România Liberă, septembrie 1987 (Anul 45, nr. 13318-13343)

1987-09-01 / nr. 13318

. Proletarî din toate ţările, uniţi-văt. COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLV Nr. 13318 Marţi 1 septembrie 1987 6 pagini 50 bani ,A In intimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului TOATE CAPACITĂŢILE DE PRODUCŢIE. ICO-EC Comitetul ,Politic ,Executiv­­al C.C. al P.C.R., intrunit , in ziua de 21 august, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al­­partidului, a supuse u­­nei­ atente şi temeinice ana­lize principalele probleme­­ ale activităţii economice pe a­­nul in curs, în vederea în­lăturării lipsurilor şi neajun­surilor, ce se manifestă şi îm­bunătăţirii radicale a rezultate­lor la toate nivelele. Primul, pe ordinea de zi a şedinţei amin­tite a fost Raportul privind, stadiul realizării principalilor in­dicatori tehnico-economici a­­probaţi la capacităţile indus­triale puse în, funcţiune“. S-a constatat cu acest prilej că la nivelul unor ministere, , cen­trale şi întreprinderi nu s-a acţionat cu destulă fermitate in vederea asigurării condiţiilor necesare pentru ca toate ca­pacităţile de producţie să atin­gă nivelurile aprobate la prin­cipalii indicatori­­ tehnico-econo­­m­ici, pentru utilizarea cu ran­dament maxim a tuturor insta­laţiilor din dotare. Este binecunoscut faptul că una dintre, problemele cardina­le ale dezvoltării intensive a economiei româneşti, în gene­ral, şi in special a industriei, o reprezintă folosirea cu ran­dament cit mai inuit a fon­durilor fixe. Problema are: sem­nifica­ţii multiple.: nu de o­ par­te pentru că angajează un efort investiţional considerabil — ce se constituie, in primul rind, din acea cotă ridicată­ din ve­nitul naţional pe care o­ alocăm dezvoltării şi implicind în acest fel strategia dezvoltării noastre economice —­im-j pe de altă parte, pentru că încadrarea in nivelele proiectate și aproba­te, devine prin ""’asta, element de bază in stabilirea cifrelor de plan. Din această perspectivă, realizarea indicatorilor tehnico­,­­ economici, proiectaţi la­­ obiecti­vele puse in funcţiune devine­­ o problemă a, disciplinei de plan şi intră firesc­­sub inci­­­­denţa legii planului­­naţional unic de dezvoltare a economiei româneşti. Este demn de , re­marcat, in sensul celor­­ spuse că, dacă intr-un sector sau ai­­■tul nu se realizează indicato­­­­rii tehnico-economici aprobaţi si cuprinşi in plan, apar in mod firesc decalaje si dispro­porţii cu efecte negative asu­pra dezvoltării generale a eco­nomiei. Asta cu atit mai mult cu cit impactul noilor tehnolo­gii determină modificări struc­turale in cerere şi ofertă. Iată, de pildă, în domeniul motoa­relor electrice se menţine incă o tendinţă, evidenţiată incă, din cincinalul trecut, de supradi-­­ mensionare a cererii şi, deci, de supraîncărcare a capacităţi­­lor pentru motoarele electrice sub 0.25 kW iar pe de altă parte o solicitare sub nivelul capaci­tăţilor, pentru motoare'" , 0.25 kW şi peste. Astfel de fenomene au fireşte, cauze­ multiple dar una dintre ele este, fără îndoială şi cea menţionată aici, pentru că dez­voltarea capacităţilor pentru gama de motoare de 0.25 kW şi peste s-a făcut in strictă core­lare cu, necesităţile beneficiari­­­lor din perspectiva acelor mo­dificări structurale dictate de impactul progresului­­tehnic. , Astfel de solicitări fluctuante ■ ridică fireşte şi problema fle­xibilităţii capacităţilor de pro­ducţie pe care o amintim în treacăt. Pentru cincinalul actual, vo­lumul total de fonduri ele in­vestiţii este stabilit prin Lege, 1 la 1 400­ miliarde lei, din c­r­e­­ ponderea o deţin investiţiile in fonduri fixe productive, deci în tehnica şi tehnologia de