România Liberă, martie 1986 (Anul 44, nr. 12852-12877)
1986-03-01 / nr. 12852
Pagina a 2-a — 1 martie 1986 faţă de societate, faţă de viitorul patriei Sensul deplin Dragostea, alegerea tovarăşului de viaţă, căsătoria — iată evenimente cardinale în viaţa fiecărui om care, alături de împlinirile pe plan socio-profesional, compun starea de fericire, deI bucurie, de mulţumire pe care ne-o dorim, spre care aspirăm, cu toţii,la care avem dreptul,, CU toţii. Şi, oricît de diferit, am trăi sentimentul dragostei, al fericirii, oricît de mult ne-ar individualiza ,acest sentiment faţă de ceilalţi semeni ai noştri, motivaţiile sentimentelor şi opţiunilor noastre legate de întemeierea unei căsnicii, acest pas esenţial din viaţa noastră personală interesează, aşa cum se şi cuvinte, întreaga societate, întrucât, fericirea şi reuşita unui cămin se întemeiază pe bucuria dragostei împărtăşite,, pe grija celor doi, faţă de conţinutul prezentului dar şi al viitorului, pe preocupările comune de a da un sens comun vieţii lor,de a dobindi cu mai multe împliniri iar aceste gînduri şi aspiraţii legictimesilit, la modul cel mai direct şi vizibil, legate de universul cel mare în care trăim, pe care-l alcătuim împreună — societatea. Prin efort comun am construit acele suporturi solide ce garantează împlinirea idealurilor personale , în apartamentul pe care il locuim sau pe. care i! , vom locui, în profesia pe care am„alesr,a..sau pret.cace. ne-r. vom ălfegiS;'“ iri' instituţiile in care ne-am instruit şi în care se vor instrui copiii noştri, in spectacolele de teatru sau de cinema, in cărţile pare pe om, bogăţesc 'Spiritul" întoate acestea regăsim—materializate tot ■ atitea modalităţi prin care societatea a creat cadrul politic, social, economic, cultural necesar tocmai manifestării plenare, şi în toate laturile, a personalităţii umane, individuale. Iată de ce sănătatea, echilibrul şi armonia familiei — valoare socială supremă — preocupă societatea, devin subiecte majore de meditaţie şi acţiune pentru o serie de instituţii a căror menire constă în a participa cu Competenţă la constituirea şi evoluţia sănătoasă a familiei. Peisajul instituţiilor cu care viaţa noastră particulară interferează in mod benefic pentru noi s-a îmbogăţit recent cu ceea ce la Timişoara sau Tîrgu-Mureş şi Bucureşti se numeşte Cabinet de stat premarital si familial. Am petrecut multe ore la cabinetul existent in cadrul policlinicii sectorului II din Capitală. I-am cunoscut şi am purtat dialoguri interesante cu toţi specialiştii care compun echipa ineditului cabinet. Nu ne grăbim să oferim cititorului o definiţie, de altfel chiar membrii sfatului s-au ferit să-şi încorseteze activitatea lor în definiţii riguroase. „ La capătul multor ore de documentare am înţeles cît de sărace devin uneori cuvintele atunci cînd trebuie să numească o realitate complexă, extrem de nuanţată, care pretinde delicateţe şi gingăşie, căldură şi dăruire, înţelegere, în care adevăruri fundamentale se cer spuse direct sau voalat în funcţie de structura psihică unică, irepetabilă, de dezinvoltura sau timiditatea celui care trece pragul unui asemenea cabinet. De regulă, oamenii care apelează la specialiştii Sfatului familial sunt oameni aflaţi în momentul crucial pentru existenţa lor — căsătoria. Dar, în ultima vreme mulţi oameni căsătoriţi vin aici, în căutarea unui sfat, în căutarea unui plus de competenţă necesar lor în luarea unor decizii ce vor influenţa decisiv viaţa cuplului. „E bine să locuim împreună cu părinţii ?“ „Ar fi potrivit să aducem acum la lume un copil“ ? „Careeste diferenţa de viraţă ideală între copiii unei familii ?