România Liberă, octombrie 1987 (Anul 45, nr. 13346-13370)

1987-10-03 / nr. 13346

I % MUNCA SUSŢINUTA, ÎNALTA RĂSPUNDERE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR ECONOMICE RITMICITATEA - condiţie esenţială a realizării planului la producţia fizică . In prim-prim, asigurarea producţiei fizice planificate, la toate sortimentele din nomenclatorul de fabricaţie ■ îndeplinirea sarcinilor de plan — un obiectiv major la zi, la decadă, la lună, la trimestru IIi Livrări suplimentare la export, pe baza sporurilor de producţie fizică ■ Optimizarea cooperărilor, o cerinţă cu „foc continuu" U Modernizarea producţiei, perfecţionarea organizării — căi sigure spre îmbunătăţirea fluxurilor de fabricaţie HI Ordine, disciplină, răspundere maximă, de la aprovizionarea tehnico-materială, la livrarea produsului finit. De o bună bucată de vreme, colectivul de oameni ai muncii de la INTREPRINDEREA OPTICA ROMÂNA se află consecvent pe primele locuri ale fruntaşilor ramurii, in întrecerea socialistă pe ţară. De regulă chiar pe locul I. Doar la ierarhizarea cea mai recentă au coborit pe locul III, o parte din puncte fiindu-le „subtilizate" de citeva unităţi cu sarcini de cooperare în materializarea unei noi investiţii , unităţi care, iată, nu s-au achitat intru totul de îndatoririle ce le reveneau, determinînd ieşirea I.O.R.ului din graficul stabilit pentru investiţia respectivă. în ce-1 priveşte direct, insă, colectivul acestei unităţi — adevărat etalon din multe puncte de vedere — se întrece pe sine zi de zi şi lună de lună, aşa cum s-au şi obişnuit de fapt, de mulţi ani, oamenii de aici. Argumente că, într-adevâr, aşa stau lucrurile sunt, desigur, rezultatele nemijlocite din producţia curentă, nivelul la care se stabilesc vremelnic cotele principalilor indicatori de eficienţă economică. Spunem „vremelnic“, pentru că, de fapt, o realizare remarcabilă oricare ar fi ea, are nici o existentă efemeră, dat fiind că rezultatele iungii se aflăîncântintă ascendentă, indiferent sub ce raport le-am analiză. Discutăm cu tovarăşul Mihai Turcescu, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii. Acum, cind se pot face calcule retrospective privind modul cum s-a lucrat in toate cele 9 luni parcurse din acest an, aflăm că indicatorii de eficienţă economică au fost îndepliniţi şi chiar depăşiţi, în totalitatea lor, fărind posibilă cumularea unor beneficii substanţiale în bugetul unităţii. între indicatori ,se distinge din capul locului producţia destinată exportului, realizată în acest interval în proporţie de 119 la sută. Altfel spus, a fost obţinută o producţie suplimentara deosebit de importantă, in valoare, de mai multe zeci de milioane de lei, care, desigur, a şi ajuns la beneficiarii externi sau se află in drum spre ei. Privind realizările prin prisma înşiruirii calendaristice a lunilor, se impune o observaţie : exportul a cunoscut o seamă de creşteri succesive, astfel încât, în luna septembrie, totalul înregistrat la acest indicator a fost de 121 la sută, comparativ cu planul. Aşadar, numeroase comenzi au putut fi onorate in devans, creîndu-se o situaţie propice încheierii de contracte suplimentare de export, cu termene de livrare în trimestrul IV 1987 şi în trimestrul I 1988. Suplimentare, pentru că ,aici, întregul an 1987 a fost acoperit cu contracte ferme, încă de la sfîrşitul anului 1986 ; suplimentare, pentru că cererile de noi comenzi — îndeosebi cu plată in devize convertibile — depăşesc, practic, capacitatea de producţie a unităţii, determinînd găsirea din mers a unor căi, soluţii şi mijloace de optimizare mai pregnantă, a fluxurilor, in vederea onorării şi a acestor doleanţe. „Hotăritoare se dovedesc, in