România Liberă, iunie 1987 (Anul 45, nr. 13239-13264)

1987-06-10 / nr. 13247

In spiritul orientărilor formulate de secretarul general al partidului MODERNIZAREA-UN PROCES CONTINUU, COMPLEX ŞI EFICIENT La recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a subliniat că este necesar să se acorde o atenţie deosebită creşterii productivităţii muncii la nivelul prevederilor din programele de organizare şi modernizare a producţiei şi a muncii. Aceste cerinţe, coroborate cu cele privind încadrarea strictă in normele de consum stabilite, reducerea consumului de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie electrică, indică faptul că, în economia noastră naţională, acţiunea de organizare superioară şi modernizare a proceselor de producţie, aflată conform programului in etapa a doua de desfăşurare, a ajuns intr-un asemenea stadiu incit de-acum sunt aşteptate rezultate concrete atit pe baza a ceea ce s-a realizat intr-un an şi jumătate cit şi prin încheierea a noi faze ale modernizării, al cărei ritm poate fi şi trebuie să fie intensificat. Experienţa unităţilor in care organizarea superioară şi modernizarea producţiei şi a muncii au constituit o preocupare permanentă iar soluţiile adoptate au întrunit cele mai noi cuceriri in domeniu demonstrează, prin rezultate deosebite, virtuţile acestei acţiuni de larg interes naţional. De cîtva timp, la Întreprinderea de maşini-unelte — Bacău sa desfăşoară o amplă şi complexă acţiune de modernizare a produselor — proces impus de cerinţele înfăptuirii obiectivului fundamental al actualului cincinal. Desfăşurată pe fundalul oferit de Programul naţional de introducere a progresului tehnic şi organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, iniţiat de partid, acţunea vizează nu numai creşterea performanţelor tehnico-funcţionale ale maşinilor-unelte ci, in aceeaşi măsură, micşorarea costurilor de fabricaţie, înlocuirea unor materiale deficitare, energo-intensive, reducerea greutăţii produselor. Programul întocmit in acest sens la nivelul unităţii prevede modernizarea, după proiecte proprii, a tuturor maşinilorunelte, gruipate în sisteme de maşini, de la dimensiunile cele mai mici pînă la cele mai mari. La ora actuală, mai mult de 80 la sută dintre produsele care figurează in programul de fabricaţie sunt modernizate, pentru fiecare existînd cel puţin două variante constructive. De la inginerul Corneliu Ţirălungă, şeful atelierului de proiectare constructivă, am aflat cîteva dintre rezultatele acestei rodnice activităţi de creaţie tehnică . — Couoi dintre maşinile-tinelte recent modernizate, pe care noi le numim de tip „AF", au căpătat noi parametri tehnicofuncţionali care le situează la nivelul celor mai bune produse similare din lume, făcindu-le perfect competitive pe piaţa internaţională. Urmare a modernizării, greutatea celei ce poartă indicativul „AF85/100—202", ca şi a altei maşini — aflată in fază de prototip — a fost redusă cu 800 şi, respectiv, 500 kilograme. Paralel cu soluţiile constructive adoptate, la realizarea noilor tipuri au fost aplicate şi tehnologii avansate, de mare eficienţă. Dintre acestea aş aminti placarea ghidajelor cu materiale plastice, renunţindu-se astfel la utilizarea bronzului, sau cu plăci subţiri obţinute prin sinterizare, tehnologie care conduce la economisirea unor importante cantităţi de oţeluri maualiate. Aş vrea să menţionez că noi privim modernizarea nu ca pe o sarcină de moment, ci ca pe un proces continuu, pe planuri mereu superioare, prin care urmărim menţinerea performanţelor maşinilor-unelte pe care le fabricăm la nivelul produselor similare de pe piaţa internaţională. Aceasta nu este insă singura direcţie în care acţionează la ora actuală constructori de maşini-unelte din Bacău. După cum se ştie, anul trecut ei au realizat şi livrat unui partener dintr-o ţară cu industrie dezvoltată prima linie automată flexibilă pentru prelucrat tamburi de frine. Concepută de Institutul de cercetări ştiinţifice şi inginerie tehnologică pentru maşini-unelte din Capitală, in colaborare cu specialişti de la alte institute de profil din ţară, linia înglobează un mare volum de gîndire tehnică, de experienţă acumulată de-a lungul anilor, performanţele ei tehnicofuncţionale şi de fiabilitate situind-o la nivelul tehnicii mondiale. Execuţia a reprezentat pentru colectivul băcăuan un exigent examen al competenţei