România Liberă, octombrie 1987 (Anul 45, nr. 13346-13370)

1987-10-03 / nr. 13346

I % MUNCA SUSŢINUTA, ÎNALTA RĂSPUNDERE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR ECONOMICE RITMICITATEA - condiţie esenţială a realizării planului la producţia fizică . In prim-prim, asigurarea producţiei fizice planificate, la toate sor­timentele din nomenclatorul de fabricaţie ■ îndeplinirea sarcinilor de plan — un obiectiv major la zi, la decadă, la lună, la trimestru IIi Livrări supli­mentare la export, pe baza sporurilor de producţie fizică ■ Optimizarea co­operărilor, o cerinţă cu „foc continuu" U Modernizarea producţiei, perfecţio­narea organizării — căi sigure spre îmbunătăţirea fluxurilor de fabricaţie HI Ordine, disciplină, răspundere maximă, de la aprovizionarea tehnico-ma­­terială, la livrarea produsului finit. De o bună bucată de vreme, colectivul de oameni ai muncii de la INTREPRINDEREA OP­TICA ROMÂNA se află con­secvent pe primele locuri ale fruntaşilor ramurii, in întrece­rea socialistă pe ţară. De regulă chiar pe locul I. Doar la ierar­hizarea cea mai recentă au co­­borit pe locul III, o parte din puncte fiindu-le „subtilizate" de citeva unităţi cu sarcini d­e cooperare în materializarea u­­nei noi investiţii , unităţi care, iată, nu s-au achitat intru to­tul de îndatoririle ce le reve­neau, determinînd ieşirea I.O.R.­­ului din graficul stabilit pentru investiţia respectivă. în ce-1 priveşte direct, insă, colectivul acestei unităţi — adevărat eta­lon din multe puncte de vedere — se întrece pe­ sine zi de zi şi lună de lună, aşa cum s-au şi obişnuit de fapt, de mulţi ani, oamenii de aici. Argumente­ că, într-adevâr, aşa stau lucrurile sunt, desigur, rezultatele nemij­locite din producţia curentă, nivelul la care se stabilesc vre­melnic cotele principalilor in­dicatori de eficienţă economică. Spunem „vremelnic“, pentru că, de fapt, o realizare remarcabilă oricare ar fi ea, are nici o existentă efemeră, dat fiind că rezultatele i­ungii se află­­în­cânt­in­tă ascendentă, indiferent sub ce raport le-am analiză. Discutăm cu tovarăşul Mihai Tu­rcescu, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliu­lui oamenilor muncii. Acum, cind se pot face calcule retros­pective privind modul cum s-a lucrat in toate cele 9 luni par­curse din acest an, aflăm că indicatorii de eficienţă economi­că au fost îndepliniţi şi chiar depăşiţi, în totalitatea lor, fă­­rind posibilă cumularea unor beneficii substanţiale în bugetul unităţii. între indicatori ,se dis­tinge din capul locului produc­ţia destinată exportului, realiza­tă în acest interval în proporţie de 119 la sută. Altfel spus, a fost obţinută o producţie supli­mentara deosebit de importantă, in valoare, de mai multe zeci de milioane de lei, care, desigur, a şi ajuns la beneficiarii ex­terni sau se află in drum spre ei. Privind realizările prin prisma înşiruirii calendaristice a lunilor, se impune o observa­ţie : exportul a cunoscut o seamă de creşteri succesive, astfel încât, în luna septembrie, totalul înregistrat la acest indi­cator a fost de 121 la sută, comparativ cu planul. Aşadar, numeroase comenzi au putut fi onorate in devans, creîndu-se o situaţie propice încheierii de contracte suplimentare de ex­port, cu termene de livrare în trimestrul IV 1987 şi în tri­mestrul I 1988. Suplimentare, pentru că ,aici, întregul an 1987 a fost­ acoperit cu contracte ferme, încă de la sfîrşitul anu­lui 1986 ; suplimentare, pentru că cererile de noi comenzi — îndeosebi cu plată in devize convertibile — depăşesc, prac­tic, capacitatea de producţie a unităţii, determinînd găsirea din mers a unor căi, soluţii şi mij­loace de optimizare mai preg­nantă, a fluxurilor, in vederea onorării şi a acestor doleanţe. „Hotăritoare se dovedesc, in