România Liberă, septembrie 1986 (Anul 44, nr. 13008-13033)

1986-09-01 / nr. 13008

•Pagina a 2-a — 7 septembrie 1986,Románia libera•* rControlul oamenilor muncii - expresie a afirmării continue a democraţiei noastre socialiste la grafutul vieţii­ noastre so­ciale, controlul oamenilor mun­ţii, organizat şi­ desfăşurat sub egid­a Frontului Democraţiei şi, Unităţii Social­ist­e, şi­« dobimil’ de­stult joc bine definit, eficient Si stimulator — constituirutu-s*. inttvwa. puternic mijloc de ma­nifestare. a democraţiei noastre sociaiiste. muncitoreşti revolution­­are. de antrenare activă a ma­selor la conducerea societăţii, de participare nemijlocită a oame-. nitor ranaeii la buna goapod.lu­pire şi continua dezvoltare a avuţiei ţării, de largă afirmare a simţului civic în acţiune. Or-­ ganizat la iniţiativa secretaru­lui general al partidului, pre­şedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a avut rolul hotăritor in instituţi­onalizarea acestei modalităţi ,originare de manifestare a democraţiei noas-­­ tre socialiste, controlul oameni­lor muncii a fost orientat de la bun început spre un mod de lucru practic şi eficient în sluj­ba intereselor cetăţeneşti, des­­făşurîndu-şi şi perfecţionîndu-şi apoi continuu activitatea în lu­mina orientărilor şi indicaţiilor sale, care i-au conferit perma­nent profunzime şi substanţă pentru ridicarea la noi cote de eficienţă şi responsabilitate. Ast­fel că, astăzi, controlul oame­nilor muncii se afirmă şi se confirmă ca una din toanele cele mai directe de exercitare a răspunderii celor ce muncesc, in calitatea lor de producători, proprietari şi beneficiari ai avu­ţiei sociale, profund interesaţi in dezvoltarea şi buna gospodă­rire a­ mijloacelor de care dis­pune societatea. Se afirmă şi se confirmă în viaţa de zi de zi şi în ansamblul vieţii noas­tre sociale, ca o prezenţă vie, puternică, dinamică, o forţă şi o pirghie de continuă perfecţio­nare, un factor de educaţie şi participare civică activă, ce-şi sporeşte permanent autoritatea şi eficienţa, în, întreaga activi­tate economico-socială a ţării. Acest proces necesar şi firesc iţi contextul României socialiste moderne, în care dezvoltarea şi adîncirea necontenită a demo­craţiei muncitoreşti, revoluţio­nare, crearea şi perfecţionarea permanentă­­a unor structuri politico-oaganistorice care să asigure participarea directă a muncitorilor, ţăranilor, intelec­tualilor la conducerea construc­ţiei economice şi social-cultu­rale a ţării w MStituie o ţară definitorie a evoluţiei so­cietăţii româneşti contempo­rane. Iar în cadrul sistemului larg democratic de conducere a ţării de către popor, controlul oamenilor muncii a devenit o adevărată şcoală a răspunderii civice, a autogospodăririi, auto­­administrării şi autoconducerii cetăţeneşti. 51. an de an, ea şi-a ridicat «rttoUv­otecheta, desfăşurindu-şi activitatea pe baza unor reglementări legale perfecţionate, în condiţii de or­ganizare şi conducere mai bune şi cu o eficienţă socială sporita. Intr-adevăr, constatăm acum prin fapte, că s-a statuat o strinsă colaborare între echipele de control ai oamenilor muncii şi organele controlului muncito­­resc al activităţii economice şi sociale, s-au creat condiţii pen­tru o mai bună coordonare a muncii desfăşurate prin înfiin­ţarea comisiilor corespunzătoare la fiecare nivel teritorial-admi­­nistrativ, au fost cuprinse in sfera controlului noi sectoare de interes cetăţenesc şi s-a stabilit o conlucrare activă cu inspec­ţiile de control specializate ale statului, totodată, s-a mărit simţitor numărul celor care fac pa­rte din controlul oamenilor muncii­­. Raportul la cea de-a fi l-a Consfătuire pe ţară a re­prezentanţilor controlului oame­nilor muncii, desfăşurată in pri­măvara aceasta, arătînd că în ţară funcţionează 48.900 de ech­ipe de control — cu 2 21­0 m­ai multe decit la consfătuirea precedentă — în care activează 183 985 de membri, formaţi din muncitori, maiştri şi tehnicieni, ţărani