producţie " Pentru anul in curs, pe primul trimestru au fost puse in funcţiune nume­roase capacităţi de producţie noi in întreaga industrie repu­blicană. La nivelul Capitalei, de pildă, intre noile capacităţi puse in funcţiune se menţio­nează cele pentru echipamente hidraulice la întreprinderea ,,Steaua roşie", pentru pompe speciale, la întreprinderea de pompe „Aversa", armături spe­ciale la IREMOAS, laminate din cupru şi alamă la „Laro­­met“, piese turnate din oţeluri speciale la I.M.G.B., pentru echipamente necesare centrale­lor electro­nucleare etc. La ci­­teva întreprinderi bucureştene cum ar fi...23 August", I.M.G.B.. ..Vulcan". ..Semănătoarea“ se prelimina incă de pe acum de­păşirea planului de investiţii pe întregul­­ an. în trimes­trul în care ne aflăm urmează să fie puse in funcţiune in Bucureşti peste 100 capacităţi de producţie şi obiective mai importante. Problema punerii in funcţiune a noilor obiecti­ve constituie — ca să folosim o expresie uzitată — condiţia necesară, dar insuficientă pen­tru realizarea scopului propus. Din analizele si controalele efectuate de aparatul de inspec­ţie al sucursalei municipiului Bucureşti a Băncii de Investi­ţii, se constată o serie de lip­suri şi neajunsuri ce trebuie neintirziat eliminate. Este vor­ba mai ales de decalări nejus­tificate de termene, de o slaba colaborare între factorii impli­caţi, de o coordonare necores­punzătoare din partea centra­lelor industriale, de lipsa asis­tenţei tehnice din partea cerce­tătorilor şi proiectanţilor, a Anton Uncu (Continuare in pap. a 3-a) Imagine de la Combinatul de utilaj greu Cluj-Napoca O valoroasă premieră tehnică C.U.G. Cluj-Napoca. Prima presă mecanică românească (Ic 1000 tone forţă Relativ tînăr,in peisajul • in­dustrial al municipiu­lui­­Cluj- Napoca, Combinatul • de utilaj greu se aliniază azi,­ prin, ari­pioare şi tehnicitate, în rin­dul unităţilor de avangardă­­ale judeţului. Anul acesta, de exem­plu, marele combinat de t,pe platforma Someş-nord a livrat, intre altele zeci de produse în­ întreaga ţară, şi întreprinderii de autoturisme „Dacia“ — Pi­teşti o linie de­ 5 piese­ de 1 500 tone-forţă fiecare, care se în­scriu, datorită caracteristicilor lor constructiv-funcţionale,­in sfera modernă de fabricaţie. Şi, iată că nu demult, in preajma zilei de 23 August, puternica unitate clujeană a înregistrat un avans de circa 15 zile în monta­jul final al presei mecanice, de 1 000 tone-forţă, presă de ambu­­tisat realizată în premieră na­ţională, fiind cea mai mare de acest fel fabricată de­­ industria românească. ..Presa respectivă — ne spune dr. ing. Cornel So­meş­an, şeful secţiei de utilaj tehnologic complex de la C.U.G. Cluj-Napoca, — are o forţă no­minală de 1 000 tone, o cursă a culisorului de 500 mm şi o su­prafaţă a mesei­ de 2 200X2 500 mm, adică în măsură să reali­zeze carcasa, dintr-o singură bu­cată a caroseriei pentru un nou tip de autoturism «Dacia»“. La cele d ispuse­ de interlocutorul nostru mai trebuie să­­ adăugăm că noua presă­ românească a fost proiectată de filiala din Cluj- Napoca a Institutului de cerce­tare ştiinţifică, inginerie tehno­logică şi proiectare — sectoare calde, din Capitală, şi că ea în­corporează' şi 'o invenţie româ­nească brevetată (brevet semnat de Lucian Dăscălescu şi C. Şa­­ramet, de la Institutul politeh­nic Cluj-Napoca,­ şi dr. ing. C. ■ Some­şan, de la C.U.G. Cluj- Napoca) privind acţionarea elec­trică astfel concepută incit prin ea, se îmbunătăţeşte factorul de putere in mod considerabil şi se “ridică randamentul de funcţio­nare. Realizată integral din suban­­samble şi piese româneşti d­in mare majoritate executate la C.U.G. Cluj-Napoca, presa meca­nică de ambutisat