acest context, strădaniile oame­nilor noştri de a asigura condi­ţii cit mai bune îndeplinirii sarcinilor de producţie fizică, din ea derivind de fapt produc­­tia-marfă şi implicit onorarea promptă a contractelor, in toate detaliile sortimentelor coman­date, ne spune preşedintele C.D.M. Ca să obţinem o produc­ţie fizică cel puţin la nivelul planului de ansamblu, eforturile colectivului sunt concentrate prioritar pe asigurarea unei rit­micităţi optime in îndeplinirea planului , pe rutii, pe decade şi chiar, pe zile. in absolut toate compartimentele de lucru. Ast­fel, evităm in prinţul find a­cu­­mulărea de restanţe şi toate batclile de capi, pe care le poate provoca o asemenea situaţie. Dar aceasta, fireşte, nu se rea­lizează chiar cit ai bate din palme. Există încă unele greu­tăţi şi in aprovizionarea tehni­­co-materială, ca şi in activitatea de cooperare cu alte i­nităţi, iar pe de altă parte, nici optimiza­rea fluxurilor proprii, perfec­ţionarea dotărilor şi tehnologi­ilor «de acasă«, ori măsurile ri­­silite.„'JtfBJtd.ffCa 2 ' prdăuă limta­ţii,'' îmbunătăţirea­ calităţii sau în­noirea produselor nu cunosc în­­totdeauna un drum neted spre materializare. Noi ne-am­ obiş­nuit insă să urcăm o pantă chiar luind-o pieptiş. Ne cu­noaştem de-acum forţele." într-adevăr, a izbuti să-ţi cu­noşti forţele e un ciştig dintre Cele mai importante. Către a­­ceastă concluzie ne îndreaptă, aici, însăşi materializarea măsu­rilor de perfecţionare a organi­zării şi de­ modernizare a pro­ducţiei, din prima­ etapă a aces­tei ample acţiuni,­ încheiată re­cent. Marea lor majoritate vi­zează fie direct, fie indirect, tocmai asigurarea ritmicităţii exemplare a producţiei fizice de zi cu zi, realizarea unor spo­ruri cit mai importante de pro­­ducţie-marfă. Bunăoară, prin scurtarea ciclurilor de fabrica­ţie la seriile „zero“ ale diferi­telor familii de microscoape, s-a redus durata de finalizare a lor­ cu circa 3 luni faţă de ce se planificase. în aceeaşi idee, s-a optimizat din mers fluxul de­­fabricaţie pe ateliere cu cir­cuit închis, conducînd, intre al­tele, la reducerea timpilor morţi şi la întărirea spiritului de colectivitate, de întrajutorare complexă între oamenii dirntr-un atelier sau altul. De­ asemenea, se cuvin subliniate analizele săptămînale la nivelul secţiilor producătoare, cu secţiile de montaj, reflectate în unificarea , intereselor specifice fiecăreia şi în găsirea celor mai bune moda­lităţi de soluţionare a nevoilor. Nici integrarea tinerilor absol­venţi de şcoli profesionale şi de liceu în echipe mixte, sub în­drumarea nemijlocită a unor muncitori cu experienţă, n-a rămas fără ecou in îndeplinirea sarcinilor de plan la cotele vi­zate, cum, fireşte, nici introdu­cerea unor tehnologii noi n-a întirziat să-şi arate efectul. Aşadar, prin ce se poate spu­ne că s-au concretizat cele­­19 măsuri principale, puse aici în valoare ? Desigur, mai întii prin îmbunătăţirea fluxurilor in toa­te compartimentele de lucru, printr-o tot mai amplă perfec­ţionare a pregătirii profesiona­le, prin modernizări de utilaje şi tehnologii, inclusiv prin apli­carea unor invenţii şi inovaţii proprii, cu efect direct in spo­rirea productivităţii şi, de fapt, a înseşi randamentelor, in ma­­­joritatea punctelor de lucru. Dar, şi mai concret, eficienţa a­­cestora se exprimă intr-un spor de producţie-marfă in valoare de 20 de milioane lei (pentru etapa I a modernizării), din care 10 milioane lei constituie echivalentul producţiei destina­te, peste prevederi, exportului, numai pe seama organizării şi modernizării. în această acţiune, intrată din luna august în cea de-a doua etapă, s-au impus atenţiei e­­forturile multor oameni ai mun­cii de aici. între ei se­ disting cu precădere inginera­ Nicolae Purdea, maistrul