România Liberă, august 1987 (Anul 45, nr. 13292-13317)
1987-08-01 / nr. 13292
st România libera"Pagina a 3-a — 7 august 1987 Recentul Decret al Cnsiliuui de Stat IMPORTANTE PREVEDERI STIMULATIVE conţine ÎN DOMENIUL EXPORTULUI Creşterea continuă, un ritm susţinut, a exportului, constituie o cerinţă obiectivă ce izvorăşte din raţiuni economice şi sociale riguros fundamentate. Promovarea pe scară largă a exportului este menită să asigure resursele valutare necesare importului unor materii prime şi materiale necesare economiei naţionale şi, totodată, să contribuie la achitarea datoriei noastre externe. Concomitent, intensificarea exportului, participarea activă, cut mai avantajoasă, a ţării noastre la schimburile comerciale şi la cooperarea economică internaţională, reprezintă un factor de o însemnătate deosebită pentru menţinerea unor ritmuri inalte de creştere a producţiei materiale, de sporire a venitului naţional — baza trainică a dezvoltării continue a economiei naţionale, a ridicării nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii. — Prevederile din recentul Decret al Consiliului de Stat — ne precizează interlocutorul — sunt menite să asigure sporirea cointeresării directe, nemijlocite a tuturor oamenilor muncii şi a întreprinderilor, pentru realizarea producţiei de export şi a exportului, completînd reglementările actuale cu privire la stimularea colectivelor de oameni ai muncii care îndeplinesc planul la export, respectînd cerinţele de calitate și celelalte prevederi stabilite. Astfel, un puternic imbold pentru muncitorii, maiștrii, inginerii, tehnicienii și celelalte categorii de personal din cadrul întreprinderilor producătoare de mărfuri pentru export, îl constituie prevederea din Decret ca, în cazul îndeplinirii integrale a planului la producţia pentru export şi a exportului pe relaţia de devize convertibile, aceştia să primească incepînd din luna august 1987 — pe lingă drepturile de retribuire cuvenite potrivit legii — un adaos lunar tie 10 la sută din retribuţia aferentă producţiei de export prevăzută in plan şi in contractul de acord global pe fiecare lună. Aceleaşi categorii de personal vor primi, în condiţiile Îndeplinirii integrale a planului la producţia de export şi a exportului pe relaţia diring ţări socialiste , pe lingă drepturile de retribuire cuvenite potrivit legii — un adaos lunar de 5 la sută din retribuţia aferentă producţiei pentru export, prevăzută în plan şi în contractul de acord global pentru luna respectivă. In acest mod sporeşte cointeresarea materială directă, nemijlocită a oamenilor muncii pentru realizarea integrală ,şi la un Înalt nivel calitativ al producţiei pentru export, pentru onorarea exemplară a contractelor încheiate cu partenerii străini. Inglobînd — în această cointeresare — o largă categorie de oameniai muncii, se asigură în fapt o cointeresare unitară, la toate nivelurile, a întregii întreprinderi. * Important este, de asemenea, faptul că prevederile stimulative din recentul decret, se aplică și la întreprinderile care au stabilite prin plan sarcini cu privire la livrarea de materii prime, materiale, piese și subansamble ce urmează să fia incorporate in producţia de export a altor unităţi. Asigurarea, deci, a unui cadru stimulativ, începînd de la aprovizionarea cu materii prime şi materiale şi pină la realizarea produselor finite, la un nivel calitativ superior, întregeşte in mod armonios condiţiile asigurate pentru Îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie, cu prioritate a celor pentru export. — Practic, cum urmează ţi se aplice prevederile din noul Decret al Consiliului de Stat ? — Să luăm, de pildă, cazul unei secţii de producţie din industria uşoară, în care lucrează 150 de persoane (muncitori direct şi indirect productivi, maiştri, ingineri) şi care execută produse pentru export, atît pe relaţia de devize convertibile, cit şi pe relaţia cliring ţări socialiste. Manoperă aferentă producţiei pentru export reprezintă 283 500 lei, din care 155 925 lei corespunde producţiei