România Liberă, septembrie 1987 (Anul 45, nr. 13318-13343)
1987-09-15 / nr. 13330
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Împreună cu tovarăşa elena ceauşescu, In judeţul cluj (Urmare din pag. în paduri din otel zincat pentru benzile transportoare folosite In industria minieră, a altor produse metalurgice solicitate de ramurile de virf ale economiei nationale. Au fost relevate, in cadrul discuţiilor, rezultatele obţinute în vederea modernizării proceselor de fabricaţie In oţelării, la laminoare şi realizării sarcinilor ce revin combinatului din programele prioritare naţionale. S-a informat, de asemenea, pe parcursul vizitei, despre acţiunile întreprinse de colectivul combinatului pentru recuperarea unor resurse energeticefolosibile care au condus la economisirea anuală a circa 10 000 tonne de combustibil convenţional. Apreciind rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se examineze posibilităţile de modernizare în continuare a combinatului, de creştere a producţiei de oţeluri superioare şi diversificare mai largă a produselor, pentru valorificarea mai bună a metalului şi crearea unor posibilităţi din ce în ce mai mari pentru export. In acest sens, secretarul general al partidului a indicat să se elaboreze un program special pentru creşterea cu 50 la sută a producţiei în cadrul capacităţilor existente, fără construcţii noi, pe baza dotării combinatului cu noi utilaje şi maşini moderne care să asigure o sporire continuă a productivităţii muncii, a eficienţei întregii activităţi. S-a indicat, de asemenea, să se intensifice acţiunile de recuperare a căldurii în oţelării, la laminoare, în celelalte sectoare calde ale combinatului. Pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a discutat cu oţelari şi metalurgişti despre problemele producţiei, ale îndeplinirii sarcinilor de pian, s-a interesat de condiţiile lor de muncă şi de viaţă. La încheierea vizitei, membrii conducerii combinatului au adresat secretarului general al partidului calde mulţumiri pentru vizită, pentru recomandările date şi cu acest prilej, angajîndu-se, în numele oamenilor muncii de aici, de a le transpune neabătut in practică, pentru a-şi aduce astfel o contribuţie sporită la dezvoltarea economiei naţionale, la progresul multilateral al ţării. Adresindu-se, înainte de plecarea din combinat, metalurgiştilor din Cîmpia Turzii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu i-a felicitat pentru rezultatele obţinute pină acum în dezvoltarea şi modernizarea acestei puternice unităţi, apreciind, totodată, că există încă mari posibilităţi pentru realizarea unor noi produse de înaltă tehnicitate, necesare ramurilor de bază ale economiei naţionale. Secretarul general al partidului şi-a exprimat convingerea că puternicul colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri din această unitate, care dispune de o dotare tehnică modernă, va acţiona astfel incit Combinatul metalurgic din Cîmpia Turzii să devină, în scurt timp, una dintre cele mai bune întreprinderi de acest fel din industria metalurgică. Dialogul de lucru al secretarului general al partidului cu oamenii muncii din agricultura judeţului Cluj s-a desfăşurat la STAŢIUNEA DE CERCETĂRI AGRICOLE DIN TURDA. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de lucrătorii acestei cunoscute unităţi de cercetare agricolă. Erau prezenţi Gheorghe David, ministrul agriculturii, Tiberiu Mureşan, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, al Direcţiei agricole judeţene. Directorul Staţiunii, Marcel Roman, a arătat că întreaga activitate a acestei unităţi de cercetare este orientată spre realizarea unor soiuri şi hibrizi de înaltă productivitate. Se subliniază că, în ultimii 22 de ani, cercetătorii de aici au creat şi omologat 13 soiuri de griu de toamnă şi de primăvară cultivate acum pe mari suprafeţe. Dintre soiurile de griu create reţin atenţia Turda-81, Ar ieşim, Transilvania, soiuri care au un potenţial de producţie ridicat, au rezistenţă genetică la boli, la condiţii mai puţin favorabile de mediu. De asemenea, au fost creaţi 15 hibrizi de porumb cu un potenţial de producţie de peste 9 000 kg