România Liberă, iulie 1986 (Anul 44, nr. 12955-12981)
1986-07-01 / nr. 12955
• ". 1 . Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1986 —1990 PROIECŢIE REVELATOARE ASUPRA VIITORULUI LUMINOS AL PATRIEI Săptămîna trecută, forul suprem legislativ al ţării, a dezbâuit şi aprobat proiectul Legii planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1986—1990, document de excepţională însemnătate pentru viitorul patriei, care deschidă o etapă nouă, hotâritoare in înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltare şi înaintarea României spre comunism. Acest document, care, prin votul deputaţilor Marii Adunări Naţionale a căpătat putere ele lege, se constituie intr-o sinteză a obiectivelor şi sarcinilor privind dezvoltarea intensivă a economiei româneşti in actualul cincinal, subliniate in , magistralele cuvintâri rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Plenară aC.e. al P.C.R. şi la Plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Su- prem al Dezvoltării Economice şi Sociale, cuvinturi care reprezintă un vast, concret si mobilizator program revoluţionar de acţiune in vederea înfăptuirii neabătute a hotăririlor Congresului al XII-lea al partidului. Evident, comentarea unui act normativ de asemenea proporţii, cu o atit de vastă arie de cuprindere, cum este planul naţional unic de dezvoltare economică socială a României pe o perioadă de cinci ani nu poate fi făcută intr-un singur articol şi, cu siguranţă, vom mai avea ocazia , să revenim în zilele următoare asupra orientărilor şi direcţiilor de acţiune ce se desprind din acest document. Ceea ce ne propunem astăzi este să punctăm citeva din sensurile fundamentale nie dezvoltării ţării pină in 1990, sa relevăm o serie de priorităţi menite săasigure progresul neîntrerupt al societăţii româneşti.Se cuvine, din capul locului, să subliniem că ieşea care stă la baza celui de-al 8-lea cincinal poartă in întreg conţinutul său pecetea incottfundabila a ghiilirii revoluţionare, profund novatoare, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu care, cu excepţionala sa capacitate de analiză ştiinţifică, a îndrumat şi orientat activitatea de elaborare şi fundamentare a dezvoltării economice şi sociale pe această perioadă. Se reliefează, astfel, încă o dată rolul determinant al secretarului general al partidului, pe plan teoretic şi practic, in elaborarea şi înfăptuirea strategiei politice a partidului şi statului nostru, în asigurarea progresului neîntrerupt al patriei, al societăţii noastre socialiste. Obiectivul strategic fundamental al noului plan cincinal, aşa cum a fost el formulat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îl reprezintă intrarea României intr-un stadiu superior— trecerea de la ţară in curs de dezvoltare la ţară cu un nivel mediu de dezvoltare — şi crearea condiţiilor pentru înfăptuirea neabătută a Programului partidului, prin manifestarea, cu putere in anii 2009 a principiilor comuniste de viaţă şi muncă, pentru asigurarea atit a victoriei societăţii socialiste multilateral dezvoltate dar şi pentru afirmarea cu putere şi trecerea la înfăptuirea comunismului în România. iată, deci, de ce perioada actualului cincinal constituie o etapă hotăritoare pentru viitorul patriei, iată de " ce este imperios necesar ca noi toţi, cetăţenii acestei ţari, sa ne angajăm plenar, cu braţele şi cu mintea, in înfăptuirea obiectivelor stabilite, asigurind astfel propulsarea patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. De altfel, faptul că prevederile de plan au fost elaborate intr-o strinsa conlucrare cu organele de conducere colectivă din întreprinderi şi centrale, cu consiliile populare, ministerele şi celelalte organe centrale, au fost dezbătute atit în adunările generale ale oamenilor muncii cit şi în diverse alte forumuri larg democratice, conferă planului cincinal atri- . bulit!, dedreaţie coleptivă, dobîndind practic girul intregii noastre naţiuni. Pe baza marilor înfăptuiri obţinute in cincinalul trecut de poporul nostru in toate domeniile vieţii economice şi sociale, au fost stabilite priorităţile fundamentale ele