acest context, strădaniile oamenilor noştri de a asigura condiţii cit mai bune îndeplinirii sarcinilor de producţie fizică, din ea derivind de fapt productia-marfă şi implicit onorarea promptă a contractelor, in toate detaliile sortimentelor comandate, ne spune preşedintele C.D.M. Ca să obţinem o producţie fizică cel puţin la nivelul planului de ansamblu, eforturile colectivului sunt concentrate prioritar pe asigurarea unei ritmicităţi optime in îndeplinirea planului , pe rutii, pe decade şi chiar, pe zile. in absolut toate compartimentele de lucru. Astfel, evităm in prinţul find acumulărea de restanţe şi toate batclile de capi, pe care le poate provoca o asemenea situaţie. Dar aceasta, fireşte, nu se realizează chiar cit ai bate din palme. Există încă unele greutăţi şi in aprovizionarea tehnico-materială, ca şi in activitatea de cooperare cu alte inităţi, iar pe de altă parte, nici optimizarea fluxurilor proprii, perfecţionarea dotărilor şi tehnologiilor «de acasă«, ori măsurile risilite.„'JtfBJtd.ffCa 2 ' prdăuă limtaţii,'' îmbunătăţirea calităţii sau înnoirea produselor nu cunosc întotdeauna un drum neted spre materializare. Noi ne-am obişnuit insă să urcăm o pantă chiar luind-o pieptiş. Ne cunoaştem de-acum forţele." într-adevăr, a izbuti să-ţi cunoşti forţele e un ciştig dintre Cele mai importante. Către această concluzie ne îndreaptă, aici, însăşi materializarea măsurilor de perfecţionare a organizării şi de modernizare a producţiei, din prima etapă a acestei ample acţiuni, încheiată recent. Marea lor majoritate vizează fie direct, fie indirect, tocmai asigurarea ritmicităţii exemplare a producţiei fizice de zi cu zi, realizarea unor sporuri cit mai importante de producţie-marfă. Bunăoară, prin scurtarea ciclurilor de fabricaţie la seriile „zero“ ale diferitelor familii de microscoape, s-a redus durata de finalizare a lor cu circa 3 luni faţă de ce se planificase. în aceeaşi idee, s-a optimizat din mers fluxul defabricaţie pe ateliere cu circuit închis, conducînd, intre altele, la reducerea timpilor morţi şi la întărirea spiritului de colectivitate, de întrajutorare complexă între oamenii dirntr-un atelier sau altul. De asemenea, se cuvin subliniate analizele săptămînale la nivelul secţiilor producătoare, cu secţiile de montaj, reflectate în unificarea , intereselor specifice fiecăreia şi în găsirea celor mai bune modalităţi de soluţionare a nevoilor. Nici integrarea tinerilor absolvenţi de şcoli profesionale şi de liceu în echipe mixte, sub îndrumarea nemijlocită a unor muncitori cu experienţă, n-a rămas fără ecou in îndeplinirea sarcinilor de plan la cotele vizate, cum, fireşte, nici introducerea unor tehnologii noi n-a întirziat să-şi arate efectul. Aşadar, prin ce se poate spune că s-au concretizat cele19 măsuri principale, puse aici în valoare ? Desigur, mai întii prin îmbunătăţirea fluxurilor in toate compartimentele de lucru, printr-o tot mai amplă perfecţionare a pregătirii profesionale, prin modernizări de utilaje şi tehnologii, inclusiv prin aplicarea unor invenţii şi inovaţii proprii, cu efect direct in sporirea productivităţii şi, de fapt, a înseşi randamentelor, in majoritatea punctelor de lucru. Dar, şi mai concret, eficienţa acestora se exprimă intr-un spor de producţie-marfă in valoare de 20 de milioane lei (pentru etapa I a modernizării), din care 10 milioane lei constituie echivalentul producţiei destinate, peste prevederi, exportului, numai pe seama organizării şi modernizării. în această acţiune, intrată din luna august în cea de-a doua etapă, s-au impus atenţiei eforturile multor oameni ai muncii de aici. între ei se disting cu precădere inginera Nicolae Purdea, maistrul principal