România Liberă, septembrie 1986 (Anul 44, nr. 13008-13033)
1986-09-01 / nr. 13008
•Pagina a 2-a — 7 septembrie 1986,Románia libera•* rControlul oamenilor muncii - expresie a afirmării continue a democraţiei noastre socialiste la grafutul vieţii noastre sociale, controlul oamenilor munţii, organizat şi desfăşurat sub egida Frontului Democraţiei şi, Unităţii Socialiste, şi« dobimil’ destult joc bine definit, eficient Si stimulator — constituirutu-s*. inttvwa. puternic mijloc de manifestare. a democraţiei noastre sociaiiste. muncitoreşti revolutionare. de antrenare activă a maselor la conducerea societăţii, de participare nemijlocită a oame-. nitor ranaeii la buna goapod.lupire şi continua dezvoltare a avuţiei ţării, de largă afirmare a simţului civic în acţiune. Or- ganizat la iniţiativa secretarului general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a avut rolul hotăritor in instituţionalizarea acestei modalităţi ,originare de manifestare a democraţiei noas- tre socialiste, controlul oamenilor muncii a fost orientat de la bun început spre un mod de lucru practic şi eficient în slujba intereselor cetăţeneşti, desfăşurîndu-şi şi perfecţionîndu-şi apoi continuu activitatea în lumina orientărilor şi indicaţiilor sale, care i-au conferit permanent profunzime şi substanţă pentru ridicarea la noi cote de eficienţă şi responsabilitate. Astfel că, astăzi, controlul oamenilor muncii se afirmă şi se confirmă ca una din toanele cele mai directe de exercitare a răspunderii celor ce muncesc, in calitatea lor de producători, proprietari şi beneficiari ai avuţiei sociale, profund interesaţi in dezvoltarea şi buna gospodărire a mijloacelor de care dispune societatea. Se afirmă şi se confirmă în viaţa de zi de zi şi în ansamblul vieţii noastre sociale, ca o prezenţă vie, puternică, dinamică, o forţă şi o pirghie de continuă perfecţionare, un factor de educaţie şi participare civică activă, ce-şi sporeşte permanent autoritatea şi eficienţa, în, întreaga activitate economico-socială a ţării. Acest proces necesar şi firesc iţi contextul României socialiste moderne, în care dezvoltarea şi adîncirea necontenită a democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, crearea şi perfecţionarea permanentăa unor structuri politico-oaganistorice care să asigure participarea directă a muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor la conducerea construcţiei economice şi social-culturale a ţării w MStituie o ţară definitorie a evoluţiei societăţii româneşti contemporane. Iar în cadrul sistemului larg democratic de conducere a ţării de către popor, controlul oamenilor muncii a devenit o adevărată şcoală a răspunderii civice, a autogospodăririi, autoadministrării şi autoconducerii cetăţeneşti. 51. an de an, ea şi-a ridicat «rttoUvotecheta, desfăşurindu-şi activitatea pe baza unor reglementări legale perfecţionate, în condiţii de organizare şi conducere mai bune şi cu o eficienţă socială sporita. Intr-adevăr, constatăm acum prin fapte, că s-a statuat o strinsă colaborare între echipele de control ai oamenilor muncii şi organele controlului muncitoresc al activităţii economice şi sociale, s-au creat condiţii pentru o mai bună coordonare a muncii desfăşurate prin înfiinţarea comisiilor corespunzătoare la fiecare nivel teritorial-administrativ, au fost cuprinse in sfera controlului noi sectoare de interes cetăţenesc şi s-a stabilit o conlucrare activă cu inspecţiile de control specializate ale statului, totodată, s-a mărit simţitor numărul celor care fac parte din controlul oamenilor muncii. Raportul la cea de-a fi l-a Consfătuire pe ţară a reprezentanţilor controlului oamenilor muncii, desfăşurată in primăvara aceasta, arătînd că în ţară funcţionează 48.900 de echipe de control — cu 2 210 mai multe decit la consfătuirea precedentă — în care activează 183 985 de membri, formaţi din muncitori, maiştri şi tehnicieni, ţărani