noului cincinal : dezvoltarea puternică în continuare a forţelor de producţie şi a bazei tehnico-materiale, accelerarea creşterii intensive, afirmarea largă a noii revoluţii ştiinţifice şi tehnice şi a noii revoluţii agrare, realizarea unei calităţi superioare a muncii şi a vieţii întregului popor. în acest context, nivelurile stabi-, lite a fi atinse la principalii in- dicatori ai dezvoltării economico-sociale a României in 1990 faţă de 1985 — şi vom menţiona printre acestea creşterile cu 60,4 — 65,4 la sută a venitului naţional, cu 43,3 — 49,6 la sută la producţia marfă industrială şi 83,7 — 94,2 la sută la producţia netă industrială, cu 34,6 — 38,5 la sută la producţia globală agricolă — sunt de natură să asigure o dezvoltare armonioasă echilibrată a economiei naţionale, cu efecte pozitive in planul creşterii bunăstării populaţiei. Să subliniem, de altfel, că ritmul mediu anual de 7,5—8,3 la sută prevăzut pentru creşterea producţiei industriale în perioada 1986—1990 este superior prevederilor din Directivele Congresului al Xlll-lea faptul fiind posibil tocmai pe baza aplicării pe scară largă a celor mai noi realizări ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, a adincirii proceselor de modernizare a structurilor de producţie, a ridicării pensanente a nivelului tehnic şi calitativ, a competitivităţii produselor româneşti de export. După cum vom releva că ritmurile prevăzute pe ramurile industriei, ca şi creşterile planificate la principalele produse industriale, se circumscriu aceloraşi obiective de importanţă majoră impuse de desfăşurarea pe baze intensive a proceselor de fabricaţie, că dezvoltarea bazei interne de materii prime minerale şi energetica şi valorificarea ei la un nivel superior, in vederea satisfacerii in tot mai mare măsură a nevoilor economiei naţionale şi a reducerii substanţiale a importurilor. Noul plan Cincinal pune un accent deosebit pe introducerea rapidă în producţie a rezultatelor cercetării ştiinţifice, urmînd a fi abordate in acest domeniu un mare număr de terrae şi obiective a căror rezolvare va determina, printre altele, ca, in ramurile prelucrătoare aie industriei republicane, producţia marfă să fie realizată in 1999 in proporţie de 46 la sută pe baza produselor noi şi modernizate in cursul actualului cincinal, în acest sens, planul reflectă sporirea in ritamuri superioare a ramurilor şi subramurilor de înaltă tehnicitate : electronica şi microelectronica, mijloacele de automatizare şi de conducere a proceselor de fabricaţie, mecanica fină, maşinile-unelte de mare productivitate etc. Şi celelalte sectoare ale activităţii economice îşi găsesc în plan o reflectare corespunzătoare. În domeniul agriculturii, cea de a doua ramură de bază a economiei naţionale, se va pune un accent deosebit de puternic re dezvoltarea intensivă, pe înfăptuirea noii revoluţii agrare, pe baza transpunerii în practică ,a tuturor programelor adoptate pentru acest sector. Ritmurile prevăzute atit la producţia vegetală cit şi la acea zootehnică sunt menite să asigure un echilibru corespunzător între dezvoltarea industriei şi agriculturii, o tot mai bună aprovizionare a populaţiei. In sectorul investiţiilor noul plan cincinal prevede înfăptuirea umui vast program care b asumează 1 409 miliarde lei, orientarea acestora facindu-se pe baza unor priorităţi fezulitate, din analiza ştiinţifică a necesităţilor economiei naţionale, cu accent pe dezvoltarea energeticei şi industriei extractive, pe modernizarea şi dezvoltarea capacităţilor din ramurile de înaltă tehnicitate. Vom menţiona, de asemenea, că obiectivul major în profil teritorial îl constituie realizarea in 1999 in fiecare judeţ a unui volum total de activitate economică de cel puţin 80 999 lei pe locuitor din care 59 000 Constantin Vrânceanu Venitul național (în procente) 100 1985 1990 160,4 • • ‘wrrrK 165,4|p T»' »*» '»*»"» • e •' • •••••••• | » ••••••• »•••••••• • ••••••• * • . - - V • • • ••••• ••••••« * • • • « • • « • »•••••••• »••••••••« • **••«*• # • ••••••• # J »••••••• • d w —UjU • • Cs ▼ |p^ I 1 ' r-T'? 