principal Şte­fan Drăgan, inginerii Mircea Sibeeanu şi Marin R­ăduţoiu, maistrul Dumitru Tutunaru. Lor trebuie neapărat­ să li se adau­ge fruntaşii in producţia efec­tivă, din secţii şi,.ateliere, adi­că cei din compartimentele unde se simte în modul cel mai con­cret ritmicitatea producţiei, ren­tabilitatea ideilor, a măsurilor, a acţiunilor înseşi. Preşedintele consiliului, oame­nilor muncii din întreprindere ne amintea despre o cerinţă esenţială pentru bunul mers al producţiei, de care depinde, de fapt, în covirşitoare proporţie, nu numai ritmicitatea in sine, ci mai ales rezultatele efective ale muncii , relaţiile cu furni­zorii de materiale şi de suban­­samble care nu se produc in unitate. Era vorba, cu alte cu­vinte, despre cooperări. Căci, fireşte, degeaba te străduieşti să-ţi mobilizezi exemplar oa­menii, să-ţi optimizezi, să zi­cem, fluxurile, dacă nu dispui la timp şi in cantitate corespun­zătoare de tot ce trebuie să intre in fluxurile respective. Re­laţii bune şi foarte bune s-au statornicit în acest sens cu în­treprinderile mecanice din Cu­­gir şi Mija, cu întreprinderea „Metrom“ Braşov sau cu în­treprinderea de piese turnate şi prestări servicii a Consiliului popular al municipiului Bucu­reşti, ceea ce, din păcate, nu s-ar putea afirma despre coo­perarea cu ,,Tehnofrig“ din Cluj-Napoca. Aici, la Bucureşti, se speră totuşi intr-un reviri­ment, mizîndu-se pe faptul că, pînă la urmă, toate colectivele muncitoreşti, indiferent de pro­fil, trebuie să înţeleagă rostul final al muncii conjugate : asi­gurarea exemplară a vastei producţii născută din cooperări, de fapt sporirea tot mai accen­tuată a eficienţei întregii noas­tre economii. La întreprin­derea Opti­ca Română, s-a acţionat şi se acţio­nează, de­altfel, în di­verse chi­puri, pen­tru optimi­zarea aces­tor relaţii. Pe de o parte, se string conti­nuu legătu­rile cu fur­nizorii a­­siguriindu-se un schimb o­­perativ,de in­formaţii com­plexe şi de­taliate­, cu privire la cerinţe re­ciproce, la neajunsuri obiec­tive ori subiective, la căi posibile de depăşire a unor impasuri. Pe de altă pane, cei de la I.O.R. au găsit că, pen­tru asigurarea unora dintre componente, se poate renunţa intr-o măsură la aportul furnizorilor tradiţionali, a­­ria efortului propriu pu­ţind fi lărgită şi intr-o astfel de direcţie, prin integrarea acestor componente în producţie pro­prie. Mai apăreau intr-o vre­me, de pildă, necazuri in apro­vizionarea cu garniturii de cau­ciuc şi cu alte repere confec­ţionate din acest material. Fără ele, produsul nu se putea fina­liza, trebuind aşadar să se aş­tepte pină la onorarea comen­zii de­ către furnizor. Fireşte, nici vorbă de ritmicitate, cind apăreau asemenea situaţii. S-a impus insă o idee — nu se mai ştie precis a cui —, care a prins un contur mai sigur în analizele din C.O.M., dîndu-i-se apoi cale liberă spre materia­lizare. Prin autoutilare, a fost realizată o maşină de injectat şi presat cauciuc. Apoi, printr-o redistribuire de la altă unitate, s-a făcut rost de altă maşină, specializată în confecţionarea­­ garniturilor şi reperelor de cau­ciuc trebuitoare. între timp, maşinii respective i s-au adus o seamă de îmbunătăţiri, unele esenţiale. Aşa a apărat la I.O.R. un nou atelier, specializat in cauciucărie pentru optică şi mecanică fină. Prelucrind, adică, nu un cauciuc oarecare, ci unul cu proprietăţi deosebite, obţinut pe baza­­ unor reţete de aseme­nea deosebite. Tocmai­­,in acest scop, doi oameni s-au­ speciali­zat o vreme la Combinatul de ■cauciuc Jilava, în prezent reţe­tele necesare fiind la­ ihdemnna lor, Sub toate aspectele, impli­cit sub aspectul îmbunătăţirii, aici, la faţa locului. Intre con­secinţe, se impune aşadar nu numai asimilarea in variantă proprie a 35 la sută din