Ştefan Drăgan, inginerii Mircea Sibeeanu şi Marin Răduţoiu, maistrul Dumitru Tutunaru. Lor trebuie neapărat să li se adauge fruntaşii in producţia efectivă, din secţii şi,.ateliere, adică cei din compartimentele unde se simte în modul cel mai concret ritmicitatea producţiei, rentabilitatea ideilor, a măsurilor, a acţiunilor înseşi. Preşedintele consiliului, oamenilor muncii din întreprindere ne amintea despre o cerinţă esenţială pentru bunul mers al producţiei, de care depinde, de fapt, în covirşitoare proporţie, nu numai ritmicitatea in sine, ci mai ales rezultatele efective ale muncii , relaţiile cu furnizorii de materiale şi de subansamble care nu se produc in unitate. Era vorba, cu alte cuvinte, despre cooperări. Căci, fireşte, degeaba te străduieşti să-ţi mobilizezi exemplar oamenii, să-ţi optimizezi, să zicem, fluxurile, dacă nu dispui la timp şi in cantitate corespunzătoare de tot ce trebuie să intre in fluxurile respective. Relaţii bune şi foarte bune s-au statornicit în acest sens cu întreprinderile mecanice din Cugir şi Mija, cu întreprinderea „Metrom“ Braşov sau cu întreprinderea de piese turnate şi prestări servicii a Consiliului popular al municipiului Bucureşti, ceea ce, din păcate, nu s-ar putea afirma despre cooperarea cu ,,Tehnofrig“ din Cluj-Napoca. Aici, la Bucureşti, se speră totuşi intr-un reviriment, mizîndu-se pe faptul că, pînă la urmă, toate colectivele muncitoreşti, indiferent de profil, trebuie să înţeleagă rostul final al muncii conjugate : asigurarea exemplară a vastei producţii născută din cooperări, de fapt sporirea tot mai accentuată a eficienţei întregii noastre economii. La întreprinderea Optica Română, s-a acţionat şi se acţionează, dealtfel, în diverse chipuri, pentru optimizarea acestor relaţii. Pe de o parte, se string continuu legăturile cu furnizorii asiguriindu-se un schimb operativ,de informaţii complexe şi detaliate, cu privire la cerinţe reciproce, la neajunsuri obiective ori subiective, la căi posibile de depăşire a unor impasuri. Pe de altă pane, cei de la I.O.R. au găsit că, pentru asigurarea unora dintre componente, se poate renunţa intr-o măsură la aportul furnizorilor tradiţionali, aria efortului propriu puţind fi lărgită şi intr-o astfel de direcţie, prin integrarea acestor componente în producţie proprie. Mai apăreau intr-o vreme, de pildă, necazuri in aprovizionarea cu garniturii de cauciuc şi cu alte repere confecţionate din acest material. Fără ele, produsul nu se putea finaliza, trebuind aşadar să se aştepte pină la onorarea comenzii de către furnizor. Fireşte, nici vorbă de ritmicitate, cind apăreau asemenea situaţii. S-a impus insă o idee — nu se mai ştie precis a cui —, care a prins un contur mai sigur în analizele din C.O.M., dîndu-i-se apoi cale liberă spre materializare. Prin autoutilare, a fost realizată o maşină de injectat şi presat cauciuc. Apoi, printr-o redistribuire de la altă unitate, s-a făcut rost de altă maşină, specializată în confecţionarea garniturilor şi reperelor de cauciuc trebuitoare. între timp, maşinii respective i s-au adus o seamă de îmbunătăţiri, unele esenţiale. Aşa a apărat la I.O.R. un nou atelier, specializat in cauciucărie pentru optică şi mecanică fină. Prelucrind, adică, nu un cauciuc oarecare, ci unul cu proprietăţi deosebite, obţinut pe baza unor reţete de asemenea deosebite. Tocmai,in acest scop, doi oameni s-au specializat o vreme la Combinatul de ■cauciuc Jilava, în prezent reţetele necesare fiind la ihdemnna lor, Sub toate aspectele, implicit sub aspectul îmbunătăţirii, aici, la faţa locului. Intre consecinţe, se impune aşadar nu numai asimilarea in variantă proprie a 35 la sută din necesarul cooperărilor