1 K ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI Şl UNITĂŢII SOCIALISTE î Anul XLIV Nr. 12 955 Marţi 1 iulie 1981 6 pagini 50 bani (Continuare in pag. a 3-a.) Cincinalul 1986 — 1990 ROMÂNIA SOCIALISTĂ PE NOI TREPTE DE PROGRES ŞI CIVILIZAŢIE (Pagina a 3-a) — ............. 7 TEZELE ȘI ORIENTĂRILE FORMULATE ÎN RECENTELE Puternic stimulent pentru promovarea hotărită a noului Un vast program de acţiune pentru intregul nostru popor Pentru realizarea obiectivelor Idin vastul program de dezvol- L tare economico-socială intensivă [a ţârii este imperios necesar — cum sublinia tovarăşul Nicolae I Ceauşescu, secretarul general al partidului, în cuvântările recente să se intensifice procesul de cercetare, iar noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii să fie introuse rapid şi ferm in producţie. Cu efecte cit mai profitabile cu putinţă. De aceea, cercetarea ştiinţifică, indiferent d dacă este aplicativă sau fundamentală, trebuie să abordeze şi să soluţioneze problemele stringente cu care se confruntă ecaominenţională in perioada ctuală. Conştienţi şi convinşi de rolul şi îndatoririle noastre, ne-am orientat întreaga activitate In direcţia rezolvării unora LV______________________________ dintre aceste probleme ce intră in sfera de preocupări proprie. Suntem, de altfel, angrenaţi in domenii de virf ale economiei naţionale : energetică, electronică şi electrotehnică, tehnică de calcul, metalurgie etc. Cercetările întreprinse la Centrul de fizică tehnică din Iaşi au scopul esenţial de a concepe şi realiza produse şi a elabora tehnologii moderne, eficiente, competitive şi ieftine, . Efectul prioritar al cercetărilor noastre fiind reducerea importurilor, ne preocupă implicit şi diminuarea Ing. Lavinia Iacob preşedintele consiliului ştiinţific al Centrului de Fizică Tehnică Iaşi. , (Continuare in pag a 2-a) facţie am strălucitele er. de scpartidului, USGSCU u I îl ezbstut si care neabătută ’or asigura sporirea eficienţei activităţii in toate ramurile "şi sectoarele, perfecţionarea' sistemului de organizare şi conducere a întregii' economii, îndeplinirea tuturor obiectivelor stabilite de Congresul al XÎIÎ-lea pentru acest cincinal şi, în ultimă analiză, creşterea bunăstării materiale şi spirituale a intregii noastre naţiuni. Aflaţi sub puternica impresie cuvintărilor rostite ca secregeneral, mobilizaţi de.iiloan Verdeş frezor ntreprinderea mecanică de utilaje, accesorii şi scule Baia Mare Continuare in pag. 2-a) PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Primul ministru al Republicii Turcia Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni dupăamiază, pe Turgut Özal, primul ministru al Republicii Turcia, care efectuează o vizită oficială in ţara noastră. La întrevedere a luat parte tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste , România. Premierul turc a mulţumit pentru întrevederea acordată şi a arătat că are plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae , Ceauşescu un cordial salut, urări de sănătate şi fericire din partea preşedintelui Republicii Turcia, Renan Evecn. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat sase transmită preşedintelui Republicii Turcia un salut călduros şi cele mai bune urări. In cadrul convorbirii a fost evidenţiată evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia, care se dezvoltă continuu, în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt de la Bucureşti şi Ankara. Au fost examinate rezultatele înregistrate in diversificarea schimburilor comerciale şi extinderea cooperăriieconomice, inclusiv pe terţe pieţe, in construirea in comun a unor importante obiective economice, experienţa pozitivă dobîndită cu acest prilej, precum şi perspectiva largă a unor asemenea realizări pe viitor. S-a apreciat că există condiţii pentru intensificarea, in continuare, a colaborării românoturce pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de interes comun, pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, egalitaţii depline în drepturi şi avantajului reciproc, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, securităţii, cooperării şi înţelegerii în Balcani, in Europa şi in lume. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale vieţii politice mondiale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că, in actualele condi-ţii, cînd situaţia internaţională continuă să fie deosebit de gravă, este necesar ca toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, să conlucreze strîns şi să acţioneze hotărit pentru a se pune ,capăt, evoluţiei periculoase a evenimentelor spre confruntare şi război, pentru afirmarea politicii de destindere, , înţelegere şi colaborare între naţiuni. S-a subliniat necesitatea de a se face totul pentru oprirea cursei înarmărilor şi înfreţmuirea unui program general de dezarmare, avind un centru dezarmarea nucleară — dar care să cuprindă toate armele clasice, reducerea armamentelor, a trupelor, a cheltuielilor militare —, realizarea unei lumi fără arme, fără războaie, o lume a păcii şi înţelegerii între popoare. în timpul convorbirii a fost subliniată importanţa întăririi colaborării, prieteniei şi bunei vecinătăţi între statele balcanice, în interesul popoarelor din această regiune, al cauzei păcii, securităţii şi cooperării. In acest context, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a, se ajunge la inţelegeri privind transformarea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare şi chimice, fără baze militare străine. Conducătorul statului nostru a pus în evidenţă însemnătatea intensificării eforturilor pentru reglementarea tuturor problemelor litigioase dintre state numai prin mijloace paşnice, pe cale politică, prin tratative. S-a subliniat că este necesar să se acţioneze în aşa fel incit Conferinţa de la Stockholm să se încheie cu rezultate cit mai bune. în legătură cu situaţia economică mondială, a fost reafirmată însemnătatea reglementării globale şi echitabili, a problemelor subdezvoltării, a datoriilor externe extrem de mari care împovărează ţările sărace, reducerii decalajelor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, instaurării noii ordini economice internaţionale. In timpul întrevederii a fost exprimată hotărirea celor două ţări de a conlucra tot mai activ pe plan internaţional în lupta pentru rezolvarea marilor probleme ce confruntă omenirea, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă cordială, au participat ambasadorul României la Ankara și ambasadorul Turciei la București. S \ *■>i/9' Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe E.M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovi,etice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Ambasadorul Uniunii Sovietice ........• Vibrantă chemare adresată tinerei generaţii Ziua de sâmbătă 29 iunie 1988, se va înscrie cai o dată de referinţă in istoria organizaţiei noastre de pionieri, in memoria tuturor copiilor ţării, elevi şi şoimi ai patriei, mulţi dintre ei prezenţi, in număr impresionant, la evenimentul care marchează atit de solemn acest anotimp ,al sfirşitului, de an şcolar. Pentru că in această zi, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului şi preşedintele Republicii şi a tovarăşei Elena Ceauşescu a fost inaugurat un nou şi impresionant edificiu al culturii şi educaţiei tineretului, o nouă ctitorie a „Epocii Nicolae Ceauşescu“ şi anume Palatul Pionierilor şi Şoimilor Patriei. Situat din Parcul Tineretului, pe bulevardul Pionierilor, noul Palat al Pionierilor şi Şoimilor Patriei consacră astfel importanţa deosebită, grija permanentă de care se bucură tinăra generaţie din partea partidului şi statului nostru şi, în chip deosebit, din partea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,din iniţiativa căruia s-a creat astfel intr-o frumoasă zonă a Capitalei un adevărat cartier ,dedicat tineretului. Cuvintarea rostită cu acest prilej sărbătoresc de secretarul general al partidului subliniază şi atestă încă o dată — ca de atitea ori in decursul anilor — faptul că ţelul suprem al societăţii noastre socialiste este formarea unui jol nou, pe deplin pregătit, înarmat cu cele mai mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, cunoscător al valorilor culturii, apt să contribuie în chip eficient la edificarea şi propăşirea patriei sale. Iar acest proces complex are în vedere, cu prioritate, tânăra generaţie revoluţionară a patriei — şoimii patriei, pionierii, elevii, — pentru că felul in care se pregătesc astăzi se va reflecta in felul în care vor munci ra sine. „Acum, cind primiţi acest minunat palat —creaţia muncii avântate a oamenilor muncii — trebuie să vă propuneţi să folosiţi ,cu rezultate cit mai bune acest palat, toate celelalte case ale pionierilor, şcolile, toate mijloacele, pe care societatea noastră le-a realizat şi realizeazâ pentru a educa şi forma copiii şi tineretul patriei noastre.