fizice planificate a se realiza pe relaţia devize convertibile, iar 127 575 lei corespunde producţiei fizice planificate pe relaţia diring ţări socialiste. In cazul in care producţia destinată exportului planificată pentru această secţie se depăşeşte, de exemplu, cu 4 la sută, în condiţiile actualelor reglementări — care se aplică în continuare — personalul acestei secţii primeşte în plus, la retribuţie, 4 la sută, ceea ce reprezintă 11 340 lei, sau în medie, 76 lei de persoană. Pe lingă aceasta, în condiţiile noilor reglementări, dacă ■— pe total întreprindere — planul producţiei de export şi planul de export pe relaţia devize convertibile se realizează în proporţie de 100 la sută, sau se depăşeşte, personalul muncitor din secţia menţionată beneficiază in plus de un adaos în luna respectivă de 10 la sută din retribuţia aferentă producţiei pentru export, prevăzută în contractul de acord global, respectiv de 15 592 lei. Dacă pe total Întreprindere »« îndeplineşte sau se depăşeşte planul producţiei de export şi planul de export pe relaţia cliring ţări socialiste, personalul muncitor din secţia respectivă mai primeşte pentru aceste realizări un adaos lunar de 5 la sută din retribuţia aferentă producţiei pentru export, prevăzută în contractul de acord global al secţiei pe relaţia cliring ţări socialiste, în sumă de6 379 lei. Ca urmare a realizărilor obţinute la export, atît la nivelul secţiei, cit şi la nivelul întreprinderii, se ajunge la un adaos lunar de 33 311 lei, revenind în medie pe o persoană 223 lei , faţă de 76 lei cit se acorda pină in prezent diferenţiat în funcţie de nivelul retribuţiei tarifare şi de contribuţia adusă la realizarea sarcinilor de export. Aceleaşi modalităţi de calcul se aplică şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale. Aşadar, creşterile la retribuţie — potrivit noilor reglementări — pot fi obţinute numai prin antrenarea tuturor categoriilor de personal din unităţile productive pentru acoperirea din timp cu comenzi a întregii producţii fizice destinate exportului, pentru aprovizionarea — de asemenea din timp — cu materiile prime şi materialele necesare realizării producţiei, pentru asigurarea bunei funcţionări a procesului de producţie pe liniile specializate organizate pentru export in unităţile productive. intr-un cuvint pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţiuni a întregii activităţi din acest domeniu astfel incit sarcinile planificate să fie Îndeplinite si depăşite. Mircea Scripcă Prevederile noului Decret al Consiliului de Stat privind unele măsuri pentru creşterea cointeresării materiale a oamenilor muncii, a Întreprinderilor, in realizarea producţiei de export şi a exportului, se înscriu in cadrul importantelor măsuri adoptate de conducerea partidului şi statului nostru pentru îmbunătăţirea sistemului de retribuire a oamenilor muncii din toate sectoarele de activitate, pentru cointeresarea tuturor celor ce muncesc la realizarea integrală a sarcinilor de producţie, cu prioritate a producţiei pentru export. In legătură cu prevederile din noul Decret,şi cu podalităţile de aplicare a acestora, am solicitat o serie de amănunte tovarăşului Adrian Neacşu, specialist in Ministerul Muncii. Din aproape în aproape, de la beneficiarul cărbunelui la furnizorii săi şi invers, am desluşit iţele in care se încurcă calitatea combustibilului livrat la termocentrale. Şi este păcat ca un cărbune care iese la lumină cu o putere calorifică corespunzătoare nevoilor energiei să o piarda pe traseu, devenind „măr al discordiei" pentru foarte mulţi contractanţi. Păcat de tehnologiile puse la dispoziţia întreprinderilor miniere, de dotarea tehnică, de întregul efort material şi uman, dacă toate la un loc nu sunt capabile să păstreze nealterate proprietăţile unui zăcămint format in milioane de ani. Noi ne-am spus punctul de vedere : avariile, ce se produc in unităţile energetice nu sunt o fatalitate, iar greşelile de pină , acum pot fi uşor corijate. Printr-un malt simţ al răspunderii faţă de activitatea