cooperatori şi cu gospodărie individuală, medici, jurişti şi economişti, cadre didactice, elevi şi studenţi, femei casnice şi pensionari, alţi membri ai Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Oameni de înaltă ţinută morală, politică, civică şi profesională, capabili să promoveze competent şi combativ atitudinea înaintată faţă de interesele generale ale societăţii. Oameni care, implicindu-şi toate calităţile lor umane şi profunda lor responsabilitate cetăţenească, îşi aduc contribuţia prin activitatea, lor obştească la apărarea şi buna gospodărire a proprietăţii socialiste, la respectarea legilor ţării şi a hotăririlor de partid, la promovarea şi aplicarea principiilor eticii şi echităţii socialiste. „Trebuie să vedem in acest control un ajutor tovărăşesc pentru îmbunătăţirea muncii, pentru a face ca societatea noastră să fie cit mai echitabilă, cit mai dreaptă, să asigure condiţii cît mai bune de viaţă pentru fiecare cetăţean“ — spunea secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, jaionind orientarea acestei activităţi şi, totodată, relevîndu-i importantul rol social. Îndeplinindu-Şi misiunea, echipelede control al oamenilor muncii acţionează in toate sferele de larg interes cetăţenesc, exercitând controlul în circa 154 -100 de unităţi de producere şi desfacere a mărfurilor, de alimentaţie publică, silozuri şi pieţe, depozite, cantine, cămine şi internate, staţiuni balneo-bimaterice, unităţi sanitare, de învăţămînt, prestări de servicii şi servicii publice. Potrivit prevederilor legii, ele se preocupă de buna gospodărire a mijloacelor încredinţate de societate acestor unităţi, de întărirea spiritului de ordine şi disciplină la fiecare loc de muncă, de promovare a atitudinii Înaintate a personalului muncitor faţă de populaţie, contribuind continuu la îmbunătăţirea activităţii, şi rezolvarea operativă şi eficientă a deficienţelor, acolo unde se constată. Raportul la Consfătuirea amintită releva că, în anul trecut, echipele de control ale oamenilor muncii au efectuat 483 982 acţiuni de control, care s-au soldat cu 253 654 de propuneri, sesizări şi sugestii, din care peste 88 la sută au fost, rezolvate operativ. Astfel de controale au contribuit şi contribuie activ la apărarea şi dezvoltarea continuă a avutului obştesc, la respectarea riguroasă a i legalităţii noastre socialiste, a programelor privind calitatea produselor, la Îmbunătăţirea activităţii de aprovizionare şi servire a populaţiei, la repartizarea echitabilă a fondului de marfă, la aplicarea, strictă a prevederilor legale referitoare la preţuri, la folosirea judicioasă şi economicoasă a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, preurivind modalităţi practice şi constructive de lucru şi intărindu-şi prestigiul prin competenţa şi eficienţa măsurilor pe care le propun. Ca urmare a preocupărilor constante pentru aplicarea indicaţiilor şi orientărilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind creşterea rolului controlului oamenilor muncii in rezolvarea problemelor de muncă şi de viaţă ale cetăţenilor, este demn de relevat faptul că în multe aşezări de pe cuprinsul ţării, munca acestor echipe a contribuit la cuprinderea in Planurile de dezvoltare in profil teritorial a noi unităţi sanitare, spaţii comerciale şi de prestări de servicii, la reamplasarea şi reprofilarea unora dintre acestea potrivit cerinţelor actuale ale populaţiei, la reorganizarea unor trasee ale mijloacelor de transport în comun şi la adaptarea mai bună a orarului acestora la nevoile cetăţeneşti, la luarea de măsuri pentrru efectuarea unor remedieri la blocurile de locuinţe, mai buna gospodărire a materialelor pe şantierele de construcţii pentru a se evita pierderile şi risipa. Iar adevărul, subliniat in repetate rînduri de secretarul general al partidului, privind superioritatea eficienţei controlului, atunci cid el preîntîmpină şi împiedică de la bun început producerea unor eventuale pagube, şi-a găsit corespondent practic în sporirea caracterului preventiv al activităţii echipelor, prin sesizarea din vreme a oricăror situaţii care pot genera stări de fapt negative şi pot favoriza abateri, miluindu-se pentru iniţierea unor acţiuni ferme şi exigente şi luîndu-se cele mai pfierente măsui practice pentru eliminarea oricăror posibile neajunsuri. .