România Liberă, august 1987 (Anul 45, nr. 13292-13317)

1987-08-01 / nr. 13292

st România libera"Pagina a 3-a — 7 august 1987 Recentul Decret al Cnsiliuui de Stat IMPORTANTE PREVEDERI STIMULATIVE conţine ÎN DOMENIUL EXPORTULUI Creşterea continuă, un ritm susţinut, a ex­portului, constituie o cerinţă obiectivă ce izvorăşte din raţiuni economice şi sociale ri­guros fundamentate. Promovarea pe scară largă a exportului este menită să asigure re­sursele valutare necesare importului unor ma­terii prime şi materiale necesare economiei naţionale şi, totodată, să contribuie la achita­rea datoriei noastre externe. Concomitent, intensificarea exportului, participarea activă, cut mai avantajoasă, a ţării noastre la schim­burile comerciale şi la cooperarea ec­onomică internaţională, reprezintă un factor de o în­semnătate deosebită pentru menţinerea unor ritmuri inalte de creştere a producţiei ma­teriale,­ de sporire a venitului naţional — baza trainică a dezvoltării continue a economiei naţionale, a ridicării nivelului de trai mate­rial şi spiritual al oamenilor muncii. — Prevederile din recentul Decret al Consiliului de Stat — ne precizează interlocutorul — sunt menite să asigure sporirea cointeresării directe, nemijlo­cite a tuturor oamenilor muncii şi a întreprinderilor, pentru realizarea producţiei de export şi a exportului, completînd re­glementările actuale cu privire la stimularea colectivelor de­ oameni ai muncii care îndepli­nesc planul la export, respectînd cerinţele de calitate și celelalte prevederi stabilite. Astfel, un puternic imbold pentru muncitorii, maiștrii, in­ginerii, tehnicienii și celelalte categorii de personal din­ cadrul întreprinderilor producătoare de mărfuri pentru export, îl con­stituie prevederea din Decret ca, în cazul îndeplinirii inte­grale a planului la producţia pentru export şi a exportului pe relaţia de devize converti­bile, aceştia să primească ince­­pînd din luna august 1987 — pe lingă drepturile de retribuire cuvenite potrivit legii — un adaos lunar tie 10 la sută din retribuţia aferentă producţiei de export prevăzută in plan şi in contractul de acord global pe fiecare lună. Aceleaşi categorii de personal vor primi, în condiţiile Îndepli­nirii integrale a planului la pro­ducţia de export şi a exportului pe relaţia diring ţări socialiste , pe lingă drepturile de retri­buire cuvenite potrivit legii — un adaos lunar de 5 la sută din retribuţia aferentă producţiei pentru export, prevăzută în plan şi în contractul de acord global pentru luna respectivă. In acest mod sporeşte cointeresarea ma­terială directă, nemijlocită a oamenilor muncii pentru reali­zarea integrală ,şi la un Înalt nivel calitativ al producţiei pentru export, pentru onorarea exemplară a contractelor înche­iate cu partenerii străini. Inglo­­bînd — în această cointeresare — o largă categorie de oameni­­ai muncii, se asigură în fapt o cointeresare unitară, la toate nivelurile, a întregii întreprin­deri. * Important este, de asemenea, faptul că prevederile stimula­tive din recentul decret, se aplică și la întreprinderile care au stabilite prin plan sarcini cu privire la livrarea de materii prime, materiale, piese și sub­­ansamble ce urmează să fia in­corporate in producţia de ex­port a altor unităţi. Asigura­rea, deci, a unui cadru stimula­tiv, începînd de la aproviziona­rea cu materii prime şi mate­riale şi pină la realizarea pro­duselor finite, la un nivel cali­tativ superior, întregeşte in mod armonios condiţiile asigurate pentru Îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie, cu prioritate a celor pentru export. — Practic, cum urmează ţi se aplice prevederile din noul Decret al Consiliului de Stat ? — Să luăm, de pildă, cazul unei secţii de producţie din in­dustria uşoară, în care­ lucrează 150 de persoane (muncitori di­rect şi indirect productivi, ma­iştri, ingineri) şi care execută produse pentru export, atît pe relaţia de devize convertibile, cit şi pe relaţia cliring ţări so­cialiste. Manoperă­ aferentă pro­ducţiei pentru export reprezintă 283 500 lei, din care 155 925 lei corespunde producţiei fizice