prestată in întreprinderile miniere, prin întărirea controlului şi a autocontrolului şi refuzul de a face rabat la calitate. Urmează ca ministerele de resort să-şi spună punctul lor de vedere, să confirme sau să infirme cele constatate de noi, să sugereze soluţii salutare care, aplicate, pot înlătura greutăţile de acum ale energeticienilor. Pină atunci să ne convingem de temeinicia afirmaţiilor in ce priveşte răspunderea căilor ferate, atît pentru neasigurarea la timp a capacităţilor de transport, cit şi pentru starea tehnică a vagoanelor, ambele aspecte afectindu-i deopotrivă pe mineri şi energeticieni. Reţinem că relaţia contractuală de care ne ocupăm acum este stabilită intre întreprinderile miniere şi Regionala de căi ferate Craiova Contractul se încheie pe o perioadă de cinci ani, pentru fiecare perioadă de plan (anuală) intocmindu-se un act adiţional. Să derulăm documentarea... ATUNCI CâND RECIAMANŢII AU, SI EI, PARTEA LOR DE VINA... încă din cel de al doilea articol,, publicat la data de 7 iulie a.c., anunţam Regionala căi ferate Craiova că vom bate la uşa sa pentru a afla de ce nu-şi poate respecta angajamentul faţă de mineri, asigurindu-le integral şi la timp necesarul de vagoane prevăzut în contract. Este timpul să le aflăm motivaţiile. Gazdele sint reprezentate prininginer Ion Davidescu, director cu ‘exploatarea . Am recepţionat mesajul şi sîntem in măsură si vă răspundem la întrebări. O parte dintre ele ni le-aţi adresat prin intermediul articolului publicat la 7 iulie și n-am să vă ascund mirarea că nu le-aţi găsit răspunsul chiar la întreprinderile miniere, adică la locul faptei, cum se spune. — Vă propun să Începem cu ceea ce doare mai mult pe mineri numărul de vagoane neasigurate ritmic, fapt ce dereglează atît propriile fluxuri tehnologice, cit şi livrările spre termocentrale. Nu dispune Regionala de suficiente vagoane ? Dotarea este satisfăcătoare şi vă puteţi convinge din situaţia cu necesarul şi existentul de navete pentru transportul cărbunelui energetic lată, in iunie au fost necesare 71 de navete — conform planului —, 83 conform programului comun a! Ministerului Minelor, Petrolului și Geologiei, Ministerului Energiei, Electrice și MTTc, iar noi am dispus de 114 siavete. ’ v— Dumneavoastră aveţi plus, iar^minerii minus. Cum explicaţi aceasta? — Shnplin Vagoanele noastre nu staţionean§din depouri. Ele sunt mereu in'ffţişcate. Încarcă la mine şi pleacă spre termocentrale. De ce doi beneficiari ai noştri depinde să aibă nu vagoane. Vreţi să spuneţi că Regionala nu are nici o răspundere T - Are. Şi încă foarte multe. Chiar şi aceea de a-i penaliza pe beneficiari pentru nerespectarea normelor metodologice privind încărcarea şi descărcarea vagoanelor. Să fim bine înţeleşi. Există timpi normaţi pentru operaţiunile de încărcare şi descărcare care trebuie respectaţi cu stricteţe. Pe baza acestor norme noi ne gospodărim dotarea, ne facem planificările şi orice neîncadrare din partea vreunui beneficiar afectează livrările către alţii. Să luăm, spre exemplu, situaţia timpilor de îneacă în toate cele peste 20 de staţii lucrurile se derulează cu aceeaşi „operativitate“, dacă şi la punctele de..destinaţie descărcarea se prelungeşte cu alte ceci şi sute de ore, lesne de imaginat că reîntoarcerea navetelor nu se mai poate încadra in graficul stabilit iniţial. De aici şi penuria de vagoane pe care o reclamă minerii. Poate că in aceeaşi ordine de idei, nu este lipsit de interes să notaţi şi timpii de descărcare a navetelor la termocentrala Giurgiu. Atîtin iunie cit şi in iulie, in loc de fragte ore, cit este timpul noinfrat, descărcarea s-ă executai în nu mai puţin de 20 de ore ! UN MOD INEDIT DE „REPARARE" A VAGOANELOR Cumi pentru toata aceste Încălcări se percep şi se plătesc penalizări zilnice, nu mai putem ------------------------------ cărcare normaţi fi realizaţi a navetelor in ultimele două luni in cele trei staţii ale Întreprinderii miniere Horezu , pune la îndoială veridicitatea situaţiei de la Regională. Adevărul a ieşit la