■Aceasta insă implică, fireşte, şi sporirea acţiunilor politicoorganizatorice, amplificarea şi permanentizarea lor astfel incit activitatea echipelor să fie continuu orientată şi spre latura educativă de prevenire a neregulilor, pentru promovarea atitudinii înaintate faţă de muncă, pentru combaterea oricăror manifestări de neglijenţă sau nepăsare in gospodărirea avutului obştesc. Controlul oamenilor muncii a devenit tot m mai mult, izvor de iniţiativă civică şi mijloc propulsor de progres în toate domeniile de interes public, cetăţenesc. Iar cerinţele actuale şi de perspectivă ale dezvoltării economico-sociale a patriei impun, fireşte, ridicarea in continuare a activităţii propriu-zise de centrul al oamenilor muncii în sensul creşterii competenţei şi autorităţii sale, implică permanent perfecţionarea formelor şi metodelor sale de muncă. Sunt imperative izvodite din exigenţele actuale ale economiei naţionale, din sarcinile prevăzute de noul cincinal, din însuşi obiectivul istoric stabilit de cel de-al XIII-lea Congres al partidului de făurire a unei civilizaţii materiale şi spirituale superioare in România. Sunt imperative in care se regăsesc interesele fiecărui om in parte şi deopotrivă, aie soeietăţii in ansamblul ei, ci tocmai în aceasta rezidă forţa, hotărirea oamenilor ca, vaiorificind bogata şi valoroasa experienţă acumulată de controlul oamenilor munci, să o ridice necontenit pe trepte calitativ superioare. Hotărire pregnant prezentă adt in .Chemarea Consfătuirii pe ţară a reprezentanţilor controlului oamenilor muncii, cit şi in Scrisoarea adresată de aceasta Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu : „Vă încredinţăm că vom face totul ca activitatea echipelor de control al oamenilor muncii să se definească tot mai mult prin spirit revoluţionar şi răspundere patriotică faţă de societatea noastră socialistă, să slujească în şi mai bune condiţiuni cauză prosperităţii poporului român, să contribuie din plin la întărirea respectului şi prestigiul” de care ţara noastră se bucură vnziunea contemporană datorită politicii iniţiată şi înfăptuită sub conducerea dumneavoastră“. Sunt cuvinte-angajament şi angajament de fapte. Pia Râdulescu I Mijloc de falga antrenare şi participare a oamenilor muncii la conducerea societăţii. ■ Trăsătură definitorie a evoluţiei societăţii româneşti contemporane ■ Exercitarea directă şi activă a răspunderii oamenilor muncii în calitate de producători, proprietari şi beneficiari. Ei înaltă şcoală a răspunderii civice, autogospodăririi, autoadministrări şi autoconducerii cetăţeneşti. ■ întărirea caracterului preventiv al controlului, ridicarea calităţii, eficienţei şi autorităţii lui. Oameni pe şan (Urmare, din mg- D timpul iernii Să se execute, numai montajul in consolă, jumătatea lor de grindă pînă la firul Liunării, unde vor face joncţiunea cu cei care au pornit de pe malul sting. La intîlnire, construcţia va trebui cum spun monturii — să se „lipească"* te milimetru. Aşadar, precizie şi calitate superioară. La un pod, mai mult decit la oricare alt produs, calitatea nu doar se controlează. Calitatea se produce, se asigură şi apei se controlează. Controlor de calitate este fiecare muncitor, şcolit zi de zi cu toate amănuntele tehnice şi tehnologice. „Profesiunea aceasta te determină să râmi un etern elen. Altfel dai in mediocritate", reflectează maistrul Pipruiescu, el însuşi un exemplu grăitor al faptului că investiţii de o asemenea măreţie şi