România Liberă, septembrie 1987 (Anul 45, nr. 13318-13343)

1987-09-15 / nr. 13330

­ VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Împreună cu tovarăşa elena ceauşescu, In judeţul cluj (Urmare din pag. în paduri din otel zincat pentru benzile transportoare folosite In industria minieră, a altor pro­duse metalurgice solicitate de ramurile de virf ale economiei nationale. Au fost relevate, in cadrul discuţiilor, rezultatele obţinute în vederea moderniză­rii proceselor de fabricaţie In oţelării, la laminoare şi reali­zării sarcinilor ce revin com­binatului din programele priori­tare naţionale. S-a informat, de asemenea, pe parcursul vizitei, despre acţiunile întreprinse de colectivul combinatului pentru recuperarea unor resurse ener­getice­­folosibile care au con­dus la economisirea anuală a circa 10 000 tonne de combustibil convenţional. Apreciind rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se examineze posibili­tăţile de modernizare în conti­nuare a combinatului, de creşte­re a producţiei de oţeluri supe­rioare şi diversificare mai largă a produselor, pentru valorifica­rea mai bună a metalului şi crearea unor posibilităţi din ce în ce mai mari pentru export. In acest sens, secretarul gene­ral al partidului a indicat să se elaboreze un program special pentru creşterea cu 50 la sută a producţiei în cadrul capacităţilor existente, fără construcţii noi, pe baza dotării combinatului cu noi utilaje şi maşini moderne care să asigure o sporire con­tinuă a productivităţii muncii, a eficienţei întregii activităţi. S-a indicat, de asemenea, să se intensifice acţiunile de recupe­rare a căldurii în oţelării, la laminoare, în celelalte sectoare calde ale combinatului. Pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a discutat cu oţelari şi metalurgişti despre problemele producţiei, ale înde­plinirii sarcinilor de pian, s-a interesat de condiţiile lor de muncă şi de viaţă. La încheierea vizitei, membrii conducerii combinatului au adre­sat secretarului general al par­tidului calde mulţumiri pentru vizită, pentru recomandările date şi cu acest prilej, angajîn­­du-se, în numele oamenilor muncii de aici, de a le transpu­ne neabătut in practică, pentru a-şi aduce astfel o contribuţie sporită la dezvoltarea economiei naţionale, la progresul multila­teral al ţării. Adresindu-se, înainte de ple­carea din combinat, metalurgiş­­tilor din Cîmpia Turzii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu i-a felicitat pentru rezultatele obţi­nute pină acum în dezvoltarea şi modernizarea acestei puter­nice unităţi, apreciind, totodată, că există încă mari posibilităţi pentru realizarea unor noi pro­duse de înaltă tehnicitate, ne­cesare ramurilor de bază ale economiei naţionale. Secretarul general al partidului şi-a expri­mat convingerea că puternicul colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri din această unitate, care dispune de o dotare tehni­că modernă, va acţiona astfel in­cit Combinatul metalurgic din Cîmpia Turzii să devină, în­ scurt timp, una dintre cele mai bune întreprinderi de acest fel d­in industria metalurgică. Dialogul de lucru al secreta­rului general al partidului cu oamenii muncii din agricultura judeţului Cluj s-a desfăşurat la STAŢIUNEA DE CERCETĂRI AGRICOLE DIN TURDA. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de lucrătorii acestei cunoscute uni­tăţi de cercetare agricolă. Erau prezenţi Gheorghe David, mi­nistrul agriculturii, Tiberiu Mu­­reşan, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, reprezentanţi ai organelor loca­le de partid şi de stat, al Di­recţiei agricole judeţene. Directorul Staţiunii, Marcel Roman, a arătat că întreaga ac­tivitate a acestei unităţi de cercetare este orientată spre re­alizarea unor soiuri şi hibrizi de înaltă productivitate. Se subli­niază că, în ultimii 22 de ani, cercetătorii de aici au creat şi omologat 13 soiuri de griu de toamnă şi de primăvară culti­vate acum pe mari suprafeţe. Dintre soiurile de griu create reţin atenţia Turda-81, Ar ieşim, Transilvania, soiuri care au un potenţial de producţie ridicat, au rezistenţă genetică la boli, la condiţii mai puţin favorabile de mediu. De asemenea, au fost creaţi 15 hibrizi de porumb cu un potenţial de