lumină. Întreprinderile miniere arată cu degetul spre căile ferate, acuzînd lipsa vagoanelor, dar uită că ele visele se fac vinovate de reţinerea, peste timpii planificaţi, a navetelor. Atunci de unde vagoane ? Aşteptăm o explicaţie din partea întreprinderii miniere Horezu in legătură cu această problemă şi poate că între motivaţii va însera şi defecţiunea de la instalaţiile de încărcare despre care au omis să ne vorbească... Pină atunci să atacăm cel de al doilea aspect — starea tehnică a vagoanelor. — Tovarăşe director, de ce sunt legate sau sudate clapetele de la vagoanele tip gondolă ? — Ştiţi şi dumneavoastră. Pentru siguranţa încărcăturii, pentru a nu pierde pe drum cărbunele. Recunoaşteţi, aşadar, acuzaţiile energeticienilor... Da. Vagoanele despre care vorbim se defectează adesea şi de comun acord cu minerii le legăm pentru a nu avea surprize in timpul transportului. Ştim că la termocentrale asemenea legături creează probleme şi ca o primă măsură am hotărît să evităm trimiterea unor astfel de navete acolo unde descărcarea se face pe estacade. - întreprinderile miniere contestă vreun amestec in aceste „intervenţii tehnice“ la vagoane, intervenţii neavenite şi nedorite de energeticieni. Nu-i corect din partea lor, căci vagoanele tot de ei sunt deteriorate! Am fost nevoiţi, chiar, ca in actul adiţional nr. 1/1987 - anexă la contractul încheiat pe o perioadă de cinci ani - să inserăm un articol special, care să prevină degradarea pe mai departe a mijloacelor noastre de transport . „Expeditorul se obligă să-şi procure mijloacele necesare pentru încărcarea în vagoane a pietrei brute, buştenilor, cărbunilor bulgari pentru populaţie, precum şi a altor mărfuri grele, astfel ca acestea la căderea în vagon să nu producă deteriorări vagoanelor. In cazul defectării vagoanelor la încărcare, transportorul, pe lingă încasarea despăgubirii de la predator îşi rezervă dreptul de a rezilia contractul de transport“. Vă imaginaţi, situaţia este deosebit de gravă dacă a trebuit să punem pe hâirtie - actul adiţional este semnat de beneficiari, deci clauza acceptată - un asemenea amendament. Ce legătură au toate acestea cu cărbunele energetic ? Căci nu despre el se fac referiri in această clauză. - Are. Vă rog să mă urmăriţi cu atenție. La întreprinderile miniere neexistind decit rampe improvizate de încărcare a cărbunelui pentru populaţie, camionul vine şi basculează încărcătura, de la 3—4 metri, direct In napon, imaginaţi-vă ce se intâmplă cină a lespede de cărbune cintărind aproape o tonă este aruncată de la o asemenea distantă. Ce clapetă mai rezistă ? Dacă mai luăm in considerare şi practica păgubitoare ca la destinaţie această lespede să fie mărunţită cu tirnacoapele tot în vagon, rezistenţa acestuia este pusă sub semnul întrebării. Vagonul pe care l-am luat de exemplu se va întoarce la mi- *neri, dar de această dată intr-o garnitură destinată a transporta cărbunele energetic. Il reparăm noi dar siguranţă mare tot n-avem, aşa că apare necesitatea legării cu sirmă sau chiar sudarea clapetelor. Acesta este „secretul“ legăturilor de care discutăm. CU CE RENTABILITATE ESTE PLIMBAT PRAFUL DE CĂRBUNE * Sigur, Regionalei de căi ferate îi revine obligaţia ca prin reviziile sale să execute toate reparaţiile pe cheltuiala celui care le-a degradat şi de fapt aşa se şi întimplă. Cu mai multă sau mai puţină eficienţă. Tot atît de adevărat, însă, este şi faptul că reparaţia nu va înlătura şi starea de şubrezire a vagonului care va avea de transfortat in continuare însemnate tonaje. Importantă ni se pare intervenţia la cauze şi apoi la efecte. Iar cauzele, am văzut, se află la întreprinderile miniere, chiar dacă acestea nu vor să le recunoască. "Profităm că sîntem la Regionala căi ferate Craiova pentru a mai clarifica o problemă in legătură directă cu subiectul in discuţie. Cea a prafului de cărbune. Praf ,care se plimbă pe C.F.R. cu prea multă largheţe, risipind timp şi vagoane. Este vorba in fapt despre cărbunele livrat Ministerului Comerţului Interior şi destinat populaţiei. Acest