utilitate economică nu pot fi conduse şi finalizate cu cele mai dune rezultate decât de oameni cu o puternică „armătură“ profesională şi tehnică, primenită şi înnobilată mereu la înalta şcoală a muncii, pe alte şi alte şantiere. Şi alături de ei se formează viitoarele cadre de nădejde : de la liceulindustrial şi şcoala profesională din Feteşti s-au încadrat anul acesta pe şantierele podurilor dunărene 73 muncitori calificaţi, care se acomodează rapid cu viaţa de şantier. Cealaltă întreprindere constructoare, Antrepriza de poduri dunărene-Feteşti, s-a prezentat şi ea la marea sărbătoare a poporului român de la 13 August cu un bilanţ bogat, toţi indicatorii de plan fiind îndepliniţi şi depăşiţi. La capitolul .„activitate industrială pentru construcţii“ sunt înscrise peste 4 000 tone confecţii metalice, 10 000 mc prefabricate din beton armat şi 9 000 mc prefabricate din beton simplu, iar ca noutate de ultimă oră, consemnăm darea în exploatare, pentru nevoile șantierului Centralei nuclearo-elec- altierele dunărene trice din preajmă, a căii nr. 2 de pe autostrada Fetești-Cernavoda. Tronsonul acesta de VI km, parte integrantă a viitorului Transeuropean nord-sud, este aproape definitiv. Ca soluţie provizorie, traversarea Dunării se face cu bacul, scurtîndu-se astfel cu peste 70 km distanţa dintre Bucureşti şi Cernavoda. „Nu suntem mulţumiţi de ritmul înregistrat la confecţionarea şi montarea dalelor la viaductul rutier — spune Constantin Safta, directorul Antreprizei de poduri dunărene-Feteşti. De aceea inginerul Tiberiu Diaconescu, maistrul Gheorgihe Dinu şi şeful de echipă Nicolae Eftimescu au concentrat toate forţele in această zonă, hotăriţi să devanseze termenele“. Productivitatea muncii este în creştere, indicatorul fiind depăşit lună de lună cu 4—5 procente. Un şantier al randamentului, şi al calităţii. Calitatea revine ca un laitmotiv. Inginera Georgeta Diaconescu vine des aici, nu doar pentru a se întîlni cu soţul ei, Tiberiu, şeful punctului de lucru (doi olteni care s-au cunoscut şi s-au căsătorit in facultate, iar după absolvire, în 1979, au „ancorat“ aici, la Dunăre), pe la alte echipe zăboveşte chiar mai mult- Dar unde se înregistrează ritmuri înalte este „cu cehii în patru“, ca nu cumva să se facă vreo concesie la calitate. Încercările şi probele făcute sistematic, pe fiecare operaţie şi fază de lucru, arată că s-au executat terasamente, betoane, mixturi asfaltice, monelitizări şi suduri de cea mai bună calitate. Alte probleme ! Cite nu sunt pe un şantier de talia acestuia! Pe la Mereni sunt aşteptate să vină consolele în ordinea montajului ; de la fiert se mai livrează uneori cite o marcă de ciment „neagreată“ de caietele de sarcini, pentru betonul armat , carbidul nu este întotdeauna pe măsura necesarului... „Ceilalti sunt ale noastre, rezolvarea lor depinde de competenţa tehnică şi organizatorică, de capacitatea de mobilizare şi acfinna a întregului colectiv“, zice directorul Safta, săltîndu-şi peste frunte nelipsita-i şapcă fără colţuri. Văzîndu-i cum lucrează, cu cită operativitate şi competenţă rezolvă momentele critice ivite, nu întărim convingerea că pe un astfel de şantier nuu şi-ar găsi loc, nici măcar pentru o zi, cineva căruia ii lipseşte dragostea de muncă şi inventivitatea in gindire, cineva care este comodat fără iniţiativă. Aici sunt rapid asimilaţi oamenii harnici, cu minte pătrunzătoare şi o mare pasiune pentru profesiunea îmbrăţişată. Printre ei : Daniel Niţiţ, Rodiei Popinci, Mirel Marinescu, Cicerone Duşman, Ion Sirbu, Nicolae Stroea, Aurel Şerban, Dragomir Niţă. Dar mai sunt mulţi alţii al căror nume nu încape acum în floarea literei de plumb.