pla­nificate a se realiza pe relaţia devize convertibile, iar 127 575 lei corespunde producţiei fizice planificate pe relaţia diring ţări socialiste. In cazul in care producţia destinată exportului planificată pentru această secţie se depă­şeşte, de exemplu, cu 4 la sută, în condiţiile actualelor regle­mentări — care se aplică în continuare — personalul acestei secţii primeşte în plus, la re­tribuţie, 4 la sută, ceea ce re­prezintă 11 340 lei, sau în me­die, 76 lei de persoană. Pe lingă aceasta, în condiţiile noilor re­glementări, dacă ■— pe total în­treprindere — planul producţiei de export şi planul de export pe relaţia devize convertibile se realizează în proporţie de 100 la sută, sau se depăşeşte, per­sonalul muncitor din secţia menţionată beneficiază in plus de un adaos în luna respectivă de 10 la sută din retribuţia afe­rentă producţiei pentru export, prevăzută în contractul de acord global, respectiv de 15 592 lei. Dacă pe total Întreprindere »« îndeplineşte sau se depăşeşte planul producţiei de export şi planul de export pe relaţia cliring ţări socialiste, persona­lul muncitor din secţia respec­tivă mai primeşte pentru aceste realizări un adaos lunar de 5 la sută din retribuţia aferentă pro­ducţiei pentru export, prevăzută în contractul de acord global al secţiei pe relaţia cliring ţări so­cialiste, în sumă de­­6 379 lei. Ca urmare a realizărilor obţi­nute la export, atît la nivelul secţiei, cit şi la nivelul între­prinderii, se ajunge la un adaos lunar de 33 311 lei, revenind în medie pe o persoană 223 lei , faţă de 76 lei cit se acorda pină in prezent­ diferenţiat în func­ţie de nivelul retribuţiei tari­fare şi d­e contribuţia adusă la realizarea sarcinilor de export. Aceleaşi modalităţi de calcul se aplică şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale. Aşadar, creşterile la retribuţie — potri­vit noilor reglementări — pot fi obţinute numai prin antre­narea tuturor categoriilor de personal­ din unităţile produc­tive pentru acoperirea din timp cu comenzi a întregii producţii fizice destinate exportului, pen­tru aprovizionarea — de aseme­­nea din timp — cu materiile prime şi materialele necesare realizării producţiei, pentru asigurarea bunei funcţionări a procesului de producţie pe li­niile specializate organizate pentru export in unităţile pro­ductive. intr-un cuvint pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţiuni a întregii activităţi din acest domeniu astfel incit sarcinile planificate să fie Înde­plinite si depăşite. Mircea Scripcă Prevederile noului Decret al Consiliului de Stat privind unele măsuri pentru creşterea cointeresării materiale a oamenilor muncii, a Întreprinderilor, in realizarea producţiei de export şi a exportului, se înscriu in cadrul importantelor măsuri adoptate de conducerea partidului şi statului nostru pentru îmbunătă­ţirea sistemului de retribuire a oamenilor muncii din toate sectoarele de activitate, pen­tru cointeresarea tuturor celor ce muncesc la realizarea integrală a sarcinilor de producţie, cu prioritate a producţiei pentru export. In legătură cu prevederile din noul Decret,şi cu p­odalităţile de aplicare a acestora, am soli­citat o serie de amănunte tovarăşului Adrian Neacşu, specialist in Ministerul Muncii. Din aproape în aproape, de la beneficiarul cărbunelui la fur­nizorii săi şi invers, am desluşit iţele in care se încurcă calitatea combustibilului livrat la termo­centrale. Şi este păcat ca un cărbune care iese la lumină cu o putere calorifică corespunză­toare nevoilor energiei să­ o piarda pe traseu, devenind „măr al discordiei" pentru foarte mulţi contractanţi. Păcat de tehnologiile puse la dispozi­ţia întreprinderilor miniere, de dotarea tehnică, de întregul efort material şi uman, dacă toate la un loc nu sunt capabile să păstreze nealterate proprietă­ţile unui zăcămint format in milioane de ani. Noi ne-am spus punctul de vedere : avariile, ce se produc in unităţile energetice nu sunt o fatalitate, iar greşelile de pină , acum pot fi uşor corijate. Prin­tr-un malt simţ al răspunderii faţă de activitatea prestată in întreprinderile