cooperatori şi cu gospo­dărie individuală, medici, ju­rişti şi economişti, cadre didac­tice, elevi şi studenţi, femei cas­nice şi pensionari, alţi m­embri ai Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Oameni de înaltă ţinută morală, politică, civică şi profesională, capabili să promoveze competent şi com­bativ atitudinea înaintată faţă de interesele generale ale so­cietăţii. Oameni care, implicin­­du-şi toate calităţile lor umane şi profunda lor responsabilitate cetăţenească, îşi aduc contribu­ţia prin activitatea, lor obştească la­ apărarea şi buna­ gospodărire a proprietăţii socialiste, la res­pectarea legilor ţării şi a hotă­­­ririlor de partid, la promovarea şi aplicarea principiilor eticii şi echităţii socialiste. „Trebuie să vedem in acest control un­ aju­tor tovărăşesc pentru îmbună­tăţirea muncii, pentru a face ca societatea noastră să fie cit mai echitabilă, cit mai dreaptă, să asigure condiţii cît mai bune de viaţă pentru fiecare cetăţean“ — spunea secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, jaionind orientarea acestei activităţi şi, totodată, relevîndu-i importantul rol so­cial. Îndeplinindu-Şi misiunea, e­­chipele­­de control al oamenilor muncii acţionează in toate sfe­rele de larg interes cetăţenesc, exercit­ând controlul în circa 154 -100 de unităţi de producere şi desfacere a mărfurilor, de alimentaţie publică, silozuri şi pieţe, depozite, cantine, cămine şi internate, staţiuni balneo-b­i­­materice, unităţi sanitare, de învăţăm­înt, prestări de servicii şi servicii publice. Potrivit pre­­vederilor legii, ele se preocupă de buna gospodărire a mijloa­celor încredinţate de societate acestor unităţi, de întărirea spiritului de ordine şi disci­plină la fiecare loc de muncă, de promovare a atitudinii Înain­tate a personalului muncitor faţă de populaţie, contribuind continuu la îmbunătăţirea acti­vităţii, şi rezolvarea operativă şi eficientă a deficienţelor, acolo unde se constată. Raportul la Consfătuirea amintită releva că, în anul trecut, echipele de con­trol ale oamenilor muncii au efectuat 483 982 acţiuni de con­trol, care s-au soldat cu 253 654 de propuneri, sesizări şi sugestii, din care peste 88 la sută au fost, rezolvate operativ. Astfel de controale au contribuit şi contribuie activ la apărarea şi­ dezvoltarea continuă a avutului obştesc, la respectarea riguroasă a i legalităţii noastre socialiste, a programelor privind calitatea produselor, la Îmbunătăţirea ac­tivităţii de aprovizionare şi ser­vire a populaţiei, la repartiza­rea echitabilă a fondului de marfă, la aplicarea, strictă a pre­vederilor legale referitoare la preţuri, la folosirea judicioasă şi economicoasă a materiilor prime, materialelor, combusti­bililor şi energiei, preurivind modalităţi practice şi construc­tive de lucru şi intărindu-şi prestigiul prin competenţa şi eficienţa măsurilor pe care le propun. Ca urmare a preocupărilor constante pentru aplicarea indi­caţiilor şi orientărilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pri­vind creşterea rolului controlu­lui oamenilor muncii in rezol­varea problemelor de muncă şi de viaţă ale cetăţenilor, este demn de relevat faptul că în multe aşezări de pe cuprinsul ţării, munca acestor echipe a contribuit la cuprinderea in Planurile de dezvoltare in pro­fil teritorial a noi unităţi sani­tare, spaţii comerciale şi de prestări de servicii, la reampla­­sarea şi reprofilarea unora din­tre acestea potrivit cerinţelor actuale ale populaţiei, la reor­ganizarea unor trasee ale mij­loacelor de transport în comun şi la adaptarea mai bună a ora­rului acestora la nevoile cetă­ţeneşti, la luarea de măsuri pentrru efectuarea unor reme­dieri la blocurile de locuinţe, mai buna gospodărire a mate­rialelor pe şantierele de co­n­strucţii pentru a se evita pier­derile şi risipa. Iar adevărul, subliniat in­­ repetate rînduri de secretarul general al partidului, privind superioritatea eficienţei controlului, atunci cid el pre­­întîmpină şi împiedică de la bun început producerea unor even­tuale pagube, şi-a găsit cores­pondent practic în sporirea ca­racterului preventiv al activi­tăţii echipelor, prin sesizarea din vreme a oricăror situaţii care pot genera stări de fapt negative şi pot favoriza abateri, milu­indu-se pentru iniţierea unor acţiuni ferme şi exigente şi luîndu-se cele mai pfierente măsu­­i practice pentru elimina­rea oricăror posibile neajunsuri. .