producţie de peste 9 000 kg boabe STAS la hectar în condiţii fără irigare. Rezultate bune au fost obţinute şi în crearea unor noi linii de soia şi de orzoaică de primă­vară. Unitatea de cercetare li­vrează, anual, cooperativelor agricole de producţie şi între­prinderilor agricole de stat din zonă peste 2 000 capete animale de prăsilă, în special porcine şi ovine. Secretarul general al parti­dului este informat de gazde că, în conformitate cu obiecti­vele din etapa actuală a noii revoluţii agrare, colectivul de oameni ai muncii din cadrul staţiunii acţionează cu hotărire pentru realizarea unei agricul­turi intensive, prin crearea de soiuri şi hibrizi de înaltă pro­ductivitate şi rezistenţă sporită la boli şi dăunători, elaborarea unor tehnologii de cultură tot mai perfecţionate, astfel incit să se obţină producţii mari, si­gure şi stabile, menite să con­tribuie la creşterea generală a producţiei agricole. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invi­taţi să viziteze EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR AGRICUL­TURII JUDEŢULUI CLUJ, care înfăţişează rezultatel* do­binul la in ultimii ani în direc­ţia dezvoltării intensive a pro­ducţiei vegetale şi animaliere, eforturile ce se depun pentru folosirea cu chibzuinţă şi ran­dament sporit a fondului fun­ciar, a puternicei baze mate­riale de care dispun unităţile agricole, pentru îndeplinirea integrală a programelor din acest sector. Augustin Todea, directorul general al Direcţiei agricole judeţene, arată că, in urma alocării unui volum spo­rit de investiţii, de la an la an au crescut şi baza tehnico­­materială a agriculturii judeţu­lui şi, implicit, producţiile ve­getale şi animaliere. Urmărind înfăptuirea obiective­lor noii revoluţii agrare, orga­­nizindu-şi mai bine activitatea, mai multe unităţi agricole de stat şi cooperatiste au obţinut, în acest an, recolte de griu şi orz de peste 8 000 kg la hectar. Sunt prezentate, apoi, principa­lele direcţii de acţiune în ve­derea creşterii producţiei agri­cole. S-a subliniat că, in urma indicaţiilor date de secretarul general al partidului la prece­denta vizită de lucru, s-a tre­cut la materializarea unui pro­gram de amenajare complex, in bazine hidrografice mari. In acest sens, a fost dat in folo­sinţă un perimetru-etalon la Turda, sunt în curs de finan­­zare lucrările din bazinul hi­drografic ,Criş şi se acţionează cu forţe sporite pentru execu­tarea lucrărilor prevăzute în bazinele hidrografice din zona Clujului şi Dejului. De aseme­nea, în zootehnie, sporurile de producţie vor avea la bază îm­bunătăţirea activităţii de repro­ducţie şi selecţie, asigurarea furajelor din surse proprii. în timpul vizitării expoziţiei agricole a judeţului au fost prezentate, de asemenea, o va­riată gamă de produse agrico­le, gradul înalt de prelucrare a acestora, precum şi exemplare de animale din unităţile agri­cole de stat şi cooperatiste, din gospodăriile populaţiei, realizări ale micii industrii din coope­rativele agricole de producţie. La plecare, adresindu-se cer­cetătorilor, celorlalţi lucrători din agricultura judeţului pre­zenţi la această analiză, tovarăşul Nicolae Ceauşescu i-a felicitat pentru rezultatele bu­ne obţinute în direcţia creşte­rii producţiei, atit in cadrul staţiunii, cit şi in unităţile agricole, apreciind că trebuie să se acţioneze în continuare cu şi mai multă energie pentru valorificarea superioară a posi­bilităţilor de care dispune agri­cultura judeţului Cluj. S-a vizitat, în continuare, COMBINATUL DE FIBRE, CELULOZĂ ŞI HÎRTIE DEJ, ale cărui produse, datorită ca­racteristicilor lor tehnice şi pa­rametrilor superiori de calitate, sunt apreciate atit în ţară, cit şi in străinătate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, la sosirea pe platforma industrială Dej-Nord, cu deosebit entuziasm, de nu­meroşi oameni ai muncii din unităţile economice ale munici­piului, precum şi de Ion. M. Nicolae, ministrul industriei chimice şi petrochimice, de Alexandru Dimitriu, ministrul construcţiilor industriale, de ca­dre de conducere ale centralei de resort şi combinatului. Ioan Ungur, directorul combi­natului, a informat despre în­deplinirea integrală a sarcinilor şi indicaţiilor date cu prilejul vizitei