miniere, prin în­tărirea controlului şi a autocon­trolului şi refuzul de a face ra­bat la calitate. Urmează ca mi­­­­nisterele de resort să-şi spună punctul lor de vedere, să con­firme sau să infirme cele con­statate de noi, să sugereze so­luţii salutare care, aplicate, pot înlătura greutăţile de acum ale energetici­enilor. Pină atunci să ne convingem de temeinicia afirmaţiilor in ce priveşte răspunderea căilor fe­rate, atît pentru neasigurarea la timp a capacităţilor de trans­port, cit şi pentru starea teh­nică a vagoanelor, ambele aspecte afectindu-i­­ deopotrivă pe mineri şi energeticieni. Re­ţinem că relaţia contractuală de care ne ocupăm acum este sta­bilită intre întreprinderile mi­niere şi Regionala de căi fe­rate Craiova Contractul se în­cheie pe o perioadă de cinci ani, pentru fiecare perioadă de plan (anuală) intocmindu-se un act adiţional. Să derulăm documen­tarea... ATUNCI CâND RECIAMANŢII AU, SI EI, PARTEA LOR DE VINA... încă din cel de al doilea arti­col,, publicat la data de 7 iulie a.c., anunţam Regionala căi fe­rate Craiova că vom bate la uşa sa pentru a afla de ce nu-şi poate respecta angajamentul faţă de mineri, asigurindu-le in­tegral şi la timp necesarul de vagoane prevăzut în contract. Este timpul să le aflăm moti­vaţiile. Gazdele sint reprezentate prin­­inginer Ion Davidescu, di­rector cu ‘exploatarea . Am recepţionat mesajul şi sîntem in măsură si­ vă răspun­dem la întrebări. O parte din­tre ele ni le-aţi adresat prin intermediul articolului publicat la 7 iulie și n-am să vă ascund mirarea că nu le-aţi găsit răs­punsul chiar la întreprinderile miniere, adică la locul faptei, cum se spune. — Vă propun să Începem cu ceea ce doare mai mult pe mi­neri numărul de vagoane nea­sigurate ritmic, fapt ce dere­glează atît propriile fluxuri teh­nologice, cit şi livrările spre ter­mocentrale. Nu dispune Regio­nala de suficiente vagoane ?­­ Dotarea este satisfăcătoare şi vă puteţi convinge din situa­ţia cu necesarul şi existentul­ de navete pentru transportul căr­bunelui energetic lată, in iunie au fost necesare 71 de navete — conform planului —, 83 conform programului comun a! Ministe­rului Minelor, Petrolului și Geo­logiei, Ministerului Energiei, E­­lectrice și MTTc, iar noi am dis­pus de 114 siavete. ’ v— Dumneavoastră aveţi plus, iar^mi­nerii minus. Cum expli­caţi aceasta? — Shnplin­ Vagoanele noastre nu staţionean§d­in depouri. Ele sunt mereu in'ffţişcate. Încarcă la mine şi pleacă spre termo­centrale. De ce­ doi­ beneficiari ai noştri depinde să aibă nu vagoane.­­ Vreţi să spuneţi că Regio­­nala nu are nici o răspundere T­ - Are. Şi încă foarte multe.­­ Chiar şi aceea de a-i penaliza pe beneficiari pentru nerespec­­tarea normelor metodologice pri­vind încărcarea şi descărcarea vagoanelor. Să fim bine înţeleşi. Există timpi normaţi pentru operaţiunile de încărcare şi des­cărcare care trebuie respectaţi cu stricteţe. Pe baza acestor norme noi ne gospodărim dota­rea, ne facem planificările şi orice neîncadrare din partea vreunui beneficiar afectează li­­vrările către alţii. Să luăm, spre exemplu, situaţia timpilor de în­eacă în toate cele peste 20 de staţii lucrurile se derulează cu aceeaşi „operativitate“, dacă şi la punctele de..destinaţie descăr­carea se prelungeşte cu alte ceci şi sute de ore, lesne de imaginat că reîntoarcerea navetelor nu se mai poate încadra in graficul stabilit iniţial. De aici şi penu­ria de vagoane pe care o re­clamă minerii. Poate că in aceeaşi ordine de idei, nu este lipsit de interes să notaţi şi timpii de descărcare a navetelor la termocentrala Giurgiu. Atît­­in iunie cit şi in iulie, in loc de fragte ore, cit este timpul noi­­nfrat, descărcarea s-ă executai în nu mai puţin de 20 de ore ! UN MOD INEDIT DE „REPARARE" A VAGOANELOR Cum­i pentru toata aceste Încăl­cări se­ percep şi se plătesc pe­nalizări zilnice, nu mai putem -------­-----------------------­ cărcare normaţi fi realizaţi a navetelor in ultimele două luni in cele trei staţii ale Întreprin­derii miniere Horezu , pune la îndoială veridicitatea si­tuaţiei de la Regională. Adevă­rul a ieşit la