORIN, satul Giu­­glani, judeţul Argeş: Traseul autobuzelor pe care se cir­cula spre satul dv., incepind cu sfirşitul anului trecut, a fost prelungit pină in comu­na Ciomăgeşti. ASOCIAŢIA DE LOCA­TARI nr. 19, Călăraşi: Pen­tru­­ perioada in care un apartament nu a fost repar­tizat, fiind încă neocupat, contravaloare­a agentului ter­mic aferent spaţiului respec­tiv nu este suportată de aso­ciaţie ci de cei care n-au re­partizat spaţiul. DUMITRU ŞTEF, Băile Her­­cul­ane: in urma măsurilor luate împreună cu organele de circulaţie din Băile Her­­culane, cooperativa meşteşu­gărească „Prestarea" a sta­­bilit rutele pe care vor cir­cula bicicletele, in vederea evitării unor accidente. De asemenea, a fost stabilit mo­dul in care vor fi echipate bicicletele închiriate, astfel incit circulaţia să se desfă­şoare in deplină siguranță. Rubrică realizată de Ioana Proca ,România libera“ Sîmbătă 1 martie 1986 Soarele răsare la ora 6,54 şi apune la ora 18,03 TEATRE CAVALLERIA RUSTICANA, PAIAŢE ! Opera Română (13 18 57), ora 17, ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI : Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale” (14 71 71), ora 17, Sala Mică şi FARUL şi DL VALENTINO, ora 14 şi HARAP ALB, ora 19, Sala Atelier ; PRINŢESA CIRCULUI : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 18; TRENU­RILE MELE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" - sala din Bd Schitu Măgureanu (14 75 46), ora 9,17,30 şi HAMLET, ora 15, la Sala Studio (11 95 44) ! TURNUL DE FILDEŞ: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 17,30 ; RIS ŞI PLINS ! Teatrul „C. I. Nottara­ (59 31 03), ora 17,30 Soia Magheru şi ACEŞTI ÎNGERI TRIŞTI, ora 17, Sala Studio : CERUL ÎNSTE­LAT DEASUPRA NOASTRA : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19; ROMANŢA TIRZIE : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 19,30 . SA NU-TI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA : Teatrul Giuleşti — Sala Majestic (14 72 34), ora 18,30 şi CUM S-A FĂCUT DE-A RAMAS CA­­TINCA FATA BATRINA, ora 18,30 Sala Giuleşti ; INTRE CAFTAN SI SMOKING : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 17,30; GONG '86: Teatru! ,,C. Tănase" — Sala Savoy (15 56 78), ora 18 şi SAIATUL CU STI­­CLEŢI, ora 18, Sala Victoria ; ROSEN­­CRANTZ Şl GUILDENSTERN : Stu­dioul de teatru I.A.T.C. (15 72 59), ora 17 , GULLIVER IN ŢARA PĂPU­ŞILOR : Tetrul Ţăndărică — Sala Vic­toria (15 23 77), ora 15 şi DANA Şl LEUL, ora 15, la Sala din Piaţa Cosmonauţilor (11 12 04) ; O MELO­DIE... UN MĂRŢIŞOR : Ansamblul Rapsodia Română (13 1300), ora 18, la Palatul Sporturilor şi Culturii ; COMORI CAMERALE : Ateneul Român, ora 18 , LA CIRC CA-N FILME : Circul de Stat Bucureşti (10 41 95), ora 15 şi ora 18. BMULI 13 : Telex ; 13,05 : La sfîrşit de săp­­tâmîna (parțial color) ; 14,40 : Fe­bruarie - Cronica evenimentelor po­­litice ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : Tele­­enciclopedia (partial color) ; 19,50 : Varietăţi... de primăvara (color) ; 20,40 : Film artistic (color) ; ,,Un meci neobişnuit“ ; 22,20 : Telejurnal. DUMINICA 2 MARTIE 11,30 : Telex ; 11,35 : Lumea copi­­ilor ; 12,40 : Muzică populară ; 13 : Album duminical (parţial color) ; 14,45­ : Contemporanii noştri. Gînd şi faptă la început de primăvară ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : Ţara mea azi (co­lor). Epoca Ceauşescu. Mărturii ale devenirii noastre. Orele Sighisoarei : 19,35 : Cîntarea României (color) ; 20,15 : Film artistic : ,,Cînd apare dragostea..." 