de cauciuc, ci şi reducerea costurilor, sporirea beneficiilor şi imprimarea unei ritmicităţi superioare, de mai mare stabilitate in realizarea ansamblelor. Despre eforturile oamenilor muncii de aici pentru optimizarea întregii lor activităţi s-ar putea scrie mult mai mult. Este vorba despre pricepere, despre curaj profesional, despre un autentic spirit revoluţionar. Desigur, despre asemenea valenţe se va mai scrie şi in alte rînduri. Pînă atunci, însă, cei ce ţin să cunoască pulsul de la I.O.R. e suficient să cerceteze listele cu fruntaşii în întrecerea socialistă pe ramuri industriale, publicate lunar in presă, cu precizarea punctajelor de rigoare. De obicei, această unitate nu lipseşte de pe podium... Nicolae Păun (Urmare din pag. 1) şantiere pentru grăbirea lucrărilor de construcţii şi montaj, inclusiv in efectuarea probelor după primul paralel. Căci dacă s-ar fi înlăturat restanţele se putea furniza energie electrică în sistem, lăsînd hidrocentralelor răgazul necesar acumulării apei în lacuri, în scopul utilizării, acesteia la virfurile de iarnă. C.E.T. Oradea 2 vine cu o intimere de şapte luni, în momentul de faţă primul grup energetic fiind în fază de intrare in producţie, în timp ce la turbogeneratorul nr. 7, de la C.E.T. Turceni, continuă încă lucrările de înzidiri la turnurile de prelevare gaze, detimindu-se ca la sfîrşitul lunii octombrie toate lucrările să fie încheiate, într-un stadiu asemănător se află şi blocul energetic nr. 6, de la C.E.T. Govora, obiectiv la care se fac în continuare reglaje în special pe partea electrică. Se înţelege că toate aceste termocentrale au şanse reale să fie puse în funcţiune in perioada imediat următoare. Dar restul ? — respectiv grupurile nr. 2, de la C.E.T. Suceava, Iaşi-Holboca şi „Progresul“, nr. 3 de la CET Halinga (Drobeta Tr. Severin) şi nr. 1 de la Arad şi Braşov sunt departe de ultimele faze ale montajului, pentru acestea existînd doar „soluţia“ unor noi reprogramări, aşa cum s-a mai făcut şi inanii trecuţi. Este bine să se înţeleagă că plănul nu se îndeplineşte cu noi termene, ci cu producţie fizică de energie electrică furnizată de capacităţile energetice. Posibile puncte critice prezintă şi situaţia din hidroenergetică. Este adevărat că numărul centralelor electrice cu punere din funcţiune este mai mare faţă de termocentrale. Hidrocentralele Clocotiş, Sasciort, Herculane, Lereşti, Voineşti, Ipoteşti, Gura Lotrului, Floreşti, Agigea — ca să dăm numai citeva exemple, furnizează deja cantităţi de energie electrică în sistem, însă pe ansamblu suntem totuşi sub posibilităţi. Faţă de termenul iniţial, termocentrala de la Drăgăneşti are o întârziere de 6 luni, primul paralel fiind planificat pentru această lună. Mai departe, centralele hidroelectrice de la Frunzaru şi Păclişa se prezintă încă în fază de montaj cu toate că acesta trebuia terminat din aprilie. La Rîul Mare-Retezat se lucrează deocamdată la închiderea şi etanşarea lagărului radial superior al turbinei nr. 1, paralel cu efectuarea operaţiilor pe circuitele secundare, dar pentru punere în funcţiune I.C.M. Reşiţa mai are de livrat două ventile cu racordurile aferente. De semnalat, totuşi, că în unele hidrocentrale pentru care au fost asigurate toate echipamentele, se constată şi defecţiuni de fabricaţie. De exemplu, la H.C. Drăgan-Iad au fost necesare două luni pentru remedierea vanelor sferice şi a vanei fluture construite de reşiţeni (de altfel, şi la Craiova-2 au apărut probleme de acest fel în timpul probelor, unele lagăre — producător „Vulcan" — fiind subdimensionate). Pe scurt, aceasta ar fi situaţia. După cum se vede, ea se înfăţişează cu serioase neajunsuri dacă ţinem seama de perioada