şi curajului, o mărturie a tendinţei de continuă autodepăşire. O dovedeşte şi faptul că în perioada care a urmat, constructorii de maşini de aici s-au avîntat in înfăptuirea unor obiective si mai îndrăzneţe. Printre acestea se numără şi prima celulă românească pentru prelucrat piese prismatice, aflată la ora actuală in fază de montaj final. — Noua realizare — ţine să precizeze Ioan Samachiş, inginer-şef cu pregătirea fabricaţiei — reprezintă continuarea, pe un plan superior, a reuşitei din 1988, cină am finalizat celula şi linia flexibilă realizată pentru prelucrarea pieselor de rotaţie. Inca este incorporată o altă realizare de prestigiu a colectivului nostru, respectiv centrul de prelucrare numit ..C.P.F.R. 800“. Pentru cei care nu au auzit încă de el, mă simt dator să amintesc că este vorba de un agregat complex, de înaltă tehnicitate şi productivitate, prevăzut cu comandă numerică şi magazie de scule, ale cărui performanţe şi calitate sunt atestate de firme cu renume pa plan mondial. — Ce caracteristici tehnicofuncţionnale are celula flexibilă de prelucrat piese prismatice ? — Reprezentind un pas înainte in dotarea cu tehnică de vîrf a întreprinderilor constructoare de maşini-unelte, celula asigură realizarea, la parametri înalţi de prelucrare, a pieselor prismatice în regim complet automatizat. Automatul programabil, echipamentul de comandă numerică de conturare cu care este dotat conferă pieselor prelucrate o înaltă precizie şi fineţe în condiţiile realizării unei productivităţi ridicate. Este unul dintre produsele cu care vom fi prezenţi la ediţia din acest an a Tîrgului internaţional Bucureşti, urmind să-l oferim şi la export. — Care este destinaţia primei celule ? — A devenit o obişnuinţă ca primele maşini-unelte pe care le asimilăm să fie reţinute in întreprindere, in exploatare directă. Pe de-o parte, pentru a le testa şi aduce ulterior noi îmbunătăţiri, iar pe de alta pentru a moderniza dotarea propriei noastre unităţi. Realizarea celulei flexibile pentru prelucrat piese prismatice este, insă, doar un prim pas în direcţia înfăptuirii altui obiectiv îndrăzneţ : sistemul flexibil pentru prelucrarea pie- Const. Azoiţii (Continuare in pag. a 3-a) A FI REVOLUŢIONAR., ASTAZI „Este o mindrie să ştii că laşi în urma ta muri şerpuitoare printre cîmpii mănoase" ...Notam această idee generoasă — mîndria de a şti că laşi in urma ta, prin munca ta, artere dătătoare de viaţă cîmpiei — la începutul acestui an. O desprinsesem dintr-un jurnal de brigadă, aparţinînd Şantierului Naţional al Tineretului Frunzaru-Teleorman. Pe autorul — sau autorii — ei nu-l (nu-i) putusem intilni, deoarece activitatea lor, a brigadierilor elevi, se încheiase în toamnă, urmind să reînceapă primăvara. Nu mi-a trebuit altă invitaţie pentru a reveni pe acele locuri, deşi bănuiam că nu voi avea cum să-l întilnesc pe chiar autorul însemnării, ştiut fiind că de la un an la altul Îşi fac această înaltă datoria faţă de ţată alţii alţi tineri. Trec pragul de iarbă vie al bărăganului teleormănean — şi cel dinţii om care mă întîmpină este însuşi comandantul şantierului naţional, tînărul Marin Danciu. „Păcat că n-aţi ajuns mai devreme — îmi spune ca unei cunoştinţe vechi — să fi văzut cum plecau brigăzile din tabără, îndreptindu-se către locurile de muncă , fiecare cu steagul în frunte, cîntînd imnul său. Este un ceremonial deosebit, care, deşi se repetă dimineaţă de dimineaţă, emoţionează de fiecare dată", îmi exprim şi eu regretul, dar îmi manifest speranţa de a-i întilni pe brigadieri la locurile lor de muncă. „Evident, evident — conchide comandantul — doar cîteva minute de aşteptare, pînă pregătim maşina". Apoi, pe un ton confesiv : „Avem un ARO care mereu ne face figura. Iar activitatea şantierului este dispersată pe zeci şi zeci de kilometri. Aşa că de multe ori apelăm la bicicletă. Şi nu de puţine ori la pas". Intre timp îl rog pe comandant să facă o scurtă prezentare a obiectivelor şantierului : realizări, sarcini prezente, perspectivă. „Actualul şantier naţional Frunzaru-Teleorman (ce fiinţează numai de anul trecut) îl continuă de fapt pe cel deschis, in anul 1979, în cadrul Sistemului de irigaţii Viişoara, în toată această perioadă, la lucrări au participat peste 7 000 de brigadieri din întreaga ţară, majoritatea lor fiind elevi din ultimii ani ai liceelor industriale şi şcolilor profesionale. Munca s-a concretizat, în principal, în excavarea a peste 6,5 milioane metri cubi de pămînt, realizarea a peste 50 km de canale de aducţiune şi distribuire a apei şi a peste 500 km de conductă montată, execuţia a 20 de staţii de pompare şi punere sub presiune, confecţionarea de dale şi prefabricate din beton. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la peste 325 milioane lei. Am dat aceste cifre pentru a sublinia intensitatea efortului depus anul trecut, când, deși în deschidere și organizare de șantier, cei peste 600 de brigadieri au izbutit să efectueze lucrări in valoare de peste 40 milioane de lei. Anul acesta, valoarea lucrărilor urcă la peste 90 milioane lei. Am amenajat astfel 126 hectare de orezarii — însămînţate la această oră. In aceste zile, racordăm la sistemul de irigaţii prin aspersiune 2 774 hectare —in perimetrul cărora au început probele. Pînă la sfirsitul anului vom ataca încă 9 000 hectare — din totalul de 24 000 hectare de amenajat pentru irigaţii si 7 000 hectare supuse desecărilor, cît repre lon Andreiţă (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTRNUL MISIM NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI şI UNITĂŢII SOCIALISTE 1 Anul XLV Nr. 13247 Miercuri 10 iunie 1987 6 pagini 50 bani | Producţie fizică peste plan La întreprinderea de ciorapi din Sebeş, au fost obţinute anul acesta rezultate valoroase pe linia înnoirii producţiei, realizarea planului sortimental şi dezvoltarea exportului. Chiar din primul trimestru au fost introduse în fabricaţie cîteva zeci de modele noi, s-a pus la punct o nouă tehnologie de fabricaţie şi au fost obţinuţi indici superiori de exploatare a maşinilor. Ca urmare a creşterii productivităţii muncii, în cinci luni s-au fabricat peste prevederile de plan la producţia fizică 100 000 perechi de ciorapi .Aproape întregul spor de producţie s-a livrat suplimentar unor beneficiari de peste hotare. Colectivul atelierului „circulare-IV" care asigură circa jumătate din exportul întreprinderii se situează în fruntea întrecerii. (I. COJOCARU) PRIMIRIL TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU pe Godert Posthumus, director executiv la Fondul Monetar Internaţional Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi după-amiază, pe Godert Posthumus, director executiv la Fondul Monetar Internaţional, aflat în vizită în ţara noastră. Oaspetele a mulţumit preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru primire şi a dat o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de poporul român pe calea dezvoltării economico-sociale. In timpul întrevederii au fost evidenţiate colaborarea dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, posibilităţile existente pentru întărirea acesteia în continuare. Au fost examinate, de asemenea, aspecte privind sistemul financiar monetar internaţional. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că, in actualele condiţii economice mondiale. Fondului Monetar Internaţional îi revine un rol important în perfecţionarea sistemului financiar-monetar, îndeosebi în soluţionarea globală a problemelor subdezvoltării , inclusiv a datoriilor externe extrem de mari care împovărează ţările în curs de dezvoltare , în lichidarea marilor decalaje dintre ţările bogate şi cele sărace. S-a subliniat necesitatea ca Fondul Monetar Internaţional să devină un mecanism mai echitabil, care să servească efectiv dezvoltării economiei mondiale, progresului economic şi social al tuturor ţărilor şi în primul rînd al ţărilor rămase in urmă. La primire a participat Alecsandru Babe, ministrul finanţelor. Abderrezak Bouhara, membru al Secretariatului Permanent al C.C al Partidului Frontul de Eliberare Naţională din Algeria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe Abderrezak Bouhara, membru al Secretariatului Permanent al C.C. al Partidului Frontul de Eliberare Naţională din Algeria, însărcinat cu problemele relaţiilor externe, care, in fruntea unei delegaţii, efectuează o vizită in ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost adresate cu acest prilej un salut prietenesc şi cele mai bune urări din partea secretarului general al Partidului Frontul de Eliberare Naţională, preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Chadli Bendjedid. Oaspetele a transmis, de asemenea, dorinţa şefului statului algerian privind dezvoltarea, in continuare, a relaţiilor dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a adresat secretarului general al Partidului Frontul de Eliberare Naţională, preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare un salut călduros, împreună cu cele mai bune urări de progres, prosperitate şi pace pentru poporul algerian prieten. Secretarul general al partidului nostru a subliniat importanţa vizitei pe care o efectuează delegaţia F.L.N. şi a exprimat Încrederea că aceasta va contribui la întărirea relaţiilor bilaterale. In timpul întrevederii au fost evidenţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Frontul de Eliberare Naţională din Algeria, subliniindu-se contribuţia acestora la extinderea şi întărirea conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Au fost relevate posibilităţile largi de dezvoltare a cooperării româno-algeriene pe diferite planuri. Abordindu-se unele aspecte ale vieţii internaţionale, s-a apreciat că, în condiţiile actuale, cind situaţia mondială se menţine deosebit de gravă şi complexă, se impune intensificarea eforturilor pentru oprirea cursei Înarmărilor, trecerea la dezarmare, şi in primul rind, la dezarmarea nucleară, pentru asigurarea păcii pe planeta noastră. Totodată, a fost subliniată necesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lumii şi situarea fermă a raporturilor dintre state pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectării Independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, eliminării forţei şi ameninţării cu forţa. In acest cadru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia principială a ţârii noastre referitoare la soluţionarea pe cale paşnică a problemelor din Orientul Mijlociu şi a subliniat necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale, sub egida O.N.U., in vederea reglementării situaţiei din această zonă, cu participarea tuturor statelor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a Israelului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat, de asemenea, poziţia principială a României referitoare la reglementarea paşnică a problemei Saharei Occidentale în conformitate cu rezoluţiile O.U.A. şi O.N.U. In cursul întrevederii, a fost reliefată importanţa soluţionării globale a problemelor subdezvoltării, a instaurării noii ordini economice internaţionale, a mobilizării întregului potenţial material şi uman de care dispun ţările in curs de dezvoltare pentru asigurarea progresului lor economic şi social. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea întăririi colaborării şi unităţii de acţiune a popoarelor africane în lupta pentru lichidarea deplină a colonialismului, a politicii de apartheid, pentru apărarea şi consolidarea independenţei lor naţionale. La întrevedere a luat parte tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Mokhtar Kaci Abdallah, ambasadorul Algeriei la Bucureşti. Actualitatea în agricultură Toate forţele satului la executarea Stadiul actual al executării lucrărilor de întreţinere a culturilor, în special la porumb, obligă la o mai puternică concentrare a tuturor forţelor satelor 30 Judeţul Neamţ demonstrează că se pot găsi soluţii simple şi eficiente pentru grăbirea praşilelor . De calitatea şi rapiditatea cu care se acţionează la prăşit depind recoltele viitoare . Irigaţii — pe suprafeţe cît mai mari şi cu normele de apă prevăzute pentru fiecare cultură ! După o vreme destul de capricioasă, se pare că, acum, vara s-a instalat definitiv. Temperaturile în creştere, după precipitaţiile care au căzut, timpul, in general frumos permit ca lucrările agricole ale sezonului să se execute în ritmuri mai accelerate. Şi trebuie să se lucreze repede, dat fiind că vara, pe zi ce trece, tot mai multe acţiuni specifice devin actuale, se suprapun. Iată, pe lingă întreţinerea culturilor, recoltarea furajelor, a fructelor şi legumelor este nevoie ca intr-o serie de zone să se treacă masiv la asigurarea apei pentru diferite culturi. Dar, lucrarea care solicită cel mai mult forţa mecanică şi manuală este acum cea de întreţinere. In special la porumb, unde prima praşilă nu a fost încă finalizată. Cultivatoarele trebuie să mai stirpească buruienile pe 63 mii ha, iar sapa mînuită de om este aşteptată pe 131 mii ha. La floarea soarelui praşila a doua mecanică s-a executat pe 89 la sută, iar cea manuală pe 79 la sută din terenurile ocupate de această cultură. Cît priveşte sfecla de