■Aceasta insă implică, fireşte, şi sporirea acţiunilor politico­­organizatorice, amplificarea şi permanentizarea lor astfel incit activitatea echipelor să fie con­tinuu orientată şi spre latura educativă de prevenire a nere­gulilor, pentru promovarea ati­tudinii înaintate faţă de muncă, pentru combaterea oricăror ma­nifestări de neglijenţă sau ne­păsare in gospodărirea avutului obştesc. Controlul oamenilor muncii a devenit tot m mai mult, izvor d­e iniţiativă civică şi mijloc pro­­pulsor de progres în toate do­meniile de interes public, cetă­ţenesc. Iar cerinţele actuale şi de perspectivă ale dezvoltării economico-sociale a patriei im­pun, fireşte, ridicarea­ in conti­nuare a activităţii propriu-zise de centrul al oamenilor muncii în sensul creşterii competenţei şi autorităţii sale, implică per­manent perfecţionarea formelor şi metodelor sale de muncă. Sunt imperative izvodite din exi­genţele actuale ale economiei naţionale, din sarcinile prevă­zute de noul cincinal, din în­suşi obiectivul istoric stabilit de cel de-al XIII-lea Congres al partidului de făurire a unei ci­vilizaţii materiale şi spirituale superioare in România. Sunt im­perative in care se regăsesc in­teresele fiecărui om in parte şi deopotrivă, aie soeietăţii in an­samblul ei, ci tocmai în aceasta rezidă forţa, hotărirea­ oameni­lor ca, vaiorificind bogata şi valoroasa experienţă acumulată de controlul oamenilor munci, să o ridice necontenit pe trepte calitativ superioare. Hotărire pregnant prezentă ad­t in .Che­marea Consfătuirii pe ţară a reprezentanţilor controlului oa­menilor muncii, cit şi in Scri­soarea adresată de aceasta Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu : „Vă încre­dinţăm că vom face totul ca activitatea echipelor de control al oamenilor muncii să se defi­nească tot mai mult prin spirit revoluţionar şi răspundere pa­triotică faţă de societatea noas­tră socialistă, să slujească în şi mai bune condiţiuni cauză prosperităţii poporului român, să contribuie din plin la întă­rirea respectului şi prestigiul”­ de care ţara noastră se bucură vn­ziunea contemporană datorită politicii iniţiată şi înfăptuită sub conducerea dumneavoastră“. Sunt­ cuvinte-angajament şi an­gajament de fapte. Pia Râdulescu I Mijloc de falga antrenare şi participare a oamenilor muncii la conducerea societăţii. ■ Trăsătură definitorie a evoluţiei societăţii româneşti contemporane ■ Exercitarea direc­tă şi activă a răspunderii oamenilor muncii în calitate de producători, proprietari şi benefi­ciari. Ei înaltă şcoală a răspunderii civice, au­­togospodăririi, autoadministrări şi autocondu­­cerii cetăţeneşti. ■ întărirea caracterului pre­ventiv al controlului, ridicarea calităţii, eficien­ţei şi autorităţii lui.­ ­ Oameni pe şan (Urmare, din mg- D timpul iernii Să se execute, nu­mai montajul in consolă, jumă­tatea lor de grindă pînă la firul Liunării, unde vor face joncţiu­nea cu cei care au pornit de pe malul sting. La intîlnire, con­strucţia va trebui cum spun monturii — să se „lipească"* te milimetru. Aşadar, precizie şi calitate superioară. La un pod, mai mult decit la oricare alt produs, calitatea nu doar se con­trolează. Calitatea se produce, se asigură şi apei se controlea­ză. Controlor de calitate este fiecare muncitor, şcolit zi de zi cu toate amănuntele tehnice şi­­ tehnologice. „Profesiunea aceas­ta te determină să râmi un etern elen. Altfel dai in medio­critate", reflectează maistrul Pipruiescu, el însuşi un exem­plu grăitor al faptului că