în care ne aflăm. Explicaţiile de natură să motiveze starea de fapt, existentă se pot găsi, dar, sîntem convinşi, cei ce răspund de aceste probleme cu greu ar putea să explice cum au acţionat pentru prevenirea unor asemenea situaţii. Să notăm, totuşi, că una din cauzele neindeplinirii planului de investiţii o reprezintă lipsa de echipamente. Datele ne arată că pînă la începutul lunii septembrie, unităţile producătoare de utilaje energetice erau în restanţă cu echipamente însumînd 32 754 tone, ceea ce înseamnă că s-a asigurat doar jumătate din prevederile planului. Este clar că, într-o asemenea situaţie, nicimontorii nu au putut acţiona pe toate fronturile de lucru. La C.E.T. Holboca-Iaşi, de exemplu, activitatea a stagnat nu mai puţin de cinci luni datorită lipsei subansamblelor de la cazan contractate cu „Vulcan". Pe ansamblu, unitatea bucureşteană a onorat, din contractele încheiate, mai puţin de 50 la sută din cit s-a prevăzut. Şi nu e singurul exemplu. I.M.G.B. a ajuns cu livrările doar la 942 de tone utilaje din 3 887 tone planificate a se executa pînă la începutul lui septembrie, iar I.C.M. Reşiţa a răspuns solicitărilor doar cu 2 987 tone din 5 423 tone programate. De neînţeles cum s-a ajuns la o asemenea situaţie in unităţile M.I.U.G., atîta vreme cît problema energetică este considerată ca domeniu prioritar in activitatea economică. Pe următoarea treaptă se situează ritmul scăzut de lucru folosit de constructori şi montori. Aceasta dovedeşte că nu peste tot s-a înţeles că rezultatele bune depind de nivelul complexităţii şi eficienţei tehnologiilor aplicate în practică, multe dintre cele folosite fiind rudimentare, fapt asupra căruia s-a atras atenţia şi la Consfătuirea de lucru din aprilie. Justificările vizavi de această stare de fapt au fost axate numai pe întirzierile in livrarea utilajelor, nefiind recunoscute lipsurile proprii din activitatea brigăzilor de constructori şi montori. Mai mult, au fost cazuri cind din partea unor responsabili cu montajul pe şantiere s-a manifestat teama de a numi întreprinderile care au restanţe în livrări, pe motiv că brigăzile pe care le conduc fac parte din acelaşi minister cu furnizorii, aşteptîndu-se o soluţionare a problemei de undeva, din afară. Asemenea atitudini sunt neconforme cu spiritul revoluţionar, cu etica societăţii noastre şi, de aceea, le-am consemnat ca atare. Este limpede că pentru obţinerea unui salt in sectorul energetic este nevoie de o restructurare din temelii, a modului de gindire şi de acţiune din partea fiecărui inginer, maistru şi muncitor prezent pe şantiere sau în întreprinderile producătoare de echipamente energetice. Acum totul depinde de gradul de implicare a forţelor participante la îndeplinirea programului energetic din acest an. Noile capacităţi, cit mai grabnic în funcţiune! ! ,Románia liberó 4 PE URMELE ARTICOLELOR PUBLICATE „Colaborarea dintre C.I.R. și C.E.T. Giurgiu, o premisa a aprovizionării ritmice cu cărbune“ „Un colectiv tinăr, ferm hotărit să-și îndeplinească sarcinile pentru export“ Sub semnătura tovarășului ing. VASILE TUDORA, director, întreprinderea „Electrocentrale“ — București, ne-a transmis, cu nr. 13504/1987, următorul răspuns pe care îl publicăm in întregime : Urmare articolului cu privire la problemele ce au apărut în activitatea de transport și descărcare cărbune la CET Giurgiu, articol apărut în ziarul „România Hberă“, din 13 august 1987, vă informăm mai jos asupra măsurilor dispuse : a. s-au prelucrat cu tot personalul secţiei combustibil neajunsurile semnalate în articolul sus-amintit ; b. s-au reactualizat atribuţiile comisiei de analizare a cauzelor care generează locaţii în vederea eliminării