România Liberă, septembrie 1987 (Anul 45, nr. 13318-13343)
1987-09-01 / nr. 13318
. Proletarî din toate ţările, uniţi-văt. COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLV Nr. 13318 Marţi 1 septembrie 1987 6 pagini 50 bani ,A In intimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului TOATE CAPACITĂŢILE DE PRODUCŢIE. ICO-EC Comitetul ,Politic ,Executival C.C. al P.C.R., intrunit , in ziua de 21 august, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general alpartidului, a supuse unei atente şi temeinice analize principalele probleme ale activităţii economice pe anul in curs, în vederea înlăturării lipsurilor şi neajunsurilor, ce se manifestă şi îmbunătăţirii radicale a rezultatelor la toate nivelele. Primul, pe ordinea de zi a şedinţei amintite a fost Raportul privind, stadiul realizării principalilor indicatori tehnico-economici aprobaţi la capacităţile industriale puse în, funcţiune“. S-a constatat cu acest prilej că la nivelul unor ministere, , centrale şi întreprinderi nu s-a acţionat cu destulă fermitate in vederea asigurării condiţiilor necesare pentru ca toate capacităţile de producţie să atingă nivelurile aprobate la principalii indicatori tehnico-economici, pentru utilizarea cu randament maxim a tuturor instalaţiilor din dotare. Este binecunoscut faptul că una dintre, problemele cardinale ale dezvoltării intensive a economiei româneşti, în general, şi in special a industriei, o reprezintă folosirea cu randament cit mai inuit a fondurilor fixe. Problema are: semnificaţii multiple.: nu de o parte pentru că angajează un efort investiţional considerabil — ce se constituie, in primul rind, din acea cotă ridicată din venitul naţional pe care o alocăm dezvoltării şi implicind în acest fel strategia dezvoltării noastre economice —im-j pe de altă parte, pentru că încadrarea in nivelele proiectate și aprobate, devine prin ""’asta, element de bază in stabilirea cifrelor de plan. Din această perspectivă, realizarea indicatorilor tehnico, economici, proiectaţi la obiectivele puse in funcţiune devine o problemă a, disciplinei de plan şi intră firescsub incidenţa legii planuluinaţional unic de dezvoltare a economiei româneşti. Este demn de , remarcat, in sensul celor spuse că, dacă intr-un sector sau ai■tul nu se realizează indicatorii tehnico-economici aprobaţi si cuprinşi in plan, apar in mod firesc decalaje si disproporţii cu efecte negative asupra dezvoltării generale a economiei. Asta cu atit mai mult cu cit impactul noilor tehnologii determină modificări structurale in cerere şi ofertă. Iată, de pildă, în domeniul motoarelor electrice se menţine incă o tendinţă, evidenţiată incă, din cincinalul trecut, de supradi- mensionare a cererii şi, deci, de supraîncărcare a capacităţilor pentru motoarele electrice sub 0.25 kW iar pe de altă parte o solicitare sub nivelul capacităţilor, pentru motoare'" , 0.25 kW şi peste. Astfel de fenomene au fireşte, cauze multiple dar una dintre ele este, fără îndoială şi cea menţionată aici, pentru că dezvoltarea capacităţilor pentru gama de motoare de 0.25 kW şi peste s-a făcut in strictă corelare cu, necesităţile beneficiarilor din perspectiva acelor modificări structurale dictate de impactul progresuluitehnic. , Astfel de solicitări fluctuante ■ ridică fireşte şi problema flexibilităţii capacităţilor de producţie pe care o amintim în treacăt. Pentru cincinalul actual, volumul total de fonduri ele investiţii este stabilit prin Lege, 1 la 1 400 miliarde lei, din cre ponderea o deţin investiţiile in fonduri fixe productive, deci în tehnica şi tehnologia de producţie " Pentru anul