inves­tiţii de o asemenea măreţie şi utilitate economică nu pot fi conduse şi finalizate cu cele mai dune rezultate decât de oameni cu o puternică „armătură“ pro­fesională şi tehnică, primenită şi înnobilată mereu la înalta şcoală a muncii, pe alte şi alte şantiere. Şi alături de ei se for­mează viitoarele cadre de nă­dejde : de la liceul­­industrial şi şcoala profesională din Feteşti s-au încadrat anul acesta pe şantierele podurilor dunărene 73 muncitori calificaţi, care se aco­modează rapid cu viaţa de şantier. Cealaltă întreprindere con­structoare, Antrepriza de poduri dunărene-Feteşti, s-a prezentat şi ea la marea sărbătoare a po­porului român de la 13 August cu un bilanţ bogat, toţi indica­torii de plan fiind îndepliniţi şi depăşiţi. La capitolul .„activi­tate industrială pentru con­strucţii“ sunt înscrise peste 4 000 tone confecţii metalice, 10 000 mc prefabricate din beton armat şi 9 000 mc prefabricate din be­ton simplu, iar ca noutate de ultimă oră, consemnăm darea în exploatare, pentru nevoile șan­tierului Centralei nuclearo-elec- al­tierele dunărene trice din preajmă, a căii nr. 2 de pe autostrada Fetești-Cerna­­voda. Tronsonul acesta de VI km, parte integrantă a viitoru­lui Transeuropean nord-sud, este aproape definitiv. Ca solu­ţie provizorie, traversarea Du­nării se face cu bacul, scurtîn­­du-se astfel cu peste 70 km dis­tanţa dintre Bucureşti şi Cerna­voda. „Nu suntem­ mulţumiţi de ritmul înregistrat la confecţio­narea şi montarea dalelor la viaductul rutier — spune Con­stantin Safta, directorul Antre­prizei de poduri dunărene-Fe­­teşti. De aceea inginerul Tibe­­riu Diaconescu, maistrul Gheor­gi­he Dinu şi şeful de echipă Ni­colae Eftimescu au concentrat toate forţele in această zonă, ho­­tăriţi să devanseze termenele“. Productivitatea muncii este în creştere, indicatorul fiind depă­şit lună de lună cu 4—5 pro­cente. Un şantier al randamen­tului, şi al calităţii. Calitatea revine ca un laitmotiv. Inginera Georgeta Diaconescu vine des aici, nu doar pentru a se întîlni cu soţul ei, Tiberiu, şeful punc­tului de lucru (doi olteni care s-au cunoscut şi s-au căsătorit in facultate, iar după absolvire, în 1979, au „ancorat“ aici, la Dunăre), pe la alte echipe zăbo­veşte chiar mai mult- Dar unde se înregistrează ritmuri înalte este „cu cehii în patru“, ca nu cumva să se facă vreo concesie la calitate. Încercările şi probele făcute sistematic, pe fiecare operaţie şi fază de lucru, arată că s-au executat terasamente, betoane, mixturi asfaltice, m­o­­nelitizări şi suduri de cea mai bună calitate. Alte probleme ! Cite nu sunt pe un şantier de talia acestuia! Pe la Mereni sunt aşteptate să vină consolele în ordinea mon­tajului ; de la fiert se mai li­vrează uneori cite o marcă de ciment „neagreată“ de caietele de sarcini, pentru betonul ar­mat , carbidul nu este întotdea­una pe măsura necesarului... „Ceilalti sunt ale noastre, re­­zolvarea lor depinde de compe­tenţa tehnică şi organizatorică, de capacitatea de mobilizare şi acfinna a întregului colectiv“, zice directorul Safta, săltîndu-şi peste frunte nelipsita-i şapcă fără colţuri. Vă­zîndu-i cum lucrează, cu cită operativitate şi competenţă rezolvă momentele critice ivite, nu întărim convingerea că pe un astfel de şantier nuu şi-ar găsi loc, nici măcar pentru o zi, cineva căruia ii lipseşte dragos­tea de muncă şi inventivitatea in gindire, cineva care este co­mod­at fără iniţiativă. Aici sunt rapid asimilaţi oamenii harnici, cu minte pătrunzătoare şi o mare pasiune pentru profesiu­nea îmbrăţişată. Printre ei : Daniel Niţiţ, Rodiei Popinci, Mi­­rel Marinescu, Cicerone Duş­man, Ion Sirbu, Nicolae Stroea, Aurel Şerban, Dragomir Niţă. Dar mai sunt mulţi alţii al căror nume nu încape acum în floarea literei de plumb.