acestora ; c. s-a reinstruit personalul de exploatare privind ţinerea evidenţei vagoanelor care intră şi ies din centrală, a modului de evidenţiere a defecţiunilor la vagoane şi a modului de remediere a acestora ; d. s-a analizat activitatea secţiei combustibil, ajungîndu-se la concluzia necesităţii redistribuirii personalului operativ in ture, reinstruirea personalului privind sarcinile ce revin fiecăruia pe locul de muncă, s-a numit un nou maistru cu probleme de exploatare şi s-a schimbat şeful de secţie cu un cadru tehnic bine pregătit profesional şi localnic; e. s-au analizat cauzele care au condus la autoaprinderea cărbunelui şi s-a imputat personalului vinovat contravaloarea cărbunelui ars sub estacadă ; . f. în ceea ce priveşte prezenţa lăcătuşului in centrală, vă informăm că • acesta aparţine staţiei C.F.R. Giurgiu-Sud şi nu CET Giurgiu, aşa cum aţi fost informaţi. ■ Mulţumindu-vă pentru sprijinul acordat, vă asigurăm că vom lua toate măsurile pentru ca lipsurile semnalate de dv. să nu se mai repete. Cu numărul 11/10-65, din 25 septembrie 1997, Direcţia mişcare şi comercial, din Departamentul Căilor Ferate — M.T.Tc, ne comunică, sub semnătura tovarăşului S. ACHIMESCU, director adjunct, măsurile stabilite (sublinierile aparţin redacţiei) . Urmare articolului „Un colectiv tinăr, ferm hotărit să-şi îndeplinească sarcinile pentru export“ publicat in data de 31 august 1987, in care se arătau probleme râma-. se nesoluționate cu transportul containerelor pe C.F.R., vă facem cuijqs- .. cut că au fost analizate cazurile semnalate privind depășirea termenelor de executare a contractelor de transport. Pentru neglijenţe in executarea sarcinilor de serviciu au fost sancţionaţi disciplinar un număr de 10 (zece) încadraţi, cazul fiind totodată prelucrat pe reţeaua de cale ferată pentru a se evita pe viitor asemenea aspecte şi au fost atenţionate regionalele c.f. şi unităţile in subordine să respecteriguros prevederile instrucţionale care asigură derularea normală a transporturilor. .Menţionăm faptul că pentru intîrzierea cu 34 de zile a containerului 109633 de la Uzinele Textile Arad cu destinaţia Fabrica de Confecţii Tulcea, vina aparţine şi personalului C.F.R. care a pus la dispoziţia predătorului containerul 700980 cu unele defecţiuni care au impus transbordarea —■ fapt pentru care a fost sancţionat disciplinar —, dar şi personalului Uzinelor Textile Arad, care a procedat la transbordarea mărfii din containerul 700980 (defect) in containerul 109633 (apt pentru încărcare) după 21 de zile de la avizarea de către C.F.R. Pentru creșterea vitezei comerciale a transporturilor de mărfuri in containere, s-au afectat vagoanele specializate si şablonate pentru coletărie. De asemenea se urmăreşte frecvent, prin analize zilnice şi periodice, respectarea planului de formare şi lichidarea , imobilizărilor in parcurs, precum şi circulaţia acestor vagoane cu trenuri specializate de transcontainere şi coletărie. Vă mulţumim pentru sprijinul acordat Electromotorul cu numărul de fabricaţie 27000000 De pe banda de montaj a întreprinderii de motoare electrice din Piteşti a ieşit electro-* motorul cu numărul de fabricaţie 27 000 000, cifră atinsă în decursul celor aproape 20 de ani parcurşi de la inaugurarea acestei unităţi industriale, care a marcat apariţia ramurii electrotehnice pe harta economică a judeţului Argeş, în perioada ce a trecut de la realizarea primului motor electric şi pînă acum, nomenclatorul de fabricaţie al întreprinderii a ajuns să cuprindă numeroase tipuri de bază de electromotoare, produse in sute de variante con-* structive şi de tensiune, în funcţie de cerinţele beneficiarilor interni şi externi. (Agerpres) Pagina