in curs, pe primul trimestru au fost puse in funcţiune numeroase capacităţi de producţie noi in întreaga industrie republicană. La nivelul Capitalei, de pildă, intre noile capacităţi puse in funcţiune se menţionează cele pentru echipamente hidraulice la întreprinderea ,,Steaua roşie", pentru pompe speciale, la întreprinderea de pompe „Aversa", armături speciale la IREMOAS, laminate din cupru şi alamă la „Laromet“, piese turnate din oţeluri speciale la I.M.G.B., pentru echipamente necesare centralelor electronucleare etc. La citeva întreprinderi bucureştene cum ar fi...23 August", I.M.G.B.. ..Vulcan". ..Semănătoarea“ se prelimina incă de pe acum depăşirea planului de investiţii pe întregul an. în trimestrul în care ne aflăm urmează să fie puse in funcţiune in Bucureşti peste 100 capacităţi de producţie şi obiective mai importante. Problema punerii in funcţiune a noilor obiective constituie — ca să folosim o expresie uzitată — condiţia necesară, dar insuficientă pentru realizarea scopului propus. Din analizele si controalele efectuate de aparatul de inspecţie al sucursalei municipiului Bucureşti a Băncii de Investiţii, se constată o serie de lipsuri şi neajunsuri ce trebuie neintirziat eliminate. Este vorba mai ales de decalări nejustificate de termene, de o slaba colaborare între factorii implicaţi, de o coordonare necorespunzătoare din partea centralelor industriale, de lipsa asistenţei tehnice din partea cercetătorilor şi proiectanţilor, a Anton Uncu (Continuare in pap. a 3-a) Imagine de la Combinatul de utilaj greu Cluj-Napoca O valoroasă premieră tehnică C.U.G. Cluj-Napoca. Prima presă mecanică românească (Ic 1000 tone forţă Relativ tînăr,in peisajul • industrial al municipiuluiCluj- Napoca, Combinatul • de utilaj greu se aliniază azi, prin, aripioare şi tehnicitate, în rindul unităţilor de avangardăale judeţului. Anul acesta, de exemplu, marele combinat de t,pe platforma Someş-nord a livrat, intre altele zeci de produse în întreaga ţară, şi întreprinderii de autoturisme „Dacia“ — Piteşti o linie de 5 piese de 1 500 tone-forţă fiecare, care se înscriu, datorită caracteristicilor lor constructiv-funcţionale,in sfera modernă de fabricaţie. Şi, iată că nu demult, in preajma zilei de 23 August, puternica unitate clujeană a înregistrat un avans de circa 15 zile în montajul final al presei mecanice, de 1 000 tone-forţă, presă de ambutisat realizată în premieră naţională, fiind cea mai mare de acest fel fabricată de industria românească. ..Presa respectivă — ne spune dr. ing. Cornel Someşan, şeful secţiei de utilaj tehnologic complex de la C.U.G. Cluj-Napoca, — are o forţă nominală de 1 000 tone, o cursă a culisorului de 500 mm şi o suprafaţă a mesei de 2 200X2 500 mm, adică în măsură să realizeze carcasa, dintr-o singură bucată a caroseriei pentru un nou tip de autoturism «Dacia»“. La cele d ispuse de interlocutorul nostru mai trebuie să adăugăm că noua presă românească a fost proiectată de filiala din Cluj- Napoca a Institutului de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi proiectare — sectoare calde, din Capitală, şi că ea încorporează' şi 'o invenţie românească brevetată (brevet semnat de Lucian Dăscălescu şi C. Şaramet, de la Institutul politehnic Cluj-Napoca, şi dr. ing. C. ■ Someşan, de la C.U.G. Cluj- Napoca) privind acţionarea electrică astfel concepută incit prin ea, se îmbunătăţeşte factorul de putere in mod considerabil şi se “ridică randamentul de funcţionare. Realizată integral din subansamble şi piese româneşti din mare majoritate executate la C.U.G. Cluj-Napoca, presa mecanică de ambutisat de 1 000 