nece­sarul cooperărilor de cauciuc, ci şi reducerea costurilor, sporirea beneficiilor şi imprimarea unei ritmicităţi superioare, de mai mare stabilitate in realizarea ansamblelor. Despre eforturile oamenilor muncii de aici pentru optimiza­rea întregii lor activităţi s-ar putea scrie mult mai mult. Este vorba despre­ pricepere, despre curaj profesional, despre un autentic spirit revoluţionar. Desigur, despre asemenea va­lenţe se va mai scrie şi in alte rînduri. Pînă atunci, însă, cei ce ţin să cunoască pulsul de la I.O.R. e suficient să cerceteze listele cu fruntaşii în întrecerea socialistă pe ramuri industriale, publicate lunar in presă,­­ cu precizarea punctajelor de rigoa­re. De obicei, această unitate nu lipseşte de pe podium... Nicolae Păun (Urmare din pag. 1) şantiere pentru grăbirea lu­crărilor de construcţii şi mon­taj, inclusiv in efectuarea pro­belor după primul paralel. Căci dacă s-ar fi înlăturat restanţele se putea furniza energie electrică în sistem, lăsînd hidrocentralelor răgazul necesar acumulării apei în lacuri, în scopul utilizării, a­­cesteia la virfurile de iarnă. C.E.T. Oradea 2 vine cu o in­timere de şapte luni, în mo­mentul de faţă primul grup energetic fiind în fază de in­trare in producţie, în timp ce la turbogeneratorul nr. 7, de la C.E.T. Turceni, continuă încă lucrările de înzidiri la turnu­rile de prelevare gaze, detimin­­du-se ca la sfîrşitul lunii oc­tombrie toate lucrările să fie încheiate, într-un stadiu ase­mănător se află şi blocul ener­getic nr. 6, de la C.E.T. Govo­ra, obiectiv la care se fac în continuare reglaje în special pe partea electrică. Se înţelege că toate aceste termocentrale au şanse reale să fie puse în funcţiune in perioada imediat următoare. Dar restul ? — res­pectiv grupurile nr. 2, de la C.E.T. Suceava, Iaşi-Holboca şi „Progresul“, nr. 3 de la CET Halinga (Drobeta Tr. Se­verin) şi nr. 1 de la Arad şi Braşov sunt departe de ulti­mele faze ale montajului, pen­tru acestea existînd doar „so­luţia“ unor noi reprogramări, aşa cum s-a mai făcut şi in­­anii trecuţi. Este bine să se înţeleagă că plănul nu se înde­plineşte cu noi termene, ci cu producţie fizică de energie e­­lectrică furnizată de capacită­ţile energetice. Posibile puncte critice pre­zintă şi situaţia din hidroener­getică. Este adevărat că nu­mărul centralelor electrice cu punere d­in funcţiune este mai mare faţă de termocentrale. Hidrocentralele Clocotiş, Sas­ciort, Herculane, Lereşti, Voi­­neşti, Ipoteşti, Gura Lotrului, Floreşti, Agigea — ca să dăm numai citeva exemple, furni­zează deja cantităţi de energie electrică în sistem, însă pe ansamblu suntem­ totuşi sub posibilităţi. Faţă de termenul iniţial, termocentrala de la Drăgăneşti are o întârziere de 6 luni, primul paralel fiind planificat pentru această lună. Mai departe, centralele hidro­electrice de la Frunzaru şi Pă­­clişa se prezintă încă în fază de montaj cu toate că acesta trebuia terminat din aprilie. La Rîul Mare-Retezat se lucrează deocamdată la închiderea şi etanşarea lagărului radial su­perior al turbinei nr. 1, paralel cu efectuarea operaţiilor pe circuitele secundare, dar pen­tru punere în funcţiune I.C.M. Reşiţa mai are de livrat două ventile cu racordurile aferente. De semnalat, totuşi, că în une­le hidrocentrale pentru care au fost asigurate toate echipamen­tele, se constată şi defecţiuni de fabricaţie. De exemplu, la H.C. Drăgan-Iad au fost ne­cesare două luni pentru reme­dierea vanelor sferice şi a va­nei fluture construite de reşi­­ţeni (de altfel, şi la Craiova-2 au­ apărut probleme de acest fel în timpul probelor, unele lagăre — producător „Vulcan" — fiind subdimensionate). Pe scurt, aceasta ar fi si­tuaţia. După cum se vede, ea se înfăţişează cu serioase nea­junsuri dacă ţinem seama de