lumină. Întreprin­derile miniere arată cu degetul spre căile ferate, acuzînd lipsa vagoanelor, dar uită că ele vi­sele se fac vinovate de reţine­rea, peste timpii planificaţi, a navetelor. Atunci de unde va­goane ? Aşteptăm o explicaţie­ din partea întreprinderii miniere Horezu in legătură cu această problemă şi poate că între mo­tivaţii va însera şi defecţiunea de la instalaţiile de încărcare despre care au omis să ne vor­bea­scă... Pină atunci să atacăm cel de al doilea aspect — starea tehnică a­ vagoanelor. — Tovarăşe director, de ce sunt legate sau sudate clapetele de la vagoanele tip gondolă ? — Ştiţi şi dumneavoastră. Pentru siguranţa încărcăturii, pentru a nu pierde pe drum cărbunele.­­ Recunoaşteţi, aşadar, acuza­ţiile energeticienilor...­­ Da. Vagoanele despre care vorbim se defectează adesea şi de comun acord cu minerii le legăm pentru a nu avea surprize in timpul transportului. Ştim că la termocentrale asemenea legă­turi creează probleme şi ca o primă măsură am hotărît să evi­tăm trimiterea unor astfel­­ de navete acolo unde descărcarea se face pe estacade. - întreprinderile miniere con­testă­ vreun amestec in aceste „intervenţii tehnice“ la vagoane, intervenţii neavenite şi nedorite de energeticieni.­­ Nu-i corect din partea lor, căci vagoanele tot de ei sunt de­teriorate! Am fost nevoiţi, chiar, ca in actul adiţional nr. 1/1987 - anexă la contractul încheiat pe o perioadă de cinci ani - să in­serăm un articol­­ special, care să prevină degradarea pe mai departe a mijloacelor noastre de transport . „Expeditorul se obligă să-şi procure mijloacele necesare pentru încărcarea în vagoane a pietrei brute, buşte­nilor, cărbunilor bulgari pentru populaţie, precum şi a altor mărfuri grele, astfel ca acestea la căderea în vagon să nu pro­ducă deteriorări vagoanelor. In cazul defectării vagoanelor la în­cărcare, transportorul, pe lingă încasarea despăgubirii de la pre­dator îşi rezervă dreptul de a rezilia contractul de transport“. Vă imaginaţi, situaţia este deo­sebit de gravă dacă a trebuit să punem pe hâirtie - actul adiţio­nal este semnat de beneficiari, deci clauza acceptată - un ase­menea amendament.­­ Ce legătură au toate aces­tea cu cărbunele energetic ? Căci nu despre el se fac referiri in această clauză. - Are. Vă rog să mă urmăriţi cu atenție. La întreprinderile miniere neexistind decit rampe improvizate de încărcare a căr­bunelui pentru populaţie, camio­nul vine şi basculează încărcă­tura, de la 3—4 metri, direct In napon, imaginaţi-vă ce se in­­tâmplă cină a lespede de căr­bune cintărind aproape o tonă este aruncată de la o asemenea distantă. Ce clapetă mai re­zistă ? Dacă mai luăm in con­siderare şi practica păgubitoare ca la destinaţie această lespede să fie mărunţită cu tirnacoapele tot în vagon, rezistenţa acestuia este pusă sub semnul întrebării. Vagonul pe care l-am luat de exemplu se va întoarce la mi- *­neri, dar de această dată intr-o garnitură destinată a transporta cărbunele energetic. Il reparăm noi dar siguranţă mare tot n-avem, aşa că apare necesita­tea legării cu sirmă sau chiar sudarea clapetelor. Acesta este „secretul“ legăturilor de care discutăm. CU CE RENTABILITATE ESTE PLIMBAT PRAFUL DE CĂRBUNE * Sigur, Regionalei de căi ferate îi revine obligaţia ca prin revi­ziile sale să execute toate repa­raţiile pe cheltuiala celui care le-a degradat­­ şi de fapt aşa se şi întimplă. Cu mai multă sau mai puţină eficienţă. Tot atît de adevărat, însă, este şi faptul că reparaţia nu va­ înlătura şi sta­rea de şubrezire a vagonului care va avea de transfortat in­ continuare însemnate tonaje. Importantă ni se pare interven­ţia la cauze şi apoi la efecte. Iar cauzele, am văzut, se află la întreprinderile miniere, chiar dacă acestea nu vor să le recu­noască. "Profităm că sîntem la Regio­nala căi ferate Craiova pentru a mai clarifica o problemă in legătură directă cu subiectul in discuţie. Cea a prafului de căr­bune. Praf ,care se plimbă pe C.F.R. cu prea multă largheţe, risipind timp şi vagoane. Este vorba in fapt despre cărbunele livrat Ministerului Comerţului Interior şi destinat populaţiei. Acest