*­­ * Podul proiectat şi construit de Saligny acum aproape un secol —­ cel mai lung din Eu­ropa la acea vreme — aducea două mari inovaţii în domeniu: sistemul nou de grinzi cu con­sole, într-o geometrie ingeni­oasă, pentru suprastructura po­dului, şi folosirea oţelului moale ca material de construcţie pen­tru tablierele de poduri. Ce aduce nou podul care se con­struieşte acum la Cernavoda ? Multe din caracteristicile sate tehnice şi constructive, asemă­nătoare celui de la Borcea, au fost deja amintite în reporta­jele publicate anterior în ziarul nostru. Şi dacă este adevărat că orice invenţie se naşte­ din asi­milarea de către, om a structu­rilor tehnologice existente, apoi atunci trebuie spus că la con­struirea noului pod sunt asimi­late multe structuri tehnologice , cunoscute şi mai puţin cu­noscute. Iar adevărata mândrie a constructorilor podurilor du­nărene, a noastră, a tuturor, iz­vorăşte din fantu­ că totul, ab­solut totul se face cu forţe pro­prii. Idei româneşti. Beton ro­mânesc. Oţel românesc. Uriaşele console metalice fabricate la Galaţi, Bocşa, Rîb­rnicu Vîlcea, Moreni sunt montate cu ajuto­rul unei macarale unicat, con­struită la întreprinderea de po­duri metalice şi prefabricate din beton —• Piteşti. O bază te­hni­­co-materială excelentă pe care oamenii o pun superior în va­loare, cu înaltă eficienţă econo­mică. în acest scop se munceşte cu entuziasm, cu demnitate şi mîndrie. Mîndria de a participa trup şi suflet la făurirea unor opere cum sunt podurile de peste Borcea şi Dunăre, şansă unică nu numai în viaţa unui om, ci şi în viaţa unor generaţii, de-a lungul veacului. Ceea ce se con­struieşte acum de Dunăre­ ca şi pretutindeni in ţară, poartă pe­cetea unei înalte răspunderi pa­triotice, exprimă în chip magis­tral setea şi dorinţa omului contemporan de a lăsa ceva du­rabil in urma sa In această epocă fără pereche din istoria multimilenară a poporului român. i î 1 Ip timp ce de pe malul sfing se efectuează mon­tajul în consolă al deschiderii centrale de 190 m, pe malul dobrogean se lucrează intens la deschide­rea de 110 m dintre „pila mal“ și „pila albie“ Cernavodă, după care va începe si aici montajul in consolă. Fotografii : VICTOR DINU V­ u început recoltarea şi prelucrarea sfeclei de zahăr Se impune concentrarea eforturilor pe şantiere pentru intrarea grabnică în producţie a noilor fabrici In aceste zile, întreprinde­rile de industrializare a sfeclei de zahăr din Buzău, Giurgiu, Corabia, Ţăndărei, Ujjacert şi Calafat au început prelucrarea noii recolte. Ţinînd seama de" importanţa acestei acţiuni', care trebuie să se desfăşoare in spi­ritul indicaţiilor şi­ sarcinilor reieşite din lucrările recentei Consfătuiri cu activul de partid şi de stat din agricultură, am purtat o discuţie cu inginerul VASILE PLATON, directorul general al Centralei industriei zahărului şi produselor zaha­roase. — întreaga­­noastră activitate — ne precizează interlocutorul — se desfăşoară pe baza im­portantelor orientări date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidu­lui, pentru dezvoltarea­­ cultu­rilor sfeclei de zahăr, atit prin creşterea suprafeţelor, e­t­rp şi ales prin sporirea producţiei la hectar, precum şi pentru realizarea unor fabrici de ca­pacităţi mai mici, de 1 opţi tone în 24 ore, amplasate in zonele de culturi. Eficienţa , scurtarea distanţelor de transport in scopul scăderii consumului de carburanţi, precum şi reduce­rea pierderilor in conţinutul de zahăr al sfeclei, prin înlă­turarea depozitării şi manipu­lării intermediare. Prin extinderea şi moderni­zarea unor unităţi existente şi prin construirea, altora noi, *-a ajuns ca industria zahărului să posede —• la finele anului pre­­cedent — o capacitate totală de prelucrare de 70 006 tone in 24 ore, urvnind ca Bina la sfir­­situl acestui an capacitatea de prelucrare să ajungă la 86 000 t­one in­ 34 ore, ceea ce, prac­tic, va reprezenta o dublare a capacităţii de producţie faţă de cea din anul 1980. — fie pregătiri tehnice s-au efectuat la fabricile fie zahăr in vederea asigurării bunei­­func­ţionări a acestora, in campania din acest an ? — Avind în vedere sarcinile sporite ce