anterioare, puternicul detaşament muncitoresc al uni­tăţii fiind angajat, in prezent, cu toate forţele pentru îndepli­nirea prevederilor planului pe acest an şi, cu prioritate, pen­tru realizarea producţiei desti­nate exportului, modernizarea capacităţilor de producţie şi a tehnologiilor, creşterea produc­tivităţii muncii. Secretarului general al partidului i-au fost prezentate preocupările şi re­zultatele obţinute în vederea înnoirii producţiei, promovării rezultatelor cercetării ştiinţifi­ce, căi ce asigură creşterea ponderii produselor de un înalt nivel calitativ, valorificarea su­perioară a materiilor prime. Analiza modului în care com­binatul realizează producţia fi­zică a continuat in secţia de fabricaţie a celulozei chimice, capacitate de producţie finali­zată recent şi construită din indicaţia secretarului general al partidului. S-a vizitat, in continuare, şantierul fabricii de sulfura de carbon unde secretarul general al partidului a apreciat că lu­crările sunt rămase în urmă, în special la montarea utilajelor şi a recomandat să fie luate toate măsurile, astfel incit noua fabrică să intre grabnic în pro­ducţie şi să funcţioneze la pa­rametrii proiectaţi­. La plecare, adresindu-se ce­lor prezenţi, secretarul general al partidului le-a urat tuturor oamenilor muncii din combinat să realizeze în cele mai bune condiţiuni sarcinile prevăzute astfel incit combinatul să de­vină o unitate fruntaşă, cu rezultate bune, cu produse de înaltă calitate. Gazdele l-au asigurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, că vor îndeplini întocmai indi­caţiile ce le-au fost date, că nu vor precupeţi nici un efort pentru realizarea in întregime a planului de producţie pe acest an şi, in primul rind, a produc­ţiei destinate exportului. Vizita a continuat la COO­PERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCŢIE APAHIDA, pe terenurile fermei nr. 2 a coope­rativei, unde sute de ţărani co­operatori se aflau în plină ac­tivitate de recoltare a cartofi­lor de toamnă. Cei prezenţi l-au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu, scandind cu însufleţire „Ceauşescu şi poporul „Ceauşescu — P.C.R. !“. Secretarul- general al partidu­lui a trecut, apoi, în revistă, in faţa unor grafice, dinamica dezvoltării producţiilor vegetale şi animaliere ale C.A.P. Apahi­­da. Inginerul şef al unităţii, Gheorghe Rudăreanu, a pre­zentat recoltele medii obţinute la hectar în ultimii ani, struc­tura producţiilor şi lucrările de îmbunătăţiri funciare efectuate în zonă. Secretarul general al partidului a apreciat preocupa­rea pentru creşterea gradului de fertilizare a terenurilor, pen­tru sporirea continuă a pro­ducţiilor, indicind să se acţio­neze cu hotărire pentru atinge­rea obiectivelor prevăzute de noua revoluţie agrară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, în­soţiţi de ministrul agriculturii şi reprezentanţii organelor lo­cale de partid şi de stat, de specialiştii unităţii, au vizitat, apoi, un lan de porumb, cultu­ră semănată intr-un teren re­dat producţiei prin desecarea unei mlaştini, pe care s-a eva­luat o recoltă de 13 420 kg ştiu­­leţi la hectar. S-a indicat, cu acest prilej, să se pună mai bine in valoare şi să se recu­pereze toate terenurile de acest gen, valea Someşului oferind largi posibilităţi ca, printr-o serie de lucrări de Îmbunătă­ţiri funciare, să fie redate pro­ducţiei noi suprafeţe agricole, să fie ridicat potenţialul pro­ductiv al pămintului din aceas­tă zonă, mai ales că o parte din colinele cu pante line per­mit practicarea unei agricul­turi intensive cu un sistem de maşini adecvat, pentru terenu­rile deluroase. Ţăranii cooperatori au rapor­tat cu mindrie că de pe tere­nurile unde tocmai recoltau, cuprinzînd o suprafaţă de 57 hectare, producţia medie la hectar, chiar în condiţiile cli­materice mai puţin favorabile ale acestui an, este de peste 31000 kg de cartofi datorită aplicării tehnologiilor de cultură şi în­treţinere moderne. Interesin­­du-se de numărul de cartofi la cuib, de greutatea lor medie şi de numărul, cuiburilor la hec­tar, secretarul general al parti­dului a subliniat că, cu cit pro­ducţia va fi mai bună, cu atit şi veniturile membrilor coope­ratori vor fi mai mari, îndemn aplaudat cu însufleţire