“ „Aveţi păreri diferite în ■jzd ..priveşte educaţia copiilor noştri"! „Suntem căsătoriţi de mulţi ani dar copilul dorit întirzie, ajutaţi-ne să aflăm cauzele“... Iată doar o parte din problemale supuse Cabinetului premarital şi de stat familial de către cei care apelează la serviciile sale. Sunt subiecte legate în chip firesc de familie, de copii, de climatul căsniciei, de evoluţia ei. „Deoarece oricît de interesantă este pentru individ şi pentru un cuplu dimensiunea socio-profesională, oricîte succese şi împliniri ar acumula în acest domeniu, fundamentală pentru existenţa sa este dimensiunea familiei. Dacă societatea şi omul fac eforturi pentru ca dimensiunea socio-profesională să fie la înălţimea epocii moderne, să fie conectată la conţinutul acestei epoci, aceeaşi pretenţie, mai multe pretenţii are omul faţă de viaţa de familie : o vrea bogată, eliberată de platitudini şi banalităţi, o vrea plină de reuşite, o concepe ca pe un tezaur în care să fie puse în valoare cele mai bune gînduri, însuşiri şi calităţi ale celor doi, cele mai frumoase şigeneroase aspiraţii ale cuplului. Şi, într-o căsătorie, oricit de multe reuşite ar dobindi soţii pe plan profesional şi material, pe plan spiritual, mai devreme sau mai tîrziu se impune un adevăr fundamental : existenţa copiilor dă sens deplin vieţii iar absenţa lor văduveşte şi privează omul de cele mai intense trăiri şi bucurii. „Sunt afirmaţii categorice , ne relevă sociologul Valentina Negriţoiu. Dar viaţa are adevăruri care nu admit nici un fel de fard, nu putem hrăni cu surogate trăiri şi aspiraţii esenţiale pentru un om, pentru o familie. Prin natura profesiei, cercetez de ani de zile coordonateie pe care evoluează familiamodernă, nuanţele ce compun acest univers, accentele noi ce apar. Iar experienţa acumulată in aceşti ani stă la obîrşia afirmaţiilor pe care le avansez. Viaţa soţilor care au adus pe lume copii este infinit mai bogată, în comparaţie cu viaţa celor care nu au copii , retrăieşti prin copiii tăi toate etapele vieţii, îţi faci seturi noi de relaţii — cunoşti, dialoghezi cu părinţii colegilor copiilor tăi, îţi reîmprospătezi mereu cunoştinţele şi lecturile, îţi restructurezi criteriile şi judecăţile de valoare, te raportezi la evenimente exterioare de pe alte poziţii. Ar putea spune vreodată un părinte : intîmpla-se ce s-o intimpla, eu mi-am trăit viaţa ?! N-ar putea, pentru că nu-i este indiferent ce se intîmplă în lume şi în jur, nu-i este indiferent cum arată lumea pe care o moştenesc copiii lor, pentru că viaţa lui continuă princopii, viaţa devine mult 'măi preţioasă,' cînd ai copii !"....... — Se vorbeşte de un nou model familial, de o familie modernă'. Care ar fi dominantele noului model ? — Anii petrecuţi pe tărîmul cercetării sociologice, aceşti aproape trei ani petrecuţi în calitate de membru al Cabinetului premarital şi al sfatului familial mi-au întărit convingerea că familia modernă a preluat de la modelul tradiţional o valoare morală inestimabilă : dragostea pentru copii. în dialogurile pe care le purtăm cu tinerii aflaţi in pragul căsătoriei abordăm multe aspecte, întotdeauna, şi, fapt sempnificativ, din iniţiativa viitorilor soţi, discutăm despre copii. Tinerii îşi doresc reuşite pe plan profesional, material, spiritual dar aceste aspiraţii nu constituie un scop în sine : copilul, copiii sunt văzuţi ca beneficiari ai vieţii, ai reuşitelor pe care tinerii şi le doresc. Ne impresionează maturitatea cu care tinerele cupluri gindesc la rostul şi menirea, evoluţia căsătoriei, un rost, o menire, o evoluţie în care urmaşul, urmaşii ocupă acelaşi loc pe care, şi la propriu şi la figurat, il ocupă soarele in sistemul nostru planetar , fără el, ştim cu toţii, viaţa nu ar fi posibilă. Fără copii fericirea deplină