tone-forţă, este opera unui larg colectiv care, in întrecerea dedicată zilei de 23 August, a obţinut avansul menţionat, evidenţiindu-se în mod deosebit atelierul de montaj condus de inginerul Ioan Cuşnir, formaţiile maiştrilor Vasile Conţiu şi Gh. Olteanu, precum şi ale şefilor de echipă Florea Măcicăşan, R. Trestian, Liviu Salanta şi Al. Szántó. Ei s-au angajat ca, din linia de şase piese de capacitatea amintită, să livreze anul acesta cel puţin patru, deci considerabil în avans. De remarcat că noul utilaj românesc este competitiv pe plan mondial din toate punctele de vedere, constructiv şi funcţional. Virgil Lazăr A însemnate realizări pe linia creşterii eficientei economice Hotărîţi să întâmpine Conferinţa Naţională a partidului cu realizări remarcabila in activitatea productivă, oamenii muncii din numeroase întreprinderi ale Capitalei au obţinut însemnate realizări pe linia creşterii eficienţei economice şi a onorării exemplara a contractelor asumate faţă de beneficiarii interni şi externi. Ca urmare, colectivul Întreprinderii de mecanică fină (de unde prezentăm imaginea de mai sus) a obţinut producţie marfă suplimentară sarcinilor de plan la zi in valoare de 33 milioane lei, din care 5 milioane producţie destinată exportului. La rindul său, colectivul întreprinderii de ulei Muntenia, acţionind susţinut pentru valorificarea superioară a materiilor prime şi a "reducerii consumurilor de energie şi combustibili, a realizat un spor de producţie marfă in valoare de 46.1 milioane lei. (Agerpres). • Executarea lucrărilor solului in perioada optimă asigură un spor de producţie la grîu de cel puţin 15-20 la sută • Recomandările specialiştilor de la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea • Rezultatele diferite la executarea arăturilor demonstrează că, în unele unități agricole nu există o preocupare corespunzătoare. ACTUALITATEA IN AGRICULTURĂ ARĂTURILE PENTRU INSAMlNJARILE DE TOAMNĂ, ACCELERATE LA MAXIMUM! Aşa cum a subliniat, in repetate rinduri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pomnindu-se de la concluziile desprinse la cultura cerealelor păioase din acest an, in această i perioadă trebuie să se ia toate măsurile pentru buna pregătire a însâminţărilor de toamnă. O atenţie deosebită se va acorda încheierii grabnice a arăturilor pentru insăminţările de toamnă, ţinând seama că, in zona colinară, semănatul se va declanşa la sfirşitul primei decade a acestei luni urmând ca, in cel mai scurt timp, să se extindă in restul zonelor. De ce trebuie să grăbim executarea arăturilor atit după plante premergătoare timpurii (cerealele păioase, mazăre etc.), cit şi după culturile de toamnă (floarea soarelui, cartofi, porumb etc.)? într-o discuţie pe care am avut-o la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea, am reţinut următoarele: experienţele ştiinţifice au demonstrat că arătura in preajma semănatului nu asigură pregătirea corespunzătoare a patului germinativ, se face greoi şi de Cuba calitate.În plus, nu se realizează o bună aşezare a solului, seminţele incorporate sub brazdă nu găsesc condiţii optime de germinare iar răsărirea plantelor este incompletăşi neuniformă. Toate acestea se rasfring asupra realizării unei densităţi optime a plantelor la hectar, deci asupra nivelului recoltei. Potrivit calculelor făcute, executarea arăturilor pentru insăminţările de toamnă in perioada optimă asigură un spor de recoltă de cel puţin 15—20 la sută. După cum am arătat, cerealele păioase se insămînţează intr-o anumită proporţie după plante premergătoare timpurii, inclusiv după orz şi griu (anul I), în multă