perioada în care ne­ aflăm. Ex­plicaţiile de natură să motive­ze starea de fapt, existentă se pot găsi, dar, sîntem convinşi, cei ce răspund de aceste pro­bleme cu greu ar putea să ex­plice cum au acţionat pentru prevenirea unor asemenea si­tuaţii. Să notăm, totuşi, că una din cauzele neindeplinirii planului de investiţii o reprezintă lipsa de echipamente. Datele ne ara­tă că pînă la începutul lunii septembrie, unităţile producă­toare de utilaje energetice erau în restanţă cu echipamente în­­sumînd 32 754 tone, ceea ce în­seamnă că s-a asigurat doar jumătate din prevederile pla­nului. Este clar că, într-o ase­menea situaţie, nici­­montorii nu au putut acţiona pe toate fronturile de lucru. La C.E.T. Holboca-Iaşi, de exemplu, ac­tivitatea a stagnat nu mai pu­ţin de cinci luni datorită lipsei subansamblelor de la cazan contractate cu „Vulcan". Pe ansamblu, unitatea bucureştea­­nă a onorat, din contractele în­cheiate, mai puţin de 50 la sută din cit s-a prevăzut. Şi nu e singurul exemplu. I.M.G.B. a ajuns cu livrările doar la 942 de tone utilaje din 3 887 tone planificate a se exe­cuta pînă la începutul lui sep­tembrie, iar I.C.M. Reşiţa a răspuns solicitărilor doar cu 2 987 tone din 5 423 tone pro­gramate. De neînţeles cum s-a ajuns la o asemenea situaţie in unităţile M.I.U.G., atîta vre­me cît problema energetică este considerată ca domeniu priori­tar in activitatea economică. Pe următoarea treaptă se si­tuează ritmul scăzut de lucru folosit de constructori şi mon­­tori. Aceasta dovedeşte că nu peste tot s-a înţeles că rezulta­tele bune depind de nivelul complexităţii şi eficienţei teh­nologiilor aplicate în practică, multe dintre cele folosite fiind rudimentare, fapt asupra că­ruia s-a atras atenţia şi la Con­sfătuirea de lucru din aprilie. Justificările vizavi de această stare de fapt au fost axate nu­mai pe întirzierile in livrarea utilajelor, nefiind recunoscute lipsurile proprii din activitatea brigăzilor de constructori şi montori. Mai mult, au fost ca­zuri cind din partea unor res­ponsabili cu montajul pe şan­tiere s-a manifestat teama de a numi întreprinderile care au restanţe în livrări, pe motiv că brigăzile pe care le conduc fac parte din acelaşi minister cu furnizorii, aşteptîndu-se o soluţionare a problemei de un­­deva,­ din afară. Asemenea ati­tudini sunt neconforme cu spi­ritul revoluţionar, cu etica so­cietăţii noastre şi, de aceea, le-am consemnat ca atare. Este limpede că pentru obţi­nerea unui salt in sectorul e­­nergetic este nevoie de o res­tructurare din temelii, a modu­lui de gindire şi de acţiune din partea fiecărui inginer, mai­­­stru şi muncitor prezent pe şantiere sau în întreprinderile producătoare de echipamente energetice. Acum totul depinde de gradul de implicare a forţe­lor participante la îndeplinirea programului energetic din acest an. Noile capacităţi, cit mai grabnic în funcţiune! ! ,Románia liberó­ 4 PE URMELE ARTICOLELOR PUBLICATE „Colaborarea dintre C.I.R. și C.E.T. Giurgiu, o premisa a aprovizionării ritmice cu cărbune“ „Un colectiv tinăr, ferm hotărit să-și îndeplinească sarcinile pentru export“ Sub semnătura tovarășului ing. VASILE TUDO­RA, director, întreprinderea „Electrocentrale“ — București, ne-a transmis, cu nr. 13504/1987, urmă­torul răspuns pe care îl publicăm in întregime : Urmare articolului cu privire la problemele ce au apărut în activitatea de transport și descăr­care cărbune la CET Giurgiu, articol apărut în ziarul „România H­­­­beră“, din 13 august 1987, vă informăm mai jos asupra măsurilor dis­puse : a. s-au prelucrat cu tot personalul secţiei combustibil neajunsurile semnalate în articolul sus-amintit ; b. s-au reactualizat a­­tribuţiile comisiei de a­­nalizare a cauzelor care generează locaţii în ve­derea eliminării