nu-i posibilă, dragostea a doi oameni nu atinge desăvîrşirea. în noul model familial statutul femeii se impune ca un centru de greutate, in sensul că femeia zilelor noastre — un om extrem de bogat în preocupări, un om cu o personalitate complexă — contează în căsnicie ca un pilon de bază , ea dialoghează cu soţul de pe poziţii egale, are o profesie modernă, s-a afirmat in domenii considerate a fi teren de manifestare pentru calităţile bărbatului, are capacitatea ■ şi energie de a-şi îndeplini, cu maximă exigenţă şi dăruire obligaţiile profesionale şi cele casnice, în căsnicia modernă femeia se bucură de un prestigiu mare, de respectul rudelor, prietenilor, al întregii societăţi, încă o nuanţă lafel de serimificativă : renunţarea la anumite prejudecăţi. Au trecut pe la noi doctoriţe care se căsătoreau cu muncitori de înaltă calificare, ingineri care se căsătoreau cu tehniciene, studente care se căsătoreau cu muncitori. Să ne recunoaştem. CU ani în urmă, asueenea opţiuni generau adevărate drame familiale. Astăzi, înSS, nivelul ridicat de instrucţie« Accesibilitatea tuturor la cultură apropie, şi fac posibilă contopirea într-o căsnicie a doi oameni diferiţi, in aparenţă, ca nivel de educaţie, ca preocupări, în fine, tinerii de azi sînt mai independenţi, iau hotărîri majore , pentru viaţa lor fără a se lăsa influenţaţi de opiniile ce contravin opţiunilor lor. Sunt nuanţe ce schiţează noul model familial, sunt adevăruri ce îşi au obirşia în noul statut — un statut demn al femeii, in cadrul social şi economic ce favorizea-ză.întemeierea unei căsnicii, şi a asigura familiei certitudinea împlinirii trainiciei ei. Vă spuneam că practic de foarte mulţi ani, sociologia. Trebuie să adaug că activitatea desfăşurată aici mi-a oferit prilejul de a descoperi adevăruri dintre cele mai optimiste in ce priveşte calităţile acestei celule de bază a societăţii — familia. Experienţa acumulată de către specialiştii cu care am dialogat arată clar că familia modernă duce mai departe valorile tradiţionale ale familiei româneşti, dragostea pentru, copii constituind una din aceste valori tradiţionale — cea mai de preţ. E de datoria celor care veghează prin natura profesiei la sănătatea şi echilibrul familiei de azi să sprijine şi să promoveze această vocaţie fundamentală pentru prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste. Iată de ce considerămcă experienţa policlinicii sectorului 2 trebuie extinsă şi in alte sectoare ale Capitalei, preluată şi în alte zone ale ţării. Intenţiile, aspiraţiile familiei moderne pretind extinderea acestei experienţe pozitive, care oferă multiple satisfacţii medicilor, multiple avantaje tinerelor familii. Ioana Iuga Cabinetul: „SFAT PREMARITAL ŞI FAMILIAL“, o instituţie care îşi demonstrează utilitatea sociala WBW^ H HP Jst Hi ...ai' wBBâ Copiii — tinereţea şi vigoarea naţiunii, o nobilă răspundere ' * % * ■K V. '■ ■. .***-«*■ ^'''W/Zr ■'*'% }/'**,« ’a' " ''A' f . - -y\%p Casa de cultura a sindicatelor din Rm. Vocea Filme recente . În confruntare cu exigenţele spectatorilor „Publicul are totdeauna dreptate“ este o frază celebră. Evident, această maximă slogan corespunde, în mare măsură, unui adevăr larg răspindit şi acceptat, de care orice producător de filme serios se cuvine să ţină seama. Pe de altă parte, la fel deevident e că acelaşi adevăr nu e absolut. Există o permanentă dialectică intre factori ca accesibilitatea, atracţia povestirii, farmecul actorilor, calitatea execuţiei tehnice, mentalitatea şi aşteptările diferitelor categorii de spectatori. Intr-un domeniu insă, efectiv, judecata publicului se dovedeşte (aproape) infailibilă : aprecierea, evaluarea produsului bine făcut. E o moştenire