cărbune se încarcă la în­treprinderile miniere (standar­dele prevăd numai bulgări mari) şi sunt transportate pină la de­pozitele M.C.I., aflate in apro­pierea staţiilor CIF.R. In de­pozite are loc trierea, se opresc bulgării, iar praful de cărbune se reîncarcă în alte vagoane şi se expediază la termocentrale. N-ar fi mai eficient ca trierea să aibă loc la mină, nicidecum în depozite situate la mari dis­tanţe ? Sigur că da, cu condiţia ca în staţiile de încărcare să existe o recepţie competentă, să existe spirit de răspundere din partea delegaţilor Ministerului Comerţului Interior faţă de o activitate care trebuie să fie neapărat rentabilă. Din păcate nu este. Din datele pe care le avem la dispoziţie rezultă că, la rulajul Regionalei, s-au pierdut în primul semestru 5 500 va­goane, capacitate ce putea asi­gura timp de 20 de zile tran­sportul a 135 000 tone cărbune de la Cîmpulung Muscel. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, asemenea praf zace acum în 36 de staţii răspîndite în întreaga Oltenie în aşteptarea vagoanelor care să-l transporte la termo­centrale. Ne întrebăm ce putere calorică mai prezintă o asemenea „ma­terie primă“ ? Ca să nu mai vorbim de modul în care se face încărcarea ei. Cu buldozerele, in cupele cărora se adună pămint, gunoaie şi tot ceea ce se mai găseşte printr-un depozit. N-am făcut calcule, dar putem avansa ideea că, la un moment dat, acest praf este nerentabil de a mai fi transportat la termocentrale, costul transportului fiind supe­rior celui de vinzare. De aceea poate se şi evită descărcarea navetelor cu praf de cărbune, unităţile energetice preferind mai bine să plătească locaţia va­goanelor decit să se încarce cu ceea ce nu au nevoie... Prima parte a investigaţiilor noastre se încheie aici. Ne-am făcut deja o opinie, am înfăţişat punctele critice in drumul căr­bunelui din mine spre termo­centrale, am sugerat unde şi in ce fel s-ar putea interveni pen­tru înlăturarea lor. Pornind de unde am început şi noi, adică­ de la Termocentrala Giurgiu, confruntată cu un Întreg cortegiu de greutăţi pe ca­­re-l poate provoca un căr­bune expediat cu minus în puterea calorică, cu „plusuri“ in granulaţie şi suplimentări de corpuri străine în conţinutul va­goanelor. Vom reveni după cele 30 de zile stipulate în Legea Presei cu răspunsurile factorilor implicaţi în această anchetă a ,,României libere“, răspunsuri pe care le vom da publicităţii din dorinţa elucidării unui aspect al acestei mari probleme ce ne frămînta pe toţi - ENERGIA. Emil Munteanu * Semnătura vă angajează, dar contractul (pe­ care l-aţi semnat), nu? Transporturile de cărbune pot fi optimizate! iunie iulie Staţia Normat Realizat Normat Realizat Copăceni Berbeşti Alunu 9 ore 5,5 ore­­ 7 ore 13 ore­­ 7,3 ore 11,9 ore 12,9 ore 7 ore 11 ore 9 ore 5,5 ore 7 ore Suntem­ hotărîţi să realizăm exemplar planul şi contractele cu partenerii externi Decretul Consiliului de Stat, privind unele măsuri pentru creşterea cointeresării materia­le a oamenilor muncii, a între­prinderilor, în realizarea pro­ducţiei de export ■ şi a exportu­lui «— document legislativ sem­nat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Repu­blicii Socialiste România , a fost primit cu deosebită satis­facţie şi de colectivul de oa­meni ai muncii din întreprinde­rea noastră, care a obţinut, an de an, realizări deosebite la producţia destinată exportului, producţie ce a devenit din ce în ce mai competitivă pe piaţa mondială, chiar în ţări cu ve­che tradiţie in construcţia de motoare electrice. Că este pe deplin posibil ca producţia de export să fie realizată şi depăşi­tă, în condiţii de bună calitate, de asigurare a desfacerii şi de livrare la termenele prevăzute, noi, muncitorii, maiştrii, teh­nicienii şi Inginerii din între­prinderea de motoare electrice Piteşti venim cu argumentul că la data apariţiei Decretului, a­dică pe primele şapte luni din acest an, am realizat producţia de export prevăzută pină la 1 septembrie. Şi aceasta intr-o unitate industrială în care pro­ducţia destinată exportului de­păşeşte 57 la sută din producţia totală şi