* * Podul proiectat şi construit de Saligny acum aproape un secol — cel mai lung din Europa la acea vreme — aducea două mari inovaţii în domeniu: sistemul nou de grinzi cu console, într-o geometrie ingenioasă, pentru suprastructura podului, şi folosirea oţelului moale ca material de construcţie pentru tablierele de poduri. Ce aduce nou podul care se construieşte acum la Cernavoda ? Multe din caracteristicile sate tehnice şi constructive, asemănătoare celui de la Borcea, au fost deja amintite în reportajele publicate anterior în ziarul nostru. Şi dacă este adevărat că orice invenţie se naşte din asimilarea de către, om a structurilor tehnologice existente, apoi atunci trebuie spus că la construirea noului pod sunt asimilate multe structuri tehnologice , cunoscute şi mai puţin cunoscute. Iar adevărata mândrie a constructorilor podurilor dunărene, a noastră, a tuturor, izvorăşte din fantu că totul, absolut totul se face cu forţe proprii. Idei româneşti. Beton românesc. Oţel românesc. Uriaşele console metalice fabricate la Galaţi, Bocşa, Rîbrnicu Vîlcea, Moreni sunt montate cu ajutorul unei macarale unicat, construită la întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton —• Piteşti. O bază tehnico-materială excelentă pe care oamenii o pun superior în valoare, cu înaltă eficienţă economică. în acest scop se munceşte cu entuziasm, cu demnitate şi mîndrie. Mîndria de a participa trup şi suflet la făurirea unor opere cum sunt podurile de peste Borcea şi Dunăre, şansă unică nu numai în viaţa unui om, ci şi în viaţa unor generaţii, de-a lungul veacului. Ceea ce se construieşte acum de Dunăre ca şi pretutindeni in ţară, poartă pecetea unei înalte răspunderi patriotice, exprimă în chip magistral setea şi dorinţa omului contemporan de a lăsa ceva durabil in urma sa In această epocă fără pereche din istoria multimilenară a poporului român. i î 1 Ip timp ce de pe malul sfing se efectuează montajul în consolă al deschiderii centrale de 190 m, pe malul dobrogean se lucrează intens la deschiderea de 110 m dintre „pila mal“ și „pila albie“ Cernavodă, după care va începe si aici montajul in consolă. Fotografii : VICTOR DINU V u început recoltarea şi prelucrarea sfeclei de zahăr Se impune concentrarea eforturilor pe şantiere pentru intrarea grabnică în producţie a noilor fabrici In aceste zile, întreprinderile de industrializare a sfeclei de zahăr din Buzău, Giurgiu, Corabia, Ţăndărei, Ujjacert şi Calafat au început prelucrarea noii recolte. Ţinînd seama de" importanţa acestei acţiuni', care trebuie să se desfăşoare in spiritul indicaţiilor şi sarcinilor reieşite din lucrările recentei Consfătuiri cu activul de partid şi de stat din agricultură, am purtat o discuţie cu inginerul VASILE PLATON, directorul general al Centralei industriei zahărului şi produselor zaharoase. — întreaganoastră activitate — ne precizează interlocutorul — se desfăşoară pe baza importantelor orientări date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, pentru dezvoltarea culturilor sfeclei de zahăr, atit prin creşterea suprafeţelor, etrp şi ales prin sporirea producţiei la hectar, precum şi pentru realizarea unor fabrici de capacităţi mai mici, de 1 opţi tone în 24 ore, amplasate in zonele de culturi. Eficienţa , scurtarea distanţelor de transport in scopul scăderii consumului de carburanţi, precum şi reducerea pierderilor in conţinutul de zahăr al sfeclei, prin înlăturarea depozitării şi manipulării intermediare. Prin extinderea şi modernizarea unor unităţi existente şi prin construirea, altora noi, *-a ajuns ca industria zahărului să posede —• la finele anului precedent — o capacitate totală de prelucrare de 70 006 tone in 24 ore, urvnind ca Bina la sfirsitul acestui an capacitatea de prelucrare să ajungă la 86 000 tone in 34 ore, ceea ce, practic, va reprezenta o dublare a capacităţii de producţie faţă de cea din anul 1980. — fie pregătiri tehnice s-au efectuat la fabricile fie zahăr in vederea asigurării buneifuncţionări a acestora, in campania din acest an ? — Avind în vedere sarcinile sporite ce ne revin, in fabricile de zahăr S-au efectuat din timp lucrări de