s-ar zice ancestrală; aceasta, a fiecăruia dintre noi, trecută prin toate straturile tradiţiilor populare : respectul pentru meşteşugul practicat cu onestitate, cu precizie şi, dacă sepoate, în mod desăvîrşit. Aidoma olarilor, cioplitorilor in lemn sau în piatră, făcătorilor de fluiere şi ţesătoarelor de covoare şi scoarţe, artizani înzestraţi şi sinceri. Asemenea gînduri mi-au fost sugerate de filmele realizate la Buftea în ultima vreme, măsurate cu metrul succesului de public, in Capitală şi in Ţară. E vorba, în alţi termeni, să răspundem întrebării de ce, de pildă, Declaraţie de dragoste de Nicolae Corjos a depăşit, în şase luni de proiecţie publică, două milioane de spectatori, în timp ce Aripi de zăpadă al lui Adrian Petringenaru păstrează lanterna clasamentului după bilete vindute ? în jurul primului pol, al celui de sus, se agregă Promisiuni de Elisabeta Bostan, Căsătorie cu repetiţie de Virgil Calotescu şi, pînă la un punct, Vară sentimentală de Francisc Munteanu, pe cind în direcţia polului de jos alunecă pelicule ca Racolarea de George Cornea, Marele Premiu de Maria Callas Dinescu şi, pînă la un punct, Sper să ne mai vedem de Dumitru Dinulescu. Un examen, orbit de stimat, poate fi edificator in privinţa criteriilor şi preferinţelor manifestate de public. Printre cele mai pertinente, aş plasa conceptul de credibilitate : dacă Declaraţia şi Promisiunile au plăcut spectatorilor (de, toate virstele) este pentru că aceştia au simţit adevărul problematicii dezbătute, iar o notă în plus trebuie acordată preferinţei pentru Promisiuni, în care tema e mai delicată — relaţii de familie şi de paternitate complexe — pretinzind o lectură filmică mai dificilă. Acesta două pelicule demonstrează că e posibil să se obţină spectacol atrăgător şi fără a se cădea în locul comun, in scheme şi reţete gata fabricate. Am şi indicat, astfel, o a doua cerinţă : meseria de cineast îndeplinită cu înaltă competenţă şi chiar cu imaginaţie, cu putere creatoare. Dar nu doar prin autenticitatea tramei, a povestirii, şi a ceea ce nu ştiu care spectatoare a Declaraţiei de dragoste considera filmul ca pe o „Iove story“ autohtonă, ci şi prin autenticitatea personajelor, a eroilor, şi, implicit, a conflictelor dramatice din care se iscă reprezentaţia cinematografică. De un interes analog se bucură Vară sentimentală de Francisc Munteanu, judecind după cei peste o sută de mii de privitori înregistraţi într-o lună, chiar dacă — în cazul său — publicul s-a arătat ceva mai îngăduitor faţă de un conflict etnico-profesional, uşor fardat în studio , ca şi Căsătorie cu re- petiţie, de altfel, în al cărui scenariu recunoaştem aceeaşi mină a lui Fr. Munteanu, despre care se cunoaşte că a îndrăgit, în ultima vreme, universul agriculturii. Dar Virgil Calotescu, regizorul Căsătoriei, asigură un spor de calitate produsului său atît printr-o siguranţă „comică“, a umorului, cît şi, mai ales, printr-o distribuţie cuprinzînd aproape exclusiv nume consacrate, după o formulă memorabilă a hollywoodianului Zukor, „Famous players in famous plays“ (actori renumiţi in piese renumite). Desigur că o înţelepciune de tipul acesta nu o putea avea debutantul Dumitru Dinulescu, în ciuda colaborării cu binecunoscutul scenarist Ion Băieşu, la realizarea unei povestiri cinematografice înrudite cu aceea a lui Vasile Bâran, scenarist la Vară sentimentală. Nu mai puţin adevărat e, insă, că unor egale griji şi bătăi de cap, cu privire la irigaţii şi microhidrocenttrale săteşti, le corespund filme egale. Firesc nu ? In schimb, un Adrian Petringenaru nu mai e de mult un începător ; totuşi, deşi ajutat de scenaristul Constantin Chiriţă şi de excelentul operator Vlad Paunescu, nu a