ne revin, in fabricile de zahăr S-au efectuat din timp lucrări de revizii tehnice şi de reparare la utilajele existente. Printre lucrările mai importan­te sunt cele de la instalaţiile de difuzie din fabricile de za­hăr Giurgiu şi Sase­t, la insta­laţiile de evaporare de la fa­bricile din Buzău şi Corabia, la cuptoarele de var de la în­treprinderile din Timişoara, Buzău, Corabia şi Ianca. In cursul lunii august, in fabri­cile de zahăr s-au efectuat rodaje mecanice, probe hidrau­lice pe tronsoane tehnolo­gice şi probe generale la cald, precum si verificări asu­pra calităţii execuţiei repara­ţiilor în scopul asigurării func­ţionării neîntrerupte a utilaje­lor pe toată durata campaniei de industrializare a zahărului. Au fost luate, de asemenea, măsuri in vederea îmbunătă­ţirii activităţii în campania de recoltare, transport şi prelu­crare a producţiei de sfeclă de zahăr şi a aprovizionării cu­ materia primă a fabricilor la întreaga capacitate de industri­alizare. Se va extinde­rans­­portul sfeclei cu utilaje şi tre­nuri de remorci din cireţ,­­e bazele de recepţie, în scopul evitării staţionării în timp a sfeclei şi realizării unor însem­nate economii de combustibil. Precizez­ că, in toate perioa­dele d­e desfăşurare a campa­niei, unităţile agricole cultiva­toare sunt sprijinite de cadre de specialitate din întreprinde­rile de industrializare a sfeclei de zahăr, din centrala noastră şi din institutul de cercetări de profil­ Menţionez, totodată, că pen­tru reducerea la minimum a procentului de pierdere a codi­ţelor de sfeclă ce nu intră în procesul tehnologic şi, in gene­ral, a sfeclei de dimensiuni mici sub stas, s-a executat pro­totipul unui utilaj de recupe­rare şi introduceri, în flux, in vederea omologării şi extinde­rii acestuia în toate fabricile de zahăr. De asemenea, pen­tru reducerea la minimum a procentului de impurităţi, în special de pămint transportat Concomitant CU sfecla de za­hăr de fabrici, s-a executat prototipul Vinul utilaj care­ se va experimenta şi produce la începutul campaniei, urmind a fi, de asemenea, generalizat in ţoate fabriciie. — In­ ce stadiu se află pune­rea in funcţiune a noilor obi­ective ? — în campania de recoltare şi industrializare a sfeclei de zahăr din acest an sunt prevă­­­zute să intre in funcţiune 13 noi fabrici de zahăr, din care 9 cu o capacitate de cite 5 oop tone in 34 de ore­ Pentru aceasta, un important număr de ingineri, tehnicieni şi mun­citori cu experienţă de re fa­­bricile existente se află în ul­timele luni pe şantierele noi­lor întreprinderi, pentru a spri­jini efectiv execuţia lucrărilor de finisaj, montarea utilajelor şi efectuarea probelor de rodaj. Cele mai avansate sînt lucră­rile de la fabricile de zahăr din Lieşti, judeţul Galaţi, Teiuş, din judeţul Alba, Cărei din judeţul Satu Mare, Truşeşti din judeţul Botoşani, Tătărani din judeţul Vrancea. De un real sprijin au fost articolele pu­blicate în ziarul „România li­­bere­ in legătură cu modul in care se desfăşoară lucrările pe aceste şantiere. . Totuşi, mai avem unele­­restanţe şi de aceea se impune impulsionarea lucrărilor de constructori, în­deosebi de către Antreprizele de construcţii-montaj din Mi­nisterul Construcţiilor Indus­triale, la fabricile din­­­ălciu, judeţul Vaslui şi Lechinţa din judeţul Bistriţa-Năsâud. De asemenea, se impune urgenta­rea livrării unor utilaje p­e ca­i­e uzina „Tehnofrig“ din Cluj- Napoca (centrifugele pentru noua fabrică de zahăr din Fai­erul, precum şi de întreprinde­rea de utilaj petrolier Târgo­­vişte (echipamente destinate staţiei de reducere de la fa­brică de zahăr din Răcari). Se mai impune, totodată, impulsio­narea executării unor centrale termice pentru mari unităţi industriale din Călăraşi şi Ol­teniţa, de care vor beneficia şi noile fabrici de zahăr din lo­calităţile respective. Acţionindu-se in acest sens, depunindu-se eforturi susţinute atit in unităţile agricole culti­vatoare, cit şi in cele prelu­crătoare