21.50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE RACOLAREA: Ferentari (80 49 85), orele 15- 17 - 19 ; Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19 ; MARELE PREMIU: Pacea (71 30 85), orele 15 - 17 — 19 ; NEA MARIN MILIARDAR : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11 - 13 - 15 - 17 — 19; Flacăra (20 33 40), orele 14,30 - 16,30 - 18,30 ; căsătorie cu repetiţie : Doina (16 35 38)­, ora 19 ;­­ VARA SENTIMENTALA : Mioriţa (14 27 14), orele 9-11-13-15 -17-19; Cultural (83 50 13), orele 10 - 12,15 - 14,30 - 16,45 - 19 ; MARELE PREMIU: Dacia (50 35 94), ora 9 ; RAIDUL VARGAT : Patria (11 86 25), orele 9-11 — 13 _ 15 _ 17 _ 19.15 . COPIE LA INDIGO: Scala (11 03 72), orele 9 — 11 — 13 — 15 - 17.15 -19.30 : Favorit (45 31 70), orele 9-13 - 15 - 17 - 19 ; PREERIA : Festival (15 63 84), orele — 11 —­­13 — ÎS — ,17 — 19: Me­lodia (11 13 49), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; DUBLA DEPĂȘIRE : Lumina (14 74 16), orele 9 — 11 _ 13 _ 15 - 17 - 19 ; CEI PATRU DIN FOTOGRAFIE : Ca­pitol­ (16 29 17), orele 9 - 11 - 13 -15,15­­- 17,30 - 19,45 ; POTOPUL (seriile 1 și 1­) : Union (13 49 04), orele 9 — 12 — 15 — 18 ; TOATA LUMEA ESTE A MEA: Dacia (50 35 94), orele 10,30 - 13,15 - 15,45 - 18 ; INTRUSUL : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 . Numai Duminică 2 martie - AVER­TISMENTUL (ambele serii) : Studio (59 53 15), orele 9 - 14 - 16,30 — 19 ; JACK $1 VREJUL DE FASOLE : Doina (16 35 38), orele 9-11-13 - 15 - 17 ; AVENTURA IN ONTARIO : Excel­sior (65 49 45), orele 9-11-13- 15 - 17 - 19 ; CAMPIONUL: București (15 61 54), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19 ; VIRAJ PERICULOS : Drumul Sării (3128 13), orele 15-17-19; ULTIMUL MOHICAN : Giulesti (17 55 46), orele 9-11-13-15 - 17 - 19 ; HALLÓ, TAXII: Griviţo (17 08 58), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Arta (21 31 86), orele 9 — 11 — 13 — 15-17-19; Cosmos (27 5495), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 1» ; FATA FARA ZESTRE : Buzeş*l (50 43 58), orele 15-18: NU TE VOI UITA NICIODATĂ : Vi­itorul (10 67 40), orele 15-17-19: ALICE: Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17 - 19 : SAREA E MAI PRETIOASA DECIT AURUL: Popular (35 15 17), orele 15 - 17 - 19 : PRIETENUL NOSTRU TIL : Progre­­sul (23 94 10), orele 15 - 17 - 19: PILOT DE FORMULA I : Feroviar (50 51 40), orele 9 -­­11 - 13 - 15 - 17 — 19 ; Aurora (35 04 66), orele 9­ — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 ; Flamura (85 77 12), orele 11 - 13 - 19. COBRA SE ÎNTOARCE : Ura (31 71 71), orele 15 - 17 - 19 ; Volga (79 71 26), orele 9 — 11 — 13 — 15 - 17 - 19­­ . CIM­ELE : Gloria (47 46 75), orele 9-11 - 13 - 15 - 17 - 19. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Institutul de meteorologie şi hidro­­logie comunica : VREMEA se menţine rece, geroasă, dimineaţa şi noaptea în cea mai mare parte a ţârii. Vor cădea ninsori izo­late în nord-estul şi sud-vestul ţârii. Temperaturile maxime de azi vor fi cu­prinse între minus 10 şi 0 grade. Mi­nimele de la noapte vor fi cuprinse între minus 23 şi 13 grade în sudul şi estul ţârii precum şi în depresiuni­le intramontane, local mai coborîte, şi între minus 18 şi minus 8 grade în celelalte regiuni. Pe alocuri se va produce ceaţă, asociată şi cu depu­nere de chiciură, îndeosebi în nordul şi vestul ţării. LA BUCUREŞTI . Vremea va fi rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Vîntul va sufla slab pînâ la moderat. Tem­peratura maximă va fi cuprinsă între minus 5 şi minus 3 grade, iar minima între minus 15 şi minus 13. Dimineaţa, condiţii de ceaţă.

Next