mai, avut inspiraţia din Tatăl risipitor şi a ratat ocazia de a oferi publicului un film ataşant şi proaspăt, aşa cum Cireşarii din Aripi de zăpadă ar fi meritat, în sfîrşit, Racolarea de George Cornea, film care, de asemenea, potrivit datelor de care dispune „România film“, nu se bucură de succesul scontat, îşi datorează probabil nesatisfăcătoarea popularitate faptului că ne introduce fără suficiente precauţii cognitive, intr-o lume pe care publicul nu o cunoaşte, deci nu-i vine să o creadă, aceea a spionajului industrial internaţional. Dezvoltarea gustului şi a competenţei publicului nostru marchează, cum era de aşteptat, o continuă creştere a pretenţiilor, a exigenţelor. De aici, necesitatea mereu vie, imperioasă, ca răspunsul ideologico-expresiv al cineaştilor să fie pe măsura şi, pe cît cu putinţă, deasupra chiar a acestor exigenţe. Cineaştii, ca oricare alţi artizani ai imaginii şi ai cuvintului, aşează în faţa realităţii o oglindă, în vederea captării realităţii, prin mijloacele lor specifice de comunicare. Numai că realitatea e mobilă, mişcătoare, în zig-zag, dinamică, şi, în consecinţă, la fel de mobilă se cuvine să se arate şi oglinda însăşi, adică însăşi capacitatea de exprimare a realizatorilor cinematografici. Şi să nu uităm : o exprimare nicicîind mecanică, naturalistă, ci întotdeauna întemeiată pe credibilitate, pe fantezie, pe încrederea nestrămutată în viaţă. Florian Potra La sala Dalles Tîrgul de artă In preajmă de 1 martie şi 8 martie, odată cu semnele de primăvară sau silindu-se ale înlocui. ‘SF a deschis'şi 'la acest an, in sala* Balles, „Tîrgul de artă“ organizat de? Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Uniunea Artiştilor Plastici, aflat la a treia t sa ediţie. Timp de trei săptămîni, (25 februarie — 16 martie), opere ale plasticienilor sint expus®, aici şi pot fi achiziţionate in funcţie de dorinţele şi necesităţile publicului, venit intr-un cadru inedit la întîlnirea cu creaţia. „Ne-am gîndit să găsim noi forme pentru a veni in întîifipinarea publicului cu opere şi produse artistice*—. 4 n&rfy.. spus pictorul Viorel. JTOfjfisgniyicopresecftht«. al Uniunii Artiştilor Plastici,„cu gindul bun de a suscita atenţia unui număr cit mai mare de oameni, interesaţi de arta de calitate. Aş vrea să preci*«zcă" tie-am .străduit, .să., nu te tHICÎ ;mă car AUTJUD dus' care să nu fie de calitate, ci, dimpotrivă, la toate standurile să se observe bunul gust ; de la tablouri, grafică și sculptură pină la hirtia de ambalaj, totul să fie de calitate“. Și, intr-adevăr, indiferent despre ce produse este vorba, in toate compartimentele tirgului se observă această grijă pentru calitatea obiectului oferit şi pentru punerea sa în valoare. Găsim aici ceramică şi sticlărie,, cu linii graţioase şi atractive, semnată de Dan Băncilă, Lucian Butucariu, de Ion Tămîian, Elena Graur, Marian Pleşa, Vladimir Coroiu şi Mihai Iazarie, piese de mobilier pentru camera de zi, cu un aer de eleganţă sobră purtind semnătura lui Cristian Tatoli, Ion Popa şi Vlad Calboreanu, după cum chiar la vestimentaţia măruntă întilnim piese datorate unor plasticieni cunoscuţi ca Vittorio Holtier (prezent şi cu tablouri), Doina Levinţa, Mircea Tofan ş.a. în general, vestimentaţia cuprinde piese de bun gust puse în valoare prin modul de expunere. Atrag atenţia compleuri de piele şi blană realizate de Attila Dienes, rochii de Smaranda Almăşanu, Vasilica Perianu ş.a. De altfel, tocmai pentru o mai atractivă prezentare, organizatorii au programat şi „parade ale modei“, care ieri, astăzi (la ora 13) şi în zilele de 8 martie (ora 13) şi 9 martie (ora 12) vor aduce în faţa publicului piese reprezentative din colecţia tirgului. Spre deosebire