cărbune se încarcă la întreprinderile miniere (standardele prevăd numai bulgări mari) şi sunt transportate pină la depozitele M.C.I., aflate in apropierea staţiilor CIF.R. In depozite are loc trierea, se opresc bulgării, iar praful de cărbune se reîncarcă în alte vagoane şi se expediază la termocentrale. N-ar fi mai eficient ca trierea să aibă loc la mină, nicidecum în depozite situate la mari distanţe ? Sigur că da, cu condiţia ca în staţiile de încărcare să existe o recepţie competentă, să existe spirit de răspundere din partea delegaţilor Ministerului Comerţului Interior faţă de o activitate care trebuie să fie neapărat rentabilă. Din păcate nu este. Din datele pe care le avem la dispoziţie rezultă că, la rulajul Regionalei, s-au pierdut în primul semestru 5 500 vagoane, capacitate ce putea asigura timp de 20 de zile transportul a 135 000 tone cărbune de la Cîmpulung Muscel. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, asemenea praf zace acum în 36 de staţii răspîndite în întreaga Oltenie în aşteptarea vagoanelor care să-l transporte la termocentrale. Ne întrebăm ce putere calorică mai prezintă o asemenea „materie primă“ ? Ca să nu mai vorbim de modul în care se face încărcarea ei. Cu buldozerele, in cupele cărora se adună pămint, gunoaie şi tot ceea ce se mai găseşte printr-un depozit. N-am făcut calcule, dar putem avansa ideea că, la un moment dat, acest praf este nerentabil de a mai fi transportat la termocentrale, costul transportului fiind superior celui de vinzare. De aceea poate se şi evită descărcarea navetelor cu praf de cărbune, unităţile energetice preferind mai bine să plătească locaţia vagoanelor decit să se încarce cu ceea ce nu au nevoie... Prima parte a investigaţiilor noastre se încheie aici. Ne-am făcut deja o opinie, am înfăţişat punctele critice in drumul cărbunelui din mine spre termocentrale, am sugerat unde şi in ce fel s-ar putea interveni pentru înlăturarea lor. Pornind de unde am început şi noi, adică de la Termocentrala Giurgiu, confruntată cu un Întreg cortegiu de greutăţi pe care-l poate provoca un cărbune expediat cu minus în puterea calorică, cu „plusuri“ in granulaţie şi suplimentări de corpuri străine în conţinutul vagoanelor. Vom reveni după cele 30 de zile stipulate în Legea Presei cu răspunsurile factorilor implicaţi în această anchetă a ,,României libere“, răspunsuri pe care le vom da publicităţii din dorinţa elucidării unui aspect al acestei mari probleme ce ne frămînta pe toţi - ENERGIA. Emil Munteanu * Semnătura vă angajează, dar contractul (pe care l-aţi semnat), nu? Transporturile de cărbune pot fi optimizate! iunie iulie Staţia Normat Realizat Normat Realizat Copăceni Berbeşti Alunu 9 ore 5,5 ore 7 ore 13 ore 7,3 ore 11,9 ore 12,9 ore 7 ore 11 ore 9 ore 5,5 ore 7 ore Suntem hotărîţi să realizăm exemplar planul şi contractele cu partenerii externi Decretul Consiliului de Stat, privind unele măsuri pentru creşterea cointeresării materiale a oamenilor muncii, a întreprinderilor, în realizarea producţiei de export ■ şi a exportului «— document legislativ semnat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România , a fost primit cu deosebită satisfacţie şi de colectivul de oameni ai muncii din întreprinderea noastră, care a obţinut, an de an, realizări deosebite la producţia destinată exportului, producţie ce a devenit din ce în ce mai competitivă pe piaţa mondială, chiar în ţări cu veche tradiţie in construcţia de motoare electrice. Că este pe deplin posibil ca producţia de export să fie realizată şi depăşită, în condiţii de bună calitate, de asigurare a desfacerii şi de livrare la termenele prevăzute, noi, muncitorii, maiştrii, tehnicienii şi Inginerii din întreprinderea de motoare electrice Piteşti venim cu argumentul că la data apariţiei Decretului, adică pe primele şapte luni din acest an, am realizat producţia de export prevăzută pină la 1 septembrie. Şi aceasta intr-o unitate industrială în care producţia destinată exportului depăşeşte 57 la sută din producţia totală şi încă