revizii tehnice şi de reparare la utilajele existente. Printre lucrările mai importante sunt cele de la instalaţiile de difuzie din fabricile de zahăr Giurgiu şi Saset, la instalaţiile de evaporare de la fabricile din Buzău şi Corabia, la cuptoarele de var de la întreprinderile din Timişoara, Buzău, Corabia şi Ianca. In cursul lunii august, in fabricile de zahăr s-au efectuat rodaje mecanice, probe hidraulice pe tronsoane tehnologice şi probe generale la cald, precum si verificări asupra calităţii execuţiei reparaţiilor în scopul asigurării funcţionării neîntrerupte a utilajelor pe toată durata campaniei de industrializare a zahărului. Au fost luate, de asemenea, măsuri in vederea îmbunătăţirii activităţii în campania de recoltare, transport şi prelucrare a producţiei de sfeclă de zahăr şi a aprovizionării cu materia primă a fabricilor la întreaga capacitate de industrializare. Se va extinderansportul sfeclei cu utilaje şi trenuri de remorci din cireţ,e bazele de recepţie, în scopul evitării staţionării în timp a sfeclei şi realizării unor însemnate economii de combustibil. Precizez că, in toate perioadele de desfăşurare a campaniei, unităţile agricole cultivatoare sunt sprijinite de cadre de specialitate din întreprinderile de industrializare a sfeclei de zahăr, din centrala noastră şi din institutul de cercetări de profil Menţionez, totodată, că pentru reducerea la minimum a procentului de pierdere a codiţelor de sfeclă ce nu intră în procesul tehnologic şi, in general, a sfeclei de dimensiuni mici sub stas, s-a executat prototipul unui utilaj de recuperare şi introduceri, în flux, in vederea omologării şi extinderii acestuia în toate fabricile de zahăr. De asemenea, pentru reducerea la minimum a procentului de impurităţi, în special de pămint transportat Concomitant CU sfecla de zahăr de fabrici, s-a executat prototipul Vinul utilaj care se va experimenta şi produce la începutul campaniei, urmind a fi, de asemenea, generalizat in ţoate fabriciie. — In ce stadiu se află punerea in funcţiune a noilor obiective ? — în campania de recoltare şi industrializare a sfeclei de zahăr din acest an sunt prevăzute să intre in funcţiune 13 noi fabrici de zahăr, din care 9 cu o capacitate de cite 5 oop tone in 34 de ore Pentru aceasta, un important număr de ingineri, tehnicieni şi muncitori cu experienţă de re fabricile existente se află în ultimele luni pe şantierele noilor întreprinderi, pentru a sprijini efectiv execuţia lucrărilor de finisaj, montarea utilajelor şi efectuarea probelor de rodaj. Cele mai avansate sînt lucrările de la fabricile de zahăr din Lieşti, judeţul Galaţi, Teiuş, din judeţul Alba, Cărei din judeţul Satu Mare, Truşeşti din judeţul Botoşani, Tătărani din judeţul Vrancea. De un real sprijin au fost articolele publicate în ziarul „România libere in legătură cu modul in care se desfăşoară lucrările pe aceste şantiere. . Totuşi, mai avem unelerestanţe şi de aceea se impune impulsionarea lucrărilor de constructori, îndeosebi de către Antreprizele de construcţii-montaj din Ministerul Construcţiilor Industriale, la fabricile dinălciu, judeţul Vaslui şi Lechinţa din judeţul Bistriţa-Năsâud. De asemenea, se impune urgentarea livrării unor utilaje pe caie uzina „Tehnofrig“ din Cluj- Napoca (centrifugele pentru noua fabrică de zahăr din Faierul, precum şi de întreprinderea de utilaj petrolier Târgovişte (echipamente destinate staţiei de reducere de la fabrică de zahăr din Răcari). Se mai impune, totodată, impulsionarea executării unor centrale termice pentru mari unităţi industriale din Călăraşi şi Olteniţa, de care vor beneficia şi noile fabrici de zahăr din localităţile respective. Acţionindu-se in acest sens, depunindu-se eforturi susţinute atit in unităţile agricole cultivatoare, cit şi in cele prelucrătoare de sfeclă de zahăr, finalizindu-se cit mai urgent noile obiective, se va putea asigura