de galeriile obişnuite sau de magazinele fondului plastic, unde sunt expuse creaţiile plasticienilor, în sala Dalles, existenţa spaţiului amplu înlesneşte mişcarea publicului printre standuri, etalarea făcindu-se mai comod, mai aerat. „Se creează“, după cum ne spunea tot vicepreşedintele U.A.P., „un ambient anume, propice receptării, şi chiar o atmosferă sărbătorească. In plus, calitatea obiectelor este garantată de selecţia efectuată de birourile secţiilor noastre şi de comisiile specializate“. Intr-adevăr, spaţiul de expunere cîştigă prin expunerea şi a unor numeroase tapiserii, cum ar fi „compoziţia“ Marianei Oloier, şi altele ale căror autori nu i-am putut afla, nefiind, notaţi. „Apoi, ne-am mai propus ca publicul să poată apela la priceperea creatorilor noştri, în cadrul tirgului existînd posibilitatea să se apeleze la reprezentanţii Uniunii pentru amenajări de interioare, pentru comenzi deosebite“. Sigur că între o expoziţie obiş nuită de pictură şi cea din sala Dalles, deosebirile de expunere nu sunt marcante, în schimb, faptul că întilnim alăturate atitea opere ale unor creatori prestigioşi simt o bucurie pentru amatorii de artă. Astfel, pe simeze, expun Ion Pacea, Alin Gheorghiu, Mihai Bandac, Constantin Lucaci, Ion Sălişteanu, Benone Şuvăilă şi mulţi alţii, oferind publicului lucrări accesibile. Pentru familiarizarea cu creaţia unor plasticieni, tot în cadrul tirgului, într-o sală adecvată, se prezintă şi o suită de filme documentare de artă, realizate de studioul „Alexandru Sahia“ (în fiecare zi, la orele 16). Alte compartimente oferă publicului afişe semnate de Wandra Mihuleac sau Radu Şteflea, şi alte tipărituri ale U.A.P., precum şi obiecte de mare cerere in aceste zile ale anului , mărţişoare şi felicitări. Combinatul Fondului Plastic are la rindul său un stand unde oferă publicului obiecte de o mare varietate. (F.I.) Foto : MIHAI POPESCU-STOENEȘTI AM FOST SESIZAŢI. RĂSPUNDEM CITITORILOR RADU DAN, Baia Mare — întreprinderea „Flamura roşie" din Sibiu va da o mai mare atenţie diversificării şi îmbunătăţirii calităţii articolelor pentru scris. In acest sens se prevede crearea de noi sortimente cum sunt: creioane cu mină de grafit, diametrul de 0,5-0,9 mm ; rezerve de capacitate mare din material plastic şi metal, inclusiv pixuri ; creioane cu fibră (carioca) cu vini subţire ; stilouri care se incadrează in clasele extra şi lux. Prin intrarea in producţia de serie a acestor articole, întreprinderea apreciază că va putea satisface integral cerinţele beneficiarilor, atit din punct de vedere calitativ cit şi sub cel al esteticii produselor. ŞTEFAN ŞTEFANESCU, Bucureşti - Direcţia generală comercială a Capitalei ne informează că s-au dat instrucţiuni întreprinderilor comerciale in subordine să se ia măsurile necesare pentru preluarea sticlelor de pepsicola şi prin punctele de achiziţie de sticle şi borcane. Pentru a semnala unele dificultăţi ce s-ar putea ivi sunteţi invitat a vă adresa conducerii I.C.L. Alimentara (telefon 15.09.55 si 16.32.50). ASOCIAŢIA LOCATARILOR, blocul 19, str. Rimnicu Sărat, Bucureşti - Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală a Consiliului popular al municipiului Bucureşti ne face cunoscut că Secţia reţea de apă Nord a remediat defecţiunile la branşamentul grădiniţei de copii nr. 64. Pentru instalaţiile interioare s-a cerut conducerii acestei instituţii să remedieze defecţiunile prin I.C.R.A.L.