aproape 20 la sută in exportul indirect, prin motoarele electrice ce echipează frigiderele şi alte maşini şi aparate livrate peste hotare. Avem toate condiţiile necesare şi nu depinde decit de noi ca să obţinem ciştiguri suplimentare ca urmare a aplicării Decretului. După cum se poate observa, ponderea totală a producţiei pentru export in unitatea noastră depăşeşte 75 de procente, ceea ce înseamnă că retribuţia aferentă prevăzuta în plan şi in contractul de acord global este substanţială, find repartizată asupra unui mare număr de oameni cu diverse atribuţii în realizarea acestui indicator. Aşadar, nu exagerez dacă afirm că totul depinde de noi, de calitatea muncii noastre, de modul in care vom şti să cucerim, prin performanţele produselor noastre, noi pieţe de desfacere, îndeosebi pe relaţia devize convertibile — prevederile Decretului stimulîndu-ne puternic în acest sens. Suntem hotărîţi să ne perfecţionăm continuu pregătirea profesională, să întărim şi mai mult disciplina şi ordinea — factori de bază în asigurarea calităţii produselor şi în onorarea celorlalte clauze prevăzute in contractele cu partenerii străini — convinşi fiind că astfel vom răspunde cum se cuvine măsurilor stabilite de conducerea partidului în direcţia perfecţionării sistemului de cointeresare, grijii acordate creşterii necontenite a exportului, ca mijloc principal de mobilizare a resurselor necesare dezvoltării economiei noastre naţionale. Nicolae Stoenica maistru montaj, in secţia export a Întreprinderii de motoare electrice Pitești Un stimulent in plus pentru cei ce produc mai repede şi mai bine în actuala conjunctură, incare problema exportului se pune cu atîta acuitate pentru economia naţională, consider că actualul Decret al Consiliului de Stat este cit se poate de oportun şi de binevenit. Din capul locului se vede că el are menirea să-i stimuleze tocmai pe aceia care lucrează in ..linia1“ a producţiei, ca să mă exprim astfel, şi făuresc cu braţele şi cu mintea bunurile materiale destinate exportului. Or, noul Decret vine să cointereseze tocmai aceste colective de oameni ai muncii, întreprinderile care realizează exemplar — direct sau indirect — planul de export în toate componentele lui. Noi cei care lucrăm în aceste compartimente știm bine că produsele respective nu admit nici cel mai mic rabat de la calitate și nici un fel de tergiversare — ba, dimpotrivă, ele presupunind un plus de com-petenţă profesională şi de efort pe toată filiera realizării lor. Aici lucrează cei mai pricepuţi şi mai harnici muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni — cu o bogată experienţă, devotaţi trup şi suflet producţiei, pentru care prevederile noului Decret, în vigoare de la 1 august, înseamnă un stimulent in plus, avantaje pe deplin meritate. El reprezintă o serioasă pîrghie de cointeresare materială pentru cei care lucrează mai mult şi mai bine pentru export, potrivit" vechiului şi înţeleptului proverb românesc ..După muncă şi răsplată !“ Avem totodată convingerea că astfel, datorită noii iniţiative a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acest important sector productiv va fi şi mai mult dinamizat, că producţia destinată exportului va cunoaşte în viitor noi dimensiuni, aşa cum îi stă bine unei economii prospere, in plin proces de dezvoltare, cum este cea a ţării noastre. Am ţinut să subliniez cu atît mai mult aceste idei cu cit aproximativ trei sferturi dintre produsele pe care le realizează echipa noastră sunt destinate exportului, iar întreprinderii „Electrotimis“ i s-a decernat in aceste zile cel de-al doilea titlu de „Erou al Muncii Socialiste“. Nicolae Crăciunescu maistru, întreprinderea ,,Electrotimiş“ — Timişoara suceava . Şi pe dealuri se obţin acum producţii superioare Zonele colunare din judeţul SUCEAVA sunt supuse de cîţiva ani unui intens şi complex proces de îmbunătăţiri funciare. Dealuri total neproductive ori acoperite cu păşuni degradate au devenit livezi roditoare sau au intrat în circuitul arabil, cultivate cu plante furajere adecvate. Din 