de 1 000 to­­ne-forţă, este opera unui larg colectiv care, in întrecerea de­dicată zilei de 23 August, a ob­ţinut avansul menţionat, eviden­­ţiindu-se în mod deosebit ate­lierul de montaj condus de in­ginerul Ioan Cuşnir, formaţiile maiştrilor Vasile Conţiu şi Gh. Olteanu, precum şi ale şefilor de echipă Florea Măcicăşan, R. Trestian, Liviu Salanta şi Al. Szántó. Ei s-au angajat ca, din linia de şase piese de capacita­tea amintită, să livreze anul acesta cel puţin patru, deci con­siderabil în avans. De remarcat că noul utilaj românesc este competitiv pe plan mondial din toate punctele de vedere, con­structiv şi funcţional. Virgil Lazăr A însemnate realizări pe linia creşterii eficientei economice Hotărî­ţi să întâmpine Con­ferinţa Naţională a partidu­lui cu realizări remarcabila in activitatea productivă, oa­menii muncii din­ nume­roase întreprinderi ale Ca­pitalei au obţinut însemnate­ realizări pe linia creşterii eficienţei economice şi a ono­rării exemplara a contractelor asumate faţă de beneficiarii interni şi externi. Ca ur­mare, colectivul Întreprin­derii de mecanică fină (de unde prezentăm imaginea de mai sus) a obţinut producţie marfă supli­mentară sarcinilor de plan la­ zi in valoare de 33 mi­lioane lei, din care 5 mi­lioane producţie destinată ex­portului. La rindul său, co­lectivul întreprinderii de ulei Muntenia, acţionind sus­ţinut pentru valorificarea su­perioară a materiilor prime şi a "reducerii consumurilor de energie şi combustibili, a realizat un spor de producţie marfă in valoare­ de 46.1 mi­lioane lei. (Agerpres). • Executarea lucrărilor solu­lui in perioada optimă asigură un spor de producţie la grîu de cel puţin 15-20 la sută • Recomandările specialiştilor de la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante teh­nice Fundulea • Rezultatele diferite la executarea arături­lor demonstrează că, în unele unități agricole nu există o preocupare corespunzătoare. ACTUALITATEA IN AGRICULTURĂ ARĂTURILE PENTRU INSAMlNJARILE DE TOAMNĂ, ACCELERATE LA MAXIMUM! Aşa cum a subliniat, in repe­tate rinduri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pomnindu-se­­ de la concluziile desprinse la cultura cerealelor păioase din acest an, in această i perioadă trebuie să se ia toate măsurile pentru buna pregătire a însâminţărilor de toamnă. O atenţie deosebită se va acorda încheierii grabni­ce a arăturilor pentru insămin­­ţările de toamnă, ţinând seama că, in zona colinară, semăna­tul se va declanşa la sfirşitul primei decade a acestei luni urmând ca, in cel mai scurt timp, să se extindă in restul zonelor. De ce trebuie să grăbim exe­cutarea arăturilor atit după plante premergătoare timpurii (cerealele păioase, mazăre etc.), cit şi după culturile de toamnă (floarea soarelui, cartofi, po­­rumb etc.)? într-o discuţie pe care am avut-o la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea, am reţinut următoarele: experien­ţele ştiinţifice au demonstrat că arătura in preajma semăna­tului nu asigură pregătirea corespunzătoare a patului ger­minativ­, se face greoi şi de Cuba calitate.În plus, nu se rea­lizează o bună aşezare a so­lului, seminţele incorporate sub brazdă nu găsesc condiţii optime de germinare iar răsă­rirea plantelor este incomple­tă­­şi neuniformă. Toate aces­tea se­ rasfring asupra reali­zării unei densităţi optime a plantelor la­ hectar, deci asupra nivelului recoltei. Potrivit cal­culelor făcute, executarea ară­turilor pentru insăminţările de toamnă in perioada optimă asigură un spor de recoltă de cel puţin 15—20 la sută. După cum am arătat, cerea­lele păioase se insămînţează intr-o anumită proporţie după plante premergătoare timpurii, inclusiv după orz şi griu (anul I), în multă unităţi agri­­cole, datorită măsurilor luate, terenurile respective au fost eliberate de paie şi arate pe întreaga suprafaţă. Fină la semănat, arăturile de vară vor fi întreţinute curate de bu­ruieni,­ în zonele in care au căzut, in ultimele zile, preci­pitaţii, solul se lucrează , in continuare pentru menţinerea păm­întului, distrugerea buruie­nilor şi nivelarea terenului. Deşi secerişul s-a încheiat de mult, in unele unităţi agri­cole nu s-au arat încă su­prafeţele pe care s-au ampla­sat cerealele păioase. In jude­ţele Harghita, Bihor, Neamţ, Călăraşi, Maramureş, Iaşi, Mu­reş, Tulcea mai­­sunt de strins paiele de pe 15—53 la sută din suprafaţa cultivată cu griu şi orz. Se cer, deci, luate mă­suri urgente pentru ca, in cel mai scurt timp, arăturile de vară să fie terminate pe toate suprafeţele prevăzute. O bună parte din griu­­şi orz se vor semăna după floarea soarelui, sfeclă de zahăr,­ car­tofi de toamnă, hibrizi timpu­rii de porumb care eliberează­­ terenul pină la jumătatea lunii septembrie. Pentru ca arătu­rile pe aceste terenuri să fie terminate la timpul stabilit este necesar ca aici recolta să fie strânsă cu operativitate, in­clusiv producţia secundară pen­tru a crea „front ■ de lucru'' pentru tractoare la arat. Din datele centralizate la Ministe­rul Agriculturii reiese că, pină­­acum, arăturile pentru insămîn­­ţările de toamnă au fost efec­tuate doar pe 30 la sută din suprafaţa prevăzută. In jude­ţele Maramureş, Sălaj, Mureş, Harghita, Covasna,­ Satu Mare, Hunedoara şi Botoşani (unde semănatul începe mai devre­me comparativ cu judeţele din sudul ţării) realizările la ară­turi reprezintă doar 15—29 la­­sută, ceea ce este extrem de puţin. Cercetătorii de la Fundulea ne-au arătat că una din cerin­țele deosebite in executarea lucrărilor de pregătire a terenu- Ing. Th. Marcarov (Continuare în pag. a 5-a) M . %r $ is ' J' &* *' ' * J*x Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (in procente) la efectuarea arăturilor pen­tru insămințările de toamnă. Datele au fost centralizate la Ministerul Agriculturii la data de 30 august a.c. EMBLEME ALE DEVENIRII NOASTRE SOCIALISTE Mangalia - o poartă larg deschisă spre orizonturile lumii Mangalia „este un colţ­­de ţară. Localitatea, are o istorie, de pes­te două milenii ,şi jumătate şi-­şi leagă existenţa de vech­tătatea mării, pe­ care veneau­ negusto­rii greci, să schimbe uleiul ele măsline cu­ griul de­ aur al geţi­lor din Dobrogea. Mangalia a avut o perioadă de glorie prin celebra cetate Callatis. Mulţi ani după aceea, chiar secole, a căzut intr-o amorţeală specifică loca­lităţilor periferice şi mici. De­venise un t­irg de barcagii şi pescari, cu case scunde, pe stră­duţe străjuite de castani. Iar in urmă cu 20­ de ani, Manga­lia, fără topitoria de in­ herghe­lia de cai şi calitatea ei de sta­ţiune balneară, nu însemna mai niimic pentru economia naţio­nală. , Mangalia a devenit acum un puternic centru economico-so­­cial. Vechile căsuţe, ale Manga­liei, care mai răsar ici-colo parcă se retrag din faţa im­punătoarelor blocuri şi hoteluri, a elegantelor case de cultură şi de ştiinţă, din faţa grandioase­lor­ şantiere navale, din faţa atîtor edificii noi. Mangalia este­­ un exemplu de felul cum se nasc oraşele moderne ale ţării. Oraşul alb şi frumos de pe­­malul mării este o capitală a­­vacanţelor şi a vapoarelor. Un dialog al oamenilor cu­ metalul transformat in bastimente plu­titoare menite să înfrunte va­lurile are loc pe şantierul na­val. Primarul oraşului, Nicolae Groşu­, ne furnizează citeva date despre localitate. — Mangalia, situată­ pe rui­nele vechii şi înfloritoarei ce­tăţi Callatis,­ încheie astăzi salba de staţiuni de