-ul de sector sau cooperativa „Instalatorul VASILE NAINESCU Bucureşti - Cooperaţia meşteşugărească achiziţionează numai acele bunuri uzate care după recondiţionare pot fi repuse in circuitul economic prin vinzare ca atare sau dezmembrate in piese de schimb. Aparatura cu un grad avansat de uzură, care chiar reparată, se apreciază că nu mai poate fi vindută, nu se achiziţionează. TEODOR METECIUC, Turnu Măgurele, judeţul Teleorman.Conform normelor in vigoare, aveţi dreptul să locuiţi in apartamentul pe care il deţineţi intrucit nu există nici un motiv care să vă împiedice. Problema care a făcut obiectul procesului ce vi s-a intentat in legătură cu locuinţa s-a dovedit nefondată şi, ca atare, s-a dispus întreruperea acţiunii. ADRIAN SORIN, satul Giuglani, judeţul Argeş: Traseul autobuzelor pe care se circula spre satul dv., incepind cu sfirşitul anului trecut, a fost prelungit pină in comuna Ciomăgeşti. ASOCIAŢIA DE LOCATARI nr. 19, Călăraşi: Pentru perioada in care un apartament nu a fost repartizat, fiind încă neocupat, contravaloarea agentului termic aferent spaţiului respectiv nu este suportată de asociaţie ci de cei care n-au repartizat spaţiul. DUMITRU ŞTEF, Băile Herculane: in urma măsurilor luate împreună cu organele de circulaţie din Băile Herculane, cooperativa meşteşugărească „Prestarea" a stabilit rutele pe care vor circula bicicletele, in vederea evitării unor accidente. De asemenea, a fost stabilit modul in care vor fi echipate bicicletele închiriate, astfel incit circulaţia să se desfăşoare in deplină siguranță. Rubrică realizată de Ioana Proca ,România libera“ Sîmbătă 1 martie 1986 Soarele răsare la ora 6,54 şi apune la ora 18,03 TEATRE CAVALLERIA RUSTICANA, PAIAŢE ! Opera Română (13 18 57), ora 17, ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” (14 71 71), ora 17, Sala Mică şi FARUL şi DL VALENTINO, ora 14 şi HARAP ALB, ora 19, Sala Atelier ; PRINŢESA CIRCULUI : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 18; TRENURILE MELE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" - sala din Bd Schitu Măgureanu (14 75 46), ora 9,17,30 şi HAMLET, ora 15, la Sala Studio (11 95 44) ! TURNUL DE FILDEŞ: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 17,30 ; RIS ŞI PLINS ! Teatrul „C. I. Nottara (59 31 03), ora 17,30 Soia Magheru şi ACEŞTI ÎNGERI TRIŞTI, ora 17, Sala Studio : CERUL ÎNSTELAT DEASUPRA NOASTRA : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19; ROMANŢA TIRZIE : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 19,30 . SA NU-TI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA : Teatrul Giuleşti — Sala Majestic (14 72 34), ora 18,30 şi CUM S-A FĂCUT DE-A RAMAS CATINCA FATA BATRINA, ora 18,30 Sala Giuleşti ; INTRE CAFTAN SI SMOKING : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 17,30; GONG '86: Teatru! ,,C. Tănase" — Sala Savoy (15 56 78), ora 18 şi SAIATUL CU STICLEŢI, ora 18, Sala Victoria ; ROSENCRANTZ Şl GUILDENSTERN : Studioul de teatru I.A.T.C. (15 72 59), ora 17 , GULLIVER IN ŢARA PĂPUŞILOR : Tetrul Ţăndărică — Sala Victoria (15 23 77), ora 15 şi DANA Şl LEUL, ora 15, la Sala din Piaţa Cosmonauţilor (11 12 04) ; O MELODIE... UN MĂRŢIŞOR : Ansamblul Rapsodia Română (13 1300), ora 18, la Palatul Sporturilor şi Culturii ; COMORI CAMERALE : Ateneul Român, ora 18 , LA CIRC CA-N FILME : Circul de Stat Bucureşti (10 41 95), ora 15 şi ora 18. BMULI 13 : Telex ; 13,05 : La sfîrşit de săptâmîna (parțial color) ; 14,40 : Februarie - Cronica evenimentelor politice ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : Teleenciclopedia (partial color) ; 19,50 : Varietăţi... de primăvara (color) ; 20,40 : Film artistic (color) ; ,,Un meci neobişnuit“ ; 22,20 : Telejurnal. DUMINICA 2 MARTIE 11,30 : Telex ; 11,35 : Lumea copiilor ; 12,40 : Muzică populară ; 13 : Album duminical (parţial color) ; 14,45 : Contemporanii noştri. Gînd şi faptă la început de primăvară ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : Ţara mea azi (color). Epoca Ceauşescu. Mărturii ale devenirii noastre. Orele Sighisoarei : 19,35 : Cîntarea României (color) ; 20,15 : Film artistic : ,,Cînd apare dragostea..." 