încă aproape 20 la sută in exportul indirect, prin motoarele electrice ce echi­pează frigiderele şi alte maşini şi aparate livrate peste hotare. Avem toate condiţiile necesare şi nu depinde decit de noi ca să obţinem ciştiguri suplimen­tare ca urmare a aplicării De­cretului. După cum se poate observa, ponderea totală a producţiei pentru export in unitatea noastră depăşeşte 75 de procente, ceea ce înseamnă că retribuţia aferentă prevăzuta în plan şi in contractul de a­­cord global este substanţială, find repartizată asupra unui mare număr de oameni cu di­verse atribuţii în realizarea a­­cestui indicator. Aşadar, nu exagerez dacă afirm că totul depinde de noi, de calitatea muncii noastre, de modul in care vom şti să cucerim, prin performanţele produselor noas­tre, noi pieţe d­e desfacere, în­deosebi pe relaţia devize con­vertibile — prevederile Decre­tului stimulîndu-ne puternic în acest sens. Suntem­ hotărîţi să ne perfecţionăm continuu pregă­tirea profesională, să întărim şi mai mult disciplina şi ordinea — factori de bază în asigurarea calităţii produselor şi în onora­rea celorlalte clauze prevăzute in contractele cu partenerii străini — convinşi fiind că ast­fel vom răspunde cum se cu­vine măsurilor stabilite de con­ducerea partidului în direcţia perfecţionării sistemului de co­interesare, grijii acordate creş­terii necontenite a exportului, ca mijloc principal de mobili­zare a resurselor necesare dez­voltării economiei noastre na­ţionale. Nicolae Stoenica maistru montaj, in secţia export a Întreprinderii de motoare electrice Pitești Un stimulent in plus pentru cei ce produc mai repede şi mai bine în actuala conjunctură, in­­care problema exportului se pune cu atîta acuitate pentru economia naţională, consider că actualul Decret al Consiliului de Stat este cit se poate de oportun şi de binevenit. Din capul locului se vede că el are menirea să-i stimuleze tocmai pe aceia care lucrează in ..li­nia­­1“ a producţiei, ca să mă exprim astfel, şi făuresc cu braţele şi­­ cu mintea bunurile materiale destinate exportului. Or, noul Decret vine să cointe­reseze tocmai aceste colective de oameni ai muncii, întreprinde­rile care realizează exemplar — direct sau indirect — planul de export în toate componen­tele lui. Noi cei care lucrăm în aceste compartimente știm bine că produsele respective nu admit nici cel mai mic rabat de la calitate și nici un fel de ter­giversare — ba, dimpotrivă, ele presupunind un plus de com­-­­petenţă profesională şi de efort pe toată filiera realizării lor. Aici lucrează cei mai pricepuţi şi mai harnici muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni — cu o bogată experienţă, devotaţi trup şi suflet producţiei, pen­tru care prevederile noului Decret, în vigoare de la 1 au­gust, înseamnă un stimulent in plus, avantaje pe deplin meri­tate. El reprezintă o serioasă pîrghie de cointeresare mate­rială pentru cei care lucrează mai mult şi mai bine pentru export, potrivit" vechiului şi în­ţeleptului proverb românesc ..După muncă şi răsplată !“ Avem totodată convingerea că astfel, datorită noii iniţiative a secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acest important sector produc­tiv va fi şi mai mult dinami­zat, că producţia destinată ex­portului va cunoaşte în viitor noi dimensiuni, aşa cum îi stă bine unei economii prospere, in plin proces de dezvoltare, cum este cea a ţării noastre. Am ţinut să subliniez cu atît mai mult aceste idei cu cit aproxi­mativ trei sferturi dintre pro­dusele pe care le realizează echipa noastră sunt destinate exportului, iar întreprinderii „Electrotimis“ i s-a decernat in aceste zile cel de-al doilea titlu de „Erou al Muncii Socialiste“. Nicolae Crăciunescu maistru, întreprinderea ,,Electrotimiş“ — Timişoara suceava . Şi pe dealuri se obţin acum producţii superioare Zonele colunare din judeţul SUCEAVA sunt supuse de cîţiva ani unui intens şi complex pro­ces de îmbunătăţiri funciare. Dealuri total neproductive ori acoperite cu păşuni degradate au devenit livezi roditoare sau au intrat în circuitul arabil, cultivate cu plante furajere adecvate. Din 1974 şi pină în prezent, au fost executate din fondurile centralizate ale statu­lui lucrări de combatere a ero­ziunii solului pe 73 678 hectare, la care se adaugă amenajări lo­cale, realizate cu forţele proprii ale unităţilor agricole, pe încă 10 000 hectare. Există în acest judeţ izvoare şi pinze freatice de coastă, care favorizează alunecările de te­ren, ceea ce a impus ca, paralel cu operaţiunile antierozionale clasice, să se facă şi intervenţii de profil hidrotehnic. Este apoi fi­re­sc şi profitabil ca, executîn­­du-se lucrările de pe pante, să se regularizeze şi pîraiele de pe­­firul văilor.