pe litoralul ro­mânesc al Mării Negre, adevă­rate perle arhitecturale, unde-şi găsesc anual sănătatea şi odihna circa un milion de turiști. Este localitatea cu cele mai întinse­­ plaje, noi spunem chiar că plaja de la Mangalia este „cea mai frumoasă plajă din lume". O plajă cu nisip mătăsos, Manga­lie, tutelează o adevărată indus­trie turistică. In zona noastră s-au pus in valoare importante surse de ape minerale complexe, îndeosebi ape sulfuroase mezo­­termale, s-au investit însemnate fonduri pentru construirea unor noi baze de­ tratament, pentru dotarea acestora cu cele mai moderne aparate. Ca oraş turis­tic, Mangalia este cea mai su­dică localitate, pe aceeaşi lati­tudine cu staţiunile meditera­neene Nisa, Monaco, San Remo. Temperatura aerului prezintă la Mangalia anumite particulari­tăţi. în­ ianuarie, zona Manga­lia este singurul loc­­ din ţară unde temperatura medie a luna rămine pozitivă (+1,1°C). Cerul se menţine senin circa 180 de zile pe an, iar durata de stră­lucire a soarelui este cu circa 30 de zile mai mare faţă­ de­ cea de la Constanţa. Teritoriul ad­ministrativ al Mangaliei este de 5 412 ha, iar suprafaţa con­­struibilă de 940 ha. — Cum s-a dezvoltat Man­galia ? — Oraşul actual s-a dezvoltat, iniţial, ca staţiune balneară de tratament, punîndu-se in va­loare factorii naturali de cură, apele termominerale fiind folo­site pentru băi încă din timpul romanilor. Acum, se ştie că­ ju­mătate­­ din locurile de cazare de pe litoral se află in staţiu­nile Mangaliei. Dar Mangalia a devenit şi un puternic centru industrial, cunoscând eferves­­cen­ţa marilor şantiere navale mai ales după anul 1965. Dată pină la acea dată realizam o producţie globala industrială care se cifra la peste 800 de mii lei in cele două unităţi existen­te —­­şantierul naval şi secţia veche a fabricii de in — în acest an planul producţiei marfă­ industrială se­ ridică la 1,9­ miliarde lei. In ultimii ani s-au­ construit şi dat in func­ţiune noi capacităţi de produc­ţie, cele mai importante fiind moderna fabrică de construcţii şi reparaţii nave de mare tonaj şi portul comercial. Aşa este. Fabrica de nave a devenit o adevărată emblemă a oraşului. Mai intii au apărut constructorii de şantiere navale, cu ale lor caravane motorizate şi au început să strămute , îrn mare mii de metri cu­bi de pă­­mînt şi piatră. Şi, odată cu con­strucţia docurilor se întrupa şi primul mineralier de 55 000 tdw. Constructorii de nave lucrau paralel cu constructorii fabricii de vapoare. Şi vaporul se înălţa pe­­ măsură ce se termina incă o porţiune din doc, din nyafiport sau hala de armare. Cum s-ar zice, navaliştii au purces la luptă odată cu­ constructorii. .■.Callatis" a fost­­ prima navă construită la Mangalia, perioa­da ei de montaj reducindu-se cu 6 luni, faţă de prima navă similară construită la Con­stanţa. Fabrica de construcţii şi re­paraţii nave este inima, oraşu­lui. Dintre toţi tinerii oraşului, jumătate lucrează aici, la cel mai tânăr şantier naval al ţării. Media de vîrstă a colectivului : 24 de ani. Un şantier dotat cu tehnică de vîrf —• maşini de debitare prin copiere, piese de mare putere, autotransport cu comandă hidraulică, macarale gigant care pot ridica bloc-secţii cu o greutate de pină la 980 tone, şi multe altele, în docul uscat al fabricii, cel mai mare din ţară, pot fi reparate nave cu un deplasament de pină la 150 000 tdw. Cea mai mare navă construită la Mangalia este pe­trolierul de 85 000 tdw „Moreni“, care a fost lansat, la apă ■ în acest an. Şi tot în acest an a luat contactul cu apele mării mineralierul „Bărboși“ de 65 000 tdw. In prezent se lucrează 1* Petre Mihai Băcanu Ion Popovici (Continuare in pag. a 2-a)

Next