realizarea integrală a producţiei de zahăr planificate pentru, acest an, • îndeplinirea cu bune rezultate a obiectivelor din programul prioritar al Industriei zahărului. Mircea Scripcă întreprinderea il prelucrarea sfeclei de zahăr Țăndărei Aspect de la Fabrica de zahăr din Giurgiu Producţie de legume... computerizată După cum ne-a declarat directorul Întreprinderii de sere din Oradea, inginer Petru Bodea, aici a fost introdusă şi este un curs de generalizare pe întreaga suprafaţă de 92 hectare computerizarea producţiei de legume. Factorii de mediu, temperatura, umiditatea solului şi atmosferei — sunt controlaţi şi optimizaţi continuu, automat, cu ajutorul unei instalati moderne, prevăzută cu calculator. De remarcat că, paralel, aici au fost introduse, şi alte tehnologii avansate : ecranul termic, realizat in interiorul serelor cu folii din masă plastică, folosirea bioxidului de carbon suplimentar, pentru accelerarea procesului de fotosinteză, aplicarea de biostimulatori. Toate sunt în măsură să determine recolte bogate. In primul ciclu de producţie din acest an au fost obţinute 114 tone tomate şi lSd tone castraveţi, în medie la fiecare hectar. Ceea ce a permis colectivului livrarea peste plan a 2 000 tone legume de seră- a acum este in plină desfăşurare .,fabricaţia“ legumelor din ciclul 11 care se preconizează a fi la fel de bogată. (VIRGIL LAZAR). Cabana de la Comanca Intre atracţiile staţiunii balneoclimaterice Olăneşti, punctul turistic Comanea ocupă un loc aparte, atit prin poziţia sa geo mmwMW grafică — la o altitudine considerabilă faţă de oraşul-staţiune — cit mai ales prin amenajările ce conferă locului atributele unui veritabil popas , un restaurant amplasat pe o cornişă de deal, chiar in buza muntelui, CU saloane In incintă şi terase descoperite, in trepte, căsuţe tip camping construite in stil vilcean şi — noutate absolută — cabana pe care gospodarii de Ui Oficiul judeţean Vilcea au „transferat-o" din pădure, am reconstruit-o, păstrind in exterior abura de cabană, iar in interior amemjind încăperi cu confort, aidoma celui dintr-un hotel. întreaga lucrare a fost executată intr-un timp foarte scurt de către meşterii întreprinderii antrepriză de construcţii Vilcea. Nou amenajare de la Comanca, constituie un exemplu de bună gospodărire a patrimoniului turistic pe care-l au în păstrare.EMIL MUNTEANU) După 50 de ani In această vară, locuitorii Năsăudului au fost martorii unui eveniment emoţionant : din nou, după o jumătate de secol, au luat loc in băncile vechiului liceu ce poartă numele poetului George Coşbuc — şi el fost elev al şcolii — absolvenţii din promoţia anului 1936. Întilnirea cu şcoala, cu cadrele didactice de acum, vizitarea Năsăudului — devenit, în ultimii ani, un însemnat centru industrial — şi, fireşte, evocarea drumului parcurs in viaţă şi a realizărilor înfăptuite de foştii elevi, astăzi pensionari, s-au constituit nu nu numai cu adevărate, momente de neuitat, trăite de cei prezenţi la intîlnire, dar şi ca fapte ce îmbogăţesc frumoasa tradiţie a invăţămlntului românesc pe meleagurile Năsăudului. (RADU preiu). Satul'f Expoziţie Aciuată la poalele codrilor cu acelaşi nume, comuna Berzunfi, din judeţul Bacău, poate considerată o veritabilă expoziţie de artă,in aer liber. Cei care expun nu sunt alţii decit locuitorii satului, vestiţi artişti populari care, de-a lungul anilor, au incrustat in lemnul pridvoarelor, fintinilor si porţilor, motive de o neasemuită frumuseţe, transmise din generaţie in generaţie. De citva timp, BerzuntiUl a devenit o bogată sursă de inspiraţie pentru artiştii plastici profesionişti şi amatori. An de an, aici se organizează tabere de creaţie pentru graficieni, pictori şi sculptori, mulţi dintre ei deveniţi laureaţi ai Festivalului naţional „Cintarea României“. De fiecare dată, creaţiile participanţilor la tabere sunt reunite in, expoziţii deschise în diferite