­ Ceea ce se şi face. Ce prevede programul jude­ţean de îmbunătăţiri funciare în acest an ? La această în­trebare ne răspunde directorul I.E.E.L.I.F. Suceava, ing. Dimi­­trie Şesurschi : — Avem de executat lucrări antierozionale pe 2 7­10 hectare, desecări pe pante pe 2 500 hec­tare şi drenaje pe 2 400 hectare — din care, numai pe coaste, 2 170 hectare —, combaterea alu­necărilor pe 287 hectare, ame­najări in terase pe 70 ha şi al­tele. Cum cele mai multe ope­raţiuni se fac în strînsă corela­ţie. In flux tehnologic, lucrările in complex hidroameliorativ au cuprins unităţi agricole din pe­rimetrele Salcea-Vereşti, Băl­­căuţi-Calaf­ende­şti, Glincea-Ră­­dişeni. Apoi, alte lucrări vizează in mod expres creşterea supra­feţelor agricole si arabile, pre­cum în aşezările Buneşti, Arbore, Preoţeşti, Şosea — prin capta­rea izvoarelor de coastă, nive­lări, drenaje etc. Mai avem un lucru regularizarea pirîului Şo­­muzul Mare, de la Dolhasca la Fălticeni, pe o distanţă de 26 ki­lometri, redîndu-se in circuitul agricol 400 hectare. Aici se efectuează şi defrişări de tufă­rişuri, destufizări, desfiinţarea unor bălţi, amenajarea afluenţi­lor de pe versanţi. — Care este stadiul fizic al obiectivelor, în acest an ? — Planul fizic este realizat — ne relatează, in continuare ingi­­nerul-şef al întreprinderii, Eu­gen Hirtopanu. Toate capacită­ţile au termen de punere in funcţiune in noiembrie. S-au predat in devans 574 hectare, suprafaţă redată circuitului a­­gricol, dar la finele anului su­prafaţa, la acest capitol de exe­cuţie, va ajunge la­­ 135 hectare. Sunt şi­ citeva lucrări restante datorită iernii foarte aspre de la noi — în martie pămintul era încă îngheţat la 30 centimetri, însă avem toate motivele să afirmăm că foarte curind vom recupera toate aceste „codiţe“. Credem că şi în acest an vom realiza şi depăşi planul la toţi indicatorii. Există totuşi o ce­rinţă­­ la volumul mare de muncă, numărul săpătoarelor este insuficient. Adresăm şi cu acest prilej un apel către servi­ciul de aprovizionare din direc­ţia generală economică, ce ne tutelează, pentru a ne sprijini mai îndeaproape in această pri­vinţă. Investigaţiile în teren, la cî­­teva obiective în execuţie, ne-au convins — o spunem din capul locului — că există in judeţul Suceava, la această întreprin­dere, o preocupare constantă pentru amenajarea terenurilor, multe dintre ele dispuse pe pante — în vederea sporirii rod­niciei­­acestora şi reintegrării in circuitul agricol, C.A.P. Buneşti. Pe o suprafaţă de 120 hectare, în punctul numit „Pietrărie“, echipa maistrului Adrian Constantinescu lucrează la nivelări masive — cu 6 bul­dozere — la captarea izvoarelor de coastă, realizarea debuşeului printr-un canal colector căptuşit cu dale de beton, a podeţelor şi căilor de acces. Şanţurile de drenaj, unde sunt amplasate tu­burile de ceramică, sunt săpate şi acoperite manual, întrucît te­renul este foarte umed. La sfîr­­şitu lunii iunie, acest obiectiv a fost recepţionat şi echipa de aici a început o altă lucrare în punctul Şasea, din cuprinsul Asociaţiei economice int­ercoo­­peratiste pomicole Fălticeni. Ce ne spune beneficiarul, reprezen­tat de inginerul-şef al coopera­­­tivei agricole Buneşti, Florin Moisescu ? ..Avem destule su­prafeţe care sunt trecute la arabil,­­ avem plan de cultură pe ele— dar, in realitate ele sunt ocupate de izvoare de coastă, ochiuri mari de apă cu stufări­şuri, cu frecvente alunecări de teren, care dijmuiesc serios din­ producţie. Prin asemenea lucrări noi vom cultiva toată suprafaţa, şi vom ciştiga hectare în plus la arabil. Avem, de cîţiva ani, amenajate antierozional circa 300 de hectare, care trebuie lucrate cu mare atenţie, fiind nevoie de o sistemă de maşini adecvate terenurilor în pantă. Şi acum suntem­ nevoiţi să arăm, pe circa 256 de hectare, tot din deal in vale. Or, asta nu e bine dacă avem în vedere că în unitatea noastră, din 1 412 hectare supra­faţă arabilă, 800 hectare sunt­ în pantă.