a 3-a — 3 octombrie 1987 v -simv Cind furnizorii de utilaje nu respecta termenele Soarta oricărui obiectiv de investiţii este decisă de seriozitatea celor trei parteneri de execuţie : constructor, furnizor de utilaje şi beneficiar. Acolo unde aceşti factori reuşesc să se înţeleagă şi să colaboreze bine, realizarea investiţiei se desfăşoară ritmic şi ajunge la finalitate conform termenelor din programele întocmite. Aşa şi trebuie, conform legilor ţării. In realitate, uneori, mai greu ajung cei trei parteneri să vorbească „aceeaşi limbă“. Şi-atunci se perpetuează acel nedorit carusel al reprogramărilor, pe care l-am constatat zilele trecute pe platforma chimică de la Chiscani. Adică nerespectind termenele iniţiale de punere în funcţiune stabilite prin programele de execuţie a obiectivelor de investiţii, cei trei parteneri recurg la reprogramarea acestora, in speranţa că îşi vor mobiliza mai mult forţele, şi vor reuşi să ajungă, in sfîrşit, la o colaborare fructuoasă in vederea finalizării obiectivelor de investiţii la care sunt angajaţi. In cadrul Combinatului de fibre, celuloză şi hirtie de la Chiscani — Brăila, se află în execuţie la ora actuală patru mari obiective de investiţii cu termene de punere în funcţiune reprogramate. Este vorba, în primul rind, de instalaţia pentru fabricarea drojdiei furajere. Din acest obiect s-a pus în funcţiune o primă capacitate de 6 000 de tone şi rămăsese de executat in continuare şi de dat în funcţiune, pînă în luna mai 1987, o ultimă capacitate. Obiectul n-a fost realizat la termenul prevăzut şi a fost reprogramat pentru sfîrşitul lunii septembrie. Dar nicide această dată n-a putut fi respectat. Reprofilarea instalaţiei de celofibră pe fibre tip lină este un alt „obiect“ important, din care, până la termenul scadent în luna iunie a.c. s-a pus în funcţiune doar o capacitate reprezentând o cincime din total. Un alt obiectiv, al cărui termen de punere în funcţiune a fost de asemenea depăşit din luna iunie, este şi recondiţionarea instalaţiei de celuloză chimică, etapa I operaţiune menită să asigure economisirea a 7 000 de tone săruri sodice. în sfîrşit, în aceeaşi situaţie se află şi instalaţia de recuperare a metanolului, care a avut termen reprogramat de punere în funcţiune in martie 1987. Pe scurt, aceasta era situaţia celor patru mari obiective de investiţii de la C.F.C.H. Brăila la 1 octombrie 1987. Ce se întreprinde la faţa locului de către constructori şi beneficiari şi ce se aşteaptă din partea furnizorilor de utilaje? Un prim răspuns l-am primit din partea tovarăşului Ioan Crivăţ, inginer-şef al C.F.C.H., care a spus: „în calitatea de beneficiar, direct interesat in respectarea termenelor de punere in funcţiune, combinatul, prin resortul de specialitate şi cu sprijinul nemijlocit al Comitetului judeţean de partid, a făcut tot ce i-a stat in putinţă pentru a crea constrictorului şi mentorului condiţii de lucru corespunzătoare in raport cu graficele întocmite. Săptăminal se analizează in comandamentul de investiţii stadiul execuţiei acestora, se iau măsuri concrete, iar delegaţii noştri trimişi in ţară, la diverşi furnizori, urmăresc execuţia utilajelor contractate şi urgentează livrarea. Cu toate acestea, aşa cum aţi constatat, nu s-a reuşit să se respecte nici, termenele reprogramate pentru luna septembrie. Pe de-o parte, antreprizele şi brigăzile de construcţii şi montaj din cadrul M.C.Ind-ului nu reuşesc să asigure mai ales, in această perioade de virf a execuţiei, forţa de muncă necesară pe fie- INVESTIŢII ’87 care obiectiv. Spre exemplu, punerea in funcţiune a instalaţiei de recuperare metanol este condiţionată de terminarea izolaţiilor termice, a