de sfeclă de zahăr, fi­­nalizindu-se cit mai urgent noile obiective, se va putea asigura realizarea integrală a producţiei de zahăr planificate pentru, acest an, • îndeplinirea cu bune rezultate a obiective­lor din programul prioritar al Industriei zahărului. Mircea Scripcă întreprinderea il­ prelucrarea sfeclei de zahăr Țăndărei Aspect de la Fabrica de zahăr din Giurgiu Producţie de legume... computerizată După cum ne-a declarat di­rectorul Întreprinderii de sere din Oradea, inginer Petru Bo­dea, aici a fost introdusă şi este un curs de generalizare pe întreaga suprafaţă de 92 hectare computerizarea producţiei de legume. Factorii de mediu,­­ temperatura, umiditatea solului şi atmosferei — sunt controlaţi şi optimizaţi continuu, automat, cu ajutorul unei instalati mo­derne, prevăzută cu calculator. De remarcat că, paralel, aici au fost introduse, şi alte tehnologii avansate : ecranul termic, rea­lizat in interiorul serelor cu folii din masă plastică, folosi­rea bioxidului de carbon supli­mentar, pentru accelerarea pro­cesului de fotosinteză, aplicarea de biostimulatori. Toate sunt în măsură să determine recolte bo­gate. In primul ciclu de produc­ţie din acest­ an au fost obţinute 114 tone tomate şi lSd tone cas­traveţi, în medie la fiecare hec­tar. Ceea ce a permis colectivu­lui livrarea peste plan a 2 000 tone legume de seră- a acum este in plină desfăşurare .,fabricaţia“ legumelor din ciclul 11 care se preconizează a fi la fel de bo­gată. (VIRGIL LAZAR). Cabana de la Comanca Intre atracţiile staţiunii bal­neoclimaterice Olăneşti, punctul turistic Comanea ocupă un loc aparte, atit prin poziţia sa geo­ mmwMW grafică — la o altitudine consi­derabilă faţă de oraşul-staţiune — cit mai ales prin amenajările ce conferă locului atributele unui veritabil popas , un restau­rant amplasat pe o cornişă de deal, chiar in buza muntelui, CU saloane In incintă şi terase des­coperite, in trepte, căsuţe tip camping construite in stil vil­­cean şi — noutate absolută — cabana pe care gospodarii de Ui Oficiul judeţean Vilcea au „transferat-o" din pădure, am reconstruit-o, păstrind in exte­rior ab­ura de cabană, iar in in­terior amemjind încăperi cu confort, aidoma celui dintr-un hotel. întreaga lucrare a fost executată intr-un timp foarte scurt de către meşterii între­prinderii antrepriză de construc­ţii Vilcea. Nou amenajare de la Comanca, constituie un exemplu de bună gospodărire a patrimoniului turistic pe care-l au în păstrare.­­EMIL MUN­TEANU) După 50 de ani In această vară, locuitorii Nă­­săudului au fost martorii unui eveniment emoţionant : din nou, după o jumătate de secol, au luat loc in băncile vechiului li­ceu ce poartă numele poetului George Coşbuc — şi el fost elev al şcolii — absolvenţii din pro­moţia anului 1936. Întilnirea cu şcoala, cu cadrele didactice de acum, vizitarea Năsăudului — devenit, în ultimii ani, un în­semnat centru industrial — şi, fireşte, evocarea drumului par­curs in viaţă şi a realizărilor în­făptuite de foştii elevi, astăzi pensionari, s-au constituit nu nu numai cu adevărate, momente de neuitat, trăite de cei­ prezenţi la intîlnire, dar şi ca fapte ce îmbogăţesc frumoasa tradiţie a invăţămln­tului românesc pe meleagurile Năsăudului. (RADU preiu). Satul'f Expoziţie Aciuată la poalele codrilor cu acelaşi nume, comuna Berzunfi, din judeţul Bacău, poate­­ con­siderată o veritabilă expoziţie de artă,­in aer liber. Cei care expun nu sunt alţii decit locui­torii satului, vestiţi artişti popu­lari care, de-a lungul anilor, au incrustat in lemnul pridvoarelor, fintinilor si porţilor, motive de o neasemuită frumuseţe, trans­mise din generaţie in generaţie. De citva timp, BerzuntiUl a de­venit o bogată sursă de inspira­ţie pentru artiştii plastici pro­fesionişti şi amatori. An de an, aici se organizează tabere de creaţie pentru graficieni, pictori şi sculptori, mulţi dintre ei de­veniţi laureaţi ai Festivalului naţional „Cintarea României“. De fiecare