întreprinderi din municipiul Bacău. La fiecare ediţie, alături de artiştii plastici, părticică şi cadre didactice din diferite comune ale judeţului, conducători ai cercurilor de artă plastică, ee funcţionează in localităţile respective. (CONSTANTIN AZOIŢIC Rubrică realizată de Georgeta Nae Luni 1 septembrie 1986 Soarele răsare la ora 8,38 și o până la ora 19,51 TEATRE ROMEO $1 JUVETA IAMIZII : Teatrul „C. Tartaie" — Salo Savoy (15 56 7), ora 19,30. TELEVIZIUNE 20 : Telejurnal ; 20,20 : Actualitatea in economie ; 20,35 . Ubia a?l — documantar (color) ; 20,45 : Tezaur folcloric (color) ; 21 : Film serial (color) : „Cristofor Columb". Ultimul episod ; 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE UN PETIC DE CER : Patria (11 86 25), orele 9- 11,,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15 . CĂUTĂTORII de AUR : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,30 - 14 -- 16,30 — 19 ! Melodia (11 13 49), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19,30 : Oloria (47 46 75), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,45 - 19,30 : CLIPA DE RAGAZ : Studio (59 33 15), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 -17,30 - 19 : CUPA Itamina (14 74 16), orele 10 — 14 - 18 : FURTUNA IN PACIFIC : Ura (31 71 71), orele 15 - 17,15 - 19,30 : ŞAPTE BĂIEŢI SI O ŞTRENGĂRIŢĂ I Oluletti (17 55 46), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 i Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; AVENTURI LA MAREA NEAGRA : Viitorul (10 67 40), orele 15,30 - 18,30 i Al PATRULEA GARD, UNGĂ DEBARCADER i Munca (21 50 97), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; COLIERUL de TURCOAA i Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 17.30 - 19,30 ; INFERNUL DIN ZGIRIE-NORI : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 12 - 15.45 - 19 ; DRAGOSTE $1 STATISTICA : Victoria (16 28 79), orele 9 - 12 - 16 - 1* PACEA - VICTORIE A RATIUNII : Capitol (16 29 17), orele 9 -- 11,15 -13.30 - 15,45 - 18 - 20 * BONNER FIUL: Festival (15 63 64), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 28; Cultural (83 50 13), orele 9 — 11,15 - 13,38 - 15,45 -- 18 - 20,15 | MEXICANUL FELIPE RIVERA , Timpul Noi (15 61 10), orele 9 — 11 — 13,15 - 15,30 - 17,45 •- 20 ( IUBIT DE PUBLIC: Doina (16 35 30), orele 13 — 15 ; ZILELE FILMULUI DE COMEDIE ! Doina, grele 9 — 11 — 17 » 19 i PE URMELE ADEVĂRULUI ! Bu»e*tl (50 43 58), orele 15 - 17 - 19 ! TAUSMANUL IUB«n; Dada (50 35 94), orele 9 * 11,15 »• 13,30 -15,30 - 17,30 - 19,30 : AL ȘAPTELEA CARTUȘ; Flamura (§5 77 12), orele 9 - 16 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20 ; SINT TIMID. PAR MA TRATEZ ; Feroviar (50 51 40), orele 8,45 - 11 — 13,15 - 15,30 — 17,45 - 19,45 ; DESPĂRȚIRE TEMPORARA ! Prumul Sării (31 28 13), orele 15,30 -* 18,30 ; UN COMANDO PENTRU APA GREA ; Cotroceni (49 48 46), orele 15,38 -18,30 ; GLASUL INIMII ! Popular (35 111T), orele 14 — 16 ; CIMNELE ; Popular, grele !§*?#.! FUGACIOVA . Cosmos (?7195), orele 9 - 11 - 13,15 - 1S 30 - 17,45 -20 ; ATENTIE LA PANA DE VULTUR ! Flacăra (30 33 40), orele 15,30 - 17,30 -19,30 ; SALAMANDRA. Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18-20 ; BALADA SOLDATULUI. IUBIRE FARA SOARE. Ferentari (80 49 83), orele ? - 12,15- 15,38 - 19. PROGNOZA meteorologica Instituţiil de meteorologie şi hidrologie comunică : VREME răcoroasă cu cer variabil mai mult senin in sudul ţării. Izolat se vor semnala ploi sub formă de aversă în nordul Zonele de munte. Vinul va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile maxime de astăzi vor fi cuprinse între 18 şi 28 de grade, iar cele minime de la noapte, între 4 şi 14 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei. LA BUCUREŞTI , vreme răcoroasă, eu cer variabil, mai mult senin. Vint slab pînă la moderat. Temperatura maximă de astăzi între 25 şi 27 grade, iar minima de la noapte, între 8 și 10 grade.