protecţiilor anticorozive, probarea hidraulică a instalaţiei, lucrări nefinalizate tocmai pentru faptul că Antrepriza de construcţiiindustriale Brăila, precum şi alte unităţi specializate din Piatra Neamţ şi Brăila n-au asigurat in această perioadă fortă de muncă necesară pe şantierul obiectivului amintit. Pe de altă parte, mulţi dintre furnizorii noştri consideră termenele de livrare a utilajelor facultative, din care cauză multe din utilaje ne-au sosit cu intirziere pe şantier, iar altele nu le avem nici la ora actuală. Aşa este, de pildă, cazanul de regenerare săruri sodice, ce trebuia livrat încă de la sfîrşitul anului 1984 de către întreprinderea «Vulcan« din Bucureşti, pentru obiectivul recondiţionare celuloză. Noul termen reprogramat pentru primirea acestui important utilaj este fixat la 15 octombrie. Din lipsa lui, însă, n-am putut monta de-a lungul timpului scurs, alte numeroase echipamente anexe achiziţionate în anii precedenţi, în valoare de peste 111 milioane lei“. Inginerul principal cu investiţiile de la C.F.C.H., Serbaţi Iliescu ne-a pus la dispoziţie o listă întreagă cu utilaje şi echipamente ce sânt aşteptate de la diverşi furnizori din ţară pentru finalizarea obiectivelor amintite. Am reţinut citeva exemple pe care reproducem, in speranţa că organele de conducere colectivă din unităţile vizate vor lua măsurile cuvenite pentru urgentarea execuţiei şi livrării utilajelor aşteptate la Brăila. Este vorba de Fabrica de utilaje şi piese de schimb pentru industria chimică Focşani, care are de livrat nu mai puţin de 500 tone utilaje, printre care instalaţii maturaţie viscoză, matisare-colorare, frig amoniac ; „Independenţa“ — Sibiu, cu 80,6 tone utilaje; întreprinderea „Ventilatorul“ — Bucureşti, cu 29 ventilatoare ; „Aversa“ — Bucureşti, cu 8 electropompe, I.C.M. E. Bucureşti, cu 145 km cablu echivalent de 6 kV, din aluminiu, şi altele. In ce priveşte eforturile antreprizelor de construcţii şi montaj care acţionează pe platforma chimică de la Chiscani, se pare că ele încearcă să se ridice la nivelul cerinţelor impuse de respectarea ultimelor termene. Cel puţin aşa am constatat din discuţia cu maistrul Tudor Olteanu, avută joi 1 octombrie, pe şantierul instalaţiei de drojdie furajeră — obiectiv adus pînă în pragul punerii in funcţiune .„La ora actuală, echipa de 28 de muncitori din cadrul Antreprizei de montaje chimice Brăila, pe care o conduc, execută ultimele, lucrări de montaj la instalaţia de drojdie furajeră. Practic, astăzi încheiem ultima cuvă de fermentaţie. Un alt punct -fierbinte- este instalaţia de defurfurolizare unde montăm ultimele trasee de conducte tehnologice aferente acestui obiectiv. Lucrarea va fi terminată pină cel mai tirziu 16 octombrie. Depunem eforturi susţinute, am hotărit să lucrăm în program prelungit, chiar şi duminică 4 octombrie, pentru a tehnina in prima decadă a lunii octombrie. Am concentrat aici cei mai buni lăcătuşi şi sudori sub comanda unor şefi de echipă cum ar fi Stan Mangiurea, Ion Iacob Şi Grigore Grigorie“. Dar deşi constructorii şi montorii îşi intensifică ritmul de execuţie, termenele de punere în funcţiune chiar şi cele reprogramate nu pot fi respectate atît timp cît furnizorii de utilaje şi echipamente nu respectă graficele de livrare. De aceea ne facem mesagerii atât ai constructori,lor şi mentorilor brăileni, cit şi ai benefciarului, pentru a solicita oamenilor muncii din Întreprinderile amintite un efort în plus spre a finaliza şi expedia in mod ritmic utilaje şi echipamente contractate fără de care, aici la Brăila, nu pot fi finalizate cele patru importante obiective de investiţii ale Combinatului de fibre, celuloză şi hirtie. Viorel Chiurtu !