aces­tora ; c. s-a reinstruit perso­nalul de exploatare pri­vind ţinerea evidenţei vagoanelor care intră şi ies din centrală, a mo­dului de evidenţiere a defecţiunilor la vagoane şi a modului de reme­diere a acestora ; d. s-a analizat activi­tatea secţiei combustibil, ajungîndu-se la conclu­zia necesităţii redistri­buirii personalului ope­rativ in ture, reinstrui­­rea personalului privind sarcinile ce revin fiecă­ruia pe locul de muncă, s-a numit un nou mais­tru cu probleme de ex­ploatare şi s-a schimbat şeful de secţie cu un ca­dru tehnic bine pregătit profesional­­ şi local­nic; e. s-au analizat cau­zele care au condus la autoaprinderea cărbune­lui şi s-a imputat per­sonalului vinovat con­travaloarea cărbunelui ars sub estacadă ; . f. în ceea ce priveşte prezenţa lăcătuşului in centrală, vă informăm că • acesta aparţine staţiei C.F.R. Giurgiu-Sud şi nu CET Giurgiu, aşa cum aţi fost informaţi. ■ Mulţumindu-vă pentru sprijinul acordat, vă a­­sigurăm că vom lua toate măsurile pentru ca lip­surile semnalate de dv. să nu se mai repete. Cu numărul 11/10-65, din 25 septembrie 1997, Direcţia mişcare şi comercial, din Departamentul Căilor Ferate — M.T.Tc, ne comunică, sub sem­nătura tovarăşului S. ACHIMESCU, director ad­junct, măsurile stabilite (sublinierile aparţin re­dacţiei) . Urmare articolului „Un colectiv tinăr, ferm hotă­rit să-şi îndeplinească sarcinile pentru export“ publicat in data de 31 august 1987, in care se arătau probleme râma-. se nesoluționate cu trans­portul containerelor pe C.F.R., vă facem cuijqs- .. cut că au fost analizate­­ cazurile semnalate pri­vind depășirea termene­lor de executare a con­tractelor de transport. Pentru neglijenţe in executarea sarcinilor de serviciu au fost sancţio­­­­naţi disciplinar un nu­măr de 10 (zece) înca­draţi, cazul fiind toto­dată prelucrat pe reţeaua de cale ferată pentru a se evita pe viitor aseme­nea aspecte şi au fost atenţionate regionalele c.f. şi unităţile in subor­dine să respecte­­riguros prevederile instrucţio­­nale care asigură deru­larea normală a trans­porturilor. .Menţionăm faptul că pentru intîr­zierea cu 34 de zile a containerului 109633 de la Uzinele Textile Arad cu destina­ţia Fabrica de Confecţii Tulcea, vina aparţine şi personalului C.F.R. care a pus la dispoziţia pre­­dătorului containerul 700980 cu unele defec­ţiuni care au impus tran­s­bordarea —■ fapt pentru care a­­ fost sancţionat disciplinar —, dar şi personalului Uzinelor Textile Arad, care a procedat la transborda­­rea mărfii din containe­rul 700980 (defect) in containerul 109633 (apt pentru încărcare) după 21 de zile de la avizarea de către C.F.R. Pentru creșterea vite­zei comerciale a trans­porturilor de mărfuri in containere, s-au afectat vagoanele specializate si şablonate pentru coletă­­rie. De asemenea se ur­măreşte frecvent, prin analize zilnice şi perio­dice, respectarea planu­lui de formare şi lichi­darea , imobilizărilor in parcurs,­ precum şi cir­culaţia acestor vagoane cu trenuri specializate de transcontainere şi co­­letărie. Vă mulţumim pentru sprijinul acordat Electromotorul cu numărul de fabricaţie 27000000 De pe banda de montaj a întreprinderii de motoare elec­trice din Piteşti a ieşit electro-* motorul cu numărul de fabrica­ţie 27 000 000, cifră atinsă în decursul celor aproape 20 de ani parcurşi de la inaugurarea acestei unităţi industriale, care a marcat apariţia ramurii elec­trotehnice pe harta economică a judeţului Argeş, în perioada ce a trecut de la realizarea pri­mului motor electric şi pînă acum, nomenclatorul de fabrica­ţie al întreprinderii a ajuns să cuprindă numeroase tipuri de bază de electromotoare, pro­duse in sute de variante con-* structive şi de tensiune, în funcţie de cerinţele beneficiari­lor interni şi