1974 şi pină în prezent, au fost executate din fondurile centralizate ale statului lucrări de combatere a eroziunii solului pe 73 678 hectare, la care se adaugă amenajări locale, realizate cu forţele proprii ale unităţilor agricole, pe încă 10 000 hectare. Există în acest judeţ izvoare şi pinze freatice de coastă, care favorizează alunecările de teren, ceea ce a impus ca, paralel cu operaţiunile antierozionale clasice, să se facă şi intervenţii de profil hidrotehnic. Este apoi firesc şi profitabil ca, executîndu-se lucrările de pe pante, să se regularizeze şi pîraiele de pefirul văilor. Ceea ce se şi face. Ce prevede programul judeţean de îmbunătăţiri funciare în acest an ? La această întrebare ne răspunde directorul I.E.E.L.I.F. Suceava, ing. Dimitrie Şesurschi : — Avem de executat lucrări antierozionale pe 2 710 hectare, desecări pe pante pe 2 500 hectare şi drenaje pe 2 400 hectare — din care, numai pe coaste, 2 170 hectare —, combaterea alunecărilor pe 287 hectare, amenajări in terase pe 70 ha şi altele. Cum cele mai multe operaţiuni se fac în strînsă corelaţie. In flux tehnologic, lucrările in complex hidroameliorativ au cuprins unităţi agricole din perimetrele Salcea-Vereşti, Bălcăuţi-Calafendeşti, Glincea-Rădişeni. Apoi, alte lucrări vizează in mod expres creşterea suprafeţelor agricole si arabile, precum în aşezările Buneşti, Arbore, Preoţeşti, Şosea — prin captarea izvoarelor de coastă, nivelări, drenaje etc. Mai avem un lucru regularizarea pirîului Şomuzul Mare, de la Dolhasca la Fălticeni, pe o distanţă de 26 kilometri, redîndu-se in circuitul agricol 400 hectare. Aici se efectuează şi defrişări de tufărişuri, destufizări, desfiinţarea unor bălţi, amenajarea afluenţilor de pe versanţi. — Care este stadiul fizic al obiectivelor, în acest an ? — Planul fizic este realizat — ne relatează, in continuare inginerul-şef al întreprinderii, Eugen Hirtopanu. Toate capacităţile au termen de punere in funcţiune in noiembrie. S-au predat in devans 574 hectare, suprafaţă redată circuitului agricol, dar la finele anului suprafaţa, la acest capitol de execuţie, va ajunge la 135 hectare. Sunt şi citeva lucrări restante datorită iernii foarte aspre de la noi — în martie pămintul era încă îngheţat la 30 centimetri, însă avem toate motivele să afirmăm că foarte curind vom recupera toate aceste „codiţe“. Credem că şi în acest an vom realiza şi depăşi planul la toţi indicatorii. Există totuşi o cerinţă la volumul mare de muncă, numărul săpătoarelor este insuficient. Adresăm şi cu acest prilej un apel către serviciul de aprovizionare din direcţia generală economică, ce ne tutelează, pentru a ne sprijini mai îndeaproape in această privinţă. Investigaţiile în teren, la cîteva obiective în execuţie, ne-au convins — o spunem din capul locului — că există in judeţul Suceava, la această întreprindere, o preocupare constantă pentru amenajarea terenurilor, multe dintre ele dispuse pe pante — în vederea sporirii rodnicieiacestora şi reintegrării in circuitul agricol, C.A.P. Buneşti. Pe o suprafaţă de 120 hectare, în punctul numit „Pietrărie“, echipa maistrului Adrian Constantinescu lucrează la nivelări masive — cu 6 buldozere — la captarea izvoarelor de coastă, realizarea debuşeului printr-un canal colector căptuşit cu dale de beton, a podeţelor şi căilor de acces. Şanţurile de drenaj, unde sunt amplasate tuburile de ceramică, sunt săpate şi acoperite manual, întrucît terenul este foarte umed. La sfîrşitu lunii iunie, acest obiectiv a fost recepţionat şi echipa de aici a început o altă lucrare în punctul Şasea, din cuprinsul Asociaţiei economice intercooperatiste pomicole Fălticeni. Ce ne spune beneficiarul, reprezentat de inginerul-şef al cooperativei agricole Buneşti, Florin Moisescu ? ..Avem destule suprafeţe care sunt trecute la arabil, avem plan de cultură pe ele— dar, in realitate ele sunt ocupate de izvoare de coastă, ochiuri mari de apă cu stufărişuri, cu frecvente alunecări de teren, care dijmuiesc serios din producţie. Prin asemenea lucrări noi vom cultiva toată suprafaţa, şi vom ciştiga hectare în plus la arabil. Avem, de cîţiva ani, amenajate antierozional circa 300 de hectare, care trebuie lucrate cu mare atenţie, fiind nevoie de o sistemă de maşini adecvate terenurilor în pantă. Şi acum suntem nevoiţi să arăm, pe circa 256 de hectare, tot din deal in vale. Or, asta nu e bine dacă avem în vedere că în unitatea noastră, din 1 412 hectare suprafaţă arabilă, 800 hectare sunt în pantă.