boabe STAS la hectar în condiţii fără irigare. Rezultate bune au fost obţinute şi în crearea unor noi linii de soia şi de orzoaică de primăvară. Unitatea de cercetare livrează, anual, cooperativelor agricole de producţie şi întreprinderilor agricole de stat din zonă peste 2 000 capete animale de prăsilă, în special porcine şi ovine. Secretarul general al partidului este informat de gazde că, în conformitate cu obiectivele din etapa actuală a noii revoluţii agrare, colectivul de oameni ai muncii din cadrul staţiunii acţionează cu hotărire pentru realizarea unei agriculturi intensive, prin crearea de soiuri şi hibrizi de înaltă productivitate şi rezistenţă sporită la boli şi dăunători, elaborarea unor tehnologii de cultură tot mai perfecţionate, astfel incit să se obţină producţii mari, sigure şi stabile, menite să contribuie la creşterea generală a producţiei agricole. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi să viziteze EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR AGRICULTURII JUDEŢULUI CLUJ, care înfăţişează rezultatel* dobinul la in ultimii ani în direcţia dezvoltării intensive a producţiei vegetale şi animaliere, eforturile ce se depun pentru folosirea cu chibzuinţă şi randament sporit a fondului funciar, a puternicei baze materiale de care dispun unităţile agricole, pentru îndeplinirea integrală a programelor din acest sector. Augustin Todea, directorul general al Direcţiei agricole judeţene, arată că, in urma alocării unui volum sporit de investiţii, de la an la an au crescut şi baza tehnicomaterială a agriculturii judeţului şi, implicit, producţiile vegetale şi animaliere. Urmărind înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare, organizindu-şi mai bine activitatea, mai multe unităţi agricole de stat şi cooperatiste au obţinut, în acest an, recolte de griu şi orz de peste 8 000 kg la hectar. Sunt prezentate, apoi, principalele direcţii de acţiune în vederea creşterii producţiei agricole. S-a subliniat că, in urma indicaţiilor date de secretarul general al partidului la precedenta vizită de lucru, s-a trecut la materializarea unui program de amenajare complex, in bazine hidrografice mari. In acest sens, a fost dat in folosinţă un perimetru-etalon la Turda, sunt în curs de finanzare lucrările din bazinul hidrografic ,Criş şi se acţionează cu forţe sporite pentru executarea lucrărilor prevăzute în bazinele hidrografice din zona Clujului şi Dejului. De asemenea, în zootehnie, sporurile de producţie vor avea la bază îmbunătăţirea activităţii de reproducţie şi selecţie, asigurarea furajelor din surse proprii. în timpul vizitării expoziţiei agricole a judeţului au fost prezentate, de asemenea, o variată gamă de produse agricole, gradul înalt de prelucrare a acestora, precum şi exemplare de animale din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, din gospodăriile populaţiei, realizări ale micii industrii din cooperativele agricole de producţie. La plecare, adresindu-se cercetătorilor, celorlalţi lucrători din agricultura judeţului prezenţi la această analiză, tovarăşul Nicolae Ceauşescu i-a felicitat pentru rezultatele bune obţinute în direcţia creşterii producţiei, atit in cadrul staţiunii, cit şi in unităţile agricole, apreciind că trebuie să se acţioneze în continuare cu şi mai multă energie pentru valorificarea superioară a posibilităţilor de care dispune agricultura judeţului Cluj. S-a vizitat, în continuare, COMBINATUL DE FIBRE, CELULOZĂ ŞI HÎRTIE DEJ, ale cărui produse, datorită caracteristicilor lor tehnice şi parametrilor superiori de calitate, sunt apreciate atit în ţară, cit şi in străinătate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, la sosirea pe platforma industrială Dej-Nord, cu deosebit entuziasm, de numeroşi oameni ai muncii din unităţile economice ale municipiului, precum şi de Ion. M. Nicolae, ministrul industriei chimice şi petrochimice, de Alexandru Dimitriu, ministrul construcţiilor industriale, de cadre de conducere ale centralei de resort şi combinatului. Ioan Ungur, directorul combinatului, a informat despre îndeplinirea integrală a sarcinilor şi indicaţiilor date cu prilejul