21.50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE RACOLAREA: Ferentari (80 49 85), orele 15- 17 - 19 ; Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19 ; MARELE PREMIU: Pacea (71 30 85), orele 15 - 17 — 19 ; NEA MARIN MILIARDAR : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11 - 13 - 15 - 17 — 19; Flacăra (20 33 40), orele 14,30 - 16,30 - 18,30 ; căsătorie cu repetiţie : Doina (16 35 38), ora 19 ; VARA SENTIMENTALA : Mioriţa (14 27 14), orele 9-11-13-15 -17-19; Cultural (83 50 13), orele 10 - 12,15 - 14,30 - 16,45 - 19 ; MARELE PREMIU: Dacia (50 35 94), ora 9 ; RAIDUL VARGAT : Patria (11 86 25), orele 9-11 — 13 _ 15 _ 17 _ 19.15 . COPIE LA INDIGO: Scala (11 03 72), orele 9 — 11 — 13 — 15 - 17.15 -19.30 : Favorit (45 31 70), orele 9-13 - 15 - 17 - 19 ; PREERIA : Festival (15 63 84), orele — 11 —13 — ÎS — ,17 — 19: Melodia (11 13 49), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; DUBLA DEPĂȘIRE : Lumina (14 74 16), orele 9 — 11 _ 13 _ 15 - 17 - 19 ; CEI PATRU DIN FOTOGRAFIE : Capitol (16 29 17), orele 9 - 11 - 13 -15,15- 17,30 - 19,45 ; POTOPUL (seriile 1 și 1) : Union (13 49 04), orele 9 — 12 — 15 — 18 ; TOATA LUMEA ESTE A MEA: Dacia (50 35 94), orele 10,30 - 13,15 - 15,45 - 18 ; INTRUSUL : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 . Numai Duminică 2 martie - AVERTISMENTUL (ambele serii) : Studio (59 53 15), orele 9 - 14 - 16,30 — 19 ; JACK $1 VREJUL DE FASOLE : Doina (16 35 38), orele 9-11-13 - 15 - 17 ; AVENTURA IN ONTARIO : Excelsior (65 49 45), orele 9-11-13- 15 - 17 - 19 ; CAMPIONUL: București (15 61 54), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19 ; VIRAJ PERICULOS : Drumul Sării (3128 13), orele 15-17-19; ULTIMUL MOHICAN : Giulesti (17 55 46), orele 9-11-13-15 - 17 - 19 ; HALLÓ, TAXII: Griviţo (17 08 58), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Arta (21 31 86), orele 9 — 11 — 13 — 15-17-19; Cosmos (27 5495), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 1» ; FATA FARA ZESTRE : Buzeş*l (50 43 58), orele 15-18: NU TE VOI UITA NICIODATĂ : Viitorul (10 67 40), orele 15-17-19: ALICE: Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17 - 19 : SAREA E MAI PRETIOASA DECIT AURUL: Popular (35 15 17), orele 15 - 17 - 19 : PRIETENUL NOSTRU TIL : Progresul (23 94 10), orele 15 - 17 - 19: PILOT DE FORMULA I : Feroviar (50 51 40), orele 9 -11 - 13 - 15 - 17 — 19 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 ; Flamura (85 77 12), orele 11 - 13 - 19. COBRA SE ÎNTOARCE : Ura (31 71 71), orele 15 - 17 - 19 ; Volga (79 71 26), orele 9 — 11 — 13 — 15 - 17 - 19 . CIMELE : Gloria (47 46 75), orele 9-11 - 13 - 15 - 17 - 19. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Institutul de meteorologie şi hidrologie comunica : VREMEA se menţine rece, geroasă, dimineaţa şi noaptea în cea mai mare parte a ţârii. Vor cădea ninsori izolate în nord-estul şi sud-vestul ţârii. Temperaturile maxime de azi vor fi cuprinse între minus 10 şi 0 grade. Minimele de la noapte vor fi cuprinse între minus 23 şi 13 grade în sudul şi estul ţârii precum şi în depresiunile intramontane, local mai coborîte, şi între minus 18 şi minus 8 grade în celelalte regiuni. Pe alocuri se va produce ceaţă, asociată şi cu depunere de chiciură, îndeosebi în nordul şi vestul ţării. LA BUCUREŞTI . Vremea va fi rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Vîntul va sufla slab pînâ la moderat. Temperatura maximă va fi cuprinsă între minus 5 şi minus 3 grade, iar minima între minus 15 şi minus 13. Dimineaţa, condiţii de ceaţă.