“ Unitatea este producă­toare de sămînţă de cartofi, cul­tură,­care ocupă 230 de hectare şi la care, ca urmare a execută­rii unor lucrări complexe de îm­bunătăţiri funciare, producţia medie la hectar a crescut de la 16—17 tone, cite s-au obţinut în perioada 1980—1981, la 28 tone, în anul 1986 A.E.I. Rădăşeni. Sîntem in­ zona unui tradiţional bazin po­­t­ticol. Pe coasta prelungă a unui deal, care ocupă 103 hectare, se lucrează la amenajarea unei noi livezi. Cea veche a fost desfiin­ţată. Se văd gropile de unde au fost scoase rădăcinile pomilor bătrâni. La acest punct de lucru sunt aduse toate materialele : agregate, ciment, tuburi de cera­mică şi beton, alte materiale. „Livada cea veche, plantată in sistem clasic, acum 26 de ani — ne spune inginerul C. Pintilie, directorul acestei asociaţii — avea un potenţial scăzut în producţie. Era deci nerentabilă. Exista un amalgam de soiuri, fără calităţi deosebite, distanţa dintre pomi era mare, iar chel­tuielile pentru completări şi modernizări ar fi fost fără per­spectivă. Şi, ceea ce a impus cu stringentă noua investiţie, care se ridică la 9 milioane lei, este starea de degradare a terenu­lui. Cum vedeţi, sunt alunecări, izvoare de coastă, băltiri. Aşa se explică de ce producţia ajunsese doar la 3—4 tone de fructe la hectar. Până în noiembrie, capa­citatea trebuie recepţionată pen­tru ca să putem să plantăm din toam­nă“. Dacă A.E.I. Rădăşeni a obţinut, cîţiva ani la rind, pentru producţiile mari de fruc­te, Meritul Agricol clasa a II-a, în ultima vreme realizările stag­nau. De aici, şi necesitatea înfi­inţării unor livezi în sistem in­tensiv, cu specii de mare pro­ductivitate, în anul 1988, asocia­ţia va avea, cu noua plantaţia de meri, peri, pruni, cireşi şi vişini, peste 400 hectare cu li­vezi. Practic, pe această supra­faţă, care este acum răscolită peste tot, se fac lucrări antiero­zionate, drenaje, alte construcţii hidrotehnice, terasări, nivelări, drumuri, piste tehnologice, spa­ţii de depozitare. O livadă mo­dernă, cu posibilităţi de a­ da producţii record. Graţie lucrări­lor de îmbunătăţiri funciare, executate în anii din urmă, a modernizării plantaţiilor exis­tente şi trecerii pe sistem inten­siv a livezilor, la A.E.I. Rădă­şeni producţiile au crescut an de an. Este elocvent să notăm că în 1971 se obţinea o produc­ţie totală de 2 457, tone de fruc­te, iar în 1986 — 6 043 tone. Complexe lucrări se execută şi în perimetrul Moreni-Salcea, pe circa 1. 500 hectare. Inginerul Sorin Prisacă, prezent intre oa­meni, adjunctul şefului de bri­gadă, care coordonează direct acest şantier, face o sinteză a stadiului actual. Reţinem că a­­ceastă unitate de producţie , etalon pe întreprindere, va pre­da în devans beneficiarului (C.A.P. Salcea) 400 hectare. Semnificativ este şi ce ne spunea inginera Aurica Gră­madă, de la Asociaţia Econo­mică intercooperatistă pomicolă Fălticeni unde, de asemenea, s-au executat ample lucrări de îmbunătăţiri funciare, care au determinat intrarea în producţie a unor terenuri pe pantă. „Avem 422 de hectare cu livezi, din care 243 sunt pe rod şi 20 de hectare cu arbuşti şi trandafiri pentru dulceaţă — fapt in premieră in zona noastră. Dealurile de la Ciumuleşti şi Spătăreşti erau, in urmă cu 10—15 ani, aproape ne­productive. Mi-aduc­­ aminte exact că dintr-o livadă de la Manolea de 52 de hectare­ se du­ceau la I.L.F. doar două­ maşini cu fructe. Or, pe toate terenurile astea, s-au plantat livezi inten­sive cu producţii bune şi foarte bune. Şi o comparaţie care spu­ne totul : in 1979, producţia me­die de fructe la hectar era de 4,5 tone ; in 1986 s-au obţinut 13 tone“. Vasile Iancu

Next