vizitei anterioare, puternicul detaşament muncitoresc al unităţii fiind angajat, in prezent, cu toate forţele pentru îndeplinirea prevederilor planului pe acest an şi, cu prioritate, pentru realizarea producţiei destinate exportului, modernizarea capacităţilor de producţie şi a tehnologiilor, creşterea productivităţii muncii. Secretarului general al partidului i-au fost prezentate preocupările şi rezultatele obţinute în vederea înnoirii producţiei, promovării rezultatelor cercetării ştiinţifice, căi ce asigură creşterea ponderii produselor de un înalt nivel calitativ, valorificarea superioară a materiilor prime. Analiza modului în care combinatul realizează producţia fizică a continuat in secţia de fabricaţie a celulozei chimice, capacitate de producţie finalizată recent şi construită din indicaţia secretarului general al partidului. S-a vizitat, in continuare, şantierul fabricii de sulfura de carbon unde secretarul general al partidului a apreciat că lucrările sunt rămase în urmă, în special la montarea utilajelor şi a recomandat să fie luate toate măsurile, astfel incit noua fabrică să intre grabnic în producţie şi să funcţioneze la parametrii proiectaţi. La plecare, adresindu-se celor prezenţi, secretarul general al partidului le-a urat tuturor oamenilor muncii din combinat să realizeze în cele mai bune condiţiuni sarcinile prevăzute astfel incit combinatul să devină o unitate fruntaşă, cu rezultate bune, cu produse de înaltă calitate. Gazdele l-au asigurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, că vor îndeplini întocmai indicaţiile ce le-au fost date, că nu vor precupeţi nici un efort pentru realizarea in întregime a planului de producţie pe acest an şi, in primul rind, a producţiei destinate exportului. Vizita a continuat la COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCŢIE APAHIDA, pe terenurile fermei nr. 2 a cooperativei, unde sute de ţărani cooperatori se aflau în plină activitate de recoltare a cartofilor de toamnă. Cei prezenţi l-au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu, scandind cu însufleţire „Ceauşescu şi poporul „Ceauşescu — P.C.R. !“. Secretarul- general al partidului a trecut, apoi, în revistă, in faţa unor grafice, dinamica dezvoltării producţiilor vegetale şi animaliere ale C.A.P. Apahida. Inginerul şef al unităţii, Gheorghe Rudăreanu, a prezentat recoltele medii obţinute la hectar în ultimii ani, structura producţiilor şi lucrările de îmbunătăţiri funciare efectuate în zonă. Secretarul general al partidului a apreciat preocuparea pentru creşterea gradului de fertilizare a terenurilor, pentru sporirea continuă a producţiilor, indicind să se acţioneze cu hotărire pentru atingerea obiectivelor prevăzute de noua revoluţie agrară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de ministrul agriculturii şi reprezentanţii organelor locale de partid şi de stat, de specialiştii unităţii, au vizitat, apoi, un lan de porumb, cultură semănată intr-un teren redat producţiei prin desecarea unei mlaştini, pe care s-a evaluat o recoltă de 13 420 kg ştiuleţi la hectar. S-a indicat, cu acest prilej, să se pună mai bine in valoare şi să se recupereze toate terenurile de acest gen, valea Someşului oferind largi posibilităţi ca, printr-o serie de lucrări de Îmbunătăţiri funciare, să fie redate producţiei noi suprafeţe agricole, să fie ridicat potenţialul productiv al pămintului din această zonă, mai ales că o parte din colinele cu pante line permit practicarea unei agriculturi intensive cu un sistem de maşini adecvat, pentru terenurile deluroase. Ţăranii cooperatori au raportat cu mindrie că de pe terenurile unde tocmai recoltau, cuprinzînd o suprafaţă de 57 hectare, producţia medie la hectar, chiar în condiţiile climaterice mai puţin favorabile ale acestui an, este de peste 31000 kg de cartofi datorită aplicării tehnologiilor de cultură şi întreţinere moderne. Interesindu-se de numărul de cartofi la cuib, de greutatea lor medie şi de numărul, cuiburilor la hectar, secretarul general al partidului a subliniat că, cu cit producţia va fi mai bună, cu atit şi veniturile membrilor cooperatori vor fi mai mari, îndemn