“ Acest vibrant îndemn, adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu vizează atit caracterul direct educativ privind destinaţia tuturor instituţiilor create pentru formarea tinerei generaţii şi necesitatea folosirii tot eficiente în scopul perfec- ţionării pregătirii multilaterale a tineretului, cit şi pe acela, implicit, al unei legături trainice intre cei care le-au construit, oamenii muncii, poporul vntreg şi cei care beneficiază de ele, copiii patriei, astfel incit această continuitate a generaţiilor, a efortului şi a muncii, a dragostei Tia Şerbănescu (Continuare în pag. a 2-a) Stadiul actual al campaniei agricole impune ACCELERAREA RITMULUI LA SECERIŞ Incontestabil că păşind in luna iulie — al cărui început se anunţă cu vreme instabilă — ritmul ■ lucrărilor, agricole de sezon, şi în primul rînd al secerişului, trebuie să crească simţitor. Dir datele centralizate la Ministerul Agriculturii in"’seara zilei de‘29 iunie, reiese că orzul a mai rămas., da strins de pe aproape 58000 .hectare, restanţă ce este concentrată îndeosebi in judeţele Bistrita-Tasaud, Suceava,Harghita, Covasna, Sibiu, Braşov, Botoşani şi Neamţ. Este adevărat ca, in cea mai mare parte din zonele respective, orzul a intirziat in coacere comparativ cu situația din suc, dar acum lanurile au ajuns la punctul optim pentru recoltare sau se apropie de acest moment. Se car, deci, luate măsuri operative pentru depistarea tuturor parcelelor unde lanurile s-au copt, pentru concentrarea mijloacelor mecanice in „locurile fierbinţi“, pentru buna organizare a muncii.. Practica a demonstrat că in zonele agricole unde secerişul orzului este acum la ordinea zilei, se impune ca, pe unele partiele, siai îmburaienate sau cu lanurile căzute din V______________________ cauza ploilor repezi sau a vântului să se acţioneze cu echipele de secerători sau cosaşi. Toate mijloacele — mecanice sau manuale — sunt bune dacă vor permite ca, in ceft mai scurt timp, întreaga recoltă de orz să fie pusă la adăpost, încă de săptămâna trecută în cea mai mare parte din judeţele din sudul ţării a început secerişul griului. Remarcăm faptul că datoritădepistării operative a lanurilor ajunse la maturitate, a folosirii din plin a timpului de lucru şi a mijloacelor mecanice, în judeţele DOLJ, OLT, precum şi in sectorul agricol ILFOV, secerişul, griului s-a efectuat pe 22—36 la sută din suprafaţă. Pe ansamblul sectorului socialist al agriculturii, suprafaţa eliberată de recolta de griu se apropie de 110 mile hectare. • Aşa cum am amintit la începutul acestor rinduri, vremea se anunţă instabilă şi de aceea trebuie luate toate măsurile pentru a se folosi fiecare oră, fiecare zi bună de lucru, pentru ca secerişul griului să fie terminat în cel mult 8—10 zile. Există toate condiţiile ca, pîrtă la sfirşitul acestei săptămîni, recoltatul griului să se închiîe în majoritatea judeţelor,din sudul ţării. Data la care ne găsim obligă ca, in cel mai scurt timp, pentru a se profita de umiditatea existentă în sol, să se încheiesemănatul culturilor duble, şi în primul rînd al porumbului pentru boabe- Fsintui că în judeţele :IAŞI, VASLUI, OLT, ARGEŞ, şi sectorul agricol ILFOV, semănatul porumbului boabe a fost realizat pe întreaga suprafaţă prevăzută sau se apropie de sfirşit demonstrează că, in toate zonele, există condiţii să se obţină rezultate asemănătoare. Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (în procente) la semănatul culturilor duble. Datele au fost centralizate in seara zilei de 29 iunie a.c.