externi. (Agerpres) Pagina a 3-a — 3 octombrie 1987 ­v -simv Cind furnizorii de utilaje nu respecta termenele Soarta oricărui obiectiv de investiţii este decisă de serio­zitatea celor trei parteneri de execuţie : constructor, fur­nizor de utilaje şi beneficiar. Acolo unde aceşti factori reu­şesc să se înţeleagă şi să co­laboreze bine, realizarea inves­tiţiei se desfăşoară ritmic şi ajunge la finalitate conform termenelor din programele în­tocmite. Aşa şi trebuie, conform legilor ţării. In realitate, une­ori, mai greu ajung cei trei parteneri să vorbească „a­­ceeaşi limbă“. Şi-atunci se perpetuează acel nedorit ca­rusel al reprogramărilor, pe care l-am constatat zilele tre­cute pe platforma chimică de la Chiscani. Adică nerespec­­tind termenele iniţiale de pu­nere în funcţiune stabilite prin programele de execuţie a obiec­tivelor de investiţii, cei trei parteneri recurg la reprogra­­marea acestora, in speranţa că îşi vor mobiliza mai mult for­ţele, şi vor reuşi să ajungă, in sfîrşit, la o colaborare fruc­tuoasă in vederea finalizării obiectivelor de investiţii la care sunt angajaţi. In cadrul Combinatului de fibre, celu­loză şi hirtie de la Chiscani — Brăila, se află în execuţie la ora actuală patru mari obiec­tive de investiţii cu termene de punere în funcţiune reprogra­­mate. Este vorba, în primul rind, de instalaţia pentru fabricarea drojdiei furajere. Din acest obiect s-a pus în funcţiune o primă capacitate de 6 000 de tone şi rămăsese de executat in continuare şi de dat în func­ţiune, pînă în luna mai 1987, o ultimă capacitate. Obiectul n-a fost realizat la termenul pre­văzut şi a fost re­programat pentru sfîrşitul lunii septem­brie. Dar nici­­de această dată n-a putut fi respectat. Repro­filarea instalaţiei de celofibră pe fibre tip lină este un alt „obiect“ important, din care, până la termenul scadent în luna iunie a.c. s-a pus în funcţiune doar o capacitate re­prezentând o cincime din total. Un alt obiectiv, al cărui ter­men de punere în funcţiune a fost de asemenea depăşit din luna iunie, este şi recondiţio­­narea instalaţiei de celuloză chimică,­­ etapa I operaţiune menită să asigure economisi­rea a 7 000 de tone săruri so­dice. în sfîrşit, în aceeaşi si­tuaţie se află şi instalaţia de recuperare a metanolului, care a avut termen reprogramat de punere în funcţiune in martie 1987. Pe scurt, aceasta era situaţia celor patru mari obiective de investiţii de la C.F.C.H. Brăi­la la 1 octombrie 1987. Ce se în­treprinde la faţa locului de către constructori şi beneficiari şi ce se aşteaptă din partea furnizorilor de utilaje? U­n prim răspuns l-am primit din partea tovarăşului Ioan Crivăţ, ingi­­ner-şef al C.F.C.H., care a spus: „în calitatea de beneficiar, direct interesat in respectarea termenelor de punere in funcţi­une, combinatul, prin resortul de specialitate şi cu sprijinul nemijlocit al Comitetului ju­deţean de partid, a făcut tot ce i-a stat in putinţă pentru a crea constrictorului şi men­­torului condiţii de lucru cores­punzătoare in raport cu grafi­cele întocmite. Săptăminal se analizează in comandamentul de investiţii stadiul execuţiei acestora, se iau măsuri con­crete, iar delegaţii­­ noştri tri­mişi in ţară, la diverşi furni­zori, urmăresc execuţia utila­jelor contractate şi urgentează livrarea. Cu toate acestea, aşa cum aţi constatat, nu s-a­ reu­şit să se respecte nici, terme­nele reprogramate pentru luna septembrie. Pe de-o parte, an­treprizele şi brigăzile de con­strucţii şi montaj din cadrul M.C.Ind-ului nu reuşesc să asi­gure m­ai ales, in această pe­rioade de virf a execuţiei, forţa de muncă necesară pe fie- INVESTIŢII ’87 care obiectiv. Spre exemplu, punerea in funcţiune a instala­ţiei de recuperare metanol este condiţionată de termina­rea izolaţiilor termice, a pro­tecţiilor anticorozive, proba­rea hidraulică a instalaţiei, lu­crări nefinalizate tocmai pen­tru faptul că Antrepriza de construcţii­­industriale Brăila, precum şi alte unităţi specia­lizate din Piatra Neamţ şi Brăila n-au asigurat in această pe­rioadă fortă de muncă nece­sară pe şantierul obiectivului amintit. Pe de altă parte, mulţi dintre furnizorii noştri consi­deră termenele de livrare a utilajelor facultative, din care cauză multe din utilaje ne-au sosit cu intirziere pe şantier, iar altele nu le avem nici la ora actuală. Aşa este, de pildă, cazanul de regenerare săruri sodice, ce trebuia livrat încă de la sfîrşitul anului 1984 de către întreprinderea «Vulcan« din Bucureşti, pentru obiecti­vul recondiţionare celuloză. Noul termen reprogramat pen­tru primirea acestui important utilaj este fixat la 15 octom­brie. Din lipsa lui, însă, n-am putut monta de-a lungul tim­pului scurs, alte numeroase echipamente anexe achiziţionate în anii precedenţi, în valoare de peste 11­­1 milioane lei“. In­ginerul principal cu investiţiile de la C.F.C.H., Serbaţi Iliescu ne-a pus la dispoziţie o listă întreagă cu utilaje şi echipa­mente ce sânt aşteptate de la diverşi furnizori din ţară pen­tru finalizarea obiectivelor a­mintite. Am reţinut citeva ex­emple pe care reproducem, in speranţa că organele de con­ducere colectivă din unităţile vi­­zate vor lua măsurile cuvenite pentru urgentarea execuţiei şi livrării utilajelor aşteptate la Brăila. Este vorba de Fabrica de utilaj­e şi piese de schimb pentru industria chimică Foc­şani, care are de livrat nu mai puţin de 500 tone utilaje, printre care instalaţii maturaţie vis­­coză, matisare-colorare, frig a­­moniac ; „Independenţa“ — Si­biu, cu 80,6 tone utilaje; între­prinderea „Ventilatorul“ — Bucureşti, cu 29 ventilatoare ; „Aversa“ — Bucureşti, cu 8 electropompe, I.C.M. E. Bucu­reşti, cu 145 km cablu echiva­lent de 6 kV, din aluminiu, şi altele. In ce priveşte eforturile an­treprizelor de construcţii şi montaj care acţionează pe plat­forma chimică de la Chiscani, se pare că ele încearcă să se ridice la nivelul cerinţelor im­puse de respectarea ultimelor termene. Cel puţin aşa am constatat din discuţia cu maistrul Tudor Olteanu, avută joi 1 octombrie, pe şantierul instalaţiei de drojdie furajeră — obiectiv adus pînă în pragul punerii in funcţiune­­ .„La ora actuală, echipa de 28 de mun­citori din cadrul Antreprizei de montaje chimice Brăila, pe care o conduc, execută ultimele, lucrări de montaj la instalaţia de drojdie furajeră. Practic, astăzi încheiem ultima cuvă de fermentaţie. Un alt punct -fier­binte- este instalaţia de defur­­furolizare­ unde montăm ulti­mele trasee de conducte tehno­logice aferente acestui obiectiv. Lucrarea va fi terminată pină cel mai tirziu 16 octombrie. De­punem eforturi susţinute, am hotărit să lucrăm în program prelungit, chiar şi duminică 4 octombrie, pentru a tehnina in prima decadă a lunii octom­brie. Am concentrat aici cei mai buni lăcătuşi şi sudori sub co­manda unor şefi de echipă cum ar fi Stan Mangiurea, Ion Iacob Şi Grigore Grigorie“. Dar deşi constructorii­­ şi montorii îşi intensifică ritmul de execuţie, termenele de punere în func­ţiune chiar şi cele reprogramate nu pot fi respectate atît timp cît furnizorii de utilaje şi echi­pamente nu respectă graficele de livrare. De aceea ne facem mesagerii atât ai constructori­,­lor şi mentorilor brăileni, cit şi ai benefciarului, pentru a solicita oamenilor muncii din Întreprinderile amintite un efort în plus spre a finaliza şi expedia in mod ritmic utilaje şi echipamente contractate fără de care, aici la Brăila, nu pot fi finalizate cele patru importante obiective de investiţii ale Combinatului de fibre, celu­loză şi hirtie. Viorel Chiurtu !

Next