aplaudat cu însufleţire de cei prezenţi. Un moment emoţionant a fost prilejuit de poezia recitată in faţa înalţilor oaspeţi de ţăranca poetă Ileana Zaiu : Tovarăşe preşedinte / Omul cel mai de-omenie I Din preascumpa Românie, / Noi, de-a- Icea din Ardeal, / Cei din cîmp şi de la munte / Vă urăm in dulci cuvinte / Ca-n pace sâ ne trăiţi / Ţara să ne-o cirinuiţi / Şi s-o ridicaţi spre soare I Ca pe cea mai mindră floare! / Tovarăşă Elena Ceauşescu, / Om politic de renume, / Savant cunoscut in lume, / Vă urăm şi dumneavoastră ! Din plinul inimii noastre / Cu gind bun şi bucurie , / Tot ce faceţi să se-nscrie / Spre a neamului mindrie ! La plecare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat calde felicitări ţăranilor cooperatori din Apahida pentru rezultatele obţinute şi le-a urat noi succese in activitatea de viitor, sănătate si fericire. Elicopterul prezidenţial s-a îndreptat, apoi, spre stadionul din municipiul ClUJ-NAPOCA. Aici, se aflau zeci de mii de locuitori ai oraşului, care au făcut o impresionantă primire iubiţilor oaspeţi. S-a aclamat Îndelung cu înflăcărare, pentru partid şi secretarul său general. Cei prezenţi purtau, cu dragoste şi mindrie, portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, fluturau steguleţe roşii şi tricolore, buchete de flori. Au răsunat puternice aplauze, urale şi ovaţii. Domnea o atmosferă de intensă bucurie, de mare şi scumpă sărbătoare. Era atmosfera entuziastă, de înaltă vibraţie patriotică, specifici intilnirilor secretarului general al partidului cu oamenii iniuncii, cu toţi cetăţenii ţării. La coborîrea din elicopter, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. S-a intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. O formaţie, alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, a prezentat onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, potrivit datinei, cu pline şi sare. Pionieri şi şoimi ai patriei, tineri şi tinere au oferit frumoase buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu prietenie manifestărilor pline de căldură ale clujenilor veniţi să-i întimpine, după care au părăsit stadionul, îndreptindu-se spre reşedinţa oficială. După-amiază, vizita de lucru a continuat la COMBINATUL DE UTILAJ GREU DIN CLUJ-NAPOCA, cea mai importantă întreprindere industrială a judeţului, care produce o gamă largă de echipamente şi utilaje tehnologice de mare complexitate pentru industriile energetică, metalurgică, chimică, constructoare de maşini. Realizarea acestei unităţi este strins legată — asemenea altor obiective economice din ţară — de numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, combinatul fiind construit, cu aproape zece ani în urmă, din iniţiativa şi cu sprijinul direct al secretarului general al partidului. Odată cu intrarea sa în funcţiune, in cadrul politicii partidului de repartizare echilibrată şi armonioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul patriei, municipiul Cluj-Napoca, cu vechi tradiţii culturale, s-a înscris pe harta economică a României şi ca un viguros centru industrial. Dialogul de lucru al secretarului general al partidului cu muncitorii, inginerii şi tehnicienii combinatului, la care au fost de faţă Gheorghe Dinu, ministrul industriei de utilaj greu, reprezentanţi ai centralei industriale de resort, a fost axat pe activitatea economică prezentă şi de perspectivă a acestei unităţi reprezentative a industriei noastre constructoare de maşini. Directorul combinatului, Mihai Tălpeanu, a informat despre îndeplinirea principalilor indicatori economici pe primele opt luni ale anului şi măsurile care s-au luat pentru recuperarea grabnică a unor rămîneri în urmă la diferite sortimente, în vederea realizării integrale şi în cele mai bune condiţiuni, a sarcinilor de plan pe întregul an 1987. Au fost evidenţiate creşterile importante —• la unele sortimente pină la 50 la sută — faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, înregistrate la producţia de export, mai mult de 30 la sută din produsele realizate aici fiind destinate, în prezent unor parteneri de peste hotare. Aceste realizări importante ale tinărului , şi