unităţi agricole, datorită măsurilor luate, terenurile respective au fost eliberate de paie şi arate pe întreaga suprafaţă. Fină la semănat, arăturile de vară vor fi întreţinute curate de buruieni, în zonele in care au căzut, in ultimele zile, precipitaţii, solul se lucrează , in continuare pentru menţinerea pămîntului, distrugerea buruienilor şi nivelarea terenului. Deşi secerişul s-a încheiat de mult, in unele unităţi agricole nu s-au arat încă suprafeţele pe care s-au amplasat cerealele păioase. In judeţele Harghita, Bihor, Neamţ, Călăraşi, Maramureş, Iaşi, Mureş, Tulcea maisunt de strins paiele de pe 15—53 la sută din suprafaţa cultivată cu griu şi orz. Se cer, deci, luate măsuri urgente pentru ca, in cel mai scurt timp, arăturile de vară să fie terminate pe toate suprafeţele prevăzute. O bună parte din griuşi orz se vor semăna după floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi de toamnă, hibrizi timpurii de porumb care eliberează terenul pină la jumătatea lunii septembrie. Pentru ca arăturile pe aceste terenuri să fie terminate la timpul stabilit este necesar ca aici recolta să fie strânsă cu operativitate, inclusiv producţia secundară pentru a crea „front ■ de lucru'' pentru tractoare la arat. Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii reiese că, pinăacum, arăturile pentru insămînţările de toamnă au fost efectuate doar pe 30 la sută din suprafaţa prevăzută. In judeţele Maramureş, Sălaj, Mureş, Harghita, Covasna, Satu Mare, Hunedoara şi Botoşani (unde semănatul începe mai devreme comparativ cu judeţele din sudul ţării) realizările la arături reprezintă doar 15—29 lasută, ceea ce este extrem de puţin. Cercetătorii de la Fundulea ne-au arătat că una din cerințele deosebite in executarea lucrărilor de pregătire a terenu- Ing. Th. Marcarov (Continuare în pag. a 5-a) M . %r $ is ' J' &* *' ' * J*x Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (in procente) la efectuarea arăturilor pentru insămințările de toamnă. Datele au fost centralizate la Ministerul Agriculturii la data de 30 august a.c. EMBLEME ALE DEVENIRII NOASTRE SOCIALISTE Mangalia - o poartă larg deschisă spre orizonturile lumii Mangalia „este un colţde ţară. Localitatea, are o istorie, de peste două milenii ,şi jumătate şi-şi leagă existenţa de vechtătatea mării, pe care veneau negustorii greci, să schimbe uleiul ele măsline cu griul de aur al geţilor din Dobrogea. Mangalia a avut o perioadă de glorie prin celebra cetate Callatis. Mulţi ani după aceea, chiar secole, a căzut intr-o amorţeală specifică localităţilor periferice şi mici. Devenise un tirg de barcagii şi pescari, cu case scunde, pe străduţe străjuite de castani. Iar in urmă cu 20 de ani, Mangalia, fără topitoria de in herghelia de cai şi calitatea ei de staţiune balneară, nu însemna mai niimic pentru economia naţională. , Mangalia a devenit acum un puternic centru economico-social. Vechile căsuţe, ale Mangaliei, care mai răsar ici-colo parcă se retrag din faţa impunătoarelor blocuri şi hoteluri, a elegantelor case de cultură şi de ştiinţă, din faţa grandioaselor şantiere navale, din faţa atîtor edificii noi. Mangalia este un exemplu de felul cum se nasc oraşele moderne ale ţării. Oraşul alb şi frumos de pemalul mării este o capitală avacanţelor şi a vapoarelor. Un dialog al oamenilor cu metalul transformat in bastimente plutitoare menite să înfrunte valurile are loc pe şantierul naval. Primarul oraşului, Nicolae Groşu, ne furnizează citeva date despre localitate. — Mangalia, situată pe ruinele vechii şi înfloritoarei cetăţi Callatis, încheie astăzi salba de staţiuni de pe litoralul românesc al Mării Negre, adevărate perle arhitecturale, unde-şi găsesc anual sănătatea şi odihna circa un milion de turiști. Este localitatea cu cele mai întinse plaje, noi spunem chiar că plaja de la Mangalia este „cea mai frumoasă plajă din lume". O plajă cu nisip mătăsos, Mangalie, tutelează o adevărată industrie turistică. In zona noastră s-au pus in valoare importante surse de ape minerale complexe, îndeosebi ape sulfuroase mezotermale, s-au investit însemnate fonduri pentru construirea unor noi baze de tratament, pentru dotarea acestora cu cele mai moderne aparate. Ca oraş turistic, Mangalia este cea mai sudică localitate, pe aceeaşi latitudine cu staţiunile mediteraneene Nisa, Monaco, San Remo. Temperatura aerului prezintă la Mangalia anumite particularităţi. în ianuarie, zona Mangalia este singurul loc din ţară unde temperatura medie a luna rămine pozitivă (+1,1°C). Cerul se menţine senin circa 180 de zile pe an, iar durata de strălucire a soarelui este cu circa 30 de zile mai mare faţă de cea de la Constanţa. Teritoriul administrativ al Mangaliei este de 5 412 ha, iar suprafaţa construibilă de 940 ha. — Cum s-a dezvoltat Mangalia ? — Oraşul actual s-a dezvoltat, iniţial, ca staţiune balneară de tratament, punîndu-se in valoare factorii naturali de cură, apele termominerale fiind folosite pentru băi încă din timpul romanilor. Acum, se ştie că jumătate din locurile de cazare de pe litoral se află in staţiunile Mangaliei. Dar Mangalia a devenit şi un puternic centru industrial, cunoscând efervescenţa marilor şantiere navale mai ales după anul 1965. Dată pină la acea dată realizam o producţie globala industrială care se cifra la peste 800 de mii lei in cele două unităţi existente —şantierul naval şi secţia veche a fabricii de in — în acest an planul producţiei marfă industrială se ridică la 1,9 miliarde lei. In ultimii ani s-au construit şi dat in funcţiune noi capacităţi de producţie, cele mai importante fiind moderna fabrică de construcţii şi reparaţii nave de mare tonaj şi portul comercial. Aşa este. Fabrica de nave a devenit o adevărată emblemă a oraşului. Mai intii au apărut constructorii de şantiere navale, cu ale lor caravane motorizate şi au început să strămute , îrn mare mii de metri cubi de pămînt şi piatră. Şi, odată cu construcţia docurilor se întrupa şi primul mineralier de 55 000 tdw. Constructorii de nave lucrau paralel cu constructorii fabricii de vapoare. Şi vaporul se înălţa pe măsură ce se termina incă o porţiune din doc, din nyafiport sau hala de armare. Cum s-ar zice, navaliştii au purces la luptă odată cu constructorii. .■.Callatis" a fost prima navă construită la Mangalia, perioada ei de montaj reducindu-se cu 6 luni, faţă de prima navă similară construită la Constanţa. Fabrica de construcţii şi reparaţii nave este inima, oraşului. Dintre toţi tinerii oraşului, jumătate lucrează aici, la cel mai tânăr şantier naval al ţării. Media de vîrstă a colectivului : 24 de ani. Un şantier dotat cu tehnică de vîrf —• maşini de debitare prin copiere, piese de mare putere, autotransport cu comandă hidraulică, macarale gigant care pot ridica bloc-secţii cu o greutate de pină la 980 tone, şi multe altele, în docul uscat al fabricii, cel mai mare din ţară, pot fi reparate nave cu un deplasament de pină la 150 000 tdw. Cea mai mare navă construită la Mangalia este petrolierul de 85 000 tdw „Moreni“, care a fost lansat, la apă ■ în acest an. Şi tot în acest an a luat contactul cu apele mării mineralierul „Bărboși“ de 65 000 tdw. In prezent se lucrează 1* Petre Mihai Băcanu Ion Popovici (Continuare in pag. a 2-a)