dată, creaţiile parti­cipanţilor la tabere sunt reunite in, expoziţii deschise în diferite întreprinderi din municipiul Bacău. La fiecare ediţie, alături de artiştii plastici, părticică şi cadre didactice din diferite co­mune ale judeţului, conducători ai cercurilor de artă plastică, ee funcţionează in localităţile res­pective. (CONSTANTIN AZO­­IŢIC­ Rubrică realizată de Georgeta Nae Luni 1 septembrie 1986 Soarele răsare la ora 8,38 și o până la ora 19,51 TEATRE ROMEO $1 JUVETA IA­MIZII : Tea­trul „C. Tartaie" — Salo Savoy (15 56 7­), ora 19,30. TELEVIZIUNE 20 : Telejurnal ; 20,20 : Actualitatea in economie ; 20,35 . Ubia a?l — do­­cumantar (color) ; 20,45 : Tezaur fol­cloric (color) ; 21 : Film serial (color) : „Cristofor Columb". Ultimul episod ; 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE UN PETIC DE CER : Patria (11 86 25), orele 9- 11,,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15 . CĂUTĂTORII de AUR : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,30 - 14 -- 16,30 — 19 ! Melodia (11 13 49), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19,30 : Oloria (47 46 75), orele 9 - 11,30 - 14 -­ 16,45 - 19,30 : CLIPA DE RAGAZ : Studio (59 33 15), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 -17,30 - 19 : CUPA I­tamina (14 74 16), orele 10 — 14 - 18 : FURTUNA IN PACIFIC : Ura (31 71 71), orele 15 - 17,15 - 19,30 : ŞAPTE BĂIEŢI SI O ŞTRENGĂRIŢĂ I Oluletti (17 55 46), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 i Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; AVENTURI LA MAREA NEAGRA : Viitorul (10 67 40), orele 15,30 - 18,30 i Al PATRULEA GARD, UNGĂ DE­BARCADER i Munca (21 50 97), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; COLIERUL de TURCOAA i Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 17.30 - 19,30 ; INFERNUL DIN ZGIRIE-NORI : Lu­ceafărul (15 87 67), orele 9 - 12 -­ 15.45 - 19 ; DRAGOSTE $1 STATISTICA : Victoria (16 28 79), orele 9 - 12 - 16 - 1*­­ PACEA - VICTORIE A RATIUNII : Capitol (16 29 17), orele 9 -- 11,15 -13.30 - 15,45 - 18 - 20 * BONNER FIUL: Festival (15 63 64), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 28; Cultural (83 50 13), orele 9 — 11,15 - 13,38 - 15,45 -- 18 - 20,15 | MEXICANUL FELIPE RIVERA , Timpul Noi (15 61 10), orele 9 — 11 — 13,15 - 15,30 - 17,45 •- 20 ( IUBIT DE PUBLIC: Doina (16 35 30), orele 13 — 15 ; ZILELE FILMULUI DE COMEDIE ! Doina, grele 9 — 11 — 17 » 19 i PE URMELE ADEVĂRULUI ! Bu»e*tl (50 43 58), orele 15 - 17 - 19 ! TAUSMANUL IUB«n; Dada (50 35 94), orele 9 * 11,15 »• 13,30 -15,30 - 17,30 - 19,30 : AL ȘAPTELEA CARTUȘ; Flamura (§5 77 12), orele 9 - 16 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20 ; SINT TIMID. PAR MA TRATEZ ; Feroviar (50 51 40), orele 8,45 - 11 — 13,15 - 15,30 — 17,45 - 19,45 ; DESPĂRȚIRE TEMPORARA ! Prumul Sării (31 28 13), orele 15,30 -* 18,30 ; UN COMANDO PENTRU APA GREA ; Cotroceni (49 48 46), orele 15,38 -18,30 ; GLASUL INIMII ! Popular (35 111T), orele 14 — 16 ; CIMNELE ; Popular, grele !§­*?#.! FUGACIOVA . Cosmos (?7­195), orele 9 - 11 - 13,15 - 1S 30 - 17,45 -20 ; ATENTIE LA PANA DE VULTUR ! Flacăra (30 33 40), orele 15,30 - 17,30 -19,30 ; SALAMANDRA­­. Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18-20 ; BALADA SOLDATULUI. IUBIRE FARA SOARE. Ferentari (80 49 83), orele ? - 12,15- 15,38 - 19. PROGNOZA meteorologica Instituţiil de meteorologie şi hi­drologie comunică : VREME răcoroasă cu cer va­riabil mai mult senin in sudul ţării. Izolat se vor semnala ploi sub formă de aversă în nord­ul Zonele de munte. Vin­­ul va sufla slab pînă la moderat. Tempera­turile maxime de astăzi vor fi cuprinse între 18 şi 28 de grade, iar cele minime de la noapte, între 4 şi 14 grade, mai scăzute în­ estul Transilvaniei. LA BUCUREŞTI , vreme răco­roasă, eu cer variabil, mai mult senin. Vint slab pînă la moderat. Temperatura maximă de astăzi între 25 şi 27 grade, iar minima de la noapte, între 8 și 10 grade.

Next