“ Unitatea este producătoare de sămînţă de cartofi, cultură,care ocupă 230 de hectare şi la care, ca urmare a executării unor lucrări complexe de îmbunătăţiri funciare, producţia medie la hectar a crescut de la 16—17 tone, cite s-au obţinut în perioada 1980—1981, la 28 tone, în anul 1986 A.E.I. Rădăşeni. Sîntem in zona unui tradiţional bazin potticol. Pe coasta prelungă a unui deal, care ocupă 103 hectare, se lucrează la amenajarea unei noi livezi. Cea veche a fost desfiinţată. Se văd gropile de unde au fost scoase rădăcinile pomilor bătrâni. La acest punct de lucru sunt aduse toate materialele : agregate, ciment, tuburi de ceramică şi beton, alte materiale. „Livada cea veche, plantată in sistem clasic, acum 26 de ani — ne spune inginerul C. Pintilie, directorul acestei asociaţii — avea un potenţial scăzut în producţie. Era deci nerentabilă. Exista un amalgam de soiuri, fără calităţi deosebite, distanţa dintre pomi era mare, iar cheltuielile pentru completări şi modernizări ar fi fost fără perspectivă. Şi, ceea ce a impus cu stringentă noua investiţie, care se ridică la 9 milioane lei, este starea de degradare a terenului. Cum vedeţi, sunt alunecări, izvoare de coastă, băltiri. Aşa se explică de ce producţia ajunsese doar la 3—4 tone de fructe la hectar. Până în noiembrie, capacitatea trebuie recepţionată pentru ca să putem să plantăm din toamnă“. Dacă A.E.I. Rădăşeni a obţinut, cîţiva ani la rind, pentru producţiile mari de fructe, Meritul Agricol clasa a II-a, în ultima vreme realizările stagnau. De aici, şi necesitatea înfiinţării unor livezi în sistem intensiv, cu specii de mare productivitate, în anul 1988, asociaţia va avea, cu noua plantaţia de meri, peri, pruni, cireşi şi vişini, peste 400 hectare cu livezi. Practic, pe această suprafaţă, care este acum răscolită peste tot, se fac lucrări antierozionate, drenaje, alte construcţii hidrotehnice, terasări, nivelări, drumuri, piste tehnologice, spaţii de depozitare. O livadă modernă, cu posibilităţi de a da producţii record. Graţie lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, executate în anii din urmă, a modernizării plantaţiilor existente şi trecerii pe sistem intensiv a livezilor, la A.E.I. Rădăşeni producţiile au crescut an de an. Este elocvent să notăm că în 1971 se obţinea o producţie totală de 2 457, tone de fructe, iar în 1986 — 6 043 tone. Complexe lucrări se execută şi în perimetrul Moreni-Salcea, pe circa 1. 500 hectare. Inginerul Sorin Prisacă, prezent intre oameni, adjunctul şefului de brigadă, care coordonează direct acest şantier, face o sinteză a stadiului actual. Reţinem că această unitate de producţie , etalon pe întreprindere, va preda în devans beneficiarului (C.A.P. Salcea) 400 hectare. Semnificativ este şi ce ne spunea inginera Aurica Grămadă, de la Asociaţia Economică intercooperatistă pomicolă Fălticeni unde, de asemenea, s-au executat ample lucrări de îmbunătăţiri funciare, care au determinat intrarea în producţie a unor terenuri pe pantă. „Avem 422 de hectare cu livezi, din care 243 sunt pe rod şi 20 de hectare cu arbuşti şi trandafiri pentru dulceaţă — fapt in premieră in zona noastră. Dealurile de la Ciumuleşti şi Spătăreşti erau, in urmă cu 10—15 ani, aproape neproductive. Mi-aduc aminte exact că dintr-o livadă de la Manolea de 52 de hectare se duceau la I.L.F. doar două maşini cu fructe. Or, pe toate terenurile astea, s-au plantat livezi intensive cu producţii bune şi foarte bune. Şi o comparaţie care spune totul : in 1979, producţia medie de fructe la hectar era de 4,5 tone ; in 1986 s-au obţinut 13 tone“. Vasile Iancu