zahăr, ambele praşilă sunt aproape de final, in multe judeţe începînd şi cea de a treia lucrare de întreţinere. Un lucru foarte bun, date fiind condiţiile excelente din aceste zile pentru dezvoltarea culturilor. Insă, pentru ca plantele să crească nestingherite, se impune ca de urgenţă să fie înlăturate buruienile. Este, deci, nevoie de o mobilizare puternică la muncă, de folosirea eficientă a maşinilor şi a timpului. Totodată, se pot găsi soluţii care să grăbească praşilele. Aşa cum s-au găsit in judeţul Neamţ. Pentru a obţine randa(Continuare in pag. a 3-a) Cifrele inscrise pe hartă reprezintă realizările (in procente) la executarea celei de a doua praşile mecanice la sfecla de zahăr. Datele au fost centralizate la Ministerul Agriculturii in seara zilei de 8 iunie a.c. Judeţele notate cu liniuţă nu au în plan cultivarea sfeclei de zahăr. Generaţia spiritului înnoitor care sunt îndeletnicirile umane care se ridică la nobleţea artei scrisului, arta comunicării de sentimente, de idealuri, de frumuseţe. Postulind acest adevăr, e cu atit mai important de subliniat însuşirea scriitorului epocii de construcţie a civilizaţiei comuniste. Dialog lucid şi patetic cu problemele umane ale timpului pe care il trăim, dialog sincer, nelipsit de dramatismul şi fervoarea oricărei căutări, scrisul contemporan îşi extrage seva totodată din viziunea zilei de miine. Să-ţi gîndeşti timpul, iată înalta misiune, scria Hegel. Ce înseamnă, în fond, pentru scriitori a-şi gindi timpul ? Fără vocaţie particulară şi mistică, echivalenţa acestei profunde meditaţii defineşte, înainte de toate, a te integra unei realităţi, a te ataşa unei idei, a participa structural, cu toată fiinţa, la transformările Înnoitoare, la zbuciumul, la elanurile purificatoare şi constructive ale unei vieţi noi. Ceea ce defineşte astăzi climatul nou al scriitorului român este tocmai sentimentul unui deplin acord interior cu esenţa realităţii Înconjurătoare, cu dimensiunile dezvoltării generale, cu imperativele majore ale societăţii, acord care stimulează hotărîtor sentimentul de demnitate umană şi patriotică. Deschişi tuturor ideilor înnoitoare, diversităţii de stiluri şi de modalităţi estetice, celor mai îndrăzneţe experimente, angajînd un dialog permanent, o confruntare lucidă cu aceia care receptează arta şi literatura, scriitorii se simt totdeauna debutanţi în faţa hirtiei albe, pătrunşi de emoţia demiurgică a creaţiei şi mai ales, de responsabilitatea deplină a cuvîntului scris. Scriitorii României socialiste — români şi de alte naţionalităţi — indiferent de limba expresiei artistice, indiferent de treptele biologice, alcătuiesc o singură generaţie, a spiritului înnoitor. Operele create sunt o recoltă bogată a spiritului iar receptarea de către cititori este cea mai generoasă dintre recompense. Adeziunea deplină a cititorilor la ultimele apariţii din domeniul literaturii demonstrează că scriitorii sunt într-adevăr martorii credincioşi ai contemporaneităţii, parte integrantă a poporului, exprimînd poliedric, prin transfigurarea artei, coralitatea structurilor şi caracteristicile vieţii celor mulţi. Pentru ca toată această osmoză să fi fost posibilă, a fost nevoie de o unitate de vederi asupra ţelurilor, de crearea unui cadru material necesar valorificării creaţiei. A fost nevoie şi de crearea unui climat cultural receptiv influenţei spirituale considerabile pe care o exercită forţa artistică a literaturii, climat datorat, după cum ştim cu toţii, marilor, înnoitoarelor deschideri determinate de Congresul al IX- lea al partidului. Procesul neîntrerupt de cizelare a conştiinţei omului contemporan este finalitatea, primordială a scriitorilor României născuţi pe acelaşi sol, luminaţi de acelaşi soare. Scriitorii tineri se integrează întrutotul intr-un asemenea front. In aspiraţiile lor, reînnoind experienţe, solidari cu întregul tineret dinamic al ţării. Este un loc comun de acum afirmaţia că nu s-a precupeţit nici un efort pentru a se acorda tineretului condiţii de viaţă şi de studiu, la care cei mai mulţi, in trecut, nu puteau accede. Tinerii de astăzi, determinaţi de asemenea favorabile condiţii, au datoria de a-şi lărgi in permanenţă orizontul de cunoaştere, de a-şi însuşi cele mai ferme şi mai noi cunoştinţe despre lume şi viaţă. Şi mai mult decit o însuşire a unei sume de noţiuni, este vor- Alexandru Balaci .(Continuare in pag. a 2-a)