destoinicului colectiv clujean au fost prezentate tovarăşului Nicolae Ceauşescu pe parcursul vizitării unor sectoare principale de producţie ale combinatului. La Fabrica de maşini termoenergetice au fost prezentate citeva produse reprezentative aflate in fabricaţie sau in curs de asimilare.. Peste 60 la sută din producţia acestei fabrici este destinată exportului, creindu-se, în acest scop, linii moderne specializate de fabricaţie in flux continuu, care asigură livrarea la timp şi in condiţii de cea mai bină calitate a produselor. In cursul discuţiei purtate, s-a relevat că întreprinderea işi aduce o importantă contribuţie la înfăptuirea programelor prioritare ale economiei naţionale. în acest cadru, la secţia mecano-sudură a Fabricii de maşini grele a fost prezentat planul de asimilare a turbinelor mici, pină la 30 şi 50 megawaţi, pentru programul energetic naţional. Tot aici, în standul de probe, au fost prezentate alte utilaje complexe — maxipresele de 1 300 şi 2 500 tone-forţă, precum şi cea mai mare presă de ambutisat caroserii auto realizată pină acum în ţara noastră, destinată întreprinderii de autoturisme Piteşti. S-a informat că în realizarea unor utilaje — Îndeosebi cazane industriale şi turbine — şi generalizarea unor tehnologii moderne — combinatul desfăşoară o strînsă colaborare cu Filiala din Cluj-Napoca a Institutului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru echipamente energetice şi cu institutele de învăţămint superior din localitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se intensifice această colaborare pentru obţinerea unor produse superioare, de înaltă tehnicitate. La forţa grea au fost prezentate tehnologiile avansate folosite pe întregul flux de producţie şi realizările obţinute in cadrul programului de modernizare a sectoarelor calde din cadrul combinatului. A fost subliniată preocuparea specialiştilor unităţii în direcţia asimilării unor mărci superioare de oţeluri aliate şi înalt aliate pentru programul energetic naţional şi modernizării în continuare a secţiei de forjă, a celorlalte sectoare calde ale combinatului, care vor contribui atit la creşterea productivităţii muncii, cit şi la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale celor ce lucrează aici prin mecanizarea şi automatizarea unor operaţiuni grele de lucru. în timpul discuţiilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind rezultatele obţinute, a cerut conducerii combinatului, să acţioneze in direcţia creşteriicapacităţilor de producţie pe seama folosirii intensive a suprafeţelor existente, precum şi a diversificării gamei de produse pentru export. Pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit la diferite locuri de muncă, a stat de vorbă cu muncitorii despre condiţiile in care işi îndeplinesc sarcinile de plan, s-a interesat de felul in care se aplică in combinat acordul global. Adresindu-se, la plecare, colectivului combinatului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a felicitat pentru realizările obţinute pină acum, subliniind că i-a făcut o impresie bună modul in care au fost îndeplinite sarcinile pentru export şi cele privind creşterea producţiei de utilaje energetice. Secretarul general al partidului a adresat huindtorilor, tehnicienilor şi inginerilor urări de noi succese în îndeplinirea tuturor indicatorilor tehnico-economici pe anul 1987 şi pe întregul cincinal, in realizarea unor produse de cea mai bună calitate. însufleţiţi de aprecierile făcute şi de îndemnurile adresate, constructorii de maşini clujeni au dat secretarului general al partidului asigurări că nu vor precupeţi nici un efort pentru realizarea exemplară a indicaţiilor primite, pentru înfăptuirea cu succes a importantelor obiective stabilite de Congresul al XllI-lea al partidului. Următorul obiectiv al vizitei, a fost LICEUL INDUSTRIAL Nr. 9 DIN CLUJ-NAPOCA, unitate de învăţămint destinată să pregătească viitoarele cadre de muncitori şi maiştri ,pentru Combinatul de utilaj greu. Aici învaţă aproape 2 000 de elevi. Liceul dispune de o puternică bază materială, fiind încadrat cu personal didactic şi tehnic in măsură să asigure desfăşurarea unui învăţămint modern, strîns legat de activitatea productivă. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi de Ion Teoreanu, ministrul educaţiei şi invăţămîntului, Poliana Cristescu, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, de cadre didactice, specialişti, precum şi de Mariana Răduţiu, inspector general al Inspectoratului şcolar al judeţului Cluj, care a raportat despre dezvoltarea învăţămîntului liceal şi profesional. Au fost vizitate, apoi, mai multe laboratoare ale liceului, modernizate şi dotate cu aparatură de inalt nivel tehnic, adecvată pregătirii teoretice şi practice necesare însuşirii meseriei alese. De asemenea, a fost vizitat un atelier in care elevii primesc instruire practică. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşă Elena Ceauşescu au fost informaţi că, datorită sprijinului primit din partea Combinatului de utilaj greu, a activităţii de autodotare, elevii dispun de condiţii optime de pregătire în meseriile alese, ceea ce-i ajută să se integreze cit mai repede, după absolvire, în colectivele de muncă. Adresindu-se elevilor, secretarul general al partidului le-a urat succes la învățătură, recomandindu-le să se pregătească bine pentru a putea deveni muncitori cu înaltă calificare. In continuare, a fost vizitată FACULTATEA DE MECANICA din cadrul Institutului politehnic din Cluj-Napoca, puternic centru universitar al ţării. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi de Ioan Drăgan, rectorul Institutului politehnic să viziteze expoziţia amenajată în holul facultăţii, sugestivă imagine a profundelor prefaceri cunoscute de învăţămîntul românesc în răstimpul care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului. Date şi cifre semnificative reflectă dezvoltarea şi modernizarea înregistrată de învăţămîntul de toate gradele din patria noastră. S-a arătat că, la ora actuală, aproape un sfert din populaţia ţării învaţă, iar baza materială a invăţămîntului a sporit an de an. Pe parcursul vizitei au fost prezentate principalele direcţii de acţiune privind crearea unui sistem de învăţămînt modern, care să asigure pregătirea cadrelor şi forţei de muncă pentru toate domeniile, creşterea calităţii procesului instructiveducativ, potrivit cerinţelor noii revoluţii tehnico-ştiinţifice, a actualei etape de dezvoltare pe care o străbate ţara. S-a relevat că, sub directa îndrumare a tovarăşei Elena Ceauşescu, a sporit participarea învăţământului la realizarea programelor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, coordonate de Comitetul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, în vederea punerii în valoare a noi surse de energie, realizării de materiale cu proprietăţi superioare, a unor tehnologii moderne, în scopul automatizării şi robotizării proceselor de producţie. S-a arătat că, în vederea dezvoltării gîndirii creatoare a tinerilor, au fost create noi cercuri de cercetare ştiinţifică ale studenţilor, s-au organizat concursuri pe discipline şi meserii ale elevilor, tabere de pregătire în domeniile de virf ale ştiinţei şi tehnicii, cercuri tehnico-aplicative ale pionierilor şi elevilor. Sub genericul „Invăţămlntul clujean raportează secretarului general al Partidului Comunist Român“, expoziţia înfăţişează dezvoltarea Centrului universitar Cluj-Napoca în „Epoca Nicolae Ceauşescu“, rezultatele dobîndite in cadrul procesului de integrare a învăţământului cu cercetarea şi producţia. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost prezentate, in continuare, realizările institutelor clujene de învăţămint superior pe linia înfăptuirii unor obiective de cercetare ştiinţifică in strînsă legătură cu cerinţele economiei naţionale. Au fost înfăţişate, de asemenea, date privind învăţămîntul preuniversitar, cuprinderea elevilor în unităţile de învăţămînt din judeţul Cluj, forţa de muncă pregătită in şcoli, producţia realizată de elevi in cadrul activităţii de instruire practică, activitatea de crea tmmI In timpul vintei la Staţiunea de cercetări agricole din Turda La Combinatul de fibre, celuloză şi hirtia Da] (Continuare in pag. a 3-a) Pagina a 2-a — IS septembrie 1987 ,România libera"