de cei prezenţi. Un moment emoţionant a fost prilejuit de poezia recitată in faţa înalţilor oaspeţi de ţă­ranca poetă Ileana Zaiu : Tovarăşe preşedinte / Omul cel mai de-omenie I Din prea­­scumpa Românie, / Noi, de-a- Icea din Ardeal, / Cei din cîmp şi de la munte / Vă urăm in dulci cuvinte / Ca-n pace sâ ne trăiţi / Ţara să ne-o cirinuiţi / Şi s-o ridicaţi spre soare I Ca pe cea mai mindră floare! / Tovarăşă Elena Ceauşescu, / Om politic de renume, / Sa­vant cunoscut in lume, / Vă urăm şi dumneavoastră ! Din plinul inimii noastre / Cu gind bun şi bucurie , / Tot ce faceţi să se-nscrie / Spre a neamului mindrie ! La plecare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat calde feli­citări ţăranilor cooperatori din Apahida pentru rezultatele ob­ţinute şi le-a urat noi succese in activitatea de viitor, sănă­tate si fericire. Elicopterul prezidenţial s-a îndreptat, apoi, spre stadionul din municipiul ClUJ-NA­POCA. Aici, se aflau zeci de mii de locuitori ai oraşului, care au făcut o impresionantă primire iubiţilor oaspeţi. S-a aclamat Îndelung cu înflăcărare, pentru partid şi secretarul său general. Cei prezenţi purtau, cu dra­goste şi mindrie, portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, fluturau steguleţe roşii şi trico­lore, buchete de flori. Au răsu­nat puternice aplauze, urale şi ovaţii. Domnea o atmosferă de intensă bucurie, de mare şi scumpă sărbătoare. Era atmos­fera entuziastă, de înaltă vi­braţie patriotică, specifici intil­nirilor secretarului general al partidului cu oamenii iniuncii, cu toţi cetăţenii ţării. La coborîrea din elicopter, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de reprezentanţi ai or­ganelor locale de partid şi de stat. S-a intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. O formaţie, alcătuită din os­taşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea pa­triei, a prezentat onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, potrivit dati­­nei, cu pline şi sare. Pionieri şi şoimi ai patriei, tineri şi tinere au oferit frumoase buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu prietenie manifestă­rilor pline de căldură ale clu­jenilor veniţi să-i întimpine, după care au părăsit stadionul, îndreptindu-se spre reşedinţa oficială. După-amiază, vizita de lucru a continuat la COMBINA­TUL DE UTILAJ GREU DIN CLUJ-NAPOCA, cea mai im­portantă întreprindere indus­trială a judeţului, care produce o gamă largă de echipamente şi utilaje tehnologice de mare complexitate pentru industriile energetică, metalurgică, chi­mică, constructoare de maşini. Realizarea acestei unităţi este strins legată — asemenea altor obiective economice din ţară — de numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, combinatul fiind construit, cu aproape zece ani în urmă, din iniţiativa şi cu sprijinul direct al secretarului general al partidului. Odată cu intrarea sa în funcţiune, in cadrul politicii partidului de repartizare echilibrată şi ar­monioasă a forţelor de produc­ţie pe întreg cuprinsul patriei, municipiul Cluj-Napoca, cu vechi tradiţii culturale, s-a în­scris pe harta economică a României şi ca un viguros cen­tru industrial. Dialogul de lucru al secreta­rului general al partidului cu muncitorii, inginerii şi tehni­cienii combinatului, la care au fost de faţă Gheorghe Dinu, ministrul industriei de utilaj greu, reprezentanţi ai centra­lei industriale de resort, a fost axat pe activitatea economică prezentă şi de perspectivă a acestei unităţi reprezentative a industriei noastre constructoare de maşini. Directorul combina­tului, Mihai Tălpeanu, a infor­mat despre îndeplinirea princi­palilor indicatori economici pe primele opt luni ale anului şi măsurile care s-au luat pentru recuperarea grabnică a unor rămîneri în urmă la diferite sortimente, în vederea reali­zării integrale şi în cele mai bune condiţiuni, a sarcinilor de plan pe întregul an 1987. Au fost evidenţiate creşterile impor­tante —• la unele sortimente pină la 50 la sută — faţă de pe­rioada corespunzătoare a anului trecut, înregistrate la produc­ţia de export, mai mult de 30 la sută din produsele realizate aici fiind destinate, în prezent unor parteneri de peste hotare. Aceste realizări importante ale tinărului ,­­ şi destoinicului co­lectiv clujean au fost prezen­tate tovarăşului Nicolae Ceauşescu pe parcursul vizită­rii unor­­ sectoare principale de producţie ale combinatului. La Fabrica de maşini termo­­energetice au fost prezentate citeva produse reprezentative aflate in fabricaţie sau in curs de asimilare.. Peste 60 la sută din producţia acestei fabrici este destinată exportului, cre­in­­du-se, în acest scop, linii mo­derne specializate de fabricaţie in flux continuu, care asigură livrarea la timp şi in condiţii de cea mai b­ină calitate a produ­selor. In cursul discuţiei purtate, s-a relevat că întreprinderea işi aduce o importantă contri­buţie la înfăptuirea programe­lor prioritare ale economiei na­ţionale. în acest cadru, la sec­ţia mecano-sudură a Fabricii de maşini grele a fost prezen­tat planul de asimilare a tur­binelor mici, pină la 30 şi 50 megawaţi, pentru programul e­­nergetic naţional. Tot aici, în standul de probe, au fost pre­zentate alte utilaje complexe — max­ipresele de 1 300 şi 2 500 tone-forţă, precum şi cea mai mare presă de ambutisat caro­serii auto realizată pină acum în ţara noastră, destinată între­prinderii de autoturisme Piteşti. S-a informat că în realizarea unor utilaje — Îndeosebi caza­ne industriale şi turbine — şi generalizarea unor tehnologii moderne — combinatul desfă­şoară o strînsă colaborare cu Filiala din Cluj-Napoca a Insti­tutului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru e­­chipamente energetice şi cu in­stitutele de învăţămint superior din localitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se intensifice aceas­tă colaborare pentru obţinerea unor produse superioare, de înaltă tehnicitate. La forţa grea au fost prezen­tate tehnologiile avansate folo­site pe întregul flux de produc­ţie şi realizările obţinute in ca­drul programului de moderni­zare a sectoarelor calde din ca­drul combinatului. A fost sub­liniată preocuparea specialiş­tilor unităţii în direcţia asimi­lării unor mărci superioare de oţeluri aliate şi înalt aliate pen­tru programul energetic naţio­nal şi modernizării în continuare a secţiei de forjă, a celorlalte sectoare calde ale combinatului, care vor contribui atit la creş­terea productivităţii muncii, cit şi la îmbunătăţirea­­ condiţiilor de muncă ale celor ce lucrează aici prin mecanizarea şi au­tomatizarea unor operaţiuni grele de lucru. în timpul discuţiilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind rezultatele obţinute, a cerut con­ducerii combinatului, să acţio­neze in direcţia creşterii­­capa­cităţilor de producţie pe seama folosirii intensive a suprafeţe­lor existente, precum şi a di­versificării gam­ei de produse pentru export. Pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit la diferite locuri de muncă, a stat de vorbă cu muncitorii despre condiţiile in care işi îndeplinesc sarcinile de plan, s-a interesat de felul in care se aplică in combinat acordul global. Adresindu-se, la plecare, co­lectivului combinatului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu l-a feli­citat pentru realizările obţinute pină acum, subliniind că i-a fă­cut o impresie bună modul in care au fost îndeplinite sarcinile pentru export şi cele privind creşterea producţiei de utilaje energetice. Secretarul general al partidului a adresat h­uindtori­­lor, tehnicienilor şi inginerilor urări de noi succese în îndepli­nirea tuturor indicatorilor teh­­nico-economici pe anul 1987 şi pe întregul cincinal, in realiza­rea unor produse de cea mai bună calitate. însufleţiţi de aprecierile fă­cute şi de îndemnurile adresate, constructorii de maşini clujeni au dat secretarului general al partidului asigurări că nu vor precupeţi nici un efort pentru realizarea exemplară a indica­ţiilor primite, pentru înfăptuirea cu succes a importantelor obiec­tive stabilite de Congresul al XllI-lea al partidului. Următorul obiectiv al vizitei, a fost LICEUL INDUSTRIAL Nr. 9 DIN CLUJ-NAPOCA, unitate de învăţămint desti­nată să pregătească viitoa­rele cadre de muncitori şi maiştri ,pentru Combinatul de utilaj greu. Aici învaţă a­­proape 2 000 de elevi. Li­ceul dispune de o puternică bază materială, fiind încadrat cu personal didactic şi tehnic in măsură să asigure desfăşu­rarea unui învăţămint modern, strîns legat de activitatea pro­ductivă. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi de Ion Teoreanu, ministrul edu­caţiei şi invăţămîntului, Poliana Cristescu, preşedintele Consi­liului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, de cadre didactice, specialişti, precum şi de Ma­riana Răduţiu, inspector general al Inspectoratului şcolar al ju­deţului Cluj, care a raportat despre dezvoltarea învăţămîn­­tului liceal şi profesional. Au fost vizitate, apoi, mai multe laboratoare ale liceului, modernizate şi dotate cu apara­tură de inalt nivel tehnic, adec­vată pregătirii teoretice şi prac­tice necesare însuşirii meseriei alese. De asemenea, a fost vi­zitat un atelier in care elevii primesc instruire practică. To­varăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşă Elena Ceauşescu au fost informaţi că, datorită sprijinu­lui primit din partea Combina­tului de utilaj greu, a activită­ţii de autodotare, elevii dispun de condiţii optime de pregătire în meseriile alese, ceea ce-i ajută să se integreze cit mai repede, după absolvire, în co­lectivele de muncă. Adresindu-se elevilor, secre­tarul general al partidului le-a urat succes la învățătură, reco­­mandindu-le să se pregătească bine pentru a putea deveni muncitori cu înaltă calificare. In continuare, a fost vizitată FACULTATEA DE MECA­NICA din cadrul Institutului politehnic din Cluj-Napoca, pu­ternic centru universitar al ţării. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi de Ioan Drăgan, rectorul Institu­tului politehnic să viziteze ex­poziţia amenajată în holul fa­cultăţii, sugestivă imagine a profundelor prefaceri cunoscute de învăţămîntul românesc în răstimpul care a trecut de la Congresul al IX-lea al parti­dului. Date şi cifre semnificative reflectă dezvoltarea şi moder­nizarea înregistrată de învăţă­­mîntul de toate gradele din pa­tria noastră. S-a arătat că, la ora actuală, aproape un sfert din populaţia ţării învaţă, iar baza materială a invăţăm­întului a sporit an de an. Pe parcursul vizitei au fost prezentate principalele direcţii de acţiune privind crearea unui sistem de învăţămînt modern, care să asigure pregătirea ca­drelor şi forţei de muncă pen­tru toate domeniile, creşterea calităţii procesului instructiv­­educativ, potrivit cerinţelor noii revoluţii tehnico-ştiinţifice, a actualei etape de dezvoltare pe care o străbate ţara. S-a relevat că, sub directa îndrumare a tovarăşei Elena Ceauşescu, a sporit participa­rea învăţământului la realiza­rea programelor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnolo­gică, coordonate de Comitetul Naţional pentru Ştiinţă şi Teh­nologie, în vederea punerii în valoare a noi surse de ener­gie, realizării de materiale cu proprietăţi superioare, a unor tehnologii moderne, în sco­pul automatizării şi robotiză­rii proceselor de producţie. S-a arătat că, în vederea dez­voltării gîndirii creatoare a tinerilor, au fost create noi cercuri de cercetare ştiinţifică ale studenţilor, s-au organizat concursuri pe discipline şi me­serii ale elevilor, tabere de pregătire în domeniile de virf ale ştiinţei şi tehnicii, cercuri tehnico-aplicative ale pionierilor şi elevilor. Sub genericul „Invăţămlntul clujean raportează secretarului general al Partidului Comunist Român“, expoziţia înfăţişează dezvoltarea Centrului univer­sitar Cluj-Napoca în „Epoca Nicolae Ceauşescu“, rezulta­tele dobîndite in cadrul proce­sului de integrare a învăţămân­­tului cu cercetarea şi pro­ducţia. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost prezentate, in conti­nuare, realizările institutelor clujene de învăţămint supe­rior pe linia înfăptuirii unor obiective de cercetare ştiinţi­fică in strînsă legătură cu ce­rinţele economiei naţionale. Au fost înfăţişate, de aseme­nea, date privind învăţămîntul pr­euniversitar, cuprinderea ele­vilor în unităţile de învăţămînt­ din judeţul Cluj, forţa de muncă pregătită in şcoli, pro­ducţia realizată de elevi in ca­drul activităţii de instruire practică, activitatea de crea­­ tmmI In timpul vin­tei la Staţiunea de cercetări agricole din Turda La